de pres/revista presei/revista... · web viewam stat de vorbă cu loclanici, în mare majoritate ei...

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI29 august 2013

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...............................................................................................................5

Expediţia Dunării: Echipa de cercetători, din care fac parte 3 românce, a ajuns aproape de Budapesta.................................................................................................5Echipa internaţională din cadrul JDS 3 a ajuns aproape de Budapesta!.......................6Teme similare...............................................................................................................8Inundaţii în Galaţi. Zeci de case au fost afectate..........................................................8Zeci de case INUNDATE în Galaţi, în urma unei ploi torenţiale....................................8Străzile din Arad şi Timişoara, transformate în râuri, după ce a plouat torenţial.........9Sondaj Agenţia pentru Resurse Minerale: Cetăţenii doresc să fie mai bine informaţi despre gazele de şist....................................................................................................9Teme de mediu...........................................................................................................11Redevenţa pe care statul român o va încasa pentru proiectul minier de la Roşia Montană a fost majorată la 6%. La cât se ridică redevenţele în alte ţări...................11

PRESA LOCALĂ...........................................................................................................14ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU......................................................................14

Cele patru nave din cadrul Expediţiei Dunării au ajuns aproape de Budapesta.........14Cele patru nave din cadrul Expediţiei Dunării au ajuns aproape de Budapesta.........15Navele din Expediţia comună de supraveghere a Dunării aproape de Budapesta.....17Expediţia Dunării – Joint Danube Survey – a ajuns aproape de Budapesta................18Expediţia Dunării a ajuns aproape de Budapesta.......................................................20Expediţia Dunării a ajuns aproape de Budapesta.......................................................21Expediţia Dunării – Joint Danube Survey – a ajuns aproape de Budapesta................23

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA........................................................24SCANDAL: Primarii din Maramureş acuză că sunt sclavii celor de la Ape...................24Baia Mare: Primari revoltaţi în faţa prefectului. Au ajuns sclavii Apelor Române......26REVOLTA - Ministrul Mediului va fi chemat in Maramures pentru a-i scapa pe primari de „sclavia” Sistemului de Gospodarire a Apelor.......................................................28

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

Primarii din Maramures au rabufnit in fata prefectului. Sunt sclavii celor de la Apele Romane......................................................................................................................30Primăria a recepţionat pista de pe digul Someşului...................................................31Au fost recepţionate lucrările de asfaltare a celor 18 km de pistă de biciclişti de pe digul Someşului..........................................................................................................32Recepţia oficială a pistei de biciclişti de pe digul Someşului......................................32Bicicliştii au pistă de 18 km pe digul Someşului.........................................................33A fost inaugurată pista pentru biciclişti de pe digul Someşului..................................34Echipa internationala din cadrul JDS 3 A ajuns aproape de Budapesta!....................34”Let’s do it, Romania!”. 28 septembrie, zi de curăţenie generală..............................36Teme similare.............................................................................................................37Odiseea birocratică a construirii de microhidrocentrale la Cormaia a ajuns la final. .37Teme de mediu...........................................................................................................40Boc vrea să scape de gunoiul Clujului........................................................................40Modernizarea rampei de gunoi de la Gherla..............................................................41

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT................................................................42Reabilitarea canalului Bega: de ce si pentru cine?.....................................................42Teme similare.............................................................................................................43Modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Timiş se face pe bani europeni......................................................................................................43Strazi si subsoluri inundate, masini si tramvaie blocate, dupa o ploaie torentiala, la Timisoara!..................................................................................................................44

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ................................................................44Amiralul flotei sportive româneşti, Ivan Patzaichin, pe râul Mureş...........................44Teme similare.............................................................................................................45Incalzirea globala ne va afecta puternic! Zece judete ale Romaniei vor devein aride?................................................................................................................................... 45Din 3 septembrie, turiştii vor putea vizita prima peşteră de mulaj din România!......46Utilizarea apei potabile..............................................................................................47Primăria Câmpeni a finalizat lucrările la zidul viitoarei stații de epurare...................47

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

Teme de mediu...........................................................................................................47Proiectul privind exploatarea minieră de la Roşia Montană a fost aprobat de Guvern. Ce prevederi cuprinde actul.......................................................................................47Guvernul a aprobat exploatarea la Roşia Montană şi o trimite Parlamentului..........48Guvernul a adoptat proiectul de lege referitor la Roşia Montană.............................51RMGC arată vizitatorilor Roşiei Montane rezultatele a 15 ani de investiții în patrimoniu şi mediu...................................................................................................52Cum motivează Guvernul proiectul de lege privind aprobarea proiectului Roşia Montană.................................................................................................................... 57Proiectul de la Rosia Montana ar putea demara in 2016...........................................59

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET...................................................................60O sută de oameni, mobilizaţi pentru finalizarea unei lucrări de apărări de maluri aşteptate de 40 de ani...............................................................................................60Precipitaţii de aproape 40 l/mp în numai o oră.........................................................63Teme similare.............................................................................................................63Podul peste râul Suceava de la Roşcani-Liteni, dat în folosinţă..................................63Drumul naţional 2M, inundat la Unirea.....................................................................65

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA.....................................................66Dumitru Ciobanu, directorul Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea:„Apa este un bun vital pentru societate”!..................................................................................66Teme de mediu...........................................................................................................69Teiul secular de la Moraresti din judetul Arges, pe lista speciilor de plante ocrotite.69

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA-LITORAL...........................................71Expediţia Dunării a ajuns aproape de Budapesta.......................................................71

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

Expediţia Dunării: Echipa de cercetători, din care fac parte 3 românce, a ajuns aproape de BudapestaCele patru nave ale echipei internaționale din cadrul Expediției Dunării au ajuns, miercuri, aproape de Budapesta. Expediția comună de supraveghere a Dunării (Joint Danube Survey- JDS), aflată la a treia ediție, a început, în 13 august, de la Regensburg, la izvoarele Dunării. La expediție participă 18 experți şi oameni de ştiință din Europa, printre care se află şi trei români. Navele echipei internaționale de cercetători au ajuns, miercuri, aproape de Budapesta. Echipa internațională va continua, în următoarele zile, monitorizarea calității apei Dunării, în secțiunile aflate pe teritoriul Croației şi Serbiei. Din 8 septembrie, navele expediției vor intra în România, iar, pe data de 26 septembrie, vor ajunge la final, în Delta Dunării. România participă la JDS 3 cu trei specialişti - doi chimişti (Florentina Dumitrache şi Mary Crăciun) şi un biolog (Claudia Nagy), dar şi cu o navă de cercetare - "Istros" (alături de navele "Argus" - Serbia, "Wien" şi "MEβSCHIFF IV" - Austria). Nava de cercetare "Istros" deține bărci pentru recoltări în zona de mal, iar, la bord, este dotat cu aparatură de prelevare, stocare şi procesare a probelor supuse monitorizării. JDS 3 reuneşte experți şi oameni de ştiință din Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia, Croația, Bulgaria şi România. La fiecare secțiune, specialiştii chimişti prelevează probe de apă din trei puncte, din mijloc, de pe malul stâng, respectiv de pe malul drept, iar biologii prelevează probe de pe ambele maluri şi de la mijloc. Echipa de specialişti ihtiologi (în peşti) recoltează probe de peşti. Specialiştii măsoară, cântăresc şi identifică speciile de peşti caracteristice Dunării, în secțiunile supuse monitorizării. De asemenea, sunt realizate investigații suplimentare, inclusiv toxicologice. Echipa internațională de cercetători va călători din Germania până în România, pe o distanță de 2.357 de km şi va trece prin toate cele 10 țări pe care le străbate fluviul Dunărea: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina. Datele colectate pe parcursul JDS 3 vor constitui baza viitoare de analiză şi monitorizare a calității fluviului Dunărea pentru următorii şase ani pentru toate țările riverane Dunării şi din bazinul Dunării. De asemenea, ele vor fi utile pentru luarea unor măsuri importante în implementarea Strategiei Dunării şi pot constitui un punct de plecare pentru proiecte viitoare. /Stirile TVR.ro,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

http://stiri.tvr.ro/expeditia-dunarii-echipa-de-cercetatori-din-care-fac-parte-3-romance-a-ajuns-aproape-de-budapesta_34269.htmlPreluare și pe Radio România Actualități, http://www.actualitati.net/stiri/apele-romane-expeditia-dunarii-budapesta-august-2013

Echipa internaţională din cadrul JDS 3 a ajuns aproape de Budapesta!ASTĂZI, 28 august, cele patru nave ale echipei internaționale din cadrul Expediției comune de supraveghere a Dunării (Joint Danube Survey- JDS 3) au ajuns aproape de Budapesta, mai exact la punctul 22 de prelevare. Cele trei românce, doi chimişti şi un biolog, muncesc zi şi noapte, alături de alți specialişti şi experți din întreaga Europă - austrieci, slovaci, unguri, sârbi, croați şi bulgari. Astfel, Florentina Dumitrache, chimist din cadrul Administrației Naționale 'Apele Române', efectuează măsurarea parametrilor fizico-chimici în situ (pH, temperatură, oxigen dizolvat şi conductivitate). Parametrii sunt măsurați cu ajutorul unei sonde multiparametru furnizată de 'Apele Române'. De asemenea, ea este şi cea care ține evidența şi asigură fixarea probelor recoltate, conservarea şi transportul către laboratoarele din țările participante.Mary Crăciun, chimist din cadrul Administrației Bazinale de Apă Jiu- Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinți- recoltează probele de sedimente şi suspensii solide. După recoltare, probele de sediment sunt sitate în mediul umed, în vederea obținerii fracției de 0,63 micrometri, fracția cea mai reprezentativă pentru analiza micropoluanților organici şi a metalelor grele. Mary Crăciun foloseşte echipamente de recoltare şi sitare a celor două matrici de investigație de la bordul vasului Argus.Claudia Nagy, biolog din cadrul Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa, este cea care recoltează probele de macronevertebrate din zona malurilor. Recoltarea se face cu ciorpacul limnologic din dotarea A.N. 'Apele Române'.

Programul de lucru începe la ora 6.00 dimineața şi câteodată se finalizează şi la 2.00 noaptea. La fiecare secțiune, specialiştii chimişti prelevează probe de apă din trei puncte, din mijloc, de pe malul stâng, respectiv de pe malul drept, iar biologii prelevează

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

http://www.actualitati.net/stiri/apele-romane-expeditia-dunarii-budapesta-august-2013

http://www.actualitati.net/stiri/apele-romane-expeditia-dunarii-budapesta-august-2013

http://stiri.tvr.ro/expeditia-dunarii-echipa-de-cercetatori-din-care-fac-parte-3-romance-a-ajuns-aproape-de-budapesta_34269.html

http://stiri.tvr.ro/expeditia-dunarii-echipa-de-cercetatori-din-care-fac-parte-3-romance-a-ajuns-aproape-de-budapesta_34269.html

probe de pe ambele maluri şi de la mijloc. În plus, se mai adaugă şi echipa de specialişti ihtiologi (în peşti) care recoltează probe de peşti. Specialiştii măsoară, cântăresc şi identifică speciile de peşti caracteristice Dunării, în secțiunile supuse monitorizării. De asemenea, sunt realizate investigații suplimentare, inclusiv toxicologice. Prelevarea probelor dintr-o secțiune durează între 2 ore şi până la 4-5 ore.În următoarele zile, echipa internațională va continua monitorizarea calității apei Dunării, în secțiunile aflate pe teritoriul Croației şi Serbiei, urmând ca , în data de 8 septembrie, să intre în România. Alături de cele trei nave ale echipei internaționale (Argus, vaporul-laborator al Serbiei, Wien şi MEâSCHIFF IV, cele două ambarcațiuni private din Austria), se află şi Istros, navă de cercetare din România. Ca şi celelalte trei, Istros are şi bărci pentru recoltări în zona de mal, iar, la bord, este dotat cu aparatură de prelevare, stocare şi procesare a probelor supuse monitorizării. Participarea navei româneşti Istros a fost aprobată prin HG nr. 288/21 mai 2013, navă care parcurge întreaga distanță, de 2357 de km, de la izvoarele Dunării şi până la vărsare.Cheltuielile pentru deplasarea navei sunt suportate din bugetul Fondului de mediu şi sunt în valoare totală de 670 mii lei inclusiv TVAPentru mediatizarea Expediției, Administrația Națională 'Apele Române' are ca parteneri media: Agenția Națională de Presă Agerpres, epochtimes.ro, Radio România Actualități, Ştirile TVR.ro şi revista de mediu Green Report.Pe întregul parcurs al Expediției, vom reveni cu informații suplimentare./Agerpres, http://www.agerpres.ro/media/index.php/comunicate/item/219053-Comunicat-de-pres-Administraia-Naional-Apele-Romane.html

Teme similare

Inundaţii în Galaţi. Zeci de case au fost afectate Un cartier din Galați a fost inundat, joi dimineață, în urma unei ploi torențiale, care nu a durat mai mult de o oră. Mai multe echipaje de pompieri au intervenit cu motopompe,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

http://www.agerpres.ro/media/index.php/comunicate/item/219053-Comunicat-de-pres-Administraia-Naional-Apele-Romane.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/comunicate/item/219053-Comunicat-de-pres-Administraia-Naional-Apele-Romane.html

pentru a scoate apa din case. Apa a năvălit, joi dimineață, în zeci de case din Galați, în urma unei ploi abundente, care nu a durat mai mult de o oră. Oamenii au fost blocați în case, iar circulația s-a desfăşurat cu dificultate, după ce mai multe străzi au fost inundate. În unele locuri, apa a atins un metru. Spitalul CFR din oraş a fost la un pas de a fi inundat. Pompierii au intervenit cu mai multe motopompe, pentru a evacua apa.Peste 100 de gospodării au fost afectate de precipitațiile de peste 25 de l/mp. Oraşul a fost, de altfel, sub cod galben de ploi torențiale până la ora 7:30.Vremea rea a provocat pagube şi în localitatea constănțeană Topalu, unde 14 locuințe au fost inundate şi mai multe culturi agricole au fost distruse. /PROTV, Ziua News, http://www.ziuanews.ro/stiri/inundatii-in-galati-zeci-de-case-au-fost-afectate-102032

Zeci de case INUNDATE în Galaţi, în urma unei ploi torenţialeZeci de case au fost inundate într-un cartier din Galați în urma unei ploi abundente. În unele zone apa depăşeşte şi un metru. La fața locului se află patru echipaje de pompieri care intervin cu motopompe pentru scoaterea apei din locuințe. Oamenii sub blocați în case, iar în unele locuri apa a măsurat şi un metru. /Realitatea Tv, http://www.realitatea.net/zeci-de-case-inundate-in-galati-in-urma-unei-ploi-torentiale_1258092.html

Străzile din Arad şi Timişoara, transformate în râuri, după ce a plouat torenţialCirculație blocată, pasaje şi străzi inundate la Arad. În unele locuri, apa a atins un metru, după o ploaie torențială. La Timişoara, subsolurile unor instituții şi mai multe gospodării au fost inundate, după ce a plouat.O ploaie torențială a blocat circulația în mai multe zone din Arad. Zeci de şoferi au tras pe dreapta şi au coborât, desculți, să scoată maşinile din bălți. În pasajele din oraş, apa măsura un metru. Emoții mari pentru şoferii care au trecut prin pasajul Micalaca din Arad. Mulți dintre cei care s-au aventurat şi-au pierdut numerele de înmatriculare, în cel mai fericit caz, sau au rămas cu maşinile blocate în apă. Ca să îşi poată continua drumul,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

http://www.realitatea.net/zeci-de-case-inundate-in-galati-in-urma-unei-ploi-torentiale_1258092.html

http://www.realitatea.net/zeci-de-case-inundate-in-galati-in-urma-unei-ploi-torentiale_1258092.html

http://www.ziuanews.ro/stiri/inundatii-in-galati-zeci-de-case-au-fost-afectate-102032

şoferii au coborât din maşini şi s-au ajutat unii pe alții. Şi la Timişoara, o ploie torențială a umplut cu apă toate pasajele din oraş. Zeci de maşini au fost blocate, iar circulația tramvaielor în zonă a fost oprită mai bine de o oră. Subsolurile unor instituții şi mai multe gospodării au fost inundate./Tvr1, http://stiri.tvr.ro/strazile-din-arad-si-timisoara-transformate-in-rauri-dupa-ce-a-plouat-torential_34290.html

Sondaj Agenţia pentru Resurse Minerale: Cetăţenii doresc să fie mai bine informaţi despre gazele de şistAgenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a derulat, în iulie, un sondaj în județul Constanța şi în zona oraşului Bârlad, unde compania americană Chevron caută gaze de şist, din care a reieşit că peste 60% dintre cei intervievați sunt slab informați în legătură cu acest tip de resursă. „Peste 60% dintre cei intervievați susțin că sunt slab informați cu privire la ceea ce înseamnă resurse neconvenționale - gaze de şist, la activitățile de explorare şi exploatare, avantaje şi dezavantaje", potrivit unui comunicat al ANRM, citat de Mediafax. Sondajul a fost realizat în zonele în care sunt situate perimetrele cu potențial de gaze de şist, respectiv județul Constanța (oraşul Constanța şi comunele Costineşti şi Limanu) şi județul Vaslui (Bârlad şi comunele Iana, Pungeşti, Ştefan cel Mare şi Băceşti). În ambele zone s-a înregistrat un procent ridicat (peste 40%) al celor care cred că lucrările inițiale sunt direct lucrări de exploatare. De asemenea, peste 50% din cei intervievați au firmat că nu ştiu care este durata etapei de explorare (între 3 şi 5 ani) în urma căreia se stabileşte dacă există zăcăminte de gaz în zonele respective. Peste 65% din cei care au luat parte la sondaj au spus că nu ştiu care sunt posibilele riscuri ale etapei de explorare, iar peste 50% au afirmat că nu cunosc dezavantajele etapei de exploatare. Întrebați care sunt avantajele explorării/exploatării, peste 40% au declarat că nu ştiu. Un procent de 47% susține că nu a existat o informare corectă până în acest moment în spațiul public. În ceea ce priveşte sursele de informare, aproximativ jumătate dintre cei intervievați consideră că Primăria ar trebui să informeze cetățenii cu privire la activitățile care vizează explorarea. Următoarele instituții menționate sunt Guvernul şi Agenția Națională pentru Resurse Minerale. În opinia celor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

http://stiri.tvr.ro/strazile-din-arad-si-timisoara-transformate-in-rauri-dupa-ce-a-plouat-torential_34290.html

http://stiri.tvr.ro/strazile-din-arad-si-timisoara-transformate-in-rauri-dupa-ce-a-plouat-torential_34290.html

care au răspuns sondajului, experții din cadrul ANRM ar fi cei mai în măsură să informeze corect despre gazele de şist. Sondajul face parte din campania de informare şi dezbatere publică pe tema gazelor de şist realizată de ANRM, cu sprijinul Comisiei Europene, în perioada iulie-noiembrie 2013. Industria gazelor de şist este contestată de activiştii de mediu, care susțin că accesarea zăcămintelor, mai greu de extras față de zăcămintele tradiționale de gaze naturale, poate contamina apele subterane cu substanțe chimice. România se situează pe locul al treilea în Europa după rezervele recuperabile de haze de şist, după Polonia şi Franța. Această cantitate ar putea să acopere consumul național de gaze pentru 100 de ani./Adevărul, http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/sondaj-agentia-resurse-minerale-cetatenii-doresc-mai-informati-despre-gazele-sist-1_521df821c7b855ff562073c1/index.html

Teme de mediu

Redevenţa pe care statul român o va încasa pentru proiectul minier de la Roşia Montană a fost majorată la 6%. La cât se ridică redevenţele în alte ţăriExecutivul a avizat proiectul de lege privind exploatarea minereurilor de aur şi argint de la Roşia Montană, județul Alba. Odată cu demararea lucrărilor, România se va transforma în cel mai mare producător de aur al Uniunii Europene.Exploatarea aurului la Roşia Montană intră în linie dreaptă, după ce Guvernul a adoptat acum două zile proiectul de lege ce reglementează exploatarea minereurilor, deblocând investițiile înghețate de mai bine de 15 ani. Statul a obținut mai multe concesii, dar şi-a asumat şi o serie de obligații. Potrivit noului acord, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) va transfera cu titlu gratuit statului o cotă de 5,69%, ajungând la 25% din acțiuni, în timp ce redevența minieră va fi de 6%, față de 4% cât este în cazul celorlalte companii miniere, cu opțiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură.„Faptul că intrăm în linie dreaptă pentru autorizarea proiectului, după şapte ani de la începerea evaluării lui de către statul român, nu poate decât să ne bucure, pentru că acest proiect are potențialul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/sondaj-agentia-resurse-minerale-cetatenii-doresc-mai-informati-despre-gazele-sist-1_521df821c7b855ff562073c1/index.html



de a relansa o întreagă ramură industrială, care poate genera zeci de mii de locuri de muncă, atât de necesare în România“, a declarat, pentru „Adevărul”, Cătălin Hosu, purtătorul de cuvânt al RMGC.UTILITATE PUBLICĂLegea mai prevede declararea proiectului ca fiind de utilitate publică şi de interes național deosebit. Mai exact, locuitorii care nu doresc să-şi vândă proprietățile ar putea fi expropriați în baza interesului public, iar anumite părți din patrimoniu, precum o serie de tuneluri istorice, pot fi declasate. Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, potrivit unui draft al proiectului, prezentat de Mediafax. OBLIGAŢIILE ŞI BENEFICIILE ROMÂNIEIConform draftului citat, participația statului va creşte la 25% în două etape, ambele condiționate de îndeplinirea cumulativă de către autoritățile române a mai multor obligații, precum acordul de mediu şi primirea autorizațiilor. Draftul mai menționează că proiectul Roşia Montană va genera pentru bugetul de stat şi cele locale un total de 2,3 miliarde de dolari la un preț de 1.200 de dolari pe uncia de aur. Beneficiile totale estimate pentru România ar fi de 5,2 miliarde de dolari. Aproximativ 300 de tone de aur şi circa 1.500 de tone de argint ar urma să fie extrase.Proiectul Roşia Montană are o serie de susținători la cel mai înalt nivel, preşedintele Traian Băsescu militând de mai mulți ani pentru demararea acestuia. De asemenea, şi premierul Victor Ponta este acum pentru realizarea proiectului, deşi era împotrivă atunci când era în opoziție. De partea cealaltă, exploatarea are şi critici, precum Academia Română sau o serie de organizații non-profit care afirmă că statul va primi prea puțini bani față de valoarea aurului la cotațiile actuale, iar riscurile de mediu sunt prea mari. Între timp, uncia de aur a urcat de la 900 de dolari în 2009 la 1.700 de dolari anul trecut, pentru ca acum să scadă la 1.400. În urma începerii exploatării, România va ajunge cel mai mare producător de aur din Uniunea Europeană. În acest moment, Finlanda extrage 6 tone pe an, iar Suedia 5 tone. România ar fi lider, cu 13 tone produse pe an. Cât sunt redevențele în alte țări

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

Statul român a obținut pentru proiectul Roşia Montană o redevență de 6%, față de 4%, cât se aplică altor companii miniere. În decembrie 2011 însă, Cabinetul Boc adopta o ordonanță de urgență care dubla valoarea redevenței de la 4% la 8% pentru aur, argint şi platină. Dar aceasta nu a mai ajuns la Monitorul Oficial, nefiind publicată niciodată „din motive administrative“. Ulterior, Guvernul Boc a căzut, ca şi Cabinetul Ungureanu, astfel că, în legislație, redevența a rămas la nivelul anterior de 4%. „Acum, redevența de 6% este printre cele mai ridicate din Europa şi din lume“, a afirmat Cătălin Hosu, purtătorul de cuvânt al RMGC. Finlanda şi Suedia percep între 0% şi 2%, în vreme ce Rusia solicită o redevență de 6%. Australia are o redevență variabilă, cuprinsă între 0% şi 2,5%, în Brazilia se situează la 1%, iar Chile cere o taxă situată între 0% şi 14%, potrivit unui raport realizat de compania de consultanță PricewaterhouseCoopers în 2012. China are un sistem în care ia între 5 şi 7 yuani (0,6 – 0,85 euro) pe tonă drept taxă pe resurse, între 0,5% şi 4% ca o compensare, plus o serie de sume percepute pentru drepturile de explorare şi exploatare. În Africa, Congo şi Ghana au redevențe de 5%, iar în Republica Democrată Congo se ridică la 2,5%. În Tanzania, redevența este de 4%, pe când în Africa de Sud se ridică între 0,5% şi 5%. Din Asia, în India se ridică la 2%, plus o anumită sumă, în vreme ce investitorii din Indonezia plătesc 3,75%. Kazahstanul percepe, la rândul său, o taxă de extracție de 5%. În Peru există o redevență între 1% şi 12%, o taxă specială de minerit între 2% şi 8,4% şi o contribuție specială pentru minerit, cifrată între 4% şi 13,12%. SUA percep, într-un sistem complicat, între 2% şi 5%. Proiectul minier este blocat de mai bine de 15 aniIstoria proiectului începe în 1997, când este creată compania Euro Gold Resources, în care acționari sunt Gabriel Resources şi societatea de stat Minvest Deva. Aceasta îşi schimă apoi, în anul 2000, numele în Roşia Montană Gold Corporation. Anul 1999 marchează obținerea licenței pentru exploatarea minereurilor de aur şi argint de la Roşia Montană. Luna aprilie a anului 2002 marchează finalizarea Planului de Urbanism General al comunei Roşia Montană, care include şi proiectul minier. Tot atunci este finalizat şi Planul de Urbanism Zonal pentru zona industrială. Între timp, o serie de documente au fost atacate în instanță, iar altele au expirat. Din 2002 până în 2008, RMGC cumpără proprietăți în zona proiectului. În 2006 încetează exploatarea statului,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

din cauza neîndeplinirii condițiilor de mediu şi a costurilor foarte ridicate. În 2007, compania începe lucrările la cartierul Recea din Alba Iulia, unde sunt mutate familiile din zona de dezvoltare. Tot în 2007, societatea depune la Ministerul Mediului studiul privind evaluarea impactului asupra mediului. Comisia de analiză tehnică nu a anunțat până acum niciun verdict./Adevărul, http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/rosia-montana-redeventa-1_521e27bac7b855ff56215325/index.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Cele patru nave din cadrul Expediţiei Dunării au ajuns aproape de BudapestaCele patru nave ale echipei internaționale din cadrul Expediției comune de supraveghere a Dunării (Joint Danube Survey - JDS 3) au ajuns ieri aproape de Budapesta, mai exact la punctul 22 de prelevare. Cele trei românce, doi chimişti şi un biolog, muncesc zi şi noapte, alături de alți specialişti şi experți din întreaga Europă - austrieci, slovaci, unguri, sârbi, croați şi bulgari. Florentina Dumitrache, chimist din cadrul Administrației Naționale “Apele Române”, efectuează măsurarea parametrilor fizico-chimici în situ (pH, temperatură, oxigen dizolvat şi conductivitate). Parametrii sunt măsurați cu ajutorul unei sonde multiparametru, furnizată de “Apele Române”. De asemenea, ea este şi cea care ține evidența şi asigură fixarea probelor recoltate, conservarea şi transportul către laboratoarele din țările participante.Mary Crăciun, chimist din cadrul Administrației Bazinale de Apă «Jiu» - Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinți - recoltează probele de sedimente şi suspensii solide.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/rosia-montana-redeventa-1_521e27bac7b855ff56215325/index.html

http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/rosia-montana-redeventa-1_521e27bac7b855ff56215325/index.html

După recoltare, probele de sediment sunt sitate în mediu umed, în vederea obținerii fracției de 0,63 micrometri, fracția cea mai reprezentativă pentru analiza micropoluanților organici şi a metalelor grele. Mary Crăciun foloseşte echipamente de recoltare şi sitare a celor două matrici de investigație de la bordul vasului “Argus”. Claudia Nagy, biolog din cadrul Administrației Bazinale de Apă «Someş-Tisa», este cea care recoltează probele de macronevertebrate din zona malurilor. Recoltarea se face cu ciorpacul limnologic din dotarea AN “Apele Române”.Programul de lucru începe la ora 6 dimineața şi câteodată se finalizează şi la 2 noaptea. La fiecare secțiune, specialiştii chimişti prelevează probe de apă din trei puncte, din mijloc, de pe malul stâng, respectiv de pe malul drept, iar biologii prelevează probe de pe ambele maluri şi de la mijloc. În plus, se mai adaugă şi echipa de specialişti ihtiologi (în peşti), care recoltează probe de peşti. Specialiştii măsoară, cântăresc şi identifică speciile de peşti caracteristice Dunării, în secțiunile supuse monitorizării. De asemenea, sunt realizate investigații suplimentare, inclusiv toxicologice. Prelevarea probelor dintr-o secțiune durează între două şi cinci ore.În următoarele zile, echipa internațională va continua monitorizarea calității apei Dunării, în secțiunile aflate pe teritoriul Croației şi Serbiei, urmând ca, în data de 8 septembrie, să intre în România. Alături de cele trei nave ale echipei internaționale (“Argus”, vaporul-laborator al Serbiei, “Wien” şi “MEßSCHIFF IV”, cele două ambarcațiuni private din Austria), se află şi “Istros”, navă de cercetare din România. Ca şi celelalte trei, “Istros” are şi bărci pentru recoltări în zona de mal, iar la bord este dotată cu aparatură de prelevare, stocare şi procesare a probelor supuse monitorizării. Participarea navei româneşti “Istros” a fost aprobată prin HG nr. 288/21 mai 2013. Navă va parcurge întreaga distanță, de 2.357 de kilometri, de la izvoarele Dunării şi până la vărsare. Cheltuielile pentru deplasarea navei sunt suportate din bugetul Fondului de mediu şi sunt în valoare totală de 670 mii lei, inclusiv TVA.http://www.editie.ro/articole/actualitate//cele-patru-nave-din-cadrul-expeditiei-dunarii-au-ajuns-aproape-de-budapesta.htmlhttp://www.presaonline.com/stiri/stiri-locale/expeditia-dunarii-a-ajuns-aproape-de-budapesta-2485990.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

http://www.presaonline.com/stiri/stiri-locale/expeditia-dunarii-a-ajuns-aproape-de-budapesta-2485990.html


http://www.editie.ro/articole/actualitate//cele-patru-nave-din-cadrul-expeditiei-dunarii-au-ajuns-aproape-de-budapesta.html


Cele patru nave din cadrul Expediţiei Dunării au ajuns aproape de BudapestaCele patru nave ale echipei internaționale din cadrul Expediției comune de supraveghere a Dunării (Joint Danube Survey - JDS 3) au ajuns ieri aproape de Budapesta, mai exact la punctul 22 de prelevare. Cele trei românce, doi chimişti şi un biolog, muncesc zi şi noapte, alături de alți specialişti şi experți din întreaga Europă - austrieci, slovaci, unguri, sârbi, croați şi bulgari. Florentina Dumitrache, chimist din cadrul Administrației Naționale “Apele Române”, efectuează măsurarea parametrilor fizico-chimici în situ (pH, temperatură, oxigen dizolvat şi conductivitate). Parametrii sunt măsurați cu ajutorul unei sonde multiparametru, furnizată de “Apele Române”. De asemenea, ea este şi cea care ține evidența şi asigură fixarea probelor recoltate, conservarea şi transportul către laboratoarele din țările participante.Mary Crăciun, chimist din cadrul Administrației Bazinale de Apă «Jiu» - Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinți - recoltează probele de sedimente şi suspensii solide. După recoltare, probele de sediment sunt sitate în mediu umed, în vederea obținerii fracției de 0,63 micrometri, fracția cea mai reprezentativă pentru analiza micropoluanților organici şi a metalelor grele. Mary Crăciun foloseşte echipamente de recoltare şi sitare a celor două matrici de investigație de la bordul vasului “Argus”. Claudia Nagy, biolog din cadrul Administrației Bazinale de Apă «Someş-Tisa», este cea care recoltează probele de macronevertebrate din zona malurilor. Recoltarea se face cu ciorpacul limnologic din dotarea AN “Apele Române”.Programul de lucru începe la ora 6 dimineața şi câteodată se finalizează şi la 2 noaptea. La fiecare secțiune, specialiştii chimişti prelevează probe de apă din trei puncte, din mijloc, de pe malul stâng, respectiv de pe malul drept, iar biologii prelevează probe de pe ambele maluri şi de la mijloc. În plus, se mai adaugă şi echipa de specialişti ihtiologi (în peşti), care recoltează probe de peşti. Specialiştii măsoară, cântăresc şi identifică speciile de peşti caracteristice Dunării, în secțiunile supuse monitorizării. De asemenea, sunt realizate investigații suplimentare, inclusiv toxicologice. Prelevarea probelor dintr-o secțiune durează între două şi cinci ore.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

În următoarele zile, echipa internațională va continua monitorizarea calității apei Dunării, în secțiunile aflate pe teritoriul Croației şi Serbiei, urmând ca, în data de 8 septembrie, să intre în România. Alături de cele trei nave ale echipei internaționale (“Argus”, vaporul-laborator al Serbiei, “Wien” şi “MEßSCHIFF IV”, cele două ambarcațiuni private din Austria), se află şi “Istros”, navă de cercetare din România. Ca şi celelalte trei, “Istros” are şi bărci pentru recoltări în zona de mal, iar la bord este dotată cu aparatură de prelevare, stocare şi procesare a probelor supuse monitorizării. Participarea navei româneşti “Istros” a fost aprobată prin HG nr. 288/21 mai 2013. Navă va parcurge întreaga distanță, de 2.357 de kilometri, de la izvoarele Dunării şi până la vărsare. Cheltuielile pentru deplasarea navei sunt suportate din bugetul Fondului de mediu şi sunt în valoare totală de 670 mii lei, inclusiv TVA. /Ediție Specială – Actualitate -Asineta GÎSCAN, 29 august 2013,01:27) http://www.editie.ro/articole/actualitate//cele-patru-nave-din-cadrul-expeditiei-dunarii-au-ajuns-aproape-de-budapesta.html

Navele din Expediţia comună de supraveghere a Dunării aproape de BudapestaAstăzi, 28 august, cele patru nave ale echipei internaționale din cadrul Expediției comune de supraveghere a Dunării (Joint Danube Survey- JDS 3) au ajuns aproape de Budapesta, mai exact la punctul 22 de prelevare. Cele trei românce, doi chimişti şi un biolog, muncesc zi şi noapte, alături de alți specialişti şi experți din întreaga Europă – austrieci, slovaci, unguri, sârbi, croați şi bulgari.Astfel:• Florentina Dumitrache, chimist din cadrul Administrației Naționale ”Apele Române”, efectuează măsurarea parametrilor fizico-chimici în situ (pH, temperatură, oxigen dizolvat şi conductivitate). Parametrii sunt măsurați cu ajutorul unei sonde multiparametru furnizată de ”Apele Române”. De asemenea, ea este şi cea care ține evidența şi asigură fixarea probelor recoltate, conservarea şi transportul către laboratoarele din țările participante.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16



• Mary Crăciun, chimist din cadrul Administrației Bazinale de Apă Jiu- Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinți- recoltează probele de sedimente şi suspensii solide. După recoltare, probele de sediment sunt sitate în mediul umed, în vederea obținerii fracției de 0,63 micrometri, fracția cea mai reprezentativă pentru analiza micropoluanților organici şi a metalelor grele. Mary Crăciun foloseşte echipamente de recoltare şi sitare a celor două matrici de investigație de la bordul vasului Argus.• Claudia Nagy, biolog din cadrul Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa, este cea care recoltează probele de macronevertebrate din zona malurilor. Recoltarea se face cu ciorpacul limnologic din dotarea A.N. ”Apele Române”.Programul de lucru începe la ora 6.00 dimineața şi câteodată se finalizează şi la 2.00 noaptea. La fiecare secțiune, specialiştii chimişti prelevează probe de apă din trei puncte, din mijloc, de pe malul stâng, respectiv de pe malul drept, iar biologii prelevează probe de pe ambele maluri şi de la mijloc. În plus, se mai adaugă şi echipa de specialişti ihtiologi (în peşti) care recoltează probe de peşti. Specialiştii măsoară, cântăresc şi identifică speciile de peşti caracteristice Dunării, în secțiunile supuse monitorizării. De asemenea, sunt realizate investigații suplimentare, inclusiv toxicologice. Prelevarea probelor dintr-o secțiune durează între 2 ore şi până la 4-5 ore.În următoarele zile, echipa internațională va continua monitorizarea calității apei Dunării, în secțiunile aflate pe teritoriul Croației şi Serbiei, urmând ca , în data de 8 septembrie, să intre în România. Alături de cele trei nave ale echipei internaționale (Argus, vaporul-laborator al Serbiei, Wien şi MEβSCHIFF IV, cele două ambarcațiuni private din Austria), se află şi Istros, navă de cercetare din România. Ca şi celelalte trei, Istros are şi bărci pentru recoltări în zona de mal, iar, la bord, este dotat cu aparatură de prelevare, stocare şi procesare a probelor supuse monitorizării.Participarea navei româneşti Istros a fost aprobată prin HG nr. 288/21 mai 2013, navă care parcurge întreaga distanță, de 2357 de km, de la izvoarele Dunării şi până la vărsare. Cheltuielile pentru deplasarea navei sunt suportate din bugetul Fondului de mediu şi sunt în valoare totală de 670 mii lei inclusiv TVA. (Ponturi despre -Miron Simion -28 august 2013 ora 20:05) http://www.ponturidespre.ro/actualitate/navele-din-expeditia-comuna-de-supraveghere-a-dunarii-aproape-de-budapesta/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

http://www.ponturidespre.ro/author/marin/

Expediţia Dunării – Joint Danube Survey – a ajuns aproape de BudapestaASTĂZI, 28 august, cele patru nave ale echipei internaționale din cadrul Expediției comune de supraveghere a Dunării (Joint Danube Survey- JDS 3) au ajuns aproape de Budapesta, mai exact la punctul 22 de prelevare. Cele trei românce, doi chimişti şi un biolog, muncesc zi şi noapte, alături de alți specialişti şi experți din întreaga Europă - austrieci, slovaci, unguri, sârbi, croați şi bulgari. Astfel,Florentina Dumitrache, chimist din cadrul Administrației Naționale ”Apele Române”, efectuează măsurarea parametrilor fizico-chimici în situ (pH, temperatură, oxigen dizolvat şi conductivitate). Parametrii sunt măsurați cu ajutorul unei sonde multiparametru furnizată de ”Apele Române”. De asemenea, ea este şi cea care ține evidența şi asigură fixarea probelor recoltate, conservarea şi transportul către laboratoarele din țările participante.Mary Crăciun, chimist din cadrul Administrației Bazinale de Apă Jiu- Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinți- recoltează probele de sedimente şi suspensii solide. După recoltare, probele de sediment sunt sitate în mediul umed, în vederea obținerii fracției de 0,63 micrometri, fracția cea mai reprezentativă pentru analiza micropoluanților organici şi a metalelor grele. Mary Crăciun foloseşte echipamente de recoltare şi sitare a celor două matrici de investigație de la bordul vasului Argus.Claudia Nagy, biolog din cadrul Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa, este cea care recoltează probele de macronevertebrate din zona malurilor. Recoltarea se face cu ciorpacul limnologic din dotarea A.N. ”Apele Române”.Programul de lucru începe la ora 6.00 dimineața şi câteodată se finalizează şi la 2.00 noaptea. La fiecare secțiune, specialiştii chimişti prelevează probe de apă din trei puncte, din mijloc, de pe malul stâng, respectiv de pe malul drept, iar biologii prelevează probe de pe ambele maluri şi de la mijloc. În plus, se mai adaugă şi echipa de specialişti ihtiologi (în peşti) care recoltează probe de peşti. Specialiştii măsoară, cântăresc şi identifică speciile de peşti caracteristice Dunării, în secțiunile supuse monitorizării. De asemenea, sunt realizate investigații suplimentare, inclusiv toxicologice. Prelevarea probelor dintr-o secțiune durează între 2 ore şi până la 4-5 ore.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

În următoarele zile, echipa internațională va continua monitorizarea calității apei Dunării, în secțiunile aflate pe teritoriul Croației şi Serbiei, urmând ca , în data de 8 septembrie, să intre în România. Alături de cele trei nave ale echipei internaționale (Argus, vaporul-laborator al Serbiei, Wien şi MEβSCHIFF IV, cele două ambarcațiuni private din Austria), se află şi Istros, navă de cercetare din România. Ca şi celelalte trei, Istros are şi bărci pentru recoltări în zona de mal, iar, la bord, este dotat cu aparatură de prelevare, stocare şi procesare a probelor supuse monitorizării. Participarea navei româneşti Istros a fost aprobată prin HG nr. 288/21 mai 2013, navă care parcurge întreaga distanță, de 2357 de km, de la izvoarele Dunării şi până la vărsare. Cheltuielile pentru deplasarea navei sunt suportate din bugetul Fondului de mediu şi sunt în valoare totală de 670 mii lei inclusiv TVA. (Craiova Forum – Stiri- 28 aug 2013) http://www.craiovaforum.ro/stiri/mondo/expeditia-dunarii-joint-danube-survey-a-ajuns-aproape-de-budapesta.html

Expediţia Dunării a ajuns aproape de BudapestaCele patru nave ale echipei internaționale din cadrul Expediției comune de supraveghere a Dunării (Joint Danube Survey- JDS 3) au ajuns aproape de Budapesta, mai exact la punctul 22 de prelevare. Cele trei românce, doi chimişti şi un biolog, muncesc zi şi noapte, alături de alți specialişti şi experți din întreaga Europă - austrieci, slovaci, unguri, sârbi, croați şi bulgari. Florentina Dumitrache, chimist din cadrul Administrației Naționale ”Apele Române”, efectuează măsurarea parametrilor fizico-chimici în situ (pH, temperatură, oxigen dizolvat şi conductivitate). Parametrii sunt măsurați cu ajutorul unei sonde multiparametru furnizată de ”Apele Române”. De asemenea, ea este şi cea care ține evidența şi asigură fixarea probelor recoltate, conservarea şi transportul către laboratoarele din țările participante. Mary Crăciun, chimist din cadrul Administrației Bazinale de Apă Jiu- Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinți- recoltează probele de sedimente şi suspensii solide. După recoltare, probele de sediment sunt sitate în mediul umed, în vederea obținerii fracției de 0,63 micrometri, fracția cea mai reprezentativă pentru analiza micropoluanților organici şi a metalelor grele. Mary Crăciun foloseşte

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

http://www.craiovaforum.ro/stiri/mondo/expeditia-dunarii-joint-danube-survey-a-ajuns-aproape-de-budapesta.html


echipamente de recoltare şi sitare a celor două matrici de investigație de la bordul vasului Argus.Claudia Nagy, biolog din cadrul Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa, este cea care recoltează probele de macronevertebrate din zona malurilor. Recoltarea se face cu ciorpacul limnologic din dotarea A.N. ”Apele Române”. Programul de lucru începe la ora 6.00 dimineața şi câteodată se finalizează şi la 2.00 noaptea. La fiecare secțiune, specialiştii chimişti prelevează probe de apă din trei puncte, din mijloc, de pe malul stâng, respectiv de pe malul drept, iar biologii prelevează probe de pe ambele maluri şi de la mijloc. În plus, se mai adaugă şi echipa de specialişti ihtiologi (în peşti) care recoltează probe de peşti. Specialiştii măsoară, cântăresc şi identifică speciile de peşti caracteristice Dunării, în secțiunile supuse monitorizării. De asemenea, sunt realizate investigații suplimentare, inclusiv toxicologice. Prelevarea probelor dintr-o secțiune durează între 2 ore şi până la 4-5 ore. În următoarele zile, echipa internațională va continua monitorizarea calității apei Dunării, în secțiunile aflate pe teritoriul Croației şi Serbiei, urmând ca , în data de 8 septembrie, să intre în România. Alături de cele trei nave ale echipei internaționale (Argus, vaporul-laborator al Serbiei, Wien şi MEβSCHIFF IV, cele două ambarcațiuni private din Austria), se află şi Istros, navă de cercetare din România. Ca şi celelalte trei, Istros are şi bărci pentru recoltări în zona de mal, iar, la bord, este dotat cu aparatură de prelevare, stocare şi procesare a probelor supuse monitorizării. Participarea navei româneşti Istros a fost aprobată prin HG nr. 288/21 mai 2013, navă care parcurge întreaga distanță, de 2357 de km, de la izvoarele Dunării şi până la vărsare. Cheltuielile pentru deplasarea navei sunt suportate din bugetul Fondului de mediu şi sunt în valoare totală de 670 mii lei inclusiv TVA. (Lupa – Actualitate- 28 aug 2013)http://www.lupamea.ro/articol.php?id=19478&titlu=Expediția-Dunării-a-ajuns-aproape-de-Budapesta

Expediţia Dunării a ajuns aproape de BudapestaCele patru nave ale echipei internaționale din cadrul Expediției comune de supraveghere a Dunării (Joint Danube Survey- JDS 3) au ajuns aproape de Budapesta, mai exact la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

punctul 22 de prelevare. Cele trei românce, doi chimişti şi un biolog, muncesc zi şi noapte, alături de alți specialişti şi experți din întreaga Europă - austrieci, slovaci, unguri, sârbi, croați şi bulgari. Florentina Dumitrache, chimist din cadrul Administrației Naționale ”Apele Române”, efectuează măsurarea parametrilor fizico-chimici în situ (pH, temperatură, oxigen dizolvat şi conductivitate). Parametrii sunt măsurați cu ajutorul unei sonde multiparametru furnizată de ”Apele Române”. De asemenea, ea este şi cea care ține evidența şi asigură fixarea probelor recoltate, conservarea şi transportul către laboratoarele din țările participante. Mary Crăciun, chimist din cadrul Administrației Bazinale de Apă Jiu- Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinți- recoltează probele de sedimente şi suspensii solide. După recoltare, probele de sediment sunt sitate în mediul umed, în vederea obținerii fracției de 0,63 micrometri, fracția cea mai reprezentativă pentru analiza micropoluanților organici şi a metalelor grele. Mary Crăciun foloseşte echipamente de recoltare şi sitare a celor două matrici de investigație de la bordul vasului Argus. Claudia Nagy, biolog din cadrul Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa, este cea care recoltează probele de macronevertebrate din zona malurilor. Recoltarea se face cu ciorpacul limnologic din dotarea A.N. ”Apele Române”.Programul de lucru începe la ora 6.00 dimineața şi câteodată se finalizează şi la 2.00 noaptea. La fiecare secțiune, specialiştii chimişti prelevează probe de apă din trei puncte, din mijloc, de pe malul stâng, respectiv de pe malul drept, iar biologii prelevează probe de pe ambele maluri şi de la mijloc. În plus, se mai adaugă şi echipa de specialişti ihtiologi (în peşti) care recoltează probe de peşti. Specialiştii măsoară, cântăresc şi identifică speciile de peşti caracteristice Dunării, în secțiunile supuse monitorizării. De asemenea, sunt realizate investigații suplimentare, inclusiv toxicologice. Prelevarea probelor dintr-o secțiune durează între 2 ore şi până la 4-5 ore. În următoarele zile, echipa internațională va continua monitorizarea calității apei Dunării, în secțiunile aflate pe teritoriul Croației şi Serbiei, urmând ca , în data de 8 septembrie, să intre în România. Alături de cele trei nave ale echipei internaționale (Argus, vaporul-laborator al Serbiei, Wien şi MEβSCHIFF IV, cele două ambarcațiuni private din Austria), se află şi Istros, navă de cercetare din România. Ca şi celelalte trei, Istros are şi bărci pentru recoltări în zona de mal, iar, la bord, este dotat cu aparatură de prelevare, stocare şi procesare a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

probelor supuse monitorizării. Participarea navei româneşti Istros a fost aprobată prin HG nr. 288/21 mai 2013, navă care parcurge întreaga distanță, de 2357 de km, de la izvoarele Dunării şi până la vărsare. Cheltuielile pentru deplasarea navei sunt suportate din bugetul Fondului de mediu şi sunt în valoare totală de 670 mii lei inclusiv TVAhttp://www.lupamea.ro/articol.php?id=19478&titlu=Expedi%C5%A3ia-Dun%C4%83rii-a-ajuns-aproape-de-Budapestahttp://www.diacaf.com/stiri_public/search/stire=expeditia-dunarii-echipa-de-cercetatori-din-care-fac-parte-3-romance-a-ajuns-aproape-de-budapesta/sectiune/id=775344http://www.presaonline.com/stiri/stiri-locale/expeditia-dunarii-a-ajuns-aproape-de-budapesta-2485990.htmlhttp://www.ziarelive.ro/stiri/expeditia-dunarii-echipa-de-cercetatori-din-care-fac-parte-3-romance-a-ajuns-aproape-de-budapesta.html

Expediţia Dunării – Joint Danube Survey – a ajuns aproape de Budapesta ASTĂZI, 28 august, cele patru nave ale echipei internaționale din cadrul Expediției comune de supraveghere a Dunării (Joint Danube Survey- JDS 3) au ajuns aproape de Budapesta, mai exact la punctul 22 de prelevare. Cele trei românce, doi chimişti şi un biolog, muncesc zi şi noapte, alături de alți specialişti şi experți din întreaga Europă - austrieci, slovaci, unguri, sârbi, croați şi bulgari. Astfel,■Florentina Dumitrache, chimist din cadrul Administrației Naționale ”Apele Române”, efectuează măsurarea parametrilor fizico-chimici în situ (pH, temperatură, oxigen dizolvat şi conductivitate). Parametrii sunt măsurați cu ajutorul unei sonde multiparametru furnizată de ”Apele Române”. De asemenea, ea este şi cea care ține evidența şi asigură fixarea probelor recoltate, conservarea şi transportul către laboratoarele din țările participante.■Mary Crăciun, chimist din cadrul Administrației Bazinale de Apă Jiu- Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinți- recoltează probele de sedimente şi suspensii solide. După recoltare, probele de sediment sunt sitate în mediul umed, în vederea obținerii fracției de 0,63 micrometri, fracția cea mai reprezentativă pentru analiza

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

http://www.ziarelive.ro/stiri/expeditia-dunarii-echipa-de-cercetatori-din-care-fac-parte-3-romance-a-ajuns-aproape-de-budapesta.html

http://www.ziarelive.ro/stiri/expeditia-dunarii-echipa-de-cercetatori-din-care-fac-parte-3-romance-a-ajuns-aproape-de-budapesta.html



http://www.diacaf.com/stiri_public/search/stire=expeditia-dunarii-echipa-de-cercetatori-din-care-fac-parte-3-romance-a-ajuns-aproape-de-budapesta/sectiune/id=775344



http://www.lupamea.ro/articol.php?id=19478&titlu=Expedi%C5%A3ia-Dun%C4%83rii-a-ajuns-aproape-de-Budapesta

http://www.lupamea.ro/articol.php?id=19478&titlu=Expedi%C5%A3ia-Dun%C4%83rii-a-ajuns-aproape-de-Budapesta

micropoluanților organici şi a metalelor grele. Mary Crăciun foloseşte echipamente de recoltare şi sitare a celor două matrici de investigație de la bordul vasului Argus.■Claudia Nagy, biolog din cadrul Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa, este cea care recoltează probele de macronevertebrate din zona malurilor. Recoltarea se face cu ciorpacul limnologic din dotarea A.N. ”Apele Române”.Programul de lucru începe la ora 6.00 dimineața şi câteodată se finalizează şi la 2.00 noaptea. La fiecare secțiune, specialiştii chimişti prelevează probe de apă din trei puncte, din mijloc, de pe malul stâng, respectiv de pe malul drept, iar biologii prelevează probe de pe ambele maluri şi de la mijloc. În plus, se mai adaugă şi echipa de specialişti ihtiologi (în peşti) care recoltează probe de peşti. Specialiştii măsoară, cântăresc şi identifică speciile de peşti caracteristice Dunării, în secțiunile supuse monitorizării. De asemenea, sunt realizate investigații suplimentare, inclusiv toxicologice. Prelevarea probelor dintr-o secțiune durează între 2 ore şi până la 4-5 ore.În următoarele zile, echipa internațională va continua monitorizarea calității apei Dunării, în secțiunile aflate pe teritoriul Croației şi Serbiei, urmând ca , în data de 8 septembrie, să intre în România. Alături de cele trei nave ale echipei internaționale (Argus, vaporul-laborator al Serbiei, Wien şi MEβSCHIFF IV, cele două ambarcațiuni private din Austria), se află şi Istros, navă de cercetare din România. Ca şi celelalte trei, Istros are şi bărci pentru recoltări în zona de mal, iar, la bord, este dotat cu aparatură de prelevare, stocare şi procesare a probelor supuse monitorizării. Participarea navei româneşti Istros a fost aprobată prin HG nr. 288/21 mai 2013, navă care parcurge întreaga distanță, de 2357 de km, de la izvoarele Dunării şi până la vărsare. Cheltuielile pentru deplasarea navei sunt suportate din bugetul Fondului de mediu şi sunt în valoare totală de 670 mii lei inclusiv TVA. http://www.craiovaforum.ro/stiri/mondo/expeditia-dunarii-joint-danube-survey-a-ajuns-aproape-de-budapesta.html

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23



SCANDAL: Primarii din Maramureş acuză că sunt sclavii celor de la ApeMai mulți primari din județul Maramureş s-au revoltat, astăzi, pe conducerea Administrației Bazinale de Ape Someş - Tisa. Aceştia au cerut, printre altele, ca să poată intra pe râurile pe care le au în comună pentru a putea lua balast şi a-l pune pe drumurile sau ulițele care au nevoie de aşa ceva, mai ales că vine iarna, fără însă a fi amendați imediat de către cei de la Ape.Tonul l-a dat primarul localității Suciu de Sus, Viorel Pasca care a fost extrem de vehement în declarațiile făcute, ținând să arate că s-a săturat să fie sclavul celor de la Ape. "Vin şi te amendează şi te îndoaie de nu te vezi! Noi trebuie să îi hrănim pe dânşii cu un ban! Ei ştiu totul, noi suntem fraieri. Ei vreau numai să le cotizăm lor cu bani... Din puținul buget pe care îl am, şi pe ăsta vor să ni-l ia. Nu e corect şi cinstit!Soluția ar fi ca tot ce e în comuna aia să fie administrat de noi, nicidecum SGA. Pentru ce îmi comandă mie SGA-ul în Suciu de Sus? Pe apa din Suciu, pe văile din Suciu de Sus... Vin şi te verifică şi nu vin cu nimic în sprijinul tău. Ai luat o basculă de balast din râu sau 10, că ai drumuri din pământ unde trebuie să intervii că nu poate circula căruța, ei vin şi te amendează.Gândirea aceasta nu este una bună. Ar trebui să îşi revizuiască poziția la nivel înalt şi să pună lucrurile la punct. Nu e corect şi cinstit ca noi, primarii, să suferim din cauza dânşilor! Am pățit-o eu, că am intrat în râu, am luat ceva balast de acolo şi l-am dus pe drumuri şi pentru aceea am fost amendat. 160 de milioane de lei vechi o trebuit să dau la Ape, plus că vine legea 107 care spune că trebuie plătit de 10 ori! De unde să le dau eu dânşilor un miliard şi ceva de lei? Degeaba râd cei de la Ape. Noi avem probleme, avem necazuri şi din puținul buget pe care îl am îmi ia un miliard şi ceva? Sunt cum în instanță cu ei pentru că am luat nişte balastru.Că doar nu l-am pus pe pântece la mama şi la tata, ci l-am dus pe drumurile oamenilor! Suntem sclavii celor de la Ape. Se întâmplă escrocherii în județ de care prefectul habar nu are. Să vină la mine în Suciu, să vadă ce apă bem şi mai vor să şi o plătim! Plăteşte Paşca, că bei numai nămol.", a declarat primarul localitatii Suciu de Sus, Pasca Viorel,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

extrem de revoltat. Acesta a mai adăugat că Legea Apelor trebuie schimbată pentru că nu este bună în actuala formulă.De cealaltă parte, prefectul Anton Rohian a încercat să împace, cum se spune în popor, şi capra şi varza, însă primarii din Maramureş nu s-au lăsat. Cu toții au fost de acord cu cele expuse de către primarul din Suciu de Sus. "Nu v-am chemat degeaba aici astăzi. Vreau să încheiem acest subiect pentru că trebuie să părăsim sala, dar e clar înțeles care e treaba. Şi de aceea am şi deschis subiectul. Dar e pentru prima dată când vă chem pe toți cei 76 de primari din județ şi nu avem vreme să stăm şi să analizăm problemele care sunt. La această treabă vă propun să facem un material către doamna ministru al Mediului, o chemăm aici şi să vedem până la fază putem să dezvoltăm acest subiect şi până la ce fază legea o încalcă cineva.", a punctat Rohian.Răspunsul celor de la Ape: "Gestionarea cursurilor de apă care pornesc de undeva şi trec prin mai multe comune nu poate fi dată nimănui. Şi acest lucru se întâmplă peste tot în lume. Pentru că este o sursă strategică pentru omenire. Resursa de apă, că nici noi nu putem trăi fără apă, nici economia nu poate funcționa şi nici energia.Gestionarea tocmai de aceea este dată celor de la Apele Române, care o gestionează prin mai multe Administrații bazinale. Sunt anumite studii care spun că într-o perioadă foarte scurtă de timp, la nivelul anilor 2030 va fi criza apei şi atunci dacă o lăsăm aiurea, nu ar fi bine", a declarat Dănuț Canta, directorul Administrației Bazinale de Ape Someş-Tisa. /City News,http://citynews.ro/eveniment/scandal-primarii-din-maramures-acuza-ca-sunt-sclavii-sistemului-de-gospodarire-apelor /Actualitati.net,http://www.actualitati.net/local-cluj/scandal-primarii-maramures-acuza-sunt-sclavii-celor-1021299

Baia Mare: Primari revoltaţi în faţa prefectului. Au ajuns sclavii Apelor Române„Suntem sclavii Apelor Române!”. Asta au reproşat astăzi mai mulţi primari maramureşeni prefectului judeţului Maramureş, în cadrul unei şedinţe unde

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

http://www.actualitati.net/local-cluj/scandal-primarii-maramures-acuza-sunt-sclavii-celor-1021299

http://www.actualitati.net/local-cluj/scandal-primarii-maramures-acuza-sunt-sclavii-celor-1021299

http://citynews.ro/eveniment/scandal-primarii-din-maramures-acuza-ca-sunt-sclavii-sistemului-de-gospodarire-apelor

http://citynews.ro/eveniment/scandal-primarii-din-maramures-acuza-ca-sunt-sclavii-sistemului-de-gospodarire-apelor

reprezentanţi ai Administraţiei Bazinale de Apă Someş Tisa, respectiv ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş, au prezentat obiectivele de investiţii pentru 2013. Primarii s-au arătat nemulţumiţi de faptul că trebuie să suporte din fonduri proprii lucrări ce ar trebui administrate de fapt de către Apele Române.Mai mulţi primari maramureşeni au atras astăzi atenţia prefectului Anton Rohian că Legea Apelor nu este bună. Primarul din Suciu de Sus susţine că în comuna pe care o administrează a fost încurajată efectuarea unor lucrări la 20 de metri de aducţiunea de apă din Suciu de Sus. "Cine a dat acele avize, cine? Se întâmplă escrocherii în judeţ despre care, domnule prefect, dumneavoastră nu aveţi ştire de ele. Şi dacă încerci să-i spui unui şef care vine la tine în control, face gălăgie şi vorbeşte de pe cal. Ar trebui să stea în banca lui, să gândească că noi suntem talpa ţării: ţăranii, muncitorii şi primarii care sunt toată ziua cu ei", a spus Viorel Paşca, primar Suciu de Sus. Mai mult, acesta se judecă cu Apele Române pentru o cantitate de balast folosită pentru pietruirea unui drum din comună. Revoltat de situaţie, Viorel Paşca susţine că primarii au ajuns să fie sclavii Apelor Române. "Din puţinul buget pe care îl am îmi ia un miliard şi ceva. Acum sunt în instanţă cu dânşii pentru că am luat nişte balast să duc nu pe pântice la mama, nici la tata, să-l duc pe drumul oamenilor, pentru comunitate. Şi acum ce vor dânşii? Să spună primarii dacă nu sunt în asentimentul lor, eu îmi dau demisia mâine, din funcţia de primar. Să spună şi dânşii. Suntem sclavii Apelor Române. Suntem sclavi", a precizat Viorel Paşca, primar Suciu de Sus. Primarul din Târgu Lăpuş a propus întocmirea unui parteneriat între administraţiile locale şi Sistemul de Gospodărire a Apelor, în care să fie prevăzute atribuţiile părţilor implicate în gestionarea problemelor care ţin de Apele Române. "Trebuie făcut un parteneriat, aşa cum se face un parteneriat între un proiect european în care OGA vine cu asta, administraţia locală vine cu asta. Cu un procent pentru că acolo unde nu ai investiţii nu poţi lansa bani. Acolo unde nu este patrimoniul tău, administraţia locală nu poate lansa bani. Dar printr-un parteneriat se poate lansa acea cotă de cofinanţare care constă în carburant, de fapt într-o valoare care se elaborează în baza unui studiu. Acst parteneriat poate trece în partea a doua, a unei exploatări de balast, nisip din zona respectivă destinată administraţiei locale. Adică vine un troc în compensare de la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

carburant la ceea ce se foloseşte direcţionat în acele locuri", a susţinut Mitru Leşe, pimar Târgu Lăpuş. Primarul din Suciu de Sus s-a mai plâns prefectului şi de calitatea apei din comună. "Să veniţi la mine în Suci să vedeţi ce apă am eu. Şi mai cer să o plătesc. Lunar îmi vine factura. Plăteşte Paşca că bei numai nămol", a atenţionat Viorel Paşca, primar Suciu de Sus. Primarii maramureşeni au mai acuzat că Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş nu a avut până în prezent o conducere „sănătoasă”, care să-i sprijine în proiectele locale. /Maramedia,http://www.maramedia.ro/baia-mare-primari-revoltati-in-fata-prefectului-au-ajuns-sclavii-apelor-romane

REVOLTA - Ministrul Mediului va fi chemat in Maramures pentru a-i scapa pe primari de „sclavia” Sistemului de Gospodarire a Apelor Spirite incinse la sedinta Colegiului Prefectural de astazi, 28 august. Primarii maramureseni si-au indreptat criticile inspre conducerea Sistemului de Gospodarie a Apelor Maramures. Alesii locali au aratat ca au ajuns „sclavii” acestei institutii care nu face altceva decat sa aplice amenzi si sa ii asupreasca si mai mult financiar, desi abia reusesc sa-si dramuiasca fiecare banut pentru ca localitatea sa nu aiba de suferit. Primarii maramureseni au ascultat linistiti planurile de investitii prezentate astazi, 28 august, de conducerea Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures, dupa care au rabufnit, criticand activitatea institutiei. Primarul comunei Suciu de Sus, Viorel Pasca, a aratat ca a fost aspru sanctionat de angajatii SGA, desi n-a facut altceva decat sa ia niste balast pentru a repara un drum. “Am intrat in rau, am luat ceva balast de acolo, decolmatat ca doar nu luam din diguri. Dar zic dansii decolmatati, dar dati in stanga si dreapta. Noi decolmatam ca e plin de firispor, de crengi si il ducem pe drumuri. 160 de milioane de lei a trebuit sa dau la Ape, plus vine legea si zice ca de zece ori trebuie sa platesc. De unde sa dau? E o nebunie ce se intampla in Romania. Acum sunt in instanta cu dansii ca am lua niste balast, nu l-am

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

http://www.maramedia.ro/baia-mare-primari-revoltati-in-fata-prefectului-au-ajuns-sclavii-apelor-romane

http://www.maramedia.ro/baia-mare-primari-revoltati-in-fata-prefectului-au-ajuns-sclavii-apelor-romane

pus pe pantece la mama, nici la tata, ci l-am pus pe drum. Suntem sclavi la Apele Romane, suntem sclavi”, a spus primarul din Suciu de Sus, Viorel Pasca. Alesul local a mers mai departe cu revolta sa, aratand ca la doar 20 de metri de aductiunea de apa sunt executate unele lucrari care afecteaza si mai mult cursul de apa, care e plin de namol. “Se intampla escrocherii in judet de care dumneavoastra, domnule prefect, nu aveti habar. Si daca incerci sa-i spui unui sef care vine la tine in control, face galagie si iti vorbesc de pe cal. Ar trebui sa stea in banca lui sa gandeasca ca noi suntem talpa tarii: taranii, muncitorul si primarii”, a mai punctat Viorel Pasca. Prefectul judetului, Anton Rohian, le-a dat dreptate primarilor si a aratat ca va cere prezenta in Maramures a ministrului Mediului, Rovana Plumb. “Va inteleg revolta. Nu v-am chemat degeaba aici, domnul primar. Am inteles mesajul si e al tuturor primarilor. Facem materialul catre doamna ministru, o chemam aici sa vedem pana la ce faza putem discuta acest subiect de durere si sa vedem pana la ce punct se incalca legea”, a spus Anton Rohian. La randul sau, seful SGA Maramures, Danut Canta, a explicat ca gestionarea cursurilor de apa nu poate fi data in gestionarea altor institutii, nici macar a primariilor pentru ca in acest caz e vorba de “o sursa strategica”. “Gestionarea cursurilor de apa care pornesc de undeva si trec prin mai multe comune nu poate fi data pentru ca este o sursa strategica. Nici noi nu putem functiona, nici energia, nici economia. Gestionarea acestei surse de apa e data Apelor Romane, care e gestionata prin mai multe administratii bazinale”, a declarat Danut Canta. Alesii locali au aratat ca pentru a evita in viitor astfel de probleme ar trebui sa fie operate unele modificari in legislatie./eMaramures,http://www.emaramures.ro/Stiri/86774/REVOLTA-Ministrul-Mediului-va-fi-chemat-in-Maramures-pentru-a-i-scapa-pe-primari-de-sclavia-Sistemului-de-Gospodarire-a-Apelor-VIDEO-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

http://www.emaramures.ro/Stiri/86774/REVOLTA-Ministrul-Mediului-va-fi-chemat-in-Maramures-pentru-a-i-scapa-pe-primari-de-sclavia-Sistemului-de-Gospodarire-a-Apelor-VIDEO-



Primarii din Maramures au rabufnit in fata prefectului. Sunt sclavii celor de la Apele Romane Prefectul judetului Maramures dar si conducerea Sistemului de Gospodarie a Apelor Maramures au fost “puse la punct” de primarii din mai multe zone ale judetului. Alesii locali au rabufnit in fata reprezentantului Guvernului in teritoriu care in anumite momente nici nu a fost lasat sa vorbeasca. Primarii sustin ca SGA le aplica amenzi pentru apele care le tranziteaza localitatile cu toate ca ei abia au bani sa supravietuiasca. Cel care a vociferat cel mai mult si a spus lucrurilor pe nume a fost primarul din Suciu de Sus, Viorel Pasca.“Vin şi te amendează şi te îndoaie de nu te vezi! Noi trebuie să îi hrănim pe dânşii cu un ban! Ei ştiu totul, noi suntem fraieri. Ei vreau numai să le cotizăm lor cu bani… Din puținul buget pe care îl am, şi pe ăsta vor să ni-l ia. Nu e corect şi cinstit!Soluția ar fi ca tot ce e în comuna aia să fie administrat de noi, nicidecum SGA. Pentru ce îmi comandă mie SGA-ul în Suciu de Sus? Pe apa din Suciu, pe văile din Suciu de Sus… Vin şi te verifică şi nu vin cu nimic în sprijinul tău. Ai luat o basculă de balast din râu sau 10, că ai drumuri din pământ unde trebuie să intervii că nu poate circula căruța, ei vin şi te amendează.Gândirea aceasta nu este una bună. Ar trebui să îşi revizuiască poziția la nivel înalt şi să pună lucrurile la punct. Nu e corect şi cinstit ca noi, primarii, să suferim din cauza dânşilor! Am pățit-o eu, că am intrat în râu, am luat ceva balast de acolo şi l-am dus pe drumuri şi pentru aceea am fost amendat. 160 de milioane de lei vechi o trebuit să dau la Ape, plus că vine legea 107 care spune că trebuie plătit de 10 ori!De unde să le dau eu dânşilor un miliard şi ceva de lei? Degeaba râd cei de la Ape. Noi avem probleme, avem necazuri şi din puținul buget pe care îl am îmi ia un miliard şi ceva? Sunt cum în instanță cu ei pentru că am luat nişte balastru.Că doar nu l-am pus pe pântece la mama şi la tata, ci l-am dus pe drumurile oamenilor! Suntem sclavii celor de la Ape. Se întâmplă escrocherii în județ de care prefectul habar nu are. Să vină la mine în Suciu, să vadă ce apă bem şi mai vor să şi o plătim! Plăteşte Paşca, că bei numai nămol”, a declarat primarul localitatii Suciu de Sus, Pasca Viorel.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

https://www.facebook.com/pages/Festivalul-Usturoiului-in-Tinutul-Contelui-Dracula/649697225059102?fref=ts

https://www.facebook.com/pages/Festivalul-Usturoiului-in-Tinutul-Contelui-Dracula/649697225059102?fref=ts

“Nu v-am chemat degeaba aici astăzi. Vreau să încheiem acest subiect pentru că trebuie să părăsim sala, dar e clar înțeles care e treaba. Şi de aceea am şi deschis subiectul. Dar e pentru prima dată când vă chem pe toți cei 76 de primari din județ şi nu avem vreme să stăm şi să analizăm problemele care sunt. La această treabă vă propun să facem un material către doamna ministru al Mediului, o chemăm aici şi să vedem până la fază putem să dezvoltăm acest subiect şi până la ce fază legea o încalcă cineva”, a declarat Anton Rohian, prefectul judetului./Actual MM,http://www.actualmm.ro/primarii-din-maramures-au-rabufnit-in-fata-prefectului-sunt-sclavii-celor-de-la-apele-romane-video/

Primăria a recepţionat pista de pe digul SomeşuluiPrimăria Satu Mare a recepționat ieri, la terminarea lucrărilor de execuție, pista pentru biciclişti de pe digul Someşului. “S-a întrunit comisia de recepție a lucrărilor, a cărei preşedinte este primarul municipiului Satu Mare, Dorel Coica, şi s-a încheiat procesul verbal. Lucrările de asfaltare la cei 18 km de pistă au fost executate conform proiectului tehnic cu următoarea observație: deplasările generale ale corpului digului se datorează naturii terenului din umplutură, umflăturilor şi contracțiilor pământului precum şi infiltrațiilor de apă. Acestea au condus, conduc şi vor conduce la apariția fisurilor în patul pistei şi propagarea lor către suprafața stratului de uzură, defecțiuni care vor fi remediate în momentul apariției”, se arată într-un comunicat de presă remis de Primăria Satu Mare. Perioada de garanție a lucrărilor este de patru ani, în timp ce primarul Dorel Coica a cerut imperativ firmelor executante să intervină prompt ori de câte ori e nevoie pentru remedierea rapidă a posibilelor fisuri în asfalt. La recepția lucrărilor au fost prezenți şi reprezentanții Administrației Naționale a Apelor Române, Direcția Apelor Someş-Tisa, Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare, executantul SC Samcif SA şi SC Vakond SRL, respectiv proiectantul SC Ronourban Oradea./Gazeta de Nord-Vest,http://www.gazetanord-vest.ro/2013/08/primaria-a-receptionat-pista-de-pe-digul-somesului/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

http://www.gazetanord-vest.ro/2013/08/primaria-a-receptionat-pista-de-pe-digul-somesului/

http://www.gazetanord-vest.ro/2013/08/primaria-a-receptionat-pista-de-pe-digul-somesului/

http://www.actualmm.ro/primarii-din-maramures-au-rabufnit-in-fata-prefectului-sunt-sclavii-celor-de-la-apele-romane-video/

http://www.actualmm.ro/primarii-din-maramures-au-rabufnit-in-fata-prefectului-sunt-sclavii-celor-de-la-apele-romane-video/

Au fost recepţionate lucrările de asfaltare a celor 18 km de pistă de biciclişti de pe digul SomeşuluiMiercuri, 28 august 2013, a avut loc recepţia la terminarea lucrărilor de execuţie a Pistei de biciclişti de pe digul Someşului.S-a întrunit comisia de recepţie a lucrărilor a cărei preşedinte este primarul municipiului Satu Mare, dr. Coica Costel Dorel şi s-a încheiat procesul verbal.Lucrările de asfaltare la cei 18 km de pistă au fost executate conform proiectului tehnic cu următoarea observaţie: “Deplasările generale ale corpului digului se datorează naturii terenului din umplutură, umflăturilor şi contracţiilor pământului precum şi infiltraţiilor de apă. Acestea au condus, conduc şi vor conduce la apariţia fisurilor în patul pistei şi propagarea lor către suprafaţa stratului de uzură, defecţiuni care vor fi remediate în momentul apariţiei”Perioada de garanţie a lucrărilor este de patru ani. Primarul Dorel Coica a cerut imperativ firmelor executante să intervină prompt ori de cîte ori e nevoie pentru remedierea rapidă a posibilelor fisuri în asfalt.La recepţia lucrărilor au fost prezenţi şi reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Apele Române, Direcţia Apelor Someş-Tisa, Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare, executantul SC Samcif SA şi SC Vakond SRL, proiectantul SC Ronourban Oradea ./Informatia Zilei,http://www.informatia-zilei.ro/sm/social/au-fost-receptionate-lucrarile-de-asfaltare-a-celor-18-km-de-pista-de-biciclisti-de-pe-digul-somesului/

Recepţia oficială a pistei de biciclişti de pe digul SomeşuluiMiercuri a avut loc recepţia la terminarea lucrărilor de execuţie a Pistei de biciclişti de pe digul Someşului. S-a întrunit comisia de recepţie a lucrărilor al cărei preşedinte este primarul municipiului Satu Mare, Dorel Coica, şi s-a încheiat procesul verbal. Lucrările de asfaltare la cei 18 km de pistă au fost executate conform proiectului tehnic cu următoarea observaţie: ,,Deplasările generale ale corpului digului se datorează naturii terenului din umplutură, umflăturilor şi contracţiilor pământului, precum şi infiltraţiilor de apă. Acestea au condus, conduc şi vor conduce la apariţia fisurilor în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

http://www.informatia-zilei.ro/sm/social/au-fost-receptionate-lucrarile-de-asfaltare-a-celor-18-km-de-pista-de-biciclisti-de-pe-digul-somesului/

http://www.informatia-zilei.ro/sm/social/au-fost-receptionate-lucrarile-de-asfaltare-a-celor-18-km-de-pista-de-biciclisti-de-pe-digul-somesului/

patul pistei şi propagarea lor către suprafaţa stratului de uzură, defecţiuni care vor fi remediate în momentul apariţiei”. Perioada de garanţie a lucrărilor este de patru ani. Primarul Dorel Coica a cerut imperativ firmelor executante să intervină prompt ori de câte ori e nevoie pentru remedierea rapidă a posibilelor fisuri în asfalt. La recepţia lucrărilor au participat şi reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Apelor Române, Direcţiei Apelor Someş-Tisa, Sistemului de Gospodărire a Apelor Satu Mare, executanţilor SC Samcif SA şi SC Vakond SRL, precum şi ai proiectantului SC Ronourban Oradea./Satu Mare Online,http://www.satumareonline.ro/cp/8/11292/Recep%C5%A3ia-oficial%C4%83-a-pistei-de-bicicli%C5%9Fti-de-pe-digul-Some%C5%9Fului

Bicicliştii au pistă de 18 km pe digul Someşului Azi a avut loc recepția la lucrărilor la pistei de biciclişti de pe digul Someşului. Comisia de recepție a lucrărilor a încheiat şi un procesul verbal de constatare.Perioada de garanție a lucrărilor este de patru ani.Lucrările de asfaltare la cei 18 km de pistă au fost executate conform proiectului tehnic cu următoarea observație: “Deplasările generale ale corpului digului se datorează naturii terenului din umplutură, umflăturilor şi contracțiilor pământului precum şi infiltrațiilor de apă. Acestea au condus, conduc şi vor conduce la apariția fisurilor în patul pistei şi propagarea lor către suprafața stratului de uzură, defecțiuni care vor fi remediate în momentul apariției”.Primarul Dorel Coica a cerut firmelor executante să intervină prompt ori de cîte ori e nevoie pentru remedierea rapidă a posibilelor fisuri în asfalt. La recepția lucrărilor au fost prezenți şi reprezentanții Administrației Naționale a Apele Române, Direcția Apelor Someş-Tisa, Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare, executantul SC Samcif SA şi SC Vakond SRL şi proiectantul SC Ronourban Oradea ./ Satu Mare 24 ,http://www.sm24.ro/locale/biciclistii-au-pista-de-18-km-pe-digul- somesului/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

http://www.sm24.ro/locale/biciclistii-au-pista-de-18-km-pe-digul-somesului/

http://www.sm24.ro/locale/biciclistii-au-pista-de-18-km-pe-digul-somesului/

http://www.satumareonline.ro/cp/8/11292/Recep%C5%A3ia-oficial%C4%83-a-pistei-de-bicicli%C5%9Fti-de-pe-digul-Some%C5%9Fului

http://www.satumareonline.ro/cp/8/11292/Recep%C5%A3ia-oficial%C4%83-a-pistei-de-bicicli%C5%9Fti-de-pe-digul-Some%C5%9Fului

A fost inaugurată pista pentru bicicliști de pe digul SomeșuluiMiercuri, 28 august a avut loc recepţia la terminarea lucrărilor de execuţie a Pistei de biciclişti de pe digul Someşului. S-a întrunit comisia de recepţie a lucrărilor a cărei preşedinte este primarul municipiului Satu Mare, dr. Coica Costel Dorel şi s-a încheiat procesul verbal.Lucrările de asfaltare la cei 18 km de pistă au fost executate conform proiectului tehnic cu următoarea observaţie: ,,Deplasările generale ale corpului digului se datorează naturii terenului din umplutură, umflăturilor şi contracţiilor pământului precum şi infiltraţiilor de apă. Acestea au condus, conduc şi vor conduce la apariția fisurilor în patul pistei şi propagarea lor către suprafața stratului de uzură, defecțiuni care vor fi remediate în momentul apariției.”Perioada de garanţie a lucrărilor este de patru ani. Primarul Dorel Coica a cerut imperativ firmelor executante să intervină prompt ori de cîte ori e nevoie pentru remedierea rapidă a posibilelor fisuri în asfalt.La recepția lucrărilor au fost prezenți şi reprezentanții Administrației Naționale a Apele Române, Direcția Apelor Someş-Tisa, Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare, executantul SC Samcif SA şi SC Vakond SRL, proiectantul SC Ronourban Oradea./Actualitatea Satmareana,http://actualitateasm.ro/stiri/16174-a-fost-inaugurata-pista-pentru-biciclisti-de-pe-digul-somesului/

Echipa internationala din cadrul JDS 3 A ajuns aproape de Budapesta!ASTAZI, 28 august, cele patru nave ale echipei internationale din cadrul Expeditiei comune de supraveghere a Dunarii (Joint Danube Survey- JDS 3) au ajuns aproape de Budapesta, mai exact la punctul 22 de prelevare. Cele trei romance, doi chimisti si un biolog, muncesc zi si noapte, alaturi de alti specialisti si experti din intreaga Europa - austrieci, slovaci, unguri, sarbi, croati si bulgari. Astfel, Florentina Dumitrache, chimist din cadrul Administratiei Nationale "Apele Romane", efectueaza masurarea parametrilor fizico-chimici in situ (pH, temperatura, oxigen dizolvat si conductivitate). Parametrii sunt masurati cu ajutorul unei sonde multiparametru furnizata de "Apele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

http://actualitateasm.ro/stiri/16174-a-fost-inaugurata-pista-pentru-biciclisti-de-pe-digul-somesului/

http://actualitateasm.ro/stiri/16174-a-fost-inaugurata-pista-pentru-biciclisti-de-pe-digul-somesului/

Romane". De asemenea, ea este si cea care tine evidenta si asigura fixarea probelor recoltate, conservarea si transportul catre laboratoarele din tarile participante.Mary Craciun, chimist din cadrul Administratiei Bazinale de Apa Jiu- Sistemul de Gospodarire a Apelor Mehedinti- recolteaza probele de sedimente si suspensii solide. Dupa recoltare, probele de sediment sunt sitate in mediul umed, in vederea obtinerii fractiei de 0,63 micrometri, fractia cea mai reprezentativa pentru analiza micropoluantilor organici si a metalelor grele. Mary Craciun foloseste echipamente de recoltare si sitare a celor doua matrici de investigatie de la bordul vasului Argus.Claudia Nagy, biolog din cadrul Administratiei Bazinale de Apa Somes-Tisa, este cea care recolteaza probele de macronevertebrate din zona malurilor. Recoltarea se face cu ciorpacul limnologic din dotarea A.N. "Apele Romane".Programul de lucru incepe la ora 6.00 dimineata si cateodata se finalizeaza si la 2.00 noaptea. La fiecare sectiune, specialistii chimisti preleveaza probe de apa din trei puncte, din mijloc, de pe malul stang, respectiv de pe malul drept, iar biologii preleveaza probe de pe ambele maluri si de la mijloc. In plus, se mai adauga si echipa de specialisti ihtiologi (in pesti) care recolteaza probe de pesti. Specialistii masoara, cantaresc si identifica speciile de pesti caracteristice Dunarii, in sectiunile supuse monitorizarii. De asemenea, sunt realizate investigatii suplimentare, inclusiv toxicologice. Prelevarea probelor dintr-o sectiune dureaza intre 2 ore si pana la 4-5 ore.In urmatoarele zile, echipa internationala va continua monitorizarea calitatii apei Dunarii, in sectiunile aflate pe teritoriul Croatiei si Serbiei, urmand ca , in data de 8 septembrie, sa intre in Romania. Alaturi de cele trei nave ale echipei internationale (Argus, vaporul-laborator al Serbiei, Wien si MEβSCHIFF IV, cele doua ambarcatiuni private din Austria), se afla si Istros, nava de cercetare din Romania. Ca si celelalte trei, Istros are si barci pentru recoltari in zona de mal, iar, la bord, este dotat cu aparatura de prelevare, stocare si procesare a probelor supuse monitorizarii. Participarea navei romanesti Istros a fost aprobata prin HG nr. 288/21 mai 2013, nava care parcurge intreaga distanta, de 2357 de km, de la izvoarele Dunarii si pana la varsare.Cheltuielile pentru deplasarea navei sunt suportate din bugetul Fondului de mediu si sunt in valoare totala de 670 mii lei inclusiv TVA.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

Pentru mediatizarea Expeditiei, Administratia Nationala "Apele Romane" are ca parteneri media: Agentia Nationala de Presa Agerpres, epochtimes.ro, Radio Romania Actualitati, Stirile TVR.ro si revista de mediu Green Report.Pe intregul parcurs al Expeditiei, vom reveni cu informatii suplimentare./Bistrita News, http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=1&article=9911

”Let’s do it, Romania!”. 28 septembrie, zi de curăţenie generalăÎn 2013, peste 96 de țări de pe glob vor organiza o zi de curățenie națională, sub umbrela mişcării internaționale „Let`s Do It, World!”. România va fi şi în acest an parte din ampla campanie de ecologizare. Proiectul aduce împreună autorități, companii, ONG-uri, persoane publice şi voluntari pentru a face curățenie în toată țara, într-o singură zi. Bistrița nu va lipsi de pe harta ecologizării.Tări din lumea întreagă îşi unesc forțele pentru a lupta împotriva deşeurilor din zonele naturale. Mişcarea „Let`s Do It, World!” este cea mai mare mişcare socială organizată vreodată în lume, reuşind să mobilizeze peste 7 milioane de voluntari în numeroase acțiuni de curățenie şi educație.După succesul primelor trei ediții din 2010, 2011 si 2012, la care au participat peste 650.000 de voluntari ce au colectat peste 1,6 milioane de saci de deşeuri, ziua de curățenie națională din România a devenit deja o tradiție, care uneşte românii de peste tot. Proiectul aduce împreună autorități, companii, ONG-uri, persoane publice şi voluntari pentru a face curățenie în toată țara, într-o singură zi. Anul acesta, în aceeaşi lună cu România vor face curățenie generală Olanda, Franța şi Rusia.„Let`s Do It, România! înseamnă în acest moment multă muncă şi multă pasiune, dar şi rezultate vizibile obținute pe parcursul celor 3 ani de când a luat naştere proiectul. În anii trecuți am făcut paşi importanți în conştientizarea românilor în legătură cu problema pe care o reprezintă gunoaiele din natură şi, în egală măsură, am reuşit să mobilizăm la curățenie sute de mii de oameni, pentru a aduce o schimbare pozitivă României. Uşor, uşor, românii încep să înțeleagă mesajul nostru şi să devină ambasadori care să îl ducă mai departe. În egală măsură, ştim că suntem abia la început şi că mai sunt multe lucruri de făcut, atât în partea de educație ecologică şi prevenție, dar şi în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=1&article=9911

ceea ce priveşte mobilizarea la acțiune. Dincolo de semnificația ecologică, „Let`s Do It, România!” este o invitație de a lua atitudine şi de a schimba ceva atunci când lucrurile nu merg aşa cum ne-am dori, aşa că vă aşteptăm alături de noi. E important să arătăm că o astfel de inițiativă are continuitate şi că se dezvoltă tot mai mult de la an la an” au declarat reprezentanții proiectului.Obiectivul strategic al „Let`s Do It, România!” 2013 este creşterea procentului de reciclare al deşeurilor colectate la 40% din numărul de saci colectați, de la 35% în 2012, 26% în 2011 şi 17% în 2010. O noutate în acest an este obiectivul de a implica în curățenie şi românii din diaspora, acolo unde acest lucru va fi posibil, informează organizatorii.Coordonatorul echipei județene Bistrița-Năsăud ”Let`s Do It, România!” este Cristian Ţetcu, preşedintele Asociației GAL Ruralis. În acest an, acţiunea va avea loc sâmbătă 28 septembrie/Timp Online,http://www.timponline.ro/lets-do-it-romania-28-septembrie-zi-de-curatenie-generala//Bistrita News,www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=8&article=9906/Bistriteanul,http://www.bistriteanul.ro/start-pentru-lets-do-it-romania-editia-2013-1377686163334.html

Teme similare

Odiseea birocratică a construirii de microhidrocentrale la Cormaia a ajuns la finalDin primăvara lui 2007, firma braşoveană „Elcata MHC” SRL aşteaptă să ajungă la un acord cu Consiliul Local Sângeorz-Băi pentru realizarea a două microhidrocentrale pe râul Cormaia. Dacă până acum totul a rămas la nivel declarativ - întrucât societatea comercială şi forul deliberativ local nu au reuşit să semneze contractul în ceea ce priveşte dreptul de servitute asupra drumurilor forestiere din zonă, în vederea îngropării conductei de aducțiune a apei captate - în cadrul ultimei şedințe a Consiliului Local problema a fost, în cele din urmă, depăşită. Astfel, proiectul de Hotărâre privind scoaterea definitivă din fondul forestier a suprafeței de 1.750 mp şi ocuparea temporară

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

http://www.bistriteanul.ro/start-pentru-lets-do-it-romania-editia-2013-1377686163334.html

http://www.bistriteanul.ro/start-pentru-lets-do-it-romania-editia-2013-1377686163334.html

http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=8&article=9906

http://www.timponline.ro/lets-do-it-romania-28-septembrie-zi-de-curatenie-generala/

http://www.timponline.ro/lets-do-it-romania-28-septembrie-zi-de-curatenie-generala/

din fondul forestier a 6.700 mp, terenuri proprietate publică a oraşului, a fost aprobat cu majoritate de voturi.Dar până să ajungă la un consens în cadrul şedinței, aleşii locali şi reprezentanții firmei braşovene au avut unele divergențe. Mai întâi, liberalul Radu Cîrcu a propus amânarea discutării respectivului proiect de Hotărâre, având în vedere importanța lui pentru dezvoltarea oraşului pe termen lung, „faptul că sunt puţine informaţii legate de proiect, că proiectul interferează cu cel de modernizare a drumurilor forestiere, că va fi investigat potenţialul de dezvoltare a turismului alpin de un grup de specialişti solicitat de Consiliul Judeţean”. Cîrcu a mai spus că trebuie modificat şi contractul primit, pentru că nu mai este de actualitate, că nu sunt precizări clare legate de numărul de hidrocentrale care urmează să se construiască şi de relația pe care o are CL cu investitorul în ceea ce priveşte şansele de dezvoltare urbană pe termen lung. Ideea lui Cîrcu a fost susținută de colegul din PDL, Cătălin Emil Sfrengeu, care a afirmat că legislativul local nu este bine informat, iar contractul este un „copy-paste” al celui vechi şi că ar trebui consultat un jurist. „Într-o şedinţă mai veche am adus în discuţie tema TVA-ului, dar nu s-a ţinut cont de propunerile CL şi acum tot cu TVA este suma din contract”, a punctat Sfrengeu.Replica a venit din partea primarului Roland Venig, care a spus că acest proiect se tot discută de atâția ani şi, în plus, o comisie a Consiliului Local Sângeorz-Băi a vizitat o hidrocentrală din Braşov, la invitația societății „Elcata”. „Eu susţin proiectul!”, a conchis edilul, punct de vedere aprobat şi de consilierul liberal Ioan Hâruța, pe motiv că „investitorul va alimenta zona Cormăii cu energie electrică, cu posibilitate de dezoltare în acest fel”.Asociat la „Elcata” şi prezent la şedință, Daniel Frunză a ținut să aducă, la rândul său, unele lămuriri în favoarea aprobării proiectului: „În ceea ce ne priveşte pe noi, ca investitori, nu avem de gând să afectăm în niciun fel zona şi dezvoltarea locală, nu vom afecta infrastructura, iar în aval se pot face păstrăvării, dacă se doreşte, şi vom discuta cu proiectantul pentru a face pozarea conductei înaintea începerii modernizării drumurilor forestiere. Zona este proprietatea oraşului, nu pot fi făcute altfel de lucrări, acolo fiind totodată limita Parcului Naţional Munţii Rodnei, ceea ce impune condiţii speciale. În ce priveşte revedenţa, cei 300 MW alocaţi pentru Sângeorz-Băi reprezintă

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

15% din producţia societăţii Elcata, care cred că echilibra aportul local de scoatere a drumului din fondul forestier”.Pentru rezolvarea problemei s-a pronunțat şi viceprimarul Daniel Leontin Naroş, care, după ce a văzut la fața locului investiția similară a Elcatei de la Braşov, a susținut în fața colegilor de for că oraşul-stațiune nu va fi prejudiciat în niciun fel, ba din contră, beneficiile s-ar fi văzut de mult dacă negocierea nu s-ar fi tergiversat atâta.„Îmblânziți” de expuneri, contestatarii proiectului au propus, prin vocea lui Radu Cîrcu, încheierea unui act adițional la contract, cu termeni clari. Consilierul Sfrengeu a cerut plusarea la redevența de care va beneficia localitatea de la 300 la 450 de MW. Daniel Frunză a precizat că propunerea este peste puterile economice ale societății, venind cu o contraofertă de 330 MW. „Societatea noastră este asociată cu 11 primării în ţară şi nicăieri nu a fost nevoie să discutăm atâţia ani la rând”, a atras atenția Frunză. Până la urmă, cele două părți au bătut palma pentru o redevență de 340 de MW, la solicitarea finală a consilierului Ioan Hâruța, energie electrică pentru iluminatul stradal, drept compensare de servicii.Supus la vot, proiectul de Hotǎrâre a primit 13 voturi „Pentru”, un vot „Împotrivă” (Cătălin Emil Sfrengeu) şi două „Abțineri” (Radu Cîrcu şi Cristian Pop - PDL)./Mesagerul,http://www.mesagerul.ro/2013/08/28/odiseea-birocratica-construirii-de-microhidrocentrale-la-cormaia-ajuns-la-final

Teme de mediu

Boc vrea să scape de gunoiul ClujuluiPrimarul intenționează să transfere rampa de la Pata Rât în custodia Consiliului Județean Cluj, în vederea închiderii şi ecologizării ei. Preşedintele județului, Horea Uioreanu, nu primeşte terenul cu gunoi decât în anumite condiții.Printr-o hotărâre de Consiliu Local (CL), primarul Emil Boc vrea să transfere cei 182.000 mp pe care se află depozitat gunoiul Clujului în administrarea Consiliului Județean (CJ). Administrația județeană are sarcina de a închide şi a ecologiza groapa de la Pata Rât,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

http://www.mesagerul.ro/2013/08/28/odiseea-birocratica-construirii-de-microhidrocentrale-la-cormaia-ajuns-la-final

http://www.mesagerul.ro/2013/08/28/odiseea-birocratica-construirii-de-microhidrocentrale-la-cormaia-ajuns-la-final

numai că preşedintele Horea Uioreanu n-are de gând să primească terenul în starea actuală. El a atras atenţia că pe terenul de la Pata Rât s-au depozitat cantităţi suplimentare de deşeuri, iar Boc trebuie să rezolve problema.CJ implementează proiectul integrat de gestionare a deşeurilor de pe întreg teritoriul Clujului şi are sarcina, de asemenea, de a închide actualele platforme de depozitare neconforme şi de a ecologiza terenurile. Boc a propus în şedinţa de CL de astăzi un proiect care prevede trasferarea platformei de la Pata Rât în administrarea CJ, în scopul închiderii şi ecologizării acestui spaţiu. Este vorba despre o suprafaţă totală de 182.080 mp de teren pe care s-au depozitat în ultimii ani, nu doar gunoiul menajer de pe teritoriul municipiului, ci şi cel de pe teritoriul judeţului. Uioreanu spune că încercarea lui Boc de a-i pasa acest teren nu va avea nici o finalitate atât timp cât edilul nu va ţine cont de recomandările administraţiei judeţene. „Ce dacă domnul Boc s-a trezit că vrea să ne transfere acest teren? Important este ca noi să vrem să-l primim, iar noi nu avem de ce să-l luăm, atâta timp când domnul Boc nu respectă nişte condiţii", a explicat Uioreanu.Acesta a spus că Primăria Cluj-Napoca a fost notificată oficial că se impune să rezolve o problemă stringentă privind depozitările suplimentare care s-au efectuat la Pata Rât. „De la momentul în care s-a declarat sistarea depozitării gunoiului, firma de salubritate a mai depus suplimentare 200.000 de tone de gunoi. Acest lucru presupune costuri suplimentare la proiectul pe care noi îl implementăm din fonduri europene, iar cineva trebuie să şi le asume", a comentat Uioreanu.Primarul susţine că demersul său nu are alt temei decât acela de a rezolva problema ecologizării rampei de la Pata Rât, având în vedere că acest proiect trenează de mai mulţi ani, iar judeţul Cluj are obligaţia a de a intra în legalitate. „Faptul că transferăm acest teren în administrarea CJ nu înseamnă decât că ne dorim să-i ajutăm să avanseze cu proiectul european pe care îl au în derulare. Noi am fost solicitaţi să rezolvăm problema cadastrală, să intabulăm terenul, pentru că până de curând acest teren nici nu era intabulat. Am grăbit toată această procedura pentru a-i ajuta pe ei să-şi implementeze proiectul, aşa cum era şi firesc", a spus Boc.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

El a ţinut să mai adauge că transferul administrării nu înseamnă că primăria nu mai trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru cantităţile de deşeuri suplimentare, dimpotrivă: „Am avut deja o discuţie cu domnul Uioreanu şi am convenit ca toate primăriile care au depozitat deşeuri la Pata Rât să-şi asume o oarecare responsabilitate. Dacă va contribui fiecare cu câte ceva, situaţia poate fi rezolvată. Nu e corect să plătim noi tot, de vreme ce în ultimii ani o cantitate însemnată de deşeuri a venit şi de pe teritoriul judeţului, nu doar din municipiu", a afirmat primarul municipiului Cluj-Napoca./Ziua de Cluj,http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/boc-vrea-sa-scape-de-gunoiul-clujului--116321.html

Modernizarea rampei de gunoi de la GherlaRampa de gunoi a municipiului Gherla este în aceste zile un adevărat şantier. Aici se amenajează o staţie de transfer deşeuri, o investiţie importantă pentru locuitorii oraşului, dar şi pentru comunele din împrejurimile urbei, avînd în vedere că aici se aduce gunoiul şi resturile menajere şi din localităţile de pe Cîmpie.Este un proiect cîştigat de o firmă din Timişoara, iar lucrarea este executată de angajaţii cunoscutei societăţi dejene VASROM, care depun mari eforturi să termine toată investiţia pînă la sfîrşitul anului. Desigur, totul depinde şi de timp şi de materialele necesare.La rampa de gunoi a oraşului Gherla, în anii trecuţi s-au realizat şi alte investiţii importante, cum este împrejmuirea acesteia şi asigurarea iluminatului pe perimetrul respectiv, atît de necesare bunei desfăşurări a activităţii de sortare şi depozitare.La Gherla, în ultima perioadă, prin grija Primăriei şi a conducerii SC ADP SA (fosta RADP) s-au făcut paşi importanţi în domeniul depozitării gunoiului, iar menţinerea ordinii şi curăţeniei pe spaţiul de pe strada Gelu constituie o problemă esenţială pe agenda de lucru a edililor, fiind asigurată şi paza pe timpul nopţii./Faclia de Cluj,http://www.ziarulfaclia.ro/modernizarea-rampei-de-gunoi-de-la-gherla/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

http://www.ziarulfaclia.ro/modernizarea-rampei-de-gunoi-de-la-gherla/

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/boc-vrea-sa-scape-de-gunoiul-clujului--116321.html

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/boc-vrea-sa-scape-de-gunoiul-clujului--116321.html

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Reabilitarea canalului Bega: de ce si pentru cine?Pentru Timisoara, canalul Bega este una dintre dimensiunile sale identitare, suportul salbei de parcuri care asigura oxigenarea unui centru industrial, sa recunostem, foarte poluat, dar si elementele de estetica urbana care-I aduc metropolei banatene, pe merit, supranumele de Orasul Gradinilor. De aceea, intrebarea din titlu ar putea deranja- insa ea este obligatoriu de pus atunci cand sunt in joc investitii strategice, care conteaza pentru comunitati si unitati administrative de nivel regional si chiar national.(…).Deloc surprinzator, intrebarile serioase despre utilitatea acestor proiecte care necesita foarte multe investitii su inceput sa fie puse abia acum, cand ar fi fost util ca raspunsurile sa fie pregatite déjà. In pofida impresiei ca redeschiderea navigatiei ar presupune doar putina vointa administrative, costurile de reabilitare a infrastructurii acestuia sunt foarte ridicate. Si nu este vorba aici doar de operatiunea de decolmatare, care n-a foct efectuata pana in present decat pe jumatate din traseul romanesc ( circa 22 km) si deloc in partea sarbeasca. Daca problema podurilor din intravilanul Timisoarei poate fi eludata prin amenajarea noului port la iesirea dinspre Sanmihaiu Roman, peste necesitatea de latire si adancire a senalului navigabil, pe mai multe sectoare, nu se poate trece. Este obligatory, de asemenea, repunerea in fucntiune a cel putin cinci din cele sase ecluze, si de refacere a tuturor pontoanelor si aproape 30% din lungimea digurilor externe. Toate acestea se justifica insa doar daca beneficiile aduse de fucntionarea canalului acopera macar pe termen lung investitiile. Or, tocmai aici apare problema: intrucat navigatia pe canal nu va fi niciodata rentabila, oricat de generous va fi proiectul de reabilitare , navigatia de agreement nu-si va putea acopri costurile de functionare nici dupa momentul;, foarte indepartat, al extinderii croazierelor pana la Belgrad. Sa insemne asta ca soarta canalului este pecetluita? Nicedecum. Cea mai importanta functie pe care o poate avea canalul este cea pentru care a fost el inventat: de regulator al fluxului de apa din campia banateana-insa, de aceasta data, nu pentru desecare, ci

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

pentru irigare.Este un rol pe care si-l doresc toate comunitatile din aval de Timisoara, pentru ca toata aceasta zona de pusta se afla acum in voia capriciilor meteorologice. Abia in subsidiary se poate vorbi, asa cum o fac autorii PATN din 2006 si ai PATJ Timis din acest an, si de functia de transport marfuri, dar, asa cum au observant proiectantii, numai in conditiile in care viitorul Port timisora-Sanmihaiu Roman va fi integrat unui parc industrial cu o productie proprie semnificativa.Renasterea banateana/pag.1 si 7

Teme similare

Modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Timiş se face pe bani europeniLa societatea timişoreană AQUATIM au fost semnate astăzi trei noi contracte în cadrul proiectului de extindere şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în județul Timiş, finanțate din fonduri europene, şi care cuprind 12 localități urbane şi rurale din județ. În doar trei localități, respectiv Sânnicolau Mare, Gătaia şi Recaş, valoarea stațiilor de tratare a apei se ridică la mai bine de 5.600.000 de lei. Gery Binder a aflat alte detalii ale evenimentului de la Simona Medrea, responsabil cu relațiile publice şi comunicarea, la societatea AQUATIM.RADI0 RESITA: http://www.radio-resita.ro/audio-modernizarea-sistemului-de-alimentare-cu-apa-si-canalizare-judetul-timis-se-face-pe-bani-europeni/

Strazi si subsoluri inundate, masini si tramvaie blocate, dupa o ploaie torentiala, la Timisoara!TIMISOARA. A plouat cu galeata doar cateva zeci de minute la Timisoara, insa aversele au fost indeajuns de puternice sa provoace inundatii. In mai multe zone din oras oamenii s-au trezit cu apa in subsoluri si pivnite, iar in unele locuri stratul de apa format pe strazi a masurat cativa zeci de centimetri. Probleme s-au inregistrat si la unele pasaje din oras, cum ar fi Popa Sapca, Jiul sau cel de pe Brediceanu, in imediata vecinatate a Pietei 700, unde, pe alocuri, apa trecea de rotile masinilor. Si in cladirea Palatului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

http://www.radio-resita.ro/audio-modernizarea-sistemului-de-alimentare-cu-apa-si-canalizare-judetul-timis-se-face-pe-bani-europeni/

http://www.radio-resita.ro/audio-modernizarea-sistemului-de-alimentare-cu-apa-si-canalizare-judetul-timis-se-face-pe-bani-europeni/

Administrativ a ajuns apa in subsol. La fel si la Spitalul CFR. Apa a patruns si in pasajul subteran din Piata Operei din Timisoara. Pompierii au fost solicitati sa intervina si sa dea o mana de ajutor la scoaterea apei din cateva gospodarii, unele chiar din zona centrala a Timisoarei. Ploaia a pornit in jurul orei 13.30, iar dupa mai putin de o ora si-a facut aparitia soarele peste Timisoara. Necazuri s-au inregistrat si in circulatia tramvaielor din pricina ploii. Astfel, unei garnituri i s-a ars motorul din cauza apei si a blocat traficul pe linii in dreptul Prefecturii Timis, pe tronsonul ce leaga Piata Traian de centrul orasului.OPINIA TIMISOAREI: http://www.opiniatimisoarei.ro/strazi-si-subsoluri-inundate-masini-si-tramvaie-blocate-dupa-o-ploaie-torentiala-la-timisoara-foto-si-video/28/08/2013

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Amiralul flotei sportive româneşti, Ivan Patzaichin, pe râul MureşUnul dintre cei mai importanți sportivi ai României, din toate timpurile, fostul multimplul campion la canoe, Ivan Patzaichin, a continuat campania „Descoperă Rowmania”, cu lansarea, în premieră, a bărcii inventate de el, canotca”, pe apele râului Mureş. Sute de arădeni au admirat bărcile de pe faleze Mureşului, sau din incinta ştrandului arădean, iar foarte mulți dintre ei au făcut poze şi au primit autografe din partea marelui sportiv. Acțiunea a avut loc la baza sportivă Voința Arad. Mulți dintre ei au participat şi la consursul oferit de organizatori celor care au fost interesați să vâslească în bărcile de 10+1 locuri. La finalul concursului, pe primul loc al clasamentului s-a clasat Water Performance, cu mențiunea că echipajul timişorean a fost alcătuit din sportivi de performanță ai cluburilor de pe Bega, câțiva dintre ei componenți ai loturilor naționale de canotaj sau kaiac canoe. Poziția secundă, care asigură calificarea la finala de la Tulcea, a revenit Voinței UTA Arad, iar pe trei Port Arthur. Ivan Patzaichin a fost cârmaci în barca Media, unde a mai vâslit şi fostul campioan la tir Sorin Babii. Descoperă Rowmania este o campanie națională de promovare a patrimoniului local şi urmăreşte descoperirea bogățiilor naturale ale țării prin promovarea mişcării în aer liber. Obiectivul acestei campanii este să reapropie oamenii de natură, dar urmăreşte şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

http://www.opiniatimisoarei.ro/strazi-si-subsoluri-inundate-masini-si-tramvaie-blocate-dupa-o-ploaie-torentiala-la-timisoara-foto-si-video/28/08/2013

http://www.opiniatimisoarei.ro/strazi-si-subsoluri-inundate-masini-si-tramvaie-blocate-dupa-o-ploaie-torentiala-la-timisoara-foto-si-video/28/08/2013

conştientizarea şi sensibilizarea celor prezenți cu privire la resursele naturale ale țării noastre, şi cu privire la responsabilitatea fiecăruia dintre noi de a proteja mediul înconjurător pentru a nu compromite resursele de dezvoltare ale generațiilor viitoare. „Este o campanie care se adresează oamenilor activi şi de bun-simț, celor care iubesc natura şi mişcarea aer libe. E bine că, din ce în ce mai mult, lumea îşi dă seama de importanța unei atitudini responsabile față de mediu. Vrem să valorficăm cât mai mult plimarea şi mişacerea în aer libe, pe ape curate şi nepluate iar Aradul este unul din marile oraşe care sunt pe malurile Mureşului” Ivan Patzaichin, multimpul campion la canoe. www.vestic.ro/ARhttp://www.vestic.ro/articol_31995/amiralul-flotei-sportive-romanesti-ivan-patzaichin-pe-raul-mures-.html

Teme similare

Incalzirea globala ne va afecta puternic! Zece judete ale Romaniei vor devein aride?Potrivit unui studiu realizat la nivel european, zece judete ale Romaniei vor deveni aride in urmatoarele doua decenii. "Problema desertificarii este un capitol care face parte dintr-o ecuatie cu multe necunoscute care se cheama incalzirea globala, careia nu i-am dat noi, oamenii, multa atentie si se pare ca a venit momentul sa ne trezim”, declara specialistii. Cel mai cuprinzator studiu din Europa privind efectele incalzirii globale arata ca zece judete ale Romaniei vor deveni aride in urmatoarele doua decenii. Studiul, care a fost elaborat de specialisti din 13 institute europene de meteorologie si hidrologie, printre care si din Romania, arata ca jumatatea sudica a continentului va suferi din cauza incalzirii globale si multe din aceste zone risca sa devina aride. Conform specialistilor romani, in tara noastra, cele mai afectate regiuni vor fi Banatul, Oltenia, estul Munteniei si Dobrogea, cu prelungire in sudul Moldovei. Secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, a declarat, la un Congres international pe tema mediului inconjurator, ca: "Specia umana se confrunta, in prezent, cu riscul disparitiei, daca nu reuseste sa rezolve problema incalzirii globale”. Situatia este atat de grava – a afirmat oficialului ONU – citat de agentii de presa –, incat orice intarziere ar putea sa ne duca dincolo de punctul limita, peste

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

care costurile ecologice, financiare si umane vor creste alarmant. Conform proiectului ONU, statele industrializate urmeaza sa-si reduca pana in 2020 emisiile de gaze cu efecte de sera cu procente cuprinse intre 25% si 40%, fata de anul 1990. Sa notam ca summit-ul anual al G8, care a avut loc la Toyako, in insula Mokkaido din Japonia, a situat in centrul atentiei, pe langa tarile sarace din Africa, si tema incalzirii globale, reuniune la care, se pare ca, in sfarsit, si SUA si-a asumat un angajament privind reducerea emisiilor poluante. Acest summit a fost, de altfel, cel mai extins din istoria de peste 30 de ani a organizatiei, cu 14 tari invitate in afara protagonistilor. /Cuvantul Liber MS http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=72197

Din 3 septembrie, turiştii vor putea vizita prima peşteră de mulaj din România!Salvamontiştii mureşeni vor deschide un nou traseu turistic spre peştera numită "Căsoaia lui Ladaş", aflată în Defileul Mureşului. Peste 100 de peşteri de mulaj, unice în România, s-au format în perioada activă a vulcanului Călimani-Gurghiu, cu circa 5,3 milioane de ani în urmă. Peşterile de mulaj s-au format în urma scurgerii lavei peste pădure, când trunchiurile copacilor au fost prinse în lavă şi s-au solidificat. În timp, trunchiurile copacilor au putrezit şi au fost spălate de ape din roca vulcanică, astfel că au rămas acele cavități, unele cu circumferințe de câțiva metri şi adânci de sute de metri./Radio Mures MS http://www.radiomures.ro/stiri/din_3_septembrie_turi_tii_vor_putea_vizita_prima_pe_tera_de_mulaj_din_romania.html

Utilizarea apei potabileÎn ultima perioadă foarte mulți locuitori ai comunei Roşia Montană folosesc apa potabilă din rețeaua de distribuție pentru udatul grădinilor şi umplerea unor piscine. Administrația locală îi roagă pe localnici să utilizeze cu chibzuință apa potabilă care datorită secetei prelungite a înregistrat în ultima perioadă un debit tot mai scăzut./ Ziarul de Apuseni, http://www.genium.ro/ziare-locale/alba/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

http://www.radiomures.ro/stiri/din_3_septembrie_turi_tii_vor_putea_vizita_prima_pe_tera_de_mulaj_din_romania.html



Primăria Câmpeni a finalizat lucrările la zidul viitoarei stații de epurarePrimăria oraşului Câmpeni a finalizat lucrările la zidul de sprijin necesar amplasamentului viitoarei stații de epurare a oraşului. Zidul are o lungime de 280 de metri, cu o înălțime variabilă cuprinsă între 2-4 metri. Noua investiție în valoare de aproximativ 3 miliarde de lei delimitează versantul de amplasament. / Ziarul de Apuseni, http://www.genium.ro/ziare-locale/alba/

Teme de mediu

Proiectul privind exploatarea minieră de la Roşia Montană a fost aprobat de Guvern. Ce prevederi cuprinde actulProiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană a fost adoptat în şedința de guvern, el urmând să fie transmis Parlamentului. Proiectul de lege prevede aprobarea unui acord în baza căruia acționarul majoritar al RMGC va transfera în etape cu titlu gratuit către acționarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al RMGC. Participația indirectă a statului român urmează să ajungă astfel la 25%, anunță Agerpres. Redevența minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (față de 4% în cazul celorlalte miniere) cu opțiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură. De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să asigure protecția mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunității din Roşia Montană. Textul adoptat de Guvern mai prevede declararea proiectului ca fiind de utilitate publică şi de interes național deosebit, dar şi mandatarea unor entități publice să aducă la îndeplinire unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană. Conform planului de afaceri al acționarului majoritar, implementarea şi desfăşurarea exploatării minereurilor auro-argentifere vor duce la crearea a 2.300 locuri de muncă în faza de construcție şi 900 locuri de muncă în faza de operare./CityNews AB

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

http://alba.citynews.ro/eveniment/proiectul-privind-exploatarea-miniera-de-la-rosia-montana-fost-aprobat-de-guvern-ce

Guvernul a aprobat exploatarea la Roşia Montană şi o trimite ParlamentuluiProiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană a fost aprobat în şedința de marți a Guvernului şi va fi transmis Parlamentului spre adoptare, au declarat agenției MEDIAFAX surse oficiale. Surse au declarat anterior că documentul a fost introdus pe agenda şedinței de guvern, neanunțată public. Aprobarea proiectului de lege a fost confirmată ulterior de Guvern, printr-un comunicat. Aceeaşi sursă confirmă şi cifrele anunțate anterior de MEDIAFAX privind negocierile dintre Executiv şi compania canadiană Gabriel Resources. "Guvernul a aprobat acest proiect de lege care, potrivit procedurii, va trebui adoptat de Parlament. Principalele măsuri propuse în proiectul de lege sunt: Aprobarea Acordului privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montana; potrivit acestui acord, acționarul majoritar al RMGC va transfera în etape cu titlu gratuit către acționarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al RMGC; participația indirectă a statului român urmează să ajungă astfel la 25%. Redevența minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (față de 4 % în cazul celorlalte miniere) cu opțiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură. De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să asigure protecția mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunității din Roşia Montană", se arată în comunicat. Legea mai prevede declararea proiectului ca fiind de utilitate publică şi de interes național deosebit, mandatarea unor entități publice să aducă la îndeplinire unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, modificarea unor acte normative privitoare la exproprieri şi autorizații de construcție.În urmă cu peste o lună, premierul Victor Ponta anunța că negocierile pentru investiția Roşia Montană vor fi finalizate până la începutul sesiunii parlamentare, în septembrie, iar lucrările vor începe dacă Parlamentul va

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47



aproba proiectul de lege pe care Guvernul îl va propune în acest sens. Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participația statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acțiuni, dar condiționat de emiterea la timp a tuturor autorizațiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării. Investitorul va plăti Guvernului o redevență de 6% din valoarea producției, statul având opțiunea de a solicita companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) ca plata redevenței să se facă în natură, conform proiectului. Conform draftului citat, participația statului va creşte la 25% în două etape, ambele condiționate de îndeplinirea cumulativă de către autoritățile române a mai multor obligații. Astfel, în prima etapă va fi transferată o cotă de 3,6858% din acțiuni, rezultând o participație a statului de 23%, dar cu obligația ca acordul de mediu privind implementarea proiectului să fi fost emis şi aprobat prin hotărâre de guvern şi să nu conțină modificări semnificative față de proiectul prezentat şi propus prin raport şi studiul de fezabilitate, iar proiectul de lege care să aprobe exploatarea să fie adoptat.În a doua etapă va fi transferată statului încă o cotă de 2% din acțiuni, dar cu condiția ca toate autorizațiile pentru începerea exploatării comerciale să fi fost emise în termene care nu au înregistrat întârzieri semnificative față de termenele prevăzute in calendarul de autorizare, iar proiectul de lege care aprobă exploatarea să fie în vigoare şi să îşi produce efectele. În urma acestor operațiuni, cota de participare a statului va urca la 25% şi va rămâne la acest nivel pe toată durata de valabilitate a licenței de exploatare.În ceea ce priveşte beneficiile statului român, cele două părți estimează că proiectul Roşia Montană va genera pentru bugetul de stat şi bugete locale venituri de aproximativ 2,3 miliarde dolari şi un efect direct în economia României de aproximativ 2,9 miliarde dolari, la un preț de referință de 1.200 dolari/uncie (lingouri tezaurizabile), totalul beneficiilor economice directe ale proiectului pentru România fiind estimate la peste 5,2 miliarde dolari, în condițiile menținerii parametrilor relevanți ai legislației fiscale incidente din România, a prețului aurului, a costurilor aferente lucrărilor, serviciilor şi produselor necesare exploatării miniere, precum şi a prevederilor planului de afaceri al RMGC asumat public conform regulilor pieței de capital. Societatea Roşia Montană Gold

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, care deține 80,69% din acțiuni. În spatele Gabriel Resources sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan. Compania deține la Roşia Montană (județul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Investiția Roşia Montană, blocată de mai mulți ani din cauza disputelor privind protecția mediului, a fost inclusă în Planul național de investiții şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu" de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul. Gabriel Resources a transmis atunci că negociază cu Guvernul creşterea participației statului la Roşia Montană Gold Corporation de la 19,31% la maximum 25% şi a redevenței plătite de la 4% la 6%. Compania Gabriel Resources deține în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest./Realitatea.net si Tirgumureseanul MS http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/guvernul-a-aprobat-exploatarea-la-rosia-montana-si-o-trimite-parlamentului.html

Guvernul a adoptat proiectul de lege referitor la Roşia MontanăProiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană a fost adoptat marți în şedința de guvern, el urmând să fie transmis Parlamentului, a informat Executivul. Proiectul de lege prevede aprobarea unui acord în baza căruia acționarul majoritar al RMGC va transfera în etape cu titlu gratuit către acționarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al RMGC. Participația indirectă a statului român urmează să ajungă astfel la 25%. Redevența minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (față de 4% în cazul celorlalte miniere) cu opțiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură. De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să asigure protecția mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunității din Roşia

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

Montană. Textul adoptat de Guvern mai prevede declararea proiectului ca fiind de utilitate publică şi de interes național deosebit, dar şi mandatarea unor entități publice să aducă la îndeplinire unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană. Conform planului de afaceri al acționarului majoritar, implementarea şi desfăşurarea exploatării minereurilor auro-argentifere vor duce la crearea a 2.300 locuri de muncă în faza de construcție şi 900 locuri de muncă în faza de operare. / Informația AB, http://www.informatiadealba.ro/actualitate/guvernul-a-adoptat-proiectul-de-lege-referitor-la-rosia-montana/

RMGC arată vizitatorilor Roșiei Montane rezultatele a 15 ani de investiții în patrimoniu și mediuCircuitele organizate de compania minieră Roşia Montană Gold Corporation au inclus galeriile Cătălina-Monuleşti, clădirile restaurate din centrul istoric al localității, fosta carieră de exploatare Cetate şi stația pilot de epurare a apelor acide;Compania minieră a fi nanțat până în prezent, cu peste 17 milioane de dolari, lucrările de cercetare şi punere în valoare în scop turistic a patrimoniului din localitate.Odată cu demararea proiectului minier, în acelaşi scop se vor investi alte 70 de milioane de dolari.Peste 2.000 de persoane au participat la sfârşitul săptămânii trecute la tururile ghidate gratuite în Roşia Montană organizate de compania minieră Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Inaugurate în vara anului 2011, circuitele se bucură de popularitate atât printre locuitorii zonei, cât şi printre vizitatori şi vizează obiective restaurate sau care urmează să fie restaurate odată cu proiectul minier, obiective industriale care țin de fosta exploatare minieră de stat, precum şi o prezentare a tehnologiilor moderne propuse la Roşia Montană.Cel mai popular tur ghidat a fost şi de această dată, cel în galeria Cătălina- Monuleşti, care păstrează urme de exploatare şi artefacte din mai multe perioade istorice, începând cu epoca romană (sec. al II-lea – al III-lea) şi până la mijlocul secolului al XX-lea. Vizita acestui complex de galerii subterane s-a făcut în condiții de maximă siguranță,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

ascultând explicațiile specialiştilor geologi şi arheologi. Până în urmă cu câțiva ani, din cauza lipsei lucrărilor de conservare, galeria a fost surpată pe toată lungimea, astfel încât accesul vizitatorilor nu era posibil.Situația s-a schimbat radical, prin inițiativa RMGC de a susține financiar cercetarea arheologică sistematică a acestui sector minier subteran din Roşia Montană. În prezent, galeria este deschisă publicului doar pentru vizite organizate în cadrul şantierului de restaurare. „Odată cu demararea proiectului minier, vom continua cercetările începute în rețeaua minieră subterană Cătălina-Monuleşti şi o vom putea reabilita în totalitate. Zone semnificative de galerii romane, medievale şi moderne vor fi transformate în obiective turistice puse în valoare pentru vizitare, integrate în viitorul Muzeu al Mineritului, pe care am început să-l amenajăm deja. În acest fel, Roşia Montană va deveni o localitate minieră modernă, în care mineritul susține turismul şi contribuie la dezvoltarea pe termen lung a comunității, aşa cum se întâmplă peste tot în Europa şi în lume”, a declarat Adrian Gligor, vicepreşedinte Patrimoniu şi Dezvoltare Durabilă, RMGC.Până în prezent, RMGC a pus la dispoziție peste 17 milioane USD pentru cercetarea şi restaurarea patrimoniului cultural local şi va mai investi 70 de milioane USD pentru punerea în valoare a clădirilor şi construcțiilor din Roşia Montană, precum şi a descoperirilor arheologice de aici, în paralel cu dezvoltarea proiectului minier. De un interes crescut s-a bucurat şi turul caselor restaurate din centrul istoric al Roşiei Montane.Până în prezent, RMGC a reabilitat şi a refuncționalizat 20 de clădiri din zona protejată, iar alte peste 100 au documentația pregătită şi vor fi restaurate odată cu demararea investiției miniere. Prima casă restaurată a fost inaugurată în 2010 şi găzduieşte în prezent expoziția de istorie a mineritului „Aurul Apusenilor”. Vechea primărie, o clădire emblematică a Roşiei Montane, şi-a recăpătat şi ea, recent, strălucirea din vremurile prospere. Lucrările de restaurare, care au costat peste un milion de dolari, sau desfăşurat sub stricta supraveghere a specialiştilor, iar în viitor aici va funcționa un hotel pentru dezvoltarea turismului local.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

Vizitatorii au mai putut vedea cum arată un fost obiectiv industrial, cariera Cetate, cu lucrări desfăşurate la suprafață în perioada 1971-2006. Vizitatorii au primit echipament adecvat, fiind permanent însoțiți de personal autorizat. Circuitul în carieră a continuat cu vizitarea stației pilot de epurare a apelor acide, care testează cele mai eficiente tehnologii pentru curățarea apelor acide, atât din Roşia Montană, cât şi din împrejurimi. După tratarea în stație, calitatea apei respectă toți parametrii legali. De altfel, pentru a demonstra calitatea apei filtrate, stația alimentează un acvariu exterior unde în timpul lunilor calde trăiesc peşti. Odată cu demararea proiectului minier, compania va construi o stație la scară industrială pentru tratarea apelor acide, o investiție pe care RMGC o va realiza pentru curățarea definitivă a poluării istorice de la Roşia Montană. Impresii vizitatori „Am avut ocazia să fac deosebirea între o exploatare la suprafață şi o exploatare în subsol. Am lucrat şi eu într-o exploatare minieră la cărbune, însă e o mare diferență. Cred că mineritul la Roşia Montană trebuie din nou reluat, mai ales că aici sunt foarte mulți oameni care au lucrat în minerit şi astăzi nu mai au un loc de muncă. Am înțeles de la specialiştii companiei că aici va fi implementat cel mai modern proiect miner din Europa şi va fi folosită o tehnologie modernă nepoluantă. Aurul trebuie scos din pământ, țara are nevoie de acest aur pentru a ieşi din criză. Dacă-l ținem în pământ, oamenii de aici o duc mai bine?” – Marius Ciolotea, Craiova„Nu am o opinie nici pro, nici contra, însă cred totuşi că acest proiect trebuie să se finalizeze. Până acum ştiam că la Roşia Montană există o exploatare de aur, ştiam cam ce cantitate de aur există pe zonă şi nu prea multe detalii despre mediu, despre cianură. Însă prezentarea de azi din turul ghidat, a fost amănunțită şi pe latura economică.” – Alexandru Alexe, Bucureşti„Am vizitat cariera şi stația de epurare apelor acide. Sunt multe lucruri pe care nu le ştiam, am mai citit, sunt lucruri pe care nu le-am ştiut niciodată. Am mai fost în salină, în câteva mine, dar mediul din mina asta nu l-am văzut niciodată. Nu sunt specialist în privința modului de exploatare, la suprafață sau în subteran, dar am avut ocazia să mă documentez. Din ce mi-au spus aici s-ar părea că mineritul este o soluție pentru zona de aici, poate dincolo, la Fân Fest, ne-ar da alte soluții.” –Viorel Mihaldea, Paşcani

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

„Eu am venit în primul rând la Fân Fest, ăsta a fost punctul de plecare. Din punctul meu de vedere, noroc că au venit cei cu corporația mare, cu capital serios şi cu putere de implicare. Eu am venit la Roşia Montană pentru Fân Fest şi aici aflu despre compania Gold. Vreau să se întâmple acest proiect. Lucrurile adevărate sunt pe foaie, cu calcule. Cred că proiectul minier e binevenit şi ajută comunitatea. La Fân Fest au venit oamenii să se distreze pentru trei zile, proiectul e pentru 10 sau 20 ani. Fân Fest e un party, o petrecere. Ideea lor e promovarea tursimului prin oamenii ce vin la Fân Fest şi care sunt cazați la localnici, cam atât. E un proiect minier mare, cu potențial mare, de creştere. – Bogdan Bondor, Cluj Napoca„Am venit să vizitez locurile astea minunate despre care am auzit multe şi chiar sunt interesat în viitoarea dezvoltare a localității. Mă interesează tradițiile vechi româneşti şi ştiu că Roşia Montană este o aşezare minerească de peste 2000 de ani. Sunt curios şi de casele care am înțeles că au fost restaurate şi sunt în curs de restaurare încă, multe dintre ele. Mi-a plăcut foarte mult vechea primărie care este restaurată, am vizitat şi Muzeul Mineritului care m-a impresionat şi chiar am văzut acolo nişte lucruri despre care citisem anterior mai multe, dar acum să le văd pe viu este o reală plăcere. Despre Fân Fest nu poți să nu auzi, am auzit diverse păreri şi principiile care îi conduc pe oamenii ăştia în organizarea festivalului şi sincer nu sunt de acord cu lucrurile astea. Eu Roşia Montană nu o văd ca şi alt gen de localitate în dezvoltare decât ca o aşezare minieră; turism, da, cred că se poate face, dar tocmai pe ideea asta de aşezare veche minerească, care în paralel cu exploatarea să aibă şi o componentă turistică, cu case vechi renovate, centru vechi renovat. De când am ajuns am văzut mulți localnici şi nu păreau deloc fericiți sau liniştiți în privința viitorului lor. Am stat de vorbă cu câțiva şi părerea mea e că le-ar fi mai bine şi că toți aşteaptă începerea proiectului minier. Stau la unii localnici, ei sunt destul de deranjați de zgomotul şi de agitația create în jurul festivalului în aceste zile de gălăgie şi nebunie. Oamenii de aici sunt liniştiți şi încearcă să-şi ducă viața aşa cum pot, iar pe străzi e o nebunie. Îmi pare rău că am venit în perioada aceasta, sincer, tocmai din cauza gălăgiei create, nu asta voiam să văd, dar aşa s-a nimerit.”- Adrian Sulyok, Satu Mare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

„Suntem în vizită la Muzeul Aurului din Roşia Montană, am venit aici cu familia din Braşov, suntem în drum spre Cluj, suntem în concediu şi stăm pentru câteva ore şi în Roşia Montană, am tot auzit de Roşia Montană multe. Ne-au impresionat obiectivele tursitice şi culturale de aici, am aflat multe lucruri despre proiectul minier. Ştiu că oamenii de aici au nevoie de locuri de muncă, am stat de vorbă cu câțiva localnici şi pentru care soluția cea mai bună este reînceperea mineritului. Pot spune că sunt mândră de această zonă cu tradiții minereşti.” – Ana Popa, Săcele-Braşov„Suntem veniti la rudenii, pe Valea Arieşului, am venit la Ziua Lemnarului din localitatea Horea şi am zis să venim şi la Roşia Montană, pentru că am auzit de acest proiect. Părinții, bunicii noştri sunt moți din părțile locului. O să facem un tur, am văzut că se organizează tururi organizate de companie. Nu ştiu multe de Fân Fest, nu îmi place muzica rock şi nu mă interesează acest gen de manifestări. Pentru locuitorii acestei zone, ținând cont că şi bunicii noştri sunt de aici, aş dori, sincer, să se creeze locuri de muncă, aş dori să se păstreze tradiția în minerit, nu cred că se poate trăi din cules de afine de exemplu.”- Gheorghe Macarie, Timişoara„În mare măsură toate informațiile despre Roşia Montană le-am avut din mass-media, însă în momentul în care am ajuns la fața locului am remarcat cum stăteau lucrurile, am obținut mult mai multe informații, multe lucruri le-am văzut cu proprii mei ochi şi ceea ce am acumulat azi m-a ajutat să mă documentez mai bine. Am obținut informații de la personalul companiei, ce a organizat şi a ghidat turiştii în tururi. Am stat de vorbă cu loclanici, în mare majoritate ei doresc minerit, doresc locuri de muncă, e singura lor sursă de viață, a locuitorilor din zonă. Am auzit de Fân Fest, eu am venit în scop de concediu la Roşia Montană, mulți sunt aici doar pentru a asculta muzică rock, tinerească, dar festivalul nu este specific zonei. Noi suntem de două zile veniți aici, suntem în trecere prin zona Munților Apuseni şi am ajuns şi la Roşia Montană.” – Petre Ştefan, Piatra Neamț„Am venit la Fân Fest de acum trei zile. Ştiam doar că aici o să înceapă o exploatare minieră, că s-ar folosi cianura, însă acum ne dăm seama că aceste zvonuri nu sunt reale. Întradevăr, aici a existat minerit de peste 2000 de ani, oamenii de aici cu asta s-au ocupat şi am văzut că asta îşi doresc să facă pe mai departe. Am înțeles din expunerea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

prezentată de reprezentanții corporației că aici va fi folosită o tehnologie de ultimă generație, aşa că sunt convins că nu va fi aici niciun fel de problemă. Eu am venit să mă distrez, dar am avut ocazia să mă documentez cum stau lucrurile şi chiar cred în acest proiect.”- Mihai Holan, Vatra Dornei„Este pentru întâia oară când vizitez o mină. A fost o vizită interesantă. Până acum ştiam doar că la Roşia Montană este o exploatare de aur. Doresc să vizitez şi alte obiective din Roşia Montană. Cred că ar fi bine repornit mineritul pentru a crea locuri de muncă pentru oamenii de aici.” – Camelia Mucea, Cluj„Plec de la Roşia Montană cu o impresie foarte bună, am vizitat şi anul trecut această galerie. Anul acesta am venit cu un alt grup de prieteni pentru a vedea vestigiile istorice şi romane de la Roşia Montană. Astăzi am primit mai multe informații, proiectul minier care urmează a fi început aici este un proiect foarte bun, un proiect de viitor şi dacă această firmă este o firmă cu experiență în minerit, de ce nu am putea beneficia şi noi românii de experiența altora. Putem îmbina inteligența românească cu inteligența altor nații, în beneficiul nostru. Nu am niciun fel de reținere privind acest proiect minier de la Roşia Montană, este o speranță pentru viitorul copiilor noştri, atunci vor fi mai multe locuri de muncă, pe de altă parte vom fi mult mai cunoscuți în lume şi, cu ajutorul lui Dumnezeu, sper ca acest proiect să demareze, pentru că a fost început de foarte mult timp.” - Stan Leonte, Bucureşti./ Ziarul de Apuseni, http://www.genium.ro/ziare-locale/alba/

Cum motivează Guvernul proiectul de lege privind aprobarea proiectului Roşia MontanăProiectul de lege privind proiectul minier de la Roşia Montană, aprobat în şedința Guvernului desfăşurată marți, 27 august 2013 cuprinde şi o expunere prin care se motivează demersul executivului. Sunt invocate efectele crizei economice din Europa, necesitatea modernizării domeniului industrial românesc şi crearea de noi locuri de muncă. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ FOTO VIDEO Ministrul Culturii despre Roşia Montană pe lista UNESCO: „Î... Prin proiectul de lege transmis Parlamentului, Guvernul doreşte ca proiectul Roşia Montană să fie declarat de utilitate publică şi de interes public național.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

”Proiectul minier Roşia Montană care are ca obiect derularea activităților miniere de exploatare a resurselor minerale de aur şi argint din perimetrul Roşia Montană, zona Munților Apuseni, va avea ca efect relansarea industriei miniere într-o zonă cu tradiție minieră milenară. Din analiza datelor economice aferente proiectului – investiții propuse a fi efectuate de titularul licenței miniere, crearea, în mod direct şi indirect, de mii de locuri de muncă, efectul de amplificare în economie – rezultă că implementarea proiectului va aduce beneficii economice importante în economie”, se afirmă în expunerea de motive proiectului de lege. Guvernul susține că România resimte încă în mod semnificativ efectele crizei economice din Europa, motiv pentru care este nevoie de ”promovarea unui set coerent de politici macroeconomice menite să susțină mediul de afaceri, să refacă atractivitatea investițională a României, să conducă la crearea de noi locuri de muncă şi să ofere o evoluție favorabilă nivelului de trai al populației.” Proiect de de interes public național deosebit ”Titularul licenței este o societate pe acțiuni în care statul român deține participații. Având în vedere beneficiile economice ce vor fi obținute de statul român în cazul implementării proiectului, importanța pe care proiectul o are pentru relansarea industriei miniere precum şi faptul că, potrivit art. 6 din Legea nr. 33/1994, lucrările miniere sunt de utilitate publică, se impune declararea proiectului prin lege ca fiind de utilitate publică şi de interes public național deosebit, date fiind implicațiile majore pozitive antrenate de acest proiect”, se mai susține în documentul aprobat de Guvern. Declararea investiției ca fiind de utilitate publică şi de interes public național deosebit este motivată prin faptul că procesul de autorizare a unui asemenea proiect este extrem de îndelungat şi anevoios, din cauza unui exces de reglementare care generează un cadru normativ birocratic. Prevederi introduse de proiectul de lege pentru facilitarea investiției: - posibilitatea autorității competente de a prelungi durata licenței miniere pentru întreaga durată a Proiectului; - posibilitatea de a se desfăşura lucrările necesare implementării proiectului inclusiv pe imobilele supuse unui regim special de protecție, pentru a permite realizarea obiectivelor economice propuse, dar şi cu respectarea obligațiilor de conservare a unor monumente istorice semnificative; - dobândirea de către titularul Proiectului Minier într-o manieră accelerată a unui drept de concesiune asupra imobilelor, cursurilor de apă şi albiilor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

acestora aparținând domeniului public sau privat al statului şi care se află în cadrul perimetrului acestuia, precum şi condițiile în care se va realiza utilizarea acestor immobile. Proiectul de lege va trebui avizat de Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social şi Consiliul Concurenței. Acord între Guvern şi investitor În luna septembrie se estimează emiterea de către Guvern a hotărârii privind acordul de mediu. Exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an. Procesul de avizare a proiectului cuprinde şi un acord ce va fi încheiat între Guvern pe de o parte şi Gabriel Resources, respectiv Roşia Montană Gold Corporation, de celalată parte, care conține principalele obiective ale investiției. Prin acest acord statul român va deține 25% din capitalul social al RMGC pe toată durata de valabilitate a licenței de exploatare, prin cedarea gratuită de către investitor a unui pachet de 5,69% la sută din acțiunile companiei. Statul Român are în prezent 19,3% din capitalul RMGC. Condiția esențială pentru cedarea acțiunilor este emiterea şi aprobarea de către Guvern a acordului de mediu, care să nu conțină modificări semnificative față de proiectul prezentat şi propus. Beneficiile economice directe pentru România sunt estimate la 5,2 miliarde de dolari la bugetul de stat şi bugetele locale. ”Se estimează ca proiectul Roşia Montană va genera pentru Statul român (bugete de stat şi bugete locale) venituri de aproximativ 2,3 miliarde USD şi un efect direct în economia României de aproximativ 2,9 miliarde USD, la un preț de referință de 1.200 USD/uncie (lingouri tezaurizabile), totalul beneficiilor”, se afirmă în acord. Investitorul se obligă să creeze şi să mențină un număr mediu de 2.300 locuri de muncă directe în timpul construcției exploatării miniere şi o medie de 900 locuri de muncă directe în timpul fazei de operare. De asemenea, RMGC se angajează să plătească Statului român o cota procentuală de 6% din valoarea producției miniere pentru metale prețioase./ Adevarul AB, http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/cum-motiveaza-guvernul-proiectul-lege-privind-aprobarea-proiectului-rosia-montana-1_521de421c7b855ff561ff440/index.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

Proiectul de la Rosia Montana ar putea demara in 2016Proiectul de lege privind unele masuri aferente exploatarii minereurilor auro-argentifere din perimetrul Rosia Montana a fost adoptat marti in sedinta de guvern. Acesta urmeaza sa fie transmis Parlamentului, spre aprobare. Proiectul de lege prevede aprobarea unui acord in baza caruia actionarul majoritar al RMGC va transfera in etape cu titlu gratuit catre actionarul minoritar controlat de statul roman o cota de 5,69% din capitalul social al companiei. Participația indirecta a statului roman urmeaza să ajungăastfel la 25%. Redevența miniera aplicabilă proiectului minier va fi de 6% cu opțiunea statuluiromân de a solicita plata acesteia în natură. De asemenea, investitorul se angajează să intreprindăconservarea, amenajarea si revitalizarea patrimoniului cultural, să asigure protecția mediului si eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică si culturală durabilă acomunității din Roşia Montană.Textul adoptat de Guvern mai prevede declararea proiectului ca fiind de utilitate publică si de interes național deosebit, dar si mandatarea unor entități publice să aducă la îndeplinire unelemăsuriaferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană.Conform planului de afaceri al acționarului majoritar, implementarea si desfăşurareaexploatăriiminereurilor auro-argentifere vor duce la crearea a 2.300 locuri de muncă,în faza de construcție,si a 900 locuri de munca, în faza de operare.Potrivit estimarilor, exploatarea auruslui de la Rosia Montana ar putea demara din noiembrie 2016./ AlbaTv AB, http://www.albatv.ro/2013/08/proiectul-de-la-rosia-montana-ar-putea-demara-in-2016/

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

http://www.albatv.ro/2013/08/proiectul-de-la-rosia-montana-ar-putea-demara-in-2016/

http://www.albatv.ro/2013/08/proiectul-de-la-rosia-montana-ar-putea-demara-in-2016/

O sută de oameni, mobilizaţi pentru finalizarea unei lucrări de apărări de maluri aşteptate de 40 de aniO amplă lucrare de apărare împotriva inundațiilor pe pârâul Sucevița, în comuna Marginea, abandonată o bună perioadă din cauza lipsei finanțării, a fost reluată de două luni de zile, cu 40 de angajați în plus, după ce firma locală care efectuează lucrarea a primit garanții că a fost alocat buget pentru investiție ■ Localnicii mai în vârstă spun că sunt aproape 40 de ani de când sunt aşteptate aceste lucrări de apărare împotriva inundațilorSătenii din Marginea se pregătesc să intre în sezonul rece cu o problemă stringentă în minus. Ampla lucrare de apărare împotriva inundațiilor de pe pârâul Sucevița, care traversează comuna, sistată o bună perioadă de timp după ce finanțarea a fost oprită, a fost reluată de la mijlocul lunii iunie. Şi pentru că în Marginea oamenii au deja antecedente în ceea ce priveşte mobilizarea şi munca în timp record, şi pentru că firma care lucrează aparține unui localnic, cu multă forță de muncă locală, lucrarea care se întinde pe aproape patru kilometri ar urma să fie finalizată cel târziu până pe 15 noiembrie 2013.Ultimele mari inundații au fost la Marginea în 2010, însă în fiecare an apele umflate ale pârâului au dat emoții şi bătăi de cap. Problema este una foarte veche, iar oamenii mai în vârstă spun că sunt aproape 40 de ani de când sunt aşteptate aceste lucrări de apărare împotriva inundațiilor.Lucrări începute anul trecut, in iunie, şi oprite din cauza sistării finanţăriiPrin lucrarea în valoarea de 14 milioane de lei, fără TVA, pârâul, care se umflă foarte repede în caz de ploi, va fi despărțit în două brațe. În acest fel forța apei va fi mult redusă la intrarea pe podul de la şosea, din apropierea caselor, unde de multe ori s-au revărsat puhoaiele. De asemenea, malurile de pe aproape patru kilometri sunt protejate cu gabioane îmbrăcate în beton.Lucrarea a început anul trecut, în luna iunie, şi, conform proiectului ințial, trebuia finalizată tot în 2012.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

Beneficiarul lucrării este Administrația Națională Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Siret, cu fonduri de la Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI).Licitația de efectuare a lucrării de la Marginea a fost câştigată de o firmă cu sediul în Galați, SC Vega'93 SRL, iar aceasta, aşa cum se procedează adesea, a subcontractat lucrarea firmei SC Cosadel SRL Rădăuți, condusă de asociați din Marginea.Problema este că lucrările finanțate prin PNDI au fost brusc sistate anul trecut, iar firma Cosadel a rămas cu muncă şi materiale plătite în avans din fonduri proprii.Administrator Cosadel: „Daca se respectă graficul de finanţări, ne luăm angajamentul să terminăm lucrarea până pe 15 noiembrie"Îngrijorați că vor rămâne în continuare cu frica în sân la fiecare ploaie mai puternică, liderii societății civile din Marginea, cei care s-au remarcat de-a lungul timpului cu de acum celebrul pod din lemn ridicat într-o zi ori cu ridicarea în trei săptămâni a patru case arse într-un incendiu, au început demersurile pentru ca lucrările să poată continua.Vestea bună a venit la rectificarea bugetară de la mijlocul acestui an.Gheorghe Lazăr, administratorul firmei Cosadel, a declarat: "Am primit suma de 10 miliarde de lei vechi (1 milion de lei - n.r.), din totalul de 21 de miliarde de lei vechi (2,1 milioane de lei - n.r.), în contul lucrărilor în avans şi avem garanția fermă că pe parcursul efectuării lucrărilor ne vor fi virați toți banii. În aceste condiții am adus pe şantier 40 de oameni în plus. Acum se lucrează cu aproape 100 de oameni şi, dacă se respectă graficul de finanțări, ne luăm angajamentul să terminăm lucrarea până pe 15 noiembrie".Gheorghe Lazăr a spus că lucrarea este efectuată până acum în proporție de 45%, însă chiar şi aşa, la mobilizarea actuală, investiția va fi finalizată în termenul propus.„Dacă nu băteam insistent la uşi, nu se rezolva"Arcadie Boicu, unul dintre localnicii implicați în toate acțiunile importante din Marginea în ultimii ani, a declarat: "Perseverența de care s-a dat dovadă, colaborarea dintre conducerea primăriei, societatea civilă şi înțelegerea de care a dat dovadă constructorul au dus la această extraordinară reuşită. Din 2008 ne-am luptat pentru ca Marginea să fie apărată de inundații şi acum suntem bucuroşi când vedem că se lucrează într-un asemenea ritm.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

El a subliniat că deblocarea finanțării nu ar fi fost posibilă dacă nu s-ar fi insistat pe la factorii de decizie locali, dar şi la cei de pe plan național, Administrația Apele Române şi Guvernul României.„Dacă nu băteam insistent la uşi, nu se rezolva", a ținut să precizeze Arcadie Boicu.„Dorim să mulțumim fostei conduceri a Consiliului Județean Suceava, care a sprijinit începerea lucrărilor, dar şi celei actuale, care a înțeles că ele trebuie să continue", a mai ținut să spună Arcadie Boicu. /Monitorul de Suceava

Precipitaţii de aproape 40 l/mp în numai o orăJudețul Vrancea s-a aflat aseară, pentru cateva ore, sub avertizare Cod Galben de precipitații, ploile care au căzut atingand 37 l/mp în numai o oră.Potrivit raportărilor de la ora 17,30 de la Sistemul de Gospodărire a Apelor, ieri în Vrancea plouase consistent, cantitatea de precipitații depăşind 30 l/mp la majoritatea stațiilor hidrometrice într-un interval scurt: doar o oră. Astfel, la Nereju plouase cel mai mult, precipitațiile atingand 37 l/mp, la Vintileasca au fost 36,8 l/mp, la Herăstrău – 33,4 l/mp, la Năruja şi Ciuruc – 33 l/mp. “De precizat că aceste precipitații au fost înregistrate în numai o oră. S-a dat avertizare deoarece s-au depăşit 15 l/mp în decurs de trei ore, dar nu au fost semnalate probleme, deocamdată”, ne-a precizat inginerul Sergiu Mihăilă, purtătorul de cuvant al SGA Vrancea. Cursurile de apă din județ nu înregistraseră aseară creşteri semnificative, dar este posibil ca în cursul zilei de astăzi acestea să apară, cu atat mai mult cu cat prognoza meteorologilor arată că şi în orele următoare, în județul nostrum, va ploua semnificativ. Abia de maine ploile mai scad în intensitate. Precipitațiile au îngreunat circulația în Focşani, oraşul fiind de gropi ca urmare a lucrărilor de înlocuire a rețelelor care se fac. Pe Bulevardul Unirii ploile au adus mal pe trotuare, pietonii văzandu-se nevoiți să facă slalom printre autoturismele care aşteaptă la semafoare. Aseară, la Odobeşti, la închiderea ediției, mai mulți locuitori au reclamat că le-au fost inundate casele construitre în apropierea stadionului. /Ziarul de Vrancea, http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/96634-precipitatii-de-aproape-40-l-mp-in-numai-o-ora.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/96634-precipitatii-de-aproape-40-l-mp-in-numai-o-ora.html

http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/96634-precipitatii-de-aproape-40-l-mp-in-numai-o-ora.html

Teme similare

Podul peste râul Suceava de la Roşcani-Liteni, dat în folosinţăConstrucția a fost afectată de inundațiile din august 2010, iar lucrările de refacere s-au prelungit mai bine de un an şi jumătate peste termenul inițial, stârnind proteste ale localnicilor.La exact trei ani după ce apele umflate ale râului Suceava au distrus podul situat pe drumul județean 208C, care leagă localitățile Liteni şi Roşcani, oamenii de pe cele două maluri au răsuflat uşurați. În cursul zilei de ieri, podul a redevenit funcțional, iar cu mici obiecțiuni care au fost trecute în procesul verbal de recepție, comisia prezentă la fața locului şi-a dat acordul ca lucrarea să fie preluată de la constructor.„Din punctul nostru de vedere, circulația rutieră poate fi reluată şi vom da dispoziție ca acest lucru să se întâmple chiar astăzi (n.a. - ieri). Se vor impune o serie de restricții pentru a-i permite constructorului să finalizeze şi partea pietonală, dar în rest totul e în regulă şi oamenii din această zonă nu mai trebuie privați de o cale de acces atât de importantă", a precizat Alexandru Rădulescu, vicepreşedintele Consiliului Județean Suceava, prezent la recepția lucrărilor.O mare uşurare se putea citi pe chipul primarului din Liteni, Tomiță Onisii, care timp de trei ani de zile a fost asaltat de localnici cu zeci şi zeci de petiții prin care i se cerea să intervină pe lângă instituțiile abilitate pentru finalizarea cât mai grabnică a lucrărilor.„E o mare bucurie nu doar pentru mine, ci şi pentru întreaga comunitate de aici că, în sfârşit, se poate circula pe acest pod. În curând începe şcoala, iar copiii vor putea ajunge şi ei în condiții de siguranță la cursuri, la fel cum se va întâmpla şi cu bătrânii care mergeau la medic. Nu mai spun cât mă bucur şi pentru agricultori, care aveau terenurile de o parte şi de alta a râului Suceava, iar acum vor putea ajunge la propriile terenuri cu multă uşurință", a arătat Tomiță Onisii.Termene peste termene depăşite din cauza lipsei finanţăriiDistrus la inundațiile din august 2010, podul de la Roşcani-Liteni a intrat în proces de refacere în procedură de urgență, iar în luna noiembrie a aceluiaşi an a fost finalizată şi licitația. Lucrările au fost preluate de firma Soconi, care avea termen până în noiembrie

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62

2011 să dea în exploatare investiția. Acest lucru nu s-a întâmplat însă decât abia ieri, pe 28 august 2013, după mai multe termene de execuție depăşite.„Problemele de proiectare şi lipsa finanțării au constituit principalele piedici ale acestei investiții. Noi ne-am făcut treaba exact după proiectul pe care l-am primit, iar lucrările sunt de cea mai bună calitate", a declarat Nelu Opincaru, administratorul firmei Soconi.Valoarea inițială a proiectului finanțat de Compania Națională de Investiții era de 60 de miliarde de lei vechi, dar suma licitată de firma Soconi a fost de 24 de miliarde de lei vechi, la care a mai existat o suplimentare de patru miliarde de lei vechi.Podul are o lungime totală de peste 100 de metri, din care constructorul a refăcut 54 de metri, iar lucrările au presupus atât micropiloți de structură, consolidări, dar şi refacerea în totalitate a căii de rulare.Acum câteva luni, exasperați de faptul că lucrările de refacere a podului stagnează, aproximativ 150 de oameni din Liteni şi Roşcani au blocat drumul județean care face legătura între Suceava şi Dolhasca. La fața locului a venit atunci prefectul de Suceava, Florin Sinescu, care a promis că va face demersuri pe lângă conducerea Companiei Naționale de Investiții pentru alocarea fondurilor necesare finalizării podului. /Monitorul de Suceava

Drumul naţional 2M, inundat la UnireaA plouat cu găleata aseară în mai multe zone ale județului. Spre exemplu, drumul național 2M a fost inundat pe raza cartierului Unirea, în urma ploii torențiale care a durat mai bine de jumătate de oră. Pe o porțiune de aproximativ un kilometru pământul nu a mai putut absorbi cantitatea mare de precipitații căzută într-un timp foarte scurt, motiv pentru care apa a băltit pe partea carosabilă. Şoferii au fost nevoiți să facă slalom printre băltoace, iar în locurile în care era acoperită toată partea carosabilă, au luat-o direct prin apă. De altfel, meteorologii au anunțat că vor fi averse în aproape toate zonele țării. Şi temperaturile au scăzut destul de mult în ultimele zile. Spre exemplu, ieri, la ora 15.00, la Adjud s-au înregistrat 16 grade Celsius, iar aseară, la Focşani erau 17

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

63

grade. /Monitorul de Vrancea, http://www.monitorulvn.ro/articole/drumul-na-ional-2m-inundat-la-unirea_2_151136.html

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA

Dumitru Ciobanu, directorul Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea:„Apa este un bun vital pentru societate”!Utilizarea şi gospodărirea apei s-a dovedit a fi, de-a lungul timpului, o ocupație, pe cât de frumoasă, pe atât de solicitantă şi chiar de periculoasă uneori. Pe lângă faptul că încă nu am ieşit din criză şi că banii lipsesc, pe alocuri, cu desăvârşire, Administrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea (ABAA-V) continuă să îşi facă treaba la cele mai înalte standarde. Am stat de vorbă cu directorul ABAA-V, Dumitru Ciobanu, ca să aflăm ultimele informații din domeniu. De câte județe răspunde Administrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea (ABAA-V)? Instituția noastră administrează bazinul hidrografic al Râului Argeş cu afluenții săi şi bazinul hidrografic al Râului Vedea, iar de aici a rezultat şi numele. Aceste două bazine cuprind teritorii din şase județe, în primul rând județul Argeş cu excepția părții de Nord-Vest a județului unde avem Râul Topolog dar care figurează în bazinul hidrografic al Râului Olt. Deci, cu această excepție, tot județul Argeş este în administrarea noastră. Apoi mai avem o parte din județul Olt, județul Teleorman, județul Giurgiu, Ilfovul, cu tot cu municipiul Bucureşti, şi o parte din județul Dâmbovița.Spuneați şi cu alte ocazii, că aveți un buget estimat în jurul a 800 de miliarde, din care vreo 40 de miliarde reprezintă salarii, contribuții sociale şi aşa mai departe… Restul de bani vă ajung pentru tot ceea ce aveți de executat?La prima vedere, diferența ar părea că este suficientă. Acum din această diferență mai importantă mi se pare a fi bucata care ne vine de la buget pentru investițiile bugetare. Deocamdată, anul acesta ponderea nu este foarte mare. Noi avem şi o listă cu investiții din resurse proprii în valoare de 24 de miliarde care ar putea fi folosite pentru reabilitarea unor construcții începute anul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

64

http://www.monitorulvn.ro/articole/drumul-na-ional-2m-inundat-la-unirea_2_151136.html

http://www.monitorulvn.ro/articole/drumul-na-ional-2m-inundat-la-unirea_2_151136.html

trecut şi continuate anul acesta, branşamente de gaze naturale la câteva sedii, pentru că acum trece rețeaua de gaze pe acolo şi este păcat să mai merg pe combustibil, ceva alimentări cu energie electrică… Mai avem trecut un obiectiv, însă acesta este încă în faza de proiectare, şi priveşte amenajarea fațadei clădirii în care ne aflăm acum, a sediului Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea. Clădirea a început să se degradeze, în special partea dinspre Nord, şi trebuie neapărat făcut ceva, mai ales că această fațadă nu a mai fost reparată de prin 2001… Plus că vrem să face şi o reabilitare termică a clădirii. Lucrarea are finanțare pentru anul acesta, însă se va întinde şi în anul viitor. „Nici vorbă de angajări de zeci de persoane” Că a venit vorba de cheltuieli cu personalul, sunt voci care s-au arătat deranjate de faptul că, la ABAA-V, s-ar fi făcut angajări de ordinul a 70 – 80 de persoane… Desigur, nu s-au prezentat şi dovezi palpabile, s-a mers pe surse, cum spunem noi… Ce ne puteți spune despre asta? În niciun caz nu au fost angajate 80 de persoane! Este adevărat că am mai angajat acolo unde chiar era nevoie – oameni de tură sau electriceni – nu puteam să mut oameni de aici la Barajul de la Râuşor, de exemplu, sau la Pecineagu. Deci, da, spun că s-au mai făcut angajări, însă nu în ritmul în care spuneți dumneavoastră sau, mă rog, persoana care a reclamat acest lucru. Oricum, Ordonanța de Urgență 77 din luna iunie 2013, referitoare la măsuri pentru asigurarea funcționării administrației publice locale, a numărului de posturi şi la reducerea cheltuielilor din instituțiile publice se aplică şi la noi! Suntem chiar în perioada de după reducere a organigramei cu 56 de posturi şi a aprobării unei noi organigrame de către adminstrația Apele Române! Aproape de momentul preluării mandatului de director al ABAA-V, ați avut o situație de lămurit cu fostul director al instituției, ceva legat de nişte costuri cu întreținerea parcului auto – anvelope şi asigurări…Ați lămurit această problemă? Treaba este lămurită, sigur că da. A fost, într-adevăr, legată de anvelope şi de contractul de asigurări. Vreau să vă spun că acest contract de asigurări a avut analiza de ofertă făcută la Administrația Națională a Apelor din Bucureşti. Noi am preluat, practic, contractele de aici, plata se face însă acolo. Cred că am lămurit chestiunea aceasta şi cu fostul director care a înțeles până la urmă, dovadă stă şi faptul că, în ultima perioadă, a fost linişte. Să revenim la activitatea de la ABAA-V. Dacă ar fi să acordați prioritate unor anumite lucrări, care ar fi acestea? În primul rând mă gândesc la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

65

lucrările de întreținere şi reparații la acumulări. Noi trebuie să le pregătim pentru perioada de iarnă. Toate echipamentele, stavilele, trebuie întreținute, trebuie să schimbăm garniturile acolo unde este cazul, pentru a nu mai avea pierderi de apă. Chiar şi pentru perioada de secetă, dacă se va impune, măsurile sunt aceleaşi: să reducem la maxim pierderile de apă, în aşa fel încât să avem un stoc suficient pentru a ne putea onora toate contractele de alimentare cu apă. Deci, principala noastră preocupare este menținerea acestui sistem de gospodărire a apelor pe care-l avem în administrare în condiții de siguranță şi în condiții de funcționalitate. Ştiu că, tot datorită instituției dumneavoastră, şi sistemul de irigații din Argeş, mă rog, ce-o mai fi rămas din el, beneficiază de apă pentru stropit. Unii spun că n-a mai rămas nimic de el, alții că ar mai funcționa…La ora actuală, noi ne ocupăm de două sisteme de irigații, unul care duce la Asociația Udătorilor de la Ştefăneşti şi care a solicitat un debit, nu foarte mare, de apă pe canalul respectiv. Mai avem o stație de pompe la Goleşti care alimentează sistemul de irigații Căteasca – Teiu. Dar care nu funcționează în momentul respectiv. Încercăm să o punem pe picioare, împreună cu cei de la ANIF (îmbunătățiri funciare, n.r.). Apa, o bogăție a tuturor. În ce relații sunteți cu primăriile, cu prefectura sau cu alte instituții?Eu am avut şi am relații bune cu toate instituțiile, fie ele județene sau locale. Ori de câte ori am fost solicitați, am dat curs solicitărilor şi am mers imediat la fața locului, iar în măsura în care am putut ne-am făcut treaba până la capăt. Cât îi mai trebuie românului să conştientizeze că apa e o bogăție de care nu trebuie să-şi bată joc? N-aş putea să răspund la această întrebare, însă, în orice caz, o îmbunătățire a atitudinii populației față de resursele şi sursele de apă se simte. Chiar şi din punctul de vedere al curățeniei pe cursurile de apă, atât în afara localităților, cât şi în localități. Este adevărat că, până la urmă, acolo unde nu se vrea, mai conştientizăm şi forțat, cu amenzi, n-avem încotro. Şi asta pentru că apa este un bun vital pentru societate, fără ea suntem terminați. Este un bun pe care trebuie să-l folosească şi generațiile viitoare. Cam aşa văd eu dezvoltarea durabilă. Vă pun o întrebare mai specială acum… Dacă ar fi să alegeți între a bea apă de la robinet şi apă de izvor, dumneavoastră ce ați alege? Aş alege robinetul. Este adevărat că şi apa de izvor este controlată periodic, dar apa de la robinet este controlată zilnic. Ştiu asta pentru că Apă – Canal preia apă brută de la noi, din acumularea Budeasa, iar ei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

66

fac analize şi pe apa care intră în uzină, dar şi pe cea care iese, iar asta se face în fiecare zi. De aceea recomand apa de la robinet. Nu vă ascund că şi eu am făcut analize atât la un eşantion de apă de la chiuvetă, cât şi de la unul cu apă de izvor. Rezultatul a fost că parametrii apei de la chiuvetă au ieşit mai buni decât cei ai apei de izvor, deşi şi apa de izvor era în limitele care o fac potabilă. Însă cea de la robinet era în parametri chimici mai buni. / Obiectiv argesean, http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/administratie/dumitru-ciobanu-directorul-administraiei-bazinale-de-apa-arges-vedeaapa-este-un-bun-vital-pentru-societate.html

Teme de mediu

Teiul secular de la Moraresti din judetul Arges, pe lista speciilor de plante ocrotiteConferentiarul universitar doctor Valeriu ALEXIU, cercetator in cadrul Muzeului Judetean Arges a inceput demersurile pentru trecerea pe lista speciilor de plante ocrotite a Teiului secular de la Moraresti, judetul Arges. Acest arbore multisecular, cu dimensiuni impresionante, a rezistat secolelor, reprezentand o dovada incontestabila a existentei codrilor de alta data pe teritoriul tarii noastre. A fost pastrat pe o proprietate particulara, fie pentru maretia si frumusetea sa, pentru longevitate si dimensiuni, fie ca marturie a unor evenimente istorice, sau ca semn de hotar. Copacul are cca 30 m inaltime, 4,70 m circumferinta, coaja (ritidomul) de culoare cenusie, adanc brazdata, fapt ce dovedeste varsta sa inaintata. Alaturi de el, tot la Moraresti, se inalta „Stejarul lui Mircea” (Quercus robur), la obarsia Veditei, pe versantul sau drept. Acest stejar a avut norocul sa fie cunoscut, astfel incat el se afla deja trecut in Lista de plante cu valoare istorica si dendrologica a Hotararii CJ Arges nr. 18/1994. Teiul de la Moraresti - sat Dedulesti (Tilia tomentosa - teiul argintiu) se poate zari din DN7 (Pitesti-Rm. Valcea), fiind situat la cca 700 m de sosea, pe un drum de tara care se strecoara printre cele cateva gospodarii si livezile de pruni din aceasta zona. Foarte interesanta este amplasarea sa in varful unei imense movile, asemanatoare unei biute. Amplasarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

67

http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/administratie/dumitru-ciobanu-directorul-administraiei-bazinale-de-apa-arges-vedeaapa-este-un-bun-vital-pentru-societate.html



destul de curioasa a facut sa circule printre localnici legenda ca teiul ar fi fost plantat de oamenii lui Mircea cel Batran pe aceasta inaltime, ca semn de recunoastere pentru adunarea ostilor. Un tei similar din localitatea Leliceni (jud. Harghita), cu varsta de peste 500 de ani, de 20 m inaltime si 390 cm circumferinta trunchiului a primit, in 2011, Premiul Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii (IUCN) de la Bruxelles, dupa ce a castigat concursul european „Arborele anului in Europa”. Un frate al acestuia exista in Arges, la Moraresti si trebuie sa-l facem cunoscut ! Hotararea nr. 18, adoptata de Consiliul Judetean Arges in 21 decembrie 1994, amendata ulterior cu cateva articole, a definit statutul rezervatiilor naturale de pe teritoriul judetului, infiintate pe baza studiilor de fundamentare stiintifica efectuate de specialistii din diferite domenii. Prin aceasta Hotarare, au fost nominalizate rezervatiile botanice, geologice, paleontologice, forestiere, parcurile nationale, plantele cu valoare istorica si dendrologica deosebita, fauna periclitata, rezervatiile speologice si lacurile alpine de pe teritoriul argesean. Din pacate, mai exista numeroase exemplare de plante cu valoare dendrologica, istorica, peisagera etc., care nu au fost cunoscute la vremea respectiva si, astazi, dupa ce multe dintre ele au disparut din varii motive, sunt in mare pericol. Este de datoria noastra sa depistam aceste exemplare, sa le facem cunoscute, sa le ocrotim. Cu atat mai laudabila este initiativa unui proprietar de sorginte argeseana, din comuna Moraresti, in prezent stabilit in „dulcele targ” al Iasului, de a insista sa fie cunoscuta existenta unui falnic arbore de pe proprietatea sa, care, prin varsta multiseculara, elagajul coroanei, circumferinta trunchiului, starea sa de sanatate, frumusetea sa impunatoare, merita sa fie trecut pe lista speciilor de plante ocrotite de lege. / Bitpess.ro, http://www.bitpress.ro/articole/dezvaluiri/16085/teiul-secular-de-la-moraresti-din-judetul-arges-pe-lista-speciilor-de-plante-ocrotite.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

68

http://www.bitpress.ro/articole/dezvaluiri/16085/teiul-secular-de-la-moraresti-din-judetul-arges-pe-lista-speciilor-de-plante-ocrotite.html

http://www.bitpress.ro/articole/dezvaluiri/16085/teiul-secular-de-la-moraresti-din-judetul-arges-pe-lista-speciilor-de-plante-ocrotite.html

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA-LITORAL

Expediţia Dunării a ajuns aproape de BudapestaASTĂZI, 28 august, cele patru nave ale echipei internaționale din cadrul Expediției comune de supraveghere a Dunării (Joint Danube Survey- JDS 3) au ajuns aproape de Budapesta, mai exact la punctul 22 de prelevare. Cele trei românce, doi chimişti şi un biolog, muncesc zi şi noapte, alături de alți specialişti şi experți din întreaga Europă – austrieci, slovaci, unguri, sârbi, croați şi bulgari. Astfel,• Florentina Dumitrache, chimist din cadrul Administrației Naționale ”Apele Române”, efectuează măsurarea parametrilor fizico-chimici în situ (pH, temperatură, oxigen dizolvat şi conductivitate). Parametrii sunt măsurați cu ajutorul unei sonde multiparametru furnizată de ”Apele Române”. De asemenea, ea este şi cea care ține evidența şi asigură fixarea probelor recoltate, conservarea şi transportul către laboratoarele din țările participante.• Mary Crăciun, chimist din cadrul Administrației Bazinale de Apă Jiu- Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinți- recoltează probele de sedimente şi suspensii solide. După recoltare, probele de sediment sunt sitate în mediul umed, în vederea obținerii fracției de 0,63 micrometri, fracția cea mai reprezentativă pentru analiza micropoluanților organici şi a metalelor grele. Mary Crăciun foloseşte echipamente de recoltare şi sitare a celor două matrici de investigație de la bordul vasului Argus.• Claudia Nagy, biolog din cadrul Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa, este cea care recoltează probele de macronevertebrate din zona malurilor. Recoltarea se face cu ciorpacul limnologic din dotarea A.N. ”Apele Române”.Programul de lucru începe la ora 6.00 dimineața şi câteodată se finalizează şi la 2.00 noaptea. La fiecare secțiune, specialiştii chimişti prelevează probe de apă din trei puncte, din mijloc, de pe malul stâng, respectiv de pe malul drept, iar biologii prelevează probe de pe ambele maluri şi de la mijloc. În plus, se mai adaugă şi echipa de specialişti ihtiologi (în peşti) care recoltează probe de peşti. Specialiştii măsoară, cântăresc şi identifică speciile de peşti caracteristice Dunării, în secțiunile supuse monitorizării. De

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

69

asemenea, sunt realizate investigații suplimentare, inclusiv toxicologice. Prelevarea probelor dintr-o secțiune durează între 2 ore şi până la 4-5 ore.În următoarele zile, echipa internațională va continua monitorizarea calității apei Dunării, în secțiunile aflate pe teritoriul Croației şi Serbiei, urmând ca , în data de 8 septembrie, să intre în România. Alături de cele trei nave ale echipei internaționale (Argus, vaporul-laborator al Serbiei, Wien şi MEβSCHIFF IV, cele două ambarcațiuni private din Austria), se află şi Istros, navă de cercetare din România. Ca şi celelalte trei, Istros are şi bărci pentru recoltări în zona de mal, iar, la bord, este dotat cu aparatură de prelevare, stocare şi procesare a probelor supuse monitorizării. Participarea navei româneşti Istros a fost aprobată prin HG nr. 288/21 mai 2013, navă care parcurge întreaga distanță, de 2357 de km, de la izvoarele Dunării şi până la vărsare.Cheltuielile pentru deplasarea navei sunt suportate din bugetul Fondului de mediu şi sunt în valoare totală de 670 mii lei inclusiv TVA./ Observator de Constanța, http://observator.ro/219128/expeditia-dunarii-a-ajuns-aproape-de-budapesta-219128.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

70

http://observator.ro/219128/expeditia-dunarii-a-ajuns-aproape-de-budapesta-219128.html

http://observator.ro/219128/expeditia-dunarii-a-ajuns-aproape-de-budapesta-219128.html

de pres/revista presei/revista... · web viewam stat de vorbă cu loclanici, în mare majoritate ei...

Documents