de pres/revista presei/revista... · web viewam aratat cum se fura, cine fura, cine sunt vinovatii...

27.05.2013

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI25 - 27 mai 2013

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

27.05.2013

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................6

Teme ANAR..................................................................................................................6Rezultatele grave dupa examinarea apei din Pipera.Anuntul autoritatilor pentru cei care stau in zona..........................................................................................................6Cum folosesc autorităţile sistemul anti-inundaţii: "Ştiam că în Coţofenii din Faţă casele nu vor fi afectate". Oficial: "Ploile ne-au luat prea repede"..............................7Mazare: Marea Neagra e sit arheologic. Vor trebui luate avize pentru largirea plajelor.......................................................................................................................11Ministrul Varga anunta controale la ape si paduri.....................................................12Teme similare.............................................................................................................13Delta Vacaresti, coltul de rai din mijlocul Capitalei, va deveni parc natural...............13Liber la braconaj in Delta Dunarii. Emiterea permiselor de pescuit este tergiversata14Provocarea PAC pentru piscicultură II........................................................................17Teme de mediu...........................................................................................................18Romania, marea defrisare ilegala, partea 1. "Smecherii" care lasa muntii fara paduri si statul fara bani nu au adversar in sala de judecata.................................................18Vosganian: Aurul ala sta acolo, in pamant, de sute de ani. Poate sa mai stea...........20Cum impart gazele de sist Europa in doua - Ce s-a decis la Bruxelles si ce miza are Romania.....................................................................................................................21Romsilva introduce o noua metoda de teledetectie pentru depistarea taierilor ilegale de arbori.....................................................................................................................25Ministrul Apelor si Padurilor, in control la defrisarile din Apuseni.............................27Romsilva supraveghează discret jaful din pădurile României....................................29Metode noi pentru depistarea tăierilor ilegale de arbore.........................................30Delta Neajlovului, o minune cu ghimpi......................................................................31Delta Dunarii - un posibil motor pentru dezvoltarea sustenabila in regiune.............32

PRESA LOCALĂ............................................................................................................33ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................33

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

27.05.2013

Teme ABA...................................................................................................................33SURPARE - Stalp de inalta tensiune pus in pericol de o alunecare de teren produsa la Baiut...........................................................................................................................33GALERIE FOTO - FUGE PAMANTUL - O alunecare de teren produsa in Baiut ameninta gospodariile din zona.................................................................................................35Gospodării ameninţate de o alunecare de teren la Băiuţ..........................................36Stâlp de înaltă tensiune pus în pericol de o alunecare de teren produsă la Băiuţ.....38Tovarase Primsecretar… subsemnatul.......................................................................40La barajul Firiza s-a facut pace...................................................................................41Cum folosesc autorităţile sistemul anti-inundaţii: "Ştiam că în Coţofenii din Faţă casele nu vor fi afectate". Oficial: "Ploile ne-au luat prea repede"............................42Teme de mediu...........................................................................................................46Hoţ de lemne, la un pas de a fi prins de ministrul Lucia Varga...................................46

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................48Teme ABA...................................................................................................................48ABA Jiu a finalizat hărţile de hazard la inundaţii........................................................48A.B.A Jiu avertizează: “Scăldatul interzis în râuri”......................................................49Teme similare.............................................................................................................50Cod galben de vremea rea în Oltenia.........................................................................50Primarii învăţaţi cum să acţioneze la inundaţii şi la secete........................................50Pericol de îmbolnãvire...............................................................................................51Fost şef la Nuclearelectrica, în acţionariatul firmei care face parc eolian în aria protejată Nordul Gorjului de Vest..............................................................................51

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI..................................................53Teme ABA...................................................................................................................54Repcon a reînceput să muncească pe malul stâng al Crişului Repede (FOTO)...........54Administraţia Bazinală de Apă Crişuri realizează hărţi de hazard la inundații............54Hartile de hazard la inundatii, pe final.......................................................................55Vom avea harti in caz de inundatii.............................................................................56

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ.....................................................58

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

27.05.2013

Teme ABA...................................................................................................................58În Mureş nu au fost atinse cotele de atenţie.............................................................58Teme similare.............................................................................................................58Un mai secetos...........................................................................................................58

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA - LITORAL......................59Teme similare.............................................................................................................59Ideea pusă în practică în America, panourile solare pe apă, împrumutată la Hârşova................................................................................................................................... 59Teme de mediu...........................................................................................................60Ministrul Economiei, despre exploatarea gazelor de şist "Ar trebui să facem explorări"................................................................................................................... 60

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................61Teme similare.............................................................................................................61Fenomen meteo extrem în Timis. Un strat de grindină a acoperit şoseaua între localitățile Coştei şi Lugoj...........................................................................................61Primaria Timişoara intră alături de Dudeştii Noi şi CJ Timiş în “Universul apei”.......62Codul galben a adus gheaţă pe şosele din Timiş........................................................63Teme de mediu...........................................................................................................64Patrimoniul Parcului Natural Portile de Fier continua sa fie agresat.De zece ani au loc aceleasi activitati ilegale!...........................................................................................64Regiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa vine cu proiecte mari anul acesta. Vezi care sunt acestea.......................................................................................................................66

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................67Teme similare.............................................................................................................67Un oraş întreg prostit pe faţă: nămolurile din staţia de epurare, aruncate în groapa de zgură de la Termica...............................................................................................67Mirosul pestilenţial din Suceava va dispărea doar după finalizarea lucrării abandonate de la staţia de epurare...........................................................................69Copii intoxicați cu nitriți.............................................................................................70Teme de mediu...........................................................................................................71

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

27.05.2013

Fabrica de biogaz de la Cordun stârneşte îngrijorare în Franţa..................................71ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA......................................72

Teme similare.............................................................................................................72Ministrul Mediului, asaltat de problemele din Colegiul 2 Pucioasa...........................72Avertisment: golirea Barajului Pucioasa lasă zona fără apă.......................................74Vijelia a făcut ravagii. Localităţi fără curent electric şi copaci doborâţi.....................75Decizia care va duce Giurgiu la FALIMENT.................................................................76Grindina cat oul de gaina la Bolintin Vale..................................................................77

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

27.05.2013

Teme ANARRezultatele grave dupa examinarea apei din Pipera. Anuntul autoritatilor pentru cei care stau in zonaPoluarea din zona Pipera - Baneasa este mai mare decat se credea initial.In urma verificarilor facute in panza freatica, jumatate din probele analizate sunt contaminate. Apa de la robinet care provine din puturi sapate pana la 50 de metri adancime contine chimicale periculoase, peste limita admisa. In consecinta, directia de sanatate publica a trimis inspectori in teritoriu care ii sfatuiesc pe oameni sa bea doarapa imbuteliata. Autoritatile au prelevat apa din 19 puturi de alimentare din zona Pipera Baneasa. In cazul a 8 dintre ele testele au indicat prezenta substantelor chimice periculoase in pinza freatica, pana la o adincime de 50-60 de metri."S-au depistat depasiri ale tricloretilenei cuprinse intre 15 micrograme si 14 mii de micrograme.", spune Catalina Bragaru, Apele Romane.Se presupune ca poluarea cu tricloretilena provine de la fosta intreprindere falimentara de componente electronice IPRS Baneasa. Dupa anuntarea rezultatelor toti cei care locuiesc in vilele din apropierea platformei industriale au cerut autoritatilor lamuriri. Zona afectata se intinde pe o raza de 1,5 kilometri. "Oamenii sunt foarte ingrijorati, foarte multi dintre ei au depus plangeri", a declarat Cosmin Nastasoiu, administratorul unui complex rezidential din Pipera. In afara de tricloretilena, autoritatile au depistat si depasiri la tetracloretilena. Aceasta substanta chimica e la fel de periculoasa pentru santate ca si tricloretilena si a fost identificata exact in puturile aflate in incinta platformei IPRS Baneasa dar si in zona imediat invecinata. Probele s-au luat de la o adancime cuprinsa intre 25 si 60 m. "Este vorba de o poluare istorica de vreo 23-24 de ani. ii sfatuim pe oameni sa nu bea apa din acele puturi. Inspectorii au fost pe teren si i-au avertizat. '', spune Danut Craciun, DSP Ilfov. Autoritatile nu lamuresc insa doua lucruri: cand vor fi ridicate desurile de acolo si ce se intampla cu cei care au baut apa contaminata in toti acesti ani. Identificarea exacta a sursei de poluare va continua. Este nevoie insa si de un studiu hidrogeologic. /Stirile Pro TV, http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/rezultatele-grave-dupa-examinarea-apei-din-pipera-anuntul-autoritatilor-pentru-cei-care-stau-in-zona.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/rezultatele-grave-dupa-examinarea-apei-din-pipera-anuntul-autoritatilor-pentru-cei-care-stau-in-zona.html

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/rezultatele-grave-dupa-examinarea-apei-din-pipera-anuntul-autoritatilor-pentru-cei-care-stau-in-zona.html

27.05.2013

Cum folosesc autorităţile sistemul anti-inundaţii: "Ştiam că în Coţofenii din Faţă casele nu vor fi afectate". Oficial: "Ploile ne-au luat prea repede"România a investit aproape 50 de milioane de euro pentru a realiza un sistem de prevenire al inundaţiilor şi de gestionare a pagubelor, însă aproape degeaba. Autorităţile se declară, în multe dintre cazuri, luate prin surprindere, deşi au la dispoziţie un mecanism pe baza căruia să acţioneze la timp şi să reducă din nivelul pagubelor provocate de ape. Este vorba de hărţile de hazard, un sistem interactiv în care trebuie să introducă datele primite de la Administraţia Naţională de Meteorologie, obţinând astfel o simulare a efectelor precipitaţiilor în zonă. Pentru acest sistem s-au alocat 46,5 milioane, pentru realizarea a 11 hărţi de hazard. Până acum sunt gata doar opt, deşi trebuiau fi finalizate până la sfârşitul anului trecut. Cu resusursele existente, autorităţile dau totuşi din colţ în colţ. "Hărţile sunt folositoare. Dar atât de repede ne-au luat ploile...", a comentat un oficial din Gorj, după inundaţiile provocate de umflarea apelor Jiului.Restanţe şi bâlbâieliRomânia a investit 46,5 de milioane de euro pentru realizarea a 11 hărţi de hazard la inundaţii, pe baza cărora autorităţile pot lua măsuri pentru ca efectele inundaţiilor să fie cât mai reduse. Pe scurt, aceste hărţi speciale oferă informaţii punctuale despre inundaţii, cum ar fi extinderea zonei inundate, viteza apei sau adâncimea apei la viituri, precum şi informaţii corespunzătoare anumitor debite.Deşi termenul impus de Comisia Europeană pentru prima etapă - denumită evaluarea preliminară a riscului la inundaţii - a fost sfârşitul anului 2012, din cele 11 hărţi, care sunt realizate de administraţiile bazinale (AB) , din cadrul Apelor Române, doar opt au fost gata la termen. Trei administraţii bazinale - respectiv Someş-Tisa, Olt şi Argeş – Vedea - nu au finalizat încă hărţile. Întrebată care sunt motivele pentru care nu au fost finalizate toate cele 11 hărţi de hazard, deşi termenul era sfârşitul anului 2012, actuala conducere a Apelor Române spune că sfârşitul anului 2012 era termenul prevăzut pentru Evaluarea preliminară a riscului la inundaţii, hărţile de hazard având ca termen sfârşitul anului 2013.“România

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

27.05.2013

nu riscă sancţiuni deoarece termenul de raportare, în momentul de faţă, este valid”, a dat asigurări Vasile Pintilie, directorul general al Apelor Române, într-un răspuns furnizat gândul.La rândul lor, reprezentanţii Administraţiei Bazinale Someş-Tisa, spun că termenul pentru realizarea hărţilor de hazard a fost prelungit până în luna august. Lucia Varga, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, a precizat pentru gândul că celelate hărţi vor fi finalizate cel mai târziu în luna august a acestui an. “Hărţile de hazard la inundaţii sunt aproape finalizate. Unele administraţii bazinale le-au terminat deja, altele încă nu. Urmează ca toate să fie gata în luna august. Pe baza lor, până la sfârşitul acestui an, consiliile judeţene trebuie să realizeze hărţile de risc”, ne-a precizat Lucia Varga. Hărţile de hazard la inundaţii vor putea fi disponibile pe internet din martie 2014. Până atunci, Apele Române au publicat pe site, în a doua parte a anului trecut, hărţile cu zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii.“Hărţile sunt folositoare. Dar atât de repede ne-au luat ploile..."Pe de altă parte, autorităţile încă nu s-au familiarizat cu utilizarea hărţilor de hazard la inundaţii. Inundaţiile din aprilie provocate de râul Jiu au luat prin surprindere autorităţile locale care recunosc că nu au mai avut timp să studieze hărţile de hazard la inundaţii, pentru a estima ce zone ar putea ajunge sub ape şi ce măsuri trebuie luate pentru a reduce pagubele. “Hărţile sunt folositoare. Dar atât de repede ne-au luat ploile... Avem suficientă experienţă, avem şi manualul primarului. Ştim cum să acţionăm”, ne-a mărturisit Teodor Popescu, şeful Serviciului de Gospodărire a Apelor din Târgu Jiu.Popescu spune că se consideră un "director fericit", explicând că pagubele la recentele inundaţii nu au fost atât de mari precum se aştepta. “Sunt un director fericit! Problemele nu au fost atât de mari, ici şi colo câte o eroziune de mal. Prioritatea este să le inventariem pe toate”, a răsuflat uşurat Teodor Popescu, şeful Serviciului de Gospodărire a Apelor din Târgu Jiu. El consideră că este important ca în următoarea perioadă proprietarii cărora li s-au retrocedat terenurile trebuie să aibă grijă să cureţe canalele de scurgere şi de desecare. A crescut arboret, canalele s-au înfundat, apele nu mai ajunge în Jiu, o iau pe altă parte. Fiecare localitate, fiecare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

27.05.2013

primar, este nevoie să facă un inventar. Problema este să curăţăm canalele, rigolele şi să redăm apelor cursul pe care l-au avut”, este de părere şeful de la Gospodărirea Apelor.Cum a fost folosită harta de hazard la inundaţiile de pe JiuPe baza hărţii, ABA Jiu spune că a dedus că o localitate - situată pe un deal - nu va fi afectată de revărsarea apelor, la inundaţiile din aprilie provocate de Jiu. Astfel, solicitată de gândul să precizeze cum a utilizat, pe perioada inundaţiilor din aprilie, harta de hazard la inundaţii, Administraţia Bazinală a Apelor Jiu a răspuns că "harta a permis estimarea faptului că, în zona localităţii Coţofenii din Faţă (situată pe un deal n.n.), nu vor fi afectate locuinţe". "Hărţile de hazard finalizate în cadrul Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Jiu au fost folosite, în primul rând, pentru estimarea zonelor potenţial inundabile, în cazul inundaţiilor cu diverse probabilităţi de apariţie. Drept urmare, acestea având o acurateţe mai mare, au permis estimarea faptului că, în zona localităţii Coţofenii din Faţă, nu vor fi afectate locuinţe. Totodată, inundaţia produsă pe râul Jiu, în perioada 3-9 aprilie 2013, a fost una dintre cele mai mari (mai mare decât cea din anul 1999 şi mai mică decât cea din anul 1970)", se arată în răspunsul trimis gândul de ABA Jiu.Primăria Coţofenii din Faţă: Satul este sus, pe deal, nu avea cum să ajungă apa la locuinţeLa rândul lor, reprezentanţii primăriei Coţofenii din Faţă ne-au dat de înţeles că nu au avut nevoie de hărţile de hazard pentru a-şi da seama că satul nu va fi inundat la revărsarea apelor Jiului.“Satul este sus, pe deal, nu avea cum să ajungă apa la locuinţe. Au fost inundate doar terenurile arabile, care erau aproape de apă. În total cam 500 de hectare au fost inundate. Multe erau cultivate cu grâu. Acum mai sunt sub ape 10-12 hectare”, a declarat pentru gândul reprezentanta serviciului de situaţii de urgenţă din Primăria Coţofenii din Faţă. 46,5 de milioane de euro, cheltuiala statului pentru hărţile de hazard la inundaţiiValoarea totală a cheltuielilor autorităţilor române pentru realizarea hărţilor de hazard la inundaţii este de 200 de milioane de lei.Din cele 11 administraţii bazinale de apă care trebuie să întocmească hărţile de hazard la inundaţii, până la finele anului 2012, termenul pe care l-a avut România pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

27.05.2013

prezentarea lor, doar opt administraţii îndepliniseră acest obiectiv. Stadiul realizării hărţilor de hazard pe bazine hidrografice elaborate în cadrul “Planului pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor” este finalizat în proporţie de aproximativ 80%, potrivit Apelor Române. Hărţile de hazard nu au fost finalizate în cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa, Administraţiei Bazinale de Apă Olt şi Administraţiei Bazinale de Apă Argeş – Vedea. Hărţile de hazard vor fi postate pe site-ul ANAR după finalizarea acestora şi validarea lor de către CE, în martie 2014.Peste 2.000 de localităţi ameninţate de inundaţii. Suprafaţa potenţial inundabilă: 2.120.000 de hectareSuprafaţa totală potenţial inundabilă a fost estimată la 2.120.000 de hectare, se arată în Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundaţii în bazinul Dunării, publicat anul trecut de Comisia Internaţională pentru Protecţia fluviului Dunărea. Un număr de 2.050 de localităţi, cu un total de 310.000 de locuitori, sunt ameninţate de inundaţii. Dintre acestea, circa 1.300 de localităţi beneficiază de măsuri de protecţie împotriva inundaţiilor, cum ar fi digurile de 9.000 de km şi 300 de baraje cu capacităţi de atenuare a inundaţiilor. De-a lungul Dunării, aproximativ 1.200 km de diguri protejează zonele agricole şi urbane. Studiul a identificat 114 zone inundabile şi 600 de sectoare fluviale cu daune potenţiale de peste un milion de euro.Varga: "Fenomenele extreme sunt tot mai dese. Nu mai avem primăvară"Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, este de părere că principalele cauze ale inundaţiilor sunt defrişările necontrolate.“Am văzut în Argeş un deal întreg care era ras pe 100 de hectare. Aluviunile se scurgeau în cursul de apă. Viteza apei este mult mai mare în astfel de cazuri. Este nevoie de politici integrate. Vrem să înăsprim pedepsele prevăzute în Codul Sivic. Vom demara controale care îi vizează pe cei vinovaţi de tăierile ilegale ale pădurilor. Ulterior va urma etapa de împăduriri”, a declarat pentru gândul Lucia Varga. Întrebată dacă este posibil ca efectele inundaţiilor să fie controlate, Varga spune că nu există un grad de apărare de 100%. "Fenomenele extreme sunt tot mai dese. Nu mai avem primăvară. Se suprapune topirea zăpezilor cu ploile abundente. Trebuie să găsim un echilibru pentru a preveni producerea inundaţiilor. "Foarte multe inundaţii sunt cauzate de scurgerile de pe versanţi. Ieşirea din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

27.05.2013

matcă a pâraielor este un fenomen relativ nou. Pâraiele au debite foarte mari şi din cauza tăierilor ilegale", este de părere ministrul delegat Varga, care a adăugat că valoarea costurilor pentru lucrările de apărare împotriva inundaţiilor este "enormă". Gândul a scris că România este una dintre ţările din Europa cu risc înalt de inundaţii, după cum rezultă şi dintr-un studiu publicat în 2007 şi care a analizat situaţia din 10 ţări din regiune. Analiza a fost realizată de Institutul pentru Protecţia şi Siguranţa Populaţiei, la comanda Comisiei Europene. /Gandul.info, http://www.gandul.info/financiar/cum-folosesc-autoritatile-sistemul-anti-inundatii-stiam-ca-in-cotofenii-din-fata-casele-nu-vor-fi-afectate-oficial-ploile-ne-au-luat-prea-repede-10755059#

Mazare: Marea Neagra e sit arheologic. Vor trebui luate avize pentru largirea plajelor Marea Neagra e sit arheologic. Vor trebui luate avizele inclusiv pentru largirea plajelor de la arheologie, ca e sit arheologic, unde noi facem baie si inotam in mare , a declarat primarul Constantei, vineri, la finalul sedintei Consiliului Local, in cadrul careia a fost aprobat PUZ-ul statiunii Mamaia. Ministerul Mediului, Rovana Plumb , anunta, luna trecuta, ca peste sapte kilometri de plaja vor fi reabilitati in urmatorii doi ani, in baza unui contract de finantare a proiectului Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre in zona municipiului Constanta si Eforie Nord, semnat de ministrul Mediului, la sediul Administratiei Bazinale Dobrogea - Litoral din Constanta.Plumb preciza ca la finalizarea acestui proiect suprafata plajei dintre Mamaia si Eforie va creste cu 33 de hectare, valoarea investitiei fiind de peste 170 de milioane de euro, fonduri europene. Prin acest proiect sunt propuse masuri de protectie a eroziunii costiere impotriva riscului de eroziune, pe o lungime de peste sapte kilometri de plaja, in cinci zone prioritare din partea sudica a litoralului romanesc al Marii Negre: Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord. Lucrarile pentru reabilitarea plajelor vor incepe in toamna acestui an, investitia fiind preconizata a se incheia la sfarsitul anului 2015. /Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/mazare-marea-neagra-e-sit-arheologic-vor-trebui-luate-avize-pentru-largirea-plajelor-10900076

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

http://www.mediafax.ro/social/mazare-marea-neagra-e-sit-arheologic-vor-trebui-luate-avize-pentru-largirea-plajelor-10900076

http://www.mediafax.ro/social/mazare-marea-neagra-e-sit-arheologic-vor-trebui-luate-avize-pentru-largirea-plajelor-10900076

http://www.gandul.info/financiar/cum-folosesc-autoritatile-sistemul-anti-inundatii-stiam-ca-in-cotofenii-din-fata-casele-nu-vor-fi-afectate-oficial-ploile-ne-au-luat-prea-repede-10755059#



27.05.2013

/Gandul, http://www.gandul.info/stiri/mazare-marea-neagra-e-sit-arheologic-vor-trebui-luate-avize-pentru-largirea-plajelor-10900112/Romania libera, http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/eco/mazare-marea-neagra-e-sit-arheologic-vor-trebui-luate-avize-pentru-largirea-plajelor-302886.html

Ministrul Varga anunta controale la ape si paduri Sunt vizate primariile, angajatii Sistemului de Gospodarire a Apelor, ai Directiei Silvice, dar si cetatenii care nu respecta legeaLucia Varga, ministrul delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura, a promis institutiilor ce ii sunt subordonate controale pe mai multe directii, mai inti fiind urmarita curatenia pe cursurile de apa din judet. O parte separata a verificarilor pe care le-a promis ieri ministrul, vizeaza comuna Farcasa, acolo unde sunt inregistrate cele mai multe sesizari cu privire la modul in care s-au facut exploatari de material lemnos. Pentru Farcasa, ministrul a mentionat ca va trimite corpul de control din subordine.Lucia Varga a amintit ca judetul Neamt ocupa locul 4 la exploatare, dar se afla pe locul 2 la defrisari. Ea a spus ca in Neamt s-au despadurit 685 de hectare de padure si s-au impadurit doar 211 (nu a mentionat dect ca aceste lucrari s-au realizat pna in prezent si ca raportul nu este unul dintre cele normale). Facand referire si la Neamt, Lucia Varga a mentionat ca inca din luna februarie au fost trimise multe sesisazi pe adresa mi-nisterului cu privire la nere-gulile din sistem. Am trimis controale creznd ca este vorba de situatii izolate, dar am constatat ca este vorba de un fenomen. Unii dintre cei care trebuie sa pazeasca sunt in crdasie cu cei care fura padurile, a spus mi-nistrul. Lucia Varga a mai afirmat ca in viitorul apropiat si directiile silvice vor fi restructurate si verificate.Curatenie pe apeMinistrul a mai anuntat ca va trimite o echipa de control care va verifica modul in care s-au salubrizat cursurile de apa in Neamt, iar institutiile care sunt vizate in acest caz sunt Sistemul de Gospodarire a Apelor si primariile pe teritoriul carora sunt cursuri de apa. Sistemul de Gospodarire a Apelor are in administrare apele din zona de extravilan, iar primariile pe cele situate in intravilan. in acelasi timp ne gndim sa-i si ajutam cu utilajele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/eco/mazare-marea-neagra-e-sit-arheologic-vor-trebui-luate-avize-pentru-largirea-plajelor-302886.html

http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/eco/mazare-marea-neagra-e-sit-arheologic-vor-trebui-luate-avize-pentru-largirea-plajelor-302886.html

http://www.gandul.info/stiri/mazare-marea-neagra-e-sit-arheologic-vor-trebui-luate-avize-pentru-largirea-plajelor-10900112

http://www.gandul.info/stiri/mazare-marea-neagra-e-sit-arheologic-vor-trebui-luate-avize-pentru-largirea-plajelor-10900112

27.05.2013

necesare efectuarii lucrarilor de igienizare. Exista tendinta de a da vina unii pe altii, dar trebuie sa facem campanii de constientizare si sa explicam cetatenilor ca deseurile abandonate pe malurile rurilor sunt pericole pentru ei. Atunci cnd vin ploi puternice, acele deseuri se aduna in dreptul podurilor si podetelor. in ceea ce priveste posibilele amenzi, acestea pot fi acordate si angajatilor SGA daca nu si-au facut treaba, dar si cetatenilor care fac astfel de gesturi, a spus ministrul in timpul vizitei din Neamt. Declaratiile au fost facute la o zi de la intlnirea mi-nistrului cu majoritatea primarilor din judet, prefectul George Lazar, reprezentantii Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, ai SGA si presedintele Consiliului Judetean Neamt - Culita Tarta. /Realitateamedia, http://www.realitateamedia.ro/administratie/14489-ministrul-varga-anun-controale-la-ape-i-pduri.html

Teme similareDelta Vacaresti, coltul de rai din mijlocul Capitalei, va deveni parc natural"Delta Vacaresti" va fi declarata parc natural, sustine ministerul mediului. Oficialii incearca sa finalizeze dosarul prin care acest colt de rai din mijlocul capitalei va deveni arie protejata.Doar in acest fel Delta Vacaresti poate fi aparata de cei care o distrug aruncand gunoaie sau dand foc vegetatiei. Daca zona va fi protejata de lege, autoritatile ar putea amenaja spatii de promenada, iar noi ne-am putea bucura de o oaza de liniste aparuta in jungla urbana. Aici s-a format un adevarat ecosistem in care isi duc veacul vidre, vulpi, pesti, serpi dar si peste 90 de specii de pasari. Natura ne-a oferit o oaza de liniste de 190 de hectare. Dar daca autoritatile nu iau masuri, exista riscul ca acest loc sa fie distrus.Gigi zis Pescarul, cunoaste zona ca in palma. Locuieste aici de 16 ani si a vazut cum Delta s-a umplut de vulpi, dihori, pasari rare si vidre. "M-am indragostit de zona asta. Nu glumesc. Mai vin si nenorociti dintr-astia care sunt dar nu ai ce sa le faci." Din pacate, pentru ca zona nu este protejata, exista persoane care arunca peste gunoaiele ca la groapa. Ca sa nu mai vorbim de incendiile provocate de rauvoitori. Ultimul a avut loc in luna martie. "In urma acestui incendiu am gasit o vulpe moarta.", a declarat Florinel Dragan. Autoritatile sustin ca dosarul prin care balta Vacaresti ar putea deveni

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

http://www.realitateamedia.ro/administratie/14489-ministrul-varga-anun-controale-la-ape-i-pduri.html

http://www.realitateamedia.ro/administratie/14489-ministrul-varga-anun-controale-la-ape-i-pduri.html

27.05.2013

rezervatie e gata si ca pana la sfarsitul anului am putea vorbi de o arie protejata. "Academia a analizat in urma cu 10 zile documentatia care a fost depusa. Aceasta arie merita, ca sa fie protejata chiar, repet, se impune.", spune Dan Muntean. "Pe baza avizului pe care il va da Academia Romana, printr-o hotarare de guvern, aceasta zona ar putea fi declarata parc natural sau arie naturala protejata.", a declarat Anne Juganaru. Mai ramane insa o problema de rezolvat pentru oficiali: cei peste o suta de proprietari care cer despagubiri pentru terenul din zona. "Autoritatile vor face tot ce este necesar pentru a stinge litigiile cu proprietarii.", spune Cristian Lascu. In lume, marile orase se lupta pentru conservarea naturii si pentru crearea de noi zone naturale. In Praga exista 88 de arii protejate. Locuri asemanatoare se afla si la Londra, Berlin sau Chicago, dar si in Buenos Aires, cunoscuta rezervatie Costanera Sur. /Stirile Pro Tv, http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/ultima-pedica-a-autoritatilor-pentru-a-transforma-delta-vacaresti-intr-un-parc-natural-anul-acesta.html

Liber la braconaj in Delta Dunarii. Emiterea permiselor de pescuit este tergiversata Din cauza birocratiei, peste 1.700 de pescari din Delta Dunarii sunt incurajati sa pescuiasca la negru Guvernatorul ARBDD, Edward Bratfanof, sustine ca Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice nu a emis inca ordinul privind alocarea cotelor de captura pentru pescuitul comercial aferente anului in curs Ministrii Plumb si Varga isi paseaza unul altuia responsabilitatea privind emiterea ordinului comun referitor la cotele de pescuit si, implicit, la eliberarea permiselor. Guvernatorul Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), Edward Bratfanof, a decis, saptamana trecuta, sa prelungeasca pana in data de 6 iunie 2013 valabilitatea permiselor de pescuit comercial , documente care trebuiau sa fie eliberate in decembrie. Este cea de-a treia amanare din acest an, intarziere care ii priveaza pe pescarii profesionisti de dreptul de a-si desfasura, in mod legal, activitatea. Cu toate acestea, in Delta Dunarii se pescuieste din greu la negru, chiar daca este prohibitie.Nu e nicio problema pentru ca e prohibitie

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/ultima-pedica-a-autoritatilor-pentru-a-transforma-delta-vacaresti-intr-un-parc-natural-anul-acesta.html

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/ultima-pedica-a-autoritatilor-pentru-a-transforma-delta-vacaresti-intr-un-parc-natural-anul-acesta.html

27.05.2013

Tergiversarea eliberarii permiselor de pescuit pentru cei circa 1.700 de pescari profesionisti este determinata de faptul ca Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice nu a reusit nici pana acum sa aprobe un ordin comun cu Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA) privind alocarea cotelor de captura pentru pescuitul comercial aferente anului in curs. Eu sper ca pana pe 6 iunie 2013 cand se termina si perioada de prohibitie sa se emita acel ordin comun al ministerului cu ANPA, ca sa stim si noi care sunt cotele ce pot fi recoltate pe teritoriul Rezervatiei. Pana atunci, s-au prelungit autorizatiile pescarilor care au pescuit comercial si anul trecut, iar celor care nu au avut permis, dar vor sa pescuiasca, nu am ce sa le fac, decat dupa ce se emite ordinul comun privind cotele pentru 2013. Sper, cat mai repede, ca cele doua doamne ministru Rovana Plumb si Lucia Varga sa semneze ordinul comun, ca sa stim si noi ce avem de facut, a declarat, pentru ZIUAnews, guvernatorul Edward Bratfanof. Trebuie precizat ca ARBDD se afla sub controlul direct al ministrului PSD Rovana Plumb, iar ANPA este in coordonarea ministrului delegat pentru Ape, Paduri si Pescuit liberala Lucia Varga. In schimb, fostul guvernator Viorica Basca in prezent, director la ARBDD ne-a declarat ca nu este nicio problema ca nu au fost eliberate autorizatiile, pentru ca oricum este prohibitie si nu pescuieste nimeni acum in Delta. Virgil Munteanu, fost guvernator in perioada 2000-2005, sustine ca prohibitia este partiala si, ca atare, se poate pescui la speciile de pesti rapitori. Dar cum sa pescuiesti legal, daca nu s-au eliberat autorizatiile pentru pescarii profesionisti, a subliniat, pe buna dreptate, Munteanu.Cherhanaua din masinaDin datele furnizate de ANPA, la ora actuala, in Delta Dunarii isi desfasoara activitatea peste 1.700 de pescari licentiati, care produc anual 50% din productia interna de peste. Descarcarea pestelui se face in 49 de puncte de debarcare cunoscute sub numele de cherhanale -, facand astfel imposibile monitorizarea reala a cantitatilor pescuite si stabilirea pretului real pe specie. Totodata, ANPA anunta ca, de cele mai multe ori, comercializarea pestelui se face fara a respecta conditiile minime de igiena, fara a avea un control real asupra cantitatilor comercializate si a cumparatorilor, cu un pret de prima vanzare mult sub pretul pietei. Potrivit informatiilor detinute de ZIUAnews, in prezent, pe teritoriul Rezervatiei, colectarea pestelui se face si prin intermediul unor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

27.05.2013

masini venite din mai multe judete ale tarii, care colecteaza pestele prins, la negru, de pescarii din zona.Redistribuirea permiselorConform ARBDD, per total, pescarii de pe baltile din Delta Dunarii au reusit sa exploateze doar 70% din cotele pe care statul le-a alocat (asadar, sub pragul de 75% cota obligatorie), in mai 2012, tot printr-un ordin comun al ministerelor Mediului si Agriculturii. Prin urmare, ARBDD le-a transmis acelora care nu si-au realizat cotele in cursul anului trecut ca isi vor pierde autorizatiile si ca permisele lor vor fi distribuite altor pescari.Pasarea raspunderiiLa ora actuala, guvernatorul Edward Bratfanof sustine ca asteapta emiterea ordinului comun si ca ar avea la dispozitie timp suficient pentru realizarea unei analize asupra gradului in care au fost realizate cotele de captura alocate anul trecut. In schimb, ministrul Rovana Plumb arunca vina pentru intarzierea ordinului pe ministrul delegat pentru Ape, Paduri si Pescuit Lucia Varga, pentru ca ea raspunde de pescuit. Autorizatiile de pescuit trebuiau insa a fi emise, inca din decembrie anul trecut, de fostul guvernator al ARBDD, Viorica Basca, si de ministrul Mediului din Guvernul Ponta I, Rovana Plumb. Ceea ce se intampla acum in Delta Dunarii este jaf institutionalizat si, practic, s-a dat liber la braconaj Virgil Munteanu, fost guvernator al Deltei Dunarii. /Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/liber-la-braconaj-in-delta-dunarii/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

http://www.ecomagazin.ro/liber-la-braconaj-in-delta-dunarii/

27.05.2013

Provocarea PAC pentru piscicultură II

/Piata Financiara

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

27.05.2013

Teme de mediuRomania, marea defrisare ilegala, partea 1. "Smecherii" care lasa muntii fara paduri si statul fara bani nu au adversar in sala de judecataSute de mii de hectare au fost date pe mana unor oameni fara nici un drept, iar alte sute stau nepazite.O ancheta realizata de Alex Dima.Romania. Anul 2013. Munti intregi fara un copac in picioare stau marturie a jafului care s-a savarsit in padurile noastre. Pierdem in fiecare zi hectare intregi de padure, iar in locul lor nu mai punem nimic. Pentru a ajunge la varsta maturitatii, unui copac ii trebui 70 de ani. O viata de om. Suntem la coada clasamentului atunci cand vine vorba de impaduriri. La furturi insa suntem campioni. Din furtul din padure s-au facut miliarde de euro in ultimii ani. Statul a pierdut bani si paduri, iar noi am pierdut si pierdem inca dreptul la aer curat.Acum 2 ani, la "Romania, te iubesc" a fost aratat dezastrul din padurile noastre. Am aratat cum se fura, cine fura, cine sunt vinovatii si ce ar fi de facut. Acelasi lucru l-am facut si acum 5 ani, in campania, "Romania, marea defrisare". Toate aceste imagini au ajuns mai apoi la cei care puteau sa actioneze, sa isi faca datoria.Si in teren, lucrurile s-au mai schimbat. Dupa difuzarea acestor materiale, autoritatile s-au pus pe treaba. In primul trimestru al anului 2011 s-au facut mii de contoale si intocmit mii de dosare penale. Din pacate legislatia e prost gandita si aplicata, iar infractorii scapa mai mereu basma curata. Le-am prezentat si academicienilor situatia din padure, in speranta ca macar ei vor gandi legi bune pentru padure. Daca imparti 350.000 de hectare de padure la cat a trecut de la revolutie, cat s-a taiat in aceasta perioada, o sa descoperit ca in ultimii 20 si ceva de ani, in Romania, in fiecare ora s-au taiat ilegal 2 hectare de padure in fiecare ora. Deci in fiecare ora au disparut 2 hectare de padure. Nu exista date oficiale cu furtul real din padure. Abia acum, in 2013, un raport al Curtii de Conturi a confirmat aceste date. 366.000 de hectare de padure au fost taiate ilegal in ultimii 23 de ani. Iar paguba este uriasa. Lucia Varga, ministrul delegat pentru Paduri: "Din 1990 pana in 2011 Romania a pierdut pierdut aproximativ 80 de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

27.05.2013

milioane de metri cubi de lemn, 5 miliarde de euro. Problema este ca acestea sunt cifre constatate in urma proceselor verbale incheiate de institutiile statului." 5 miliarde de euro este paguba calculata de Curtea de Conturi, dar s-a luat in calcul pretul cel mai mic, pentru lemnul de foc. Raportul precizeaza ca această cifra este departe de a fi cea reala, intrucat cea mai mare parte a arborilor taiati din padurile Romaniei au luat calea strainatatii la preturi cu mult mai mari decat pretul minim stabilit pentru lemnul de foc. In plus in raport se arata ca aproape 600.000 de hectare de padure au fost retrocedate sau urmeaza a fi retrocedate cu incalcarea legii. Iar peste 500.000 de hectare de padure sunt acum nepazite. Acolo taie cine vrea si cum pofteste.In Salatruc, Arges, se vede cum mai bine de o suta de hectare au fost rase. Nu vorbim de un accident. Au taiat oamenii de aici din zona. Fara apasare. Este clar ca e ilegal. Zona a fost vizitata si de ministrul Mediului, inconjurat de o armata de politisti si silvicultori, oameni care au stiut ca aici se taie padurea. Dezastrul s-a produs in vara anului trecut, iar acum casele din vale sunt amenintate la fiecare ploaie. "Cei care au facut vor plati. Puscaria ii mananca." In fata presei, ministrul a tunat si-a fulgerat.Legislatia e prea blanda. In acest moment, cine isi taie padurea are mari sanse sa scape nepedepsit, intrucat in fata judecatorului nimeni nu se constituie in parte vatamata. Padurea ar trebui aparata de institutiile statului. Acestea nu-si fac insa datoria. Ajunsa la Bucuresti, Lucia Varga a realizat ca nu prea are ce sa le faca vinovatilor de la Arges. Lucia Varga, ministrul delegat pentru Paduri: "Actualul cadru legislativ practic nu pot sa spun ca a incurajat..nu prevedea masuri drastice pentru pedepsirea hotilor. Acum ce pot sa fac pentru cazul din Arges este sa ridic autorizatia pentru seful de ocol de la Clabucet si sigur ii vom face dosar penal, dar cel mai probabil ca ii vor da neinceperea urmaririi penale. Iar inspectorului de la Ploiesti sa isi piarda functia. Masuri minore fata de pagubele ce s-au produs acolo." L-am cautat pe seful Ocolului privat Clabucet, cel care si-a dat acordul pentru taierile ilegale de la Salatruc. Sunam ... incercam sa dam de sef. La actualul sediu al ocolului Clabucet nimeni nu vrea sa vorbeasca.

"Seful de ocol e in concediu...." - ni se spune.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

27.05.2013

La o saptamana dupa vizita de lucru a ministrului pe Valea Topolugului ne-am intors in Arges si am urcat ceva mai sus de locul in care a fost dus inaltul oficial de padurari. Toata lumea din zona stie ce se petrece pe Valea Topologului. Ne-am intors in locul in care se taie. In urma lor, muncitorii lasa un adevarat dezastru. In deal, imediat ce ne-au simtit prezenta muncitorii au incetat programul. Acelasi ocol privat de la Clabucet isi da acordul pentru jaful din padure. Seful de ocol este plecat in concediu si nu e de gasit. La Bucuresti, autoritatile vorbesc despre taieri ilegale pe o mie de hectare in Arges si se lauda cu o ampla ancheta intitulata pompos "scutul padurii". In tot acest timp, la Arges, pe mai toate vaile, drujbele rasuna fara incetare, iar zeci de tiruri incarcate cu lemn taiat ilegal si "albit" in acte la marginea padurii, parasesc zilnic zona. /Stirile Pro Tv, http://romaniateiubesc.stirileprotv.ro/emisiuni/2013/romania-marea-defrisare-ilegala-1-munti-intregi-au-ramas-fara-niciun-copac-iar-institutiile-statului-nu-pot-sa-faca-nimic.html

Vosganian: Aurul ala sta acolo, in pamant, de sute de ani. Poate sa mai stea Invitat la Realitatea Tv , Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat ca este de acord cu exploatarea de la Rosia Montana, insa nu in orice conditii, ci numai daca mediul inconjurator nu va fi afectat. Aurul ala sta acolo, in pamnt, de sute de ani si poate sa mai astepte! Daca stricam mediul inconjurator nu o sa-l mai repare nimeni, a declarat Vosganian. Referitor la gazele de sist, ministrul a precizat ca subiectul este o simpla dezbatere in lipsa unui acord al ministrului Mediului. Este o exploatare buna, insa daca afecteaza mediul inconjurator nu sunt de acord. Pna cnd Ministrul Mediului nu da un acord este doar o dezbatere, a spus Vosganian. /Cotidianul, http://www.cotidianul.ro/vosganian-aurul-ala-sta-acolo-in-pamant-de-sute-de-ani-poate-sa-mai-stea-214363/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://www.cotidianul.ro/vosganian-aurul-ala-sta-acolo-in-pamant-de-sute-de-ani-poate-sa-mai-stea-214363/

http://www.cotidianul.ro/vosganian-aurul-ala-sta-acolo-in-pamant-de-sute-de-ani-poate-sa-mai-stea-214363/

http://romaniateiubesc.stirileprotv.ro/emisiuni/2013/romania-marea-defrisare-ilegala-1-munti-intregi-au-ramas-fara-niciun-copac-iar-institutiile-statului-nu-pot-sa-faca-nimic.html



27.05.2013

Cum impart gazele de sist Europa in doua - Ce s-a decis la Bruxelles si ce miza are Romania Cum impart gazele de sist Europa in doua Ce s-a decis la Bruxelles si ce miza are Romania 25 Mai 2013 Cum impart gazele de sist Europa in doua Ce s-a decis la Bruxelles si ce miza are RomaniaDupa semnalul pozitiv dat miercuri la Bruxelles, in Consiliul European, privind acceptarea gazelor de sist ca sursa de energie neconventionala pe care tarile care doresc o pot explora si exploata, Guvernul se gandeste deja la acordarea licentelor. Anuntul a fost facut de ministrul delegat pentru energie, Constantin Nita, a doua zi dupa Consiliul de la care premierul Victor Ponta a dat semnalul ca UE permite tarilor membre ale UE sa-si adapteze legislatia pentru a incuraja explorarile si exploatarile. Mutarea este una rapida, avand in vedere ca, pana in luna martie, Ponta s-a aratat mai degraba reticent, instituind chiar un moratoriu cu argumentul ca Romania ar astepta rezultatele studiilor europene de impact. In urma cu doua luni, premierul s-a repozitionat insa. E un obiectiv strategic al Romaniei sa nu mai depindem de gazele din Rusia, a spus Ponta si miercuri la Bruxelles, vorbind de capacitatea Romaniei din productia interna, din rezultatele din offshore, din Marea Neagra, din gaz de sist, care sa acopere tot consumul Romaniei, sa ne ajute sa exportam si in Moldova, ca de un interes strategic care nu e indreptat impotriva Rusiei. Cel mai important jucator in piata de energie implicat deja in prospectarea zacamintelor din Romania este gigantul american Chevron, caruia statul i-a concesionat trei perimetre la Constanta (Costinesti, Vama Veche, Adamclisi) si unul la Barlad. Interesate s-au aratat insa si companiile Petrom, Romgaz, MOL si NIS, o subsidiara a Gazprom. Un alt perimetru pe care se fac studii ar fi cel de la Suceava, mai exact la Climauti, detinut de australienii de la Zeta Petroleum, in parteneriat cu singaporezii de la Raffle Energy.Cand incepe ANRM demersurile pentru a acorda licenteIn perioada urmatoare, Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) va organiza licitatiile de desemnare a firmelor care vor realiza explorarea gazelor de sist. Ulterior, vom astepta rapoartele geologice ale acestor firme, rapoarte care ne vor indica daca exista sau nu gaze de sist pe teritoriul tarii noastre. De-abia dupa ce vom constata ca

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

27.05.2013

Romania dispune de gaze de sist, vom decide daca le vom exploata sau nu, a spus joi Nita, la Conferinta Energy Business Summit. Din datele avansate de oficiali pana in acest moment, explorarea ar urma sa dureze peste doi ani de la obtinerea licentelor si finalizarea studiilor, iar la exploatare se poate trece abia peste 5 ani. Pana acum, Chevron a primit doar avizul de mediu pentru explorare pentru perimetrele de pe litoral plus certificatele de urbanism pentru zonele din judetul Vaslui unde vrea sa faca prospectiuni pentru o posibila exploatare a gazelor de sist. In planurile companiei americane, in a doua jumatate a acestui an ar urma sa inceapa forarea unui put de explorare la perimetrul de la Barlad. Intentiile Chevron, care nu se opresc la explorare, asa cum insista Guvernul, ci merg pana la exploatarea resurselor peste 4-5 ani, au starnit protestele vasluienilor care au reclamat, anul trecut, ca in felul acesta le va fi afectata panza de apa freatica, fara a mai pune la socoteala riscul declanstarii unor cutremure, asa cum s-a intamplat in Statele Unite. Protestatarii reclama, mai exact, metoda fracturarii hidraulice folosita de Chevron. Deocamdata, Chevron s-a limitat la studii si lucrari de explorare prin tehnologii conventionale.Ponta si Basescu, de aceeasi parte. Ce s-a decis la BruxellesExploatarea gazelor de sist este foarte importanta si binevenita si cine spune altceva atenteaza la siguranta energetica nationala, ii contrazice insa pe refractari presedintele Traian Basescu, un suporter al exploatarii gazelor de sist si unul dintre cei care a purtat discutiile ci sefii Chevron pentru a-i aduce in Romania. Recent, USL s-a raliat acestei pozitii, iar premierul Victor Ponta a sustinut acelasi punct de vedere, cu mandat de la Cotroceni, si la Consiliul European. Mai mult, din pozitia rezervata pe care o adoptase, Ponta a devenit un aparator ai ideii diversificarii surselor de energie prin gazele de sist, anuntand la finalul Summitului ca exista in mod clar o optiune de a permite tarilor membre ale UE sa-si adapteze legislatia pentru a incuraja explorarile si exploatarile, ca o garantie ca UE va sustine tarile care doresc sa adopte aceasta pozitie, intre care si Romania.Principalul argument pro invocat de Ponta la Bruxelles a fost pretul mare la energie in Europa fata de cel din SUA, unde exploatarea gazelor de sist a produs o adevarata revolutie. Europa, prin preturi din ce in ce mai mari la energie, devine necompetitiva si

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

27.05.2013

atunci companii mari prefera sa-si mute activitatea, in primul si in primul rand in mod neasteptat in SUA, acolo unde preturile au tot scazut, la gaze in special, prin gazele de sist, a spus Ponta, reluand discursul din interiorul Consiliului al presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.Al doilea argument al primului-ministru pentru care Romania a sustinut cauza gazelor de sist umar la umar cu Polonia, Lituania sau Marea Britanie a fost importul in Europa al surplusului de carbune din SUA, poluand mai mult. Deci indemnul Comisiei si al comisarului Oettinger (comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, n.r.) este aveti resurse, folositi-le ca sa importati mai putin sau daca puteti sa nu importanti deloc, cu atat mai bine , a spus Ponta dupa Summit. Studiile preliminare ar arata ca Europa are 7% din resursele de gaze de sist ale lumii si, daca le-ar exploata in totalitate, productia de energie ar depasi cu 12% consumul la nivelul anului 2011 din UE.Cine este pro, cine se impotriveste in UEDaca Polonia, care a concesionat aproape o treime din teritoriu pentru prospectii, Marea Britanie, Ungaria si Spania care au acordat licente in domeniu sunt pentru exploatarea gazelor de sist, Franta si Bulgaria se opun vehement. Guvernul Bulgariei a anulat anul trecut licenta de exploatare a gazelor de sist acordata, in luna iunie 2011, companiei Chevron, dupa numeroase apeluri din partea populatiei pe fondul temerilor ca tehnica fracturarii hidraulice ar fi putut duce la otravirea panzelor freatice si chiar la provocarea de cutremure. Primul stat care a interzis metoda a fost insa Franta, unde membrii Parlamentului au luat, la finalul lunii iunie 2011, decizia de a bloca utilizarea tehnicii de fracturare hidraulica folosita in explorarea si in exploatarea petrolului si gazelor de sist, coniderata de francezi o sursa de poluare excesiva. De cealalta parte, polonezii, care au semnat la randul lor contracte cu gigantul american Chevron, fac calcule sa exploateze incepand cu 2015 gazele de sist sa urce pe primul loc in Europa pe aceasta nisa. Elanul investitorilor a fost insa temperat in ultima perioada de informatiile ca Guvernul ar intentiona taxarea cu 80% a profitului pe aceasta piata. In plus, americanii s-au lovit de faptul ca zacamintele s-au dovedit mult mai sarace decat estimasera si mult mai greu de exploatat decat cele din SUA.Autoritatile romane nu au reglementari in domeniu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

27.05.2013

In cadrul legislatiei din Romania, nu exista inca deosebiri intre resursele conventionale si cele neconventionale si nu au fost identificate procedurile necesare pentru evaluarea impactului pe care proiectele de exploatare sau de explorare a gazelor de sist le-ar putea avea asupra mediului, dupa cum se arata in datele Ministerului Mediului. Din aceasta cauza nu au fost emise acte de reglementare (acorduri de mediu sau autorizatii de mediu) pentru astfel de lucrari. Pentru a explora sau pentru a exploata gazele de sist, companiile interesate trebuie sa incheie acorduri de concesiune cu reprezentantii Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM). Pentru inceput se realizeaza prospectiuni seismice si geologice ale zonei, apoi se trece la alte trei etape, exploatare, dezvoltare-exploatare sau exploatare. Studiile menite sa evalueze impactul activitatii companiilor asupra mediului sunt facute in timpul forajele la adancime si in faza de exploatare a gazului de sist. In cazul acordurilor petroliere, durata fazei de exploatare dureaza aproximativ cinci ani.In ce consta metoda fracturarii hidrauliceGazul de sist se gaseste in rezervoare neconventionale, precum structurile geologice de argila de adancime, conform informatiilor disponibile la Ministerul Mediului. Reprezentantii Chevron sustin ca metodele folosite de ei in cadrul proceselor de explorare si de exploatare ar fi sigure pentru mediul inconjurator. Tehnologia fracturarii hidraulice este utilizata inca din anul 1960 de peste un milion de sonde. Pentru realizarea ei se pompeaza un amestec compus din apa, nisip si cantitati mici de aditivi printr-o sonda, conform datelor oficiale cu privire la activitatile Chevron in Europa.Sursa infigraficului: BBCAmestecul patrunde apoi prin perforaturile colanei de foraj si creeaza fisuri ce sunt umplute cu nisip pentru a face gazele sa curga. Reprezentantii Chevron sustin ca aditivii utilizati in cadrul fracturarii hidraulice sunt folositi si in operatiunile conventionale si sunt reglementati de catre statele membre ale Uniunii Europene.Extragerea gazelor de sistUrmatoarea etapa a procedeului reprezinta evaluarea descoperirilor facute in cadrul fazei de exploatare experimentala, care este realizata prin fracturarea unor zone mici de testare cu ajutorul unor sonde verticale si prin monitorizarea debitului de gaze obtinut.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

27.05.2013

Odata cu trecerea la exploatarea comerciala a gazelor de sist roca este forata cu o serie de sonde orizontale si este fracturat sistul pe toata suprafata lui. Negocierile Chevron cu privire la obtinerea de licente pentru cele trei suprafete aflate in sud-estul tarii, cu o suprafata totala de 2.700 de kilometri patrati, dateaza de la sfarsitul anului 2011, conform raportului anual de activitate al americanilor. Schimbarile de putere au amanat insa planurile companiei americane. /Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/cum-impart-gazele-de-sist-europa-in-doua-ce-s-a-decis-la-bruxelles-si-ce-miza-are-romania/

Romsilva introduce o noua metoda de teledetectie pentru depistarea taierilor ilegale de arbori Regia Nationala a Padurilor - Romsilva a introdus o noua metoda de teledetectie pentru depistarea taierilor ilegale de arbori prin care poate fi comparata situatia actuala a unei paduri cu cea inregistrata in urma cu 5 ani, anunta Agerpres. Am introdus cu ajutorul Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice niste metode noi de teledetectie prin care se poate compara pe ortofotoplanuri situatia padurii cu 5 ani in urma si situatia actuala, in asa fel incat padurarul, titular de canton, nu mai poate comenta si veni cu tot felul de argumente ca nu este vinovat de sustragerile de lemn de pe suprafata respectiva. Prin aceasta noua metoda de teledetectie incercam sa depistam toate situatiile si toate focarele de acest tip, iar rezultatele sunt spectaculoase, a declarat directorul general al Regiei Nationale a Padurilor (RNP) - Romsilva, Adam Craciunescu. Acesta a precizat ca in padurile administrate de Romsilva poate sa exploateze lemn si un agent economic caruia regia ii da acest drept, insa problemele apar cand agentul taie in plus, iar padurarul nu sesizeaza aceste fapte. Seful Romsilva nu neaga faptul ca unii dintre angajatii regiei sunt vinovati de sustrageri de lemn sau neglijenta in serviciu pe padurile administrate, insa toate cazurile depistate - 37 de persoane numai in primele 5 luni ale anului - au fost deferite justitiei. Intr-adevar, populatia a perceput in ultimii 20 de ani ca regia este cel mai mare administrator si ar fi raspunzatoare de tot ceea ce se intampla in paduri. Nu va ascund ca si noi avem probleme, la Bihor, la Maramures, Cluj sau la Giurgiu, dar sunt cazuri pe care le descoperim si le gestionam. Numai la Ocolul Dobresti

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

http://www.ecomagazin.ro/cum-impart-gazele-de-sist-europa-in-doua-ce-s-a-decis-la-bruxelles-si-ce-miza-are-romania/



27.05.2013

din judetul Bihor avem 13 persoane acuzate ca au permis sustrageri de lemn, iar la nivel national, numai in primele 5 luni ale anului, avem vreo 37 angajati ai regiei, care vor raspunde penal pentru sustragerile de lemn, neglijenta in serviciu, fals si uz de fals. Sunt lucruri pe care nu le toleram, nu le ascundem, pentru ca ele exista, dar pe care incercam sa le gestionam. Cred, insa, ca rezultatele sunt spectaculoase prin folosirea acestei metode de teledetectie pentru ca mergem pe sectoare cu ortofotoplanurile, a adaugat directorul general al regiei. Romsilva administreaza, pe langa cele 3,2 milioane de hectare de paduri ale statului, si un milion de hectare fond forestier din proprietatea persoanelor fizice sau juridice, iar in ultimul timp tot mai multe primarii solicita serviciile silvice oferite de Romsilva, chiar daca tarifele de administrare sunt mai mari decat cele oferite de ocoalele private. Suntem preocupati ca si in aceste suprafete ale proprietarilor privati sa plantam pe zonele neimpadurite, dar si sa schimbam imaginea RNP, iar lumea sa fie informata ca Romsilva administreaza doar jumatate din fondul forestier national. Asta presupune ca nu toate taierile si defrisarile care sunt prezentate in mass media, multe din ele fara sa fie verificate, sunt pe padurile care apartin de Romsilva. In ultimul timp, tot mai multe primarii au solicitat sa se mute de la ocoale silvice private la RNP, cu toate ca noi am avut un tarif mai ridicat. Fiind o societate comerciala aplicam TVA 24%, comparativ cu ocoale silvice private care sunt ONG-uri si care nu sunt toate platitoare de TVA. Inainte, foarte multi proprietari privati de padure au preferat sa se duca la ocoale silvice private pentru ca aveau tarife cu 24% mai mici, dar in ultima perioada sunt tot mai multe solicitari pentru a le oferi noi, regia, serviciul silvic, a mai spus Craciunescu. Romsilva a decis in Consiliul de Administratie marirea suprafetelor arondate unui canton si care se afla in paza unui padurar deoarece regia detine echipamente moderne si mijloace de comunicare mult mai rapide pentru a actiona in cazul in care se ivesc anumite probeleme. Am luat o decizie in Consiliul de Administratie, ca sa putem asigura personalul de paza, sa marim suprafata cantoanelor pentru ca avem o dotare tehnica buna, mijloace de comunicare mult mai rapide, autoturisme de deplasare in teren si putem actiona. Acestea ne-au permis sa dam in paza o suprafata mai mare unui padurar, astfel ca in zona de campie am stabilit o suprafata 400 de hectare de fond forestier pentru un padurar, in zona de deal - 800 de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

27.05.2013

hectare, iar in cea de munte, circa 1.300 de hectare, a mai subliniat seful Romsilva. RNP-Romsilva functioneaza din 2010 sub autoritatea Ministerului Mediului si Padurilor si administreaza 3.266.494 hectare de padure aflata in proprietatea statului cu circa 18.000 de angajati, asigurand servicii silvice pentru o suprafata de 1.123.378 hectare fond forestier proprietate publica a unitatilor administrativ teritoriale sau privata a proprietarilor privati. Din totalul suprafetei administrate 586.214 hectare se gasesc in arii protejate si care cuprind inclusiv ultimele paduri virgine din Europa. /Hotnews, http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-14877321-romsilva-introduce-noua-metoda-teledetectie-pentru-depistarea-taierilor-ilegale-arbori.htm/Jurnalul, http://jurnalul.ro/stiri/observator/romsilva-introduce-o-noua-metoda-de-teledetectie-pentru-depistarea-taierilor-ilegale-de-arbori-643944.html

Ministrul Apelor si Padurilor, in control la defrisarile din Apuseni Ministrul Apelor si Padurilor, in control la defrisarile din Apuseni 25 Mai 2013 Ministrul Apelor si Padurilor, in control la defrisarile din ApuseniLucia Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura se va afla azi in zona de munte a judetului Cluj, unde au fost constatate defrisari ilegale. Speram ca ministrul nu doar va constata ceea ce se vede cu ochiul liber din avion ori din masina ci va apela si la resorturile care ii sunt la indemnana pentru a stopa jaful de material lemnos din codrii Apusenilor.Padurile din Apuseni nu au nevoie de constatari, comisii si comitete ori controale ci de masuri concrete si tragerea la raspundere a celor vinovati.Asistam la un jaf nepermis. Distrugerea padurilor din Romania a devenit un fenomen si avem doua alternative: sa stam nepasatori si sa lasam lucrurile sa se deruleze asa cum sunt acum si mai avem ce taia vreo 10-15 ani, sau sa punem ordine, sa permitem exploatarea padurilor in mod durabil. Cred ca este nevoie de o vointa politica foarte mare pentru aplicarea Codului silvic. La nivelul Guvernului am vazut ca exista aceasta disponibilitate din partea domnului prim-ministru Victor Ponta, a viceprim-ministrilor Liviu Dragnea si Daniel Chitoiu. Si din punctul de vedere al PNL exista o rezolutie care contine modificarea legislatiei pentru a gestiona durabil padurile. Din 2014 cu siguranta se va aplica noul Codul silvic. Modificarile Codului silvic au aparut ca o necesitate pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

http://jurnalul.ro/stiri/observator/romsilva-introduce-o-noua-metoda-de-teledetectie-pentru-depistarea-taierilor-ilegale-de-arbori-643944.html

http://jurnalul.ro/stiri/observator/romsilva-introduce-o-noua-metoda-de-teledetectie-pentru-depistarea-taierilor-ilegale-de-arbori-643944.html

http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-14877321-romsilva-introduce-noua-metoda-teledetectie-pentru-depistarea-taierilor-ilegale-arbori.htm

http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-14877321-romsilva-introduce-noua-metoda-teledetectie-pentru-depistarea-taierilor-ilegale-arbori.htm

27.05.2013

ca, din pacate, in Romania taierile necontrolate, defrisarile necontrolate au devenit un fenomen. Curtea de Conturi a cuantificat furturile ilegale din perioada 1990-2011, in aceasta perioada in Romania au fost taiate ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn, paguba fiind de 5 miliarde de euro. Aceste taieri ilegale au devenit un fenomen pentru ca la inceput am crezut ca sunt cazuri izolate aceste cazuri de distrugere prin taiere, dar din pacate am constatat ca in multe locuri din tara taierile de padure fara documente sunt un fenomen, a precizat LuciaVarga. /Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/ministrul-apelor-si-padurilor-in-control-la-defrisarile-din-apuseni

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

http://www.ecomagazin.ro/ministrul-apelor-si-padurilor-in-control-la-defrisarile-din-apuseni

http://www.ecomagazin.ro/ministrul-apelor-si-padurilor-in-control-la-defrisarile-din-apuseni

27.05.2013

Romsilva supraveghează discret jaful din pădurile României

/National

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

27.05.2013

Metode noi pentru depistarea tăierilor ilegale de arbore

/Curentul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

27.05.2013

Delta Neajlovului, o minune cu ghimpi

/Evenimentul Zilei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

27.05.2013

Delta Dunarii - un posibil motor pentru dezvoltarea sustenabila in regiune Delta Dunarii este unul din cele mai pretioase ecosisteme din UE si poate deveni un motor pentru promovarea dezvoltarii sustenabile in regiune, considera reprezentantul DG Envi din cadrul Comisiei Europene, Georges Kremlis.'Judetul Tulcea este practic judetul Deltei Dunarii, iar provocarea este foarte mare. Este unul din cele mai pretioase ecosisteme din UE care trebuie protejat, promovat, care poate deveni un pol de dezvoltare pentru regiune, dar si pentru tara si de aceea trebuie creat un plan de ansamblu in contextul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarii, dar si in contextul urmatoarei perioade de finantare', a declarat vineri, la Tulcea, reprezentantul DG Envi din cadrul Comisiei Europene, Georges Kremlis. in ceea ce priveste plaja din orasul Sulina, proiect pentru care autoritatile romne au inceput demersurile de suspendare a procedurii de infringement impusa de Comisia Europeana, Kremlis a mentionat ca proiectele vor continua doar daca indeplinesc standardele de mediu ale UE. 'Pentru noi aceasta este o zona care trebuie protejata din mai multe puncte de vedere - este o zona Natura 2000, este o zona RAMSAR, face parte din Patrimoniul UNESCO si este Rezervatie a Biosferei, conform legislatiei din Romnia. Pe de alta parte, Delta Dunarii poate deveni un motor pentru promovarea dezvoltarii sustenabile in regiune si poate atrage diferite tipuri de turism care pot fi legate de dezvoltarea acestei zone', a mentionat reprezentantul DG Envi din cadrul Comisiei Europene, Georges Kremlis. Referindu-se la problemele de mediu cu care se confrunta Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, acesta a mai spus ca situatia trebuie evaluata pentru a identifica nevoile si a pune in aplicare dezvoltarea sustenabila a Rezervatiei. Reprezentantul DG Envi din cadrul Comisiei Europene, Georges Kremlis, a participat vineri, la Tulcea, la seminarul international 'Regiunile romne intre Sinergia Marii Negre si Strategia Dunarii', unde a prezentat o interventie pe tema integrarii mediului in pregatirea politicilor UE post-2014 la granita romno-bulgara. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Judetean Tulcea, membru al Conferintei Regiunilor Periferice Maritime din Europa (CRPM). /AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/198148-Delta-Dunarii-un-posibil-motor-pentru-dezvoltarea-sustenabila-in-regiune.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/198148-Delta-Dunarii-un-posibil-motor-pentru-dezvoltarea-sustenabila-in-regiune.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/198148-Delta-Dunarii-un-posibil-motor-pentru-dezvoltarea-sustenabila-in-regiune.html

27.05.2013

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABASURPARE - Stalp de inalta tensiune pus in pericol de o alunecare de teren produsa la BaiutComitetul Local pentru Situatii de Urgenta Baiut a anuntat Centrul Operational al CJSU despre producerea unei alunecari de teren pe raza comunei, care pune in pericol stabilitatea unui versant, dar si cateva gospodarii. Prefectul Anton Rohian a fost informat despre situatia de urgenta, iar in calitate de presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii a dispus deplasarea la fata locului a unei comisii alcatuite din reprezentanti ai Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta Maramures; Institutia Prefectului-Judetul Maramures, Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures, reprezentanti ai societatii Electrica, viceprimarul si secretarul comunei Baiut. Acestia au constatat ca precipitatiile sub forma de ploaie cazute in ultima perioada s-au infiltrat in pamant, iar torentii formati pe deal au favorizat producerea unei alunecari de teren, pe versantul din partea stanga a raului Lapus, pe o suprafata de aproximativ 300 de metri. Prefectul de Maramures a spus ca „alunecarea de teren a antrenat aluviuni, pamant, dar si material lemnos. Albia raului Lapus a fost ingustata cu aproximativ 1 metru. In zona sunt amplasate doua linii de alimentare cu energie electrica, una de medie tensiune, iar cealalta de inalta tensiune, care pot fi afectate in cazul producerii unei noi alunecari. Terenul din zona stalpului de inalta tensiune a fost afectat si prezinta crapaturi. De asemenea, a fost luata in calcul si posibilitatea afectarii drumului judetean 109F. Doi arbori (brazi) sunt inclinati, iar la o eventuala prabusire pot cadea pe o gospodarie si anexe existente in apropiere.Pe partea dreapta a raului Lapus au fost efectuate lucrari de regularizare si aparare de mal. Surparea este activa". S-au dispus masuri de monitorizarea alunecarii de teren, de catre CLSU Baiut, prin amplasarea de tarusi martori; efectuarea unui studiu geotehnic in zona versantului afectat de alunecare de catre CLSU Baiut, cu sprijinul unei persoane autorizate. De

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

27.05.2013

asemenea, s-a solicitat de catre CLSU Baiut, interventia cu personal de specialitate silvic, in cazul celor doi brazi inclinati, care pun in pericol cele doua linii de alimentare cu energie electrica, respectiv gospodaria si anexele amplasate in zona. O alta cerinta vizeaza curatarea albiei raului Lapus de pamantul rezultat in urma alunecarii produse pe versant, de catre SGA Maramures si CLSU Baiut. Sunt necesare lucrari de stabilizare si punere in siguranta a malului stang si a versantului, dupa efectuarea studiului geotehnic efectuat de specialist. S-a cerut asigurarea stalpului de inalta tensiune, de catre SC Electrica SA Baia Mare. La fata locului a fost deplasat un utilaj de catre SGA pentru interventie in caz de nevoie.Comisia s-a mai deplasat in zona fostei exploatari miniere Breiner si a constat ca pe deasupra peretelui care inchide galeria de mina se scurge apa. De asemenea, se observa colmatarea cu aluviuni si noroi transportate din galerie. Apa care se scurge din galerie este curata si nu se pune problema de poluare. Exista posibilitatea formarii unei „pungi de apa de mine”, care sub presiune sa disloce peretele zidit si sa afecteze drumul si gospodariile situate in zona. S-a solicitat administratorului sa gaseasca solutii pentru efectuarea unor lucrari care sa permita evacuarea controlata a apei, in scopul de a evita producerea unei situatii de urgenta. In gradina din spatele locuintei cu nr.326 se observa fisuri in pamant care pun in pericol stabilitatea terenului si a malului stang al raului Lapus. S-a solicitat monitorizarea cu atentie a zonei, efectuarea studiului geotehnic care sa releve lucrarile necesare pentru punerea in siguranta a zonei. Despre producerea situatiei de urgenta a fost anuntata conducerea Ministerului Afacerilor Interne. /EMaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/82998/SURPARE-Stalp-de-inalta-tensiune-pus-in-pericol-de-o-alunecare-de-teren-produsa-la-Baiut

GALERIE FOTO - FUGE PAMANTUL - O alunecare de teren produsa in Baiut ameninta gospodariile din zonaPloile cazute in ultimele zile in judetul nostru au avut efecte negative. O alunecare de teren s-a produs astazi, 25 mai, in comuna Baiut, iar un stalp de inalta tensiune este pus in pericol. De asemenea, sub semnul primejdiei se afla si stabilitatea unui versant dar si gospodariile care sunt amplasate in zona in care pamantul fuge la vale.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

http://www.emaramures.ro/stiri/82998/SURPARE-Stalp-de-inalta-tensiune-pus-in-pericol-de-o-alunecare-de-teren-produsa-la-Baiut

http://www.emaramures.ro/stiri/82998/SURPARE-Stalp-de-inalta-tensiune-pus-in-pericol-de-o-alunecare-de-teren-produsa-la-Baiut

27.05.2013

Alunecarea de teren a antrenat aluviuni, pământ, dar şi material lemnos. Albia râului Lăpuş a fost îngustată cu aproximativ 1 metru. În zonă sunt amplasate două linii de alimentare cu energie electrică, una de medie tensiune, iar cealaltă de înaltă tensiune, care pot fi afectate în cazul producerii unei noi alunecări. Terenul din zona stâlpului de înaltă tensiune a fost afectat şi prezintă si el crăpături. De asemenea, a fost luată în calcul şi posibilitatea afectării drumului județean 109F . Doi arbori (brazi) sunt înclinați, iar la o eventuală prăbuşire pot cădea pe o gospodărie şi anexe existente în apropiere.Pe partea dreaptă a râului Lăpuş au fost efectuate lucrări de regularizare şi apărare de mal, iar surparea este activă. Prefectul Anton Rohian a fost informat despre situația de urgență, iar în calitate de preşedinte al Comitetului Județean pentru Situații a dispus deplasarea la fața locului a unei comisii alcătuite din reprezentanți ai Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență Maramureş; Instituția Prefectului-Județul Maramureş,Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş, reprezentanți ai societății Electrica, viceprimarul şi secretarul comunei Băiuț. Aceştia au constatat că „precipitațiile sub formă de ploaie căzute în ultima perioadă s-au infiltrat în pământ, iar torenții formați pe deal au favorizat producerea unei alunecări de teren, pe versantul din partea stângă a râului Lăpuş, pe o suprafață de aproximativ 300 de metri” a declarat Dan Buca, purtatorul de cuvant al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Maramures. In urma primelor verificari autoritatile au dispus măsuri de monitorizarea alunecării de teren, de către Comitetul Local pentruSituatii de Urgenta Băiuț, prin amplasarea de „țăruşi martori”;efectuarea unui studiu geotehnic în zona versantului afectat de alunecare de către CLSU Băiuț, cu sprijinul unei persoane autorizate. De asemenea, s-a solicitat de către CLSU Băiuț, cu personal de specialitate silvic, a celor doi brazi înclinați, care pun în pericol cele două linii de alimentare cu energie electrică, respectiv gospodăria şi anexele amplasate în zonă. O altă cerință vizează curățarea albiei râului Lăpuş de pământul rezultat în urma alunecării produse pe versant, de către SGA Maramureş şi CLSU Băiuț. Sunt necesare executarea unor lucrări de stabilizare şi punere în siguranță a malului stâng şi a versantului, după efectuarea studiului geotehnic efectuat de specialist. S-a cerut asigurarea stâlpului de înaltă tensiune, de către SC Electrica SA Baia Mare. La fața locului a fost deplasat un utilaj de către SGA pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

27.05.2013

intervenție în caz de nevoie. Comisia s-a mai deplasat în zona fostei exploatări miniere Breiner şi a constat că pe deasupra peretelui care închide galeria de mină se scurge apă. De asemenea, se observă colmatarea cu aluviuni şi noroi transportate din galerie. Apa care se scurge din galerie este curată şi nu se pune problema de poluare. Există posibilitatea formării unei „pungi de apă de mine”, care sub presiune să disloce peretele zidit şi să afecteze drumul şi gospodăriile situate în zonă. S-a solicitat administratorului să găsească soluții pentru efectuarea unor lucrări care să permită evacuarea controlată a apei, în scopul de a evita producerea unei situații de urgență. Mai grav este ca in grădina din spatele unei locuințe (cu nr.326) se observă fisuri în pământ care pun în pericol stabilitatea terenului şi a malului stâng al râului Lăpuş. S-a solicitat monitorizarea cu atenție a zonei, efectuarea studiului geotehnic care să releve lucrările necesare pentru punerea în siguranță a zonei. Despre producerea situației de urgență a fost anunțată conducerea Ministerului Afacerilor Interne. /infoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/a-479

Gospodării ameninţate de o alunecare de teren la Băiuţ Comitetul local pentru situații de urgență a localității Băiuț din județul Maramureş a anunțat Centrul Operațional al CJSU despre producerea unei alunecări de teren, pe raza comunei, care pune în pericol stabilitatea unui versant, dar şi gospodării ale populației.Prefectul Anton Rohian, odată informat despre situația de urgență, a dispus deplasarea la fața locului a unei comisii alcătuite din reprezentanți ai Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență Maramureş, ai Instituției Prefectului,ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş, precum şi reprezentanți ai societății Electrica, viceprimarul şi secretarul comunei Băiuț. Comisia a constatat faptul că precipitațiile sub formă de ploaie căzute în ultima perioadă s-au infiltrat în pământ, iar torenții formați pe deal au favorizat producerea unei alunecări de teren, pe versantul din partea stângă a râului Lăpuş, pe o suprafață de aproximativ 300 de metri."Alunecarea de teren a antrenat aluviuni, pământ, dar şi material lemnos. Albia râului Lăpuş a fost îngustată cu aproximativ 1 metru. În zonă sunt amplasate două linii de alimentare cu energie electrică, una de medie tensiune, iar cealaltă de înaltă tensiune,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

http://www.infomm.ro/ro/detalii/a-479

27.05.2013

care pot fi afectate în cazul producerii unei noi alunecări. Terenul din zona stâlpului de înaltă tensiune a fost afectat şi prezintă crăpături. De asemenea, a fost luată în calcul şi posibilitatea afectării drumului județean 109F . Doi arbori (brazi) sunt înclinați, iar la o eventuală prăbuşire pot cădea pe o gospodărie şi anexe existente în apropiere.Pe partea dreaptă a râului Lăpuş au fost efectuate lucrări de regularizare şi apărare de mal. Surparea este activă", a arătat Anton Rohian, prefectul județului Maramureş."S-au dispus măsuri de monitorizarea alunecării de teren, de către CLSU Băiuț, prin amplasarea de „țăruşi martori”, efectuarea unui studiu geotehnic în zona versantului afectat de alunecare de către CLSU Băiuț, cu sprijinul unei persoane autorizate. De asemenea, s-a solicitat de către CLSU Băiuț, cu personal de specialitate silvic, a celor doi brazi înclinați, care pun în pericol cele două linii de alimentare cu energie electrică, respectiv gospodăria şi anexele amplasate în zonă. O altă cerință vizează curățarea albiei râului Lăpuş de pământul rezultat în urma alunecării produse pe versant, de către SGA Maramureş şi CLSU Băiuț. Sunt necesare executarea unor lucrări de stabilizare şi punere în siguranță a malului stâng şi a versantului, după efectuarea studiului geotehnic efectuat de specialist. S-a cerut asigurarea stâlpului de înaltă tensiune, de către SC Electrica SA Baia Mare. La fața locului a fost deplasat un utilaj de către SGA pentru intervenție în caz de nevoie. Comisia s-a mai deplasat în zona fostei exploatări miniere Breiner şi a constat că pe deasupra peretelui care închide galeria de mină se scurge apă. De asemenea, se observă colmatarea cu aluviuni şi noroi transportate din galerie. Apa care se scurge din galerie este curată şi nu se pune problema de poluare. Există posibilitatea formării unei „pungi de apă de mine”, care sub presiune să disloce peretele zidit şi să afecteze drumul şi gospodăriile situate în zonă. S-a solicitat administratorului să găsească soluții pentru efectuarea unor lucrări care să permită evacuarea controlată a apei, în scopul de a evita producerea unei situații de urgență.În grădina din spatele locuinței cu nr. 326 se observă fisuri în pământ care pun în pericol stabilitatea terenului şi a malului stâng al râului Lăpuş. S-a solicitat monitorizarea cu atenție a zonei, efectuarea studiului geotehnic care să releve lucrările necesare pentru punerea în siguranță a zonei. Despre producerea situației de urgență a fost anunțată conducerea Ministerului Afacerilor Interne", a menționat Dan Bucă, purtătorul de cuvânt al CJSU

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

27.05.2013

Maramureş. /CityNews, http://maramures.citynews.ro/eveniment/stalp-de-inalta-tensiune-pus-pericol-de-o-alunecare-de-teren-produsa-la-baiut-1242940

Stâlp de înaltă tensiune pus în pericol de o alunecare de teren produsă la BăiuţComitetul local pentru situații de urgență Băiuț a anunțat Centrul Operațional al CJSU despre producerea unei alunecări de teren, pe raza comunei, care pune în pericol stabilitatea unui versant, dar şi gospodării ale populației. Prefectul Anton Rohian a fost informat despre situația de urgență, iar în calitate de preşedinte al Comitetului Județean pentru Situații a dispus deplasarea la fața locului a unei comisii alcătuite din reprezentanți ai Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență Maramureş; Instituția Prefectului-Județul Maramureş,Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş, reprezentanți ai societății Electrica, viceprimarul şi secretarul comunei Băiuț. Aceştia au constatat că precipitațiile sub formă de ploaie căzute în ultima perioadă s-au infiltrat în pământ, iar torenții formați pe deal au favorizat producerea unei alunecări de teren, pe versantul din partea stângă a râului Lăpuş, pe o suprafață de aproximativ 300 de metri.Prefectul de Maramureş a spus: “Alunecarea de teren a antrenat aluviuni, pământ, dar şi material lemnos. Albia râului Lăpuş a fost îngustată cu aproximativ 1 metru. În zonă sunt amplasate două linii de alimentare cu energie electrică, una de medie tensiune, iar cealaltă de înaltă tensiune, care pot fi afectate în cazul producerii unei noi alunecări. Terenul din zona stâlpului de înaltă tensiune a fost afectat şi prezintă crăpături. De asemenea, a fost luată în calcul şi posibilitatea afectării drumului județean 109F . Doi arbori (brazi) sunt înclinați, iar la o eventuală prăbuşire pot cădea pe o gospodărie şi anexe existente în apropiere.Pe partea dreaptă a râului Lăpuş au fost efectuate lucrări de regularizare şi apărare de mal. Surparea este activă”.S-au dispus măsuri de monitorizarea alunecării de teren, de către CLSU Băiuț, prin amplasarea de „țăruşi martori”;efectuarea unui studiu geotehnic în zona versantului afectat de alunecare de către CLSU Băiuț, cu sprijinul unei persoane autorizate. De asemenea, s-a solicitat de către CLSU Băiuț, cu personal de specialitate silvic, a celor doi brazi înclinați, care pun în pericol cele două linii de alimentare cu energie electrică,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

http://maramures.citynews.ro/eveniment/stalp-de-inalta-tensiune-pus-pericol-de-o-alunecare-de-teren-produsa-la-baiut-1242940

http://maramures.citynews.ro/eveniment/stalp-de-inalta-tensiune-pus-pericol-de-o-alunecare-de-teren-produsa-la-baiut-1242940

27.05.2013

respectiv gospodăria şi anexele amplasate în zonă. O altă cerință vizează curățarea albiei râului Lăpuş de pământul rezultat în urma alunecării produse pe versant, de către SGA Maramureş şi CLSU Băiuț. Sunt necesare executarea unor lucrări de stabilizare şi punere în siguranță a malului stâng şi a versantului, după efectuarea studiului geotehnic efectuat de specialist. S-a cerut asigurarea stâlpului de înaltă tensiune, de către SC Electrica SA Baia Mare. La fața locului a fost deplasat un utilaj de către SGA pentru intervenție în caz de nevoie. Comisia s-a mai deplasat în zona fostei exploatări miniere Breiner şi a constat că pe deasupra peretelui care închide galeria de mină se scurge apă. De asemenea, se observă colmatarea cu aluviuni şi noroi transportate din galerie. Apa care se scurge din galerie este curată şi nu se pune problema de poluare. Există posibilitatea formării unei „pungi de apă de mine”, care sub presiune să disloce peretele zidit şi să afecteze drumul şi gospodăriile situate în zonă. S-a solicitat administratorului să găsească soluții pentru efectuarea unor lucrări care să permită evacuarea controlată a apei, în scopul de a evita producerea unei situații de urgență.În grădina din spatele locuinței cu nr.326 se observă fisuri în pământ care pun în pericol stabilitatea terenului şi a malului stâng al râului Lăpuş. S-a solicitat monitorizarea cu atenție a zonei, efectuarea studiului geotehnic care să releve lucrările necesare pentru punerea în siguranță a zonei. Despre producerea situației de urgență a fost anunțată conducerea Ministerului Afacerilor Interne. /ActualMM, http://www.actualmm.ro/stalp-de-inalta-tensiune-pus-in-pericol-de-o-alunecare-de-teren-produsa-la-baiut/

Tovarase Primsecretar… subsemnatul Unii mai cred că moştenirile de dinainte de 89 sunt infailibile. Sub cortina unor rezultate culturale sau sportive demult fumate , dar mai ales în baza unor aprobări date de foştii primisecretari de partid ,clădiri dar mai ales terenuri sunt în proprietatea efectivă a unor asociații sportive pe care de fapt nu au acte de proprietate. Aşa stau de pildă barcagii de pe lacul Firiza . Pe malul lacului cu pricina de unde se spală tot băimăreanul, (că apa din conducte nu este totdeauna potabilă) în clădirea unui club s-a mutat bine mersi preşedintele asociației , iar dejecțiile casnice nu le poate deversa decât în lac. Zona

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

http://www.stirimm.ro/adminstraie/20866-tovarase-primsecretar-subsemnatul

http://www.actualmm.ro/stalp-de-inalta-tensiune-pus-in-pericol-de-o-alunecare-de-teren-produsa-la-baiut/

http://www.actualmm.ro/stalp-de-inalta-tensiune-pus-in-pericol-de-o-alunecare-de-teren-produsa-la-baiut/

27.05.2013

Barajului este protejată de legi fiind un obiectiv de maximă importanță. Securitatea barajului dar mai ales limitarea posibilităților de infestare fie şi accidentală a apei sunt obiectiv de maximă importanță a celor care gestionează Apele Române. În stilul clasic al petitionarului comunist mi-a fost dat să citesc o scrisoare deschisă adresată Guvernului României dar mai ales ministresei Rovana Plumb de către un preşedinte de club de iahting aciuit de prin anii 70 la cârma acestui sport atipic zonei muntoase. Dar dacă este lac apar şi broaştele.Vezi galeria de imagini on-line in: http://www.stirimm.ro/adminstraie/20866-tovarase-primsecretar-subsemnatul#sigProGalleriafcc18fdb24 Tot aşa dacă s-a construit un baraj de hidrocentrală, musai trebuia şi un club de iahting prin care se scurgeau banii alocați de comunişti sportului de performanță. Da ! se pretează lacul de acumulare a barajului la acest sport dar în condiții legale, începând de la proprietate terminând cu normele drastice de igienă şi ecologie. La ora actuală sunt proprietăți tabulare doar clădirile,dintre care regimul de construcție a uneia este ilegal.Cota de construcâie era aprobata la 372 m iar aceasta este exact pe malul lacului la nici 3 m de luciul apei a cărei nivel fluctuează în funcție de precipitații. De-alungul anilor s-au adunat sute de tone de gunoaie , s-au instalat tot felul de banere care avertizau intențiile bune a celor care se erijau în fundații de protecția mediului, care defapt pescuiau liniştiți ziua şi noaptea din fondul piscicol al nimănui. Actuala conducere a Apelor Române din bazinul Someş Tisa doreşte o amenajare cu participare privată la dezvoltarea zonei de agrement, în condițiile impuse de normele Europei. Dar se pare că pe comunistul în tenişi îl deranjează faptul că i se impun reguli de circulație, i se cer acte de proprietate pe terenul utilizat fie şi sub egida unui club de bărcuțe cu performanțe internaționale. Fireşte că "deranjul" este gândit de forțe locale obscure, ce vor să vândă țara(lacul). A face curat şi a limita accesul într-o zonă de maximă importanță nu face decât să lovească în interesul sportului românesc. Hai Steaua , că secera şi ciocanul ruginesc. Vasile Tivadar /Stiri MM,http://www.stirimm.ro/adminstraie/20866-tovarase-primsecretar-subsemnatul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40



http://www.stirimm.ro/adminstraie/20866-tovarase-primsecretar-subsemnatul#sigProGalleriafcc18fdb24

http://www.stirimm.ro/adminstraie/20866-tovarase-primsecretar-subsemnatul#sigProGalleriafcc18fdb24

27.05.2013

La barajul Firiza s-a facut pace “vom delimita proprietățile SGA şi ale asociației sportive”, declară directorul Grațian Taloş de la Ape. Ziarul nostru a relatat despre un conflict, artificial, în opinia noastră, dintre sportivii de la Asociația Simared Baia Mare şi Sistemul județean de gospodărire a apelor. Am publicat şi o scrisoare deschisă a celor de la asociație, precum şi răspunsurile oferite de directorul SGA, Grațian Taloş. “Am avut o întîlnire cu responsabilii de la Simared, vecinii noştri, şi am ajuns la un numitor comun. Gardul va fi refăcut, vor avea şi dînşii o poartă de acces. Şi noi şi dînşii sîntem pe teren aparținînd statului român”, spune directorul Grațian Taloş, adăugînd că o ceartă continuă nu duce la nimic bun. În opinia d-lui Taloş, în perioada următoare se vor clarifica lucrurile privitoare la suprafața pe care o au în administrare şi Simared şi SGA Maramureş la Lac Firiza. Cît despre cei de la Simared, sînt de acord că gîlceava nu e niciodată constructivă. “Ne bucurăm că dl. director Taloş are sentimente pozitive față de mişcarea sportivă şi că doreşte o ameliorare a relațiilor dintre SGA şi asociație. Aşteptăm, desigur, ca cele declarate de domnia sa să fie puse şi în practică. La supărare, şi unii şi alții pot spune multe; cel mai bine e să trăim în armonie”, consideră Alexandru Sechel, preşedintele de la Simared. Şi noi sîntem de părere că o ceartă la nesfîrşit nu ar duce la nimic bun. Dimpotrivă, poate că cele două instituții ar putea colabora, mai ales că obiectul lor principal de activitate are legătură cu apa. /Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=18391:la-barajul-firiza-s-a-fcut-pace&catid=2:actualitate&Itemid=2

Cum folosesc autorităţile sistemul anti-inundaţii: "Ştiam că în Coţofenii din Faţă casele nu vor fi afectate". Oficial: "Ploile ne-au luat prea repede"România a investit aproape 50 de milioane de euro pentru a realiza un sistem de prevenire al inundațiilor şi de gestionare a pagubelor, însă aproape degeaba. Autoritățile se declară, în multe dintre cazuri, luate prin surprindere, deşi au la dispoziție un mecanism pe baza căruia să acționeze la timp şi să reducă din nivelul pagubelor provocate de ape. Este vorba de hărțile de hazard, un sistem interactiv în care trebuie

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

http://www.graiul.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=18391:la-barajul-firiza-s-a-fcut-pace&catid=2:actualitate&Itemid=2



27.05.2013

să introducă datele primite de la Administrația Națională de Meteorologie, obținând astfel o simulare a efectelor precipitațiilor în zonă. Pentru acest sistem s-au alocat 46,5 milioane, pentru realizarea a 11 hărţi de hazard. Până acum sunt gata doar opt, deşi trebuiau fi finalizate până la sfârşitul anului trecut. Cu resusursele existente, autorităţile dau totuşi din colţ în colţ. "Hărţile sunt folositoare. Dar atât de repede ne-au luat ploile...", a comentat un oficial din Gorj, după inundaţiile provocate de umflarea apelor Jiului.Restanţe şi bâlbâieli România a investit 46,5 de milioane de euro pentru realizarea a 11 hărţi de hazard la inundaţii, pe baza cărora autorităţile pot lua măsuri pentru ca efectele inundaţiilor să fie cât mai reduse. Pe scurt, aceste hărţi speciale oferă informaţii punctuale despre inundaţii, cum ar fi extinderea zonei inundate, viteza apei sau adâncimea apei la viituri, precum şi informaţii corespunzătoare anumitor debite. Deşi termenul impus de Comisia Europeană pentru prima etapă - denumită evaluarea preliminară a riscului la inundaţii - a fost sfârşitul anului 2012, din cele 11 hărţi, care sunt realizate de administraţiile bazinale (AB) , din cadrul Apelor Române, doar opt au fost gata la termen. Trei administraţii bazinale - respectiv Someş-Tisa, Olt şi Argeş – Vedea - nu au finalizat încă hărţile. Întrebată care sunt motivele pentru care nu au fost finalizate toate cele 11 hărţi de hazard, deşi termenul era sfârşitul anului 2012, actuala conducere a Apelor Române spune că sfârşitul anului 2012 era termenul prevăzut pentru Evaluarea preliminară a riscului la inundaţii, hărţile de hazard având ca termen sfârşitul anului 2013. “România nu riscă sancţiuni deoarece termenul de raportare, în momentul de faţă, este valid”, a dat asigurări Vasile Pintilie, directorul general al Apelor Române, într-un răspuns furnizat gândul. La rândul lor, reprezentanţii Administraţiei Bazinale Someş-Tisa, spun că termenul pentru realizarea hărţilor de hazard a fost prelungit până în luna august. Lucia Varga, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, a precizat pentru gândul că celelate hărţil vor fi finalizate cel mai târziu în luna august a acestui an.“Hărţile de hazard la inundaţii sunt aproape finalizate. Unele administraţii bazinale le-au terminat deja, altele încă nu. Urmează ca toate să fie gata în luna august. Pe baza lor,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

27.05.2013

până la sfârşitul acestui an, consiliile judeţene trebuie să realizeze hărţile de risc”, ne-a precizat Lucia Varga. Hărţile de hazard la inundaţii vor putea fi disponibile pe internet din martie 2014. Până atunci, Apele Române au publicat pe site, în a doua parte a anului trecut, hărţile cu zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii.“Hărţile sunt folositoare. Dar atât de repede ne-au luat ploile..."Pe de altă parte, autorităţile încă nu s-au familiarizat cu utilizarea hărţilor de hazard la inundaţii. Inundaţiile din aprilie provocate de râul Jiu au luat prin surprindere autorităţile locale care recunosc că nu au mai avut timp să studieze hărţile de hazard la inundaţii, pentru a estima ce zone ar putea ajunge sub ape şi ce măsuri trebuie luate pentru a reduce pagubele. “Hărţile sunt folositoare. Dar atât de repede ne-au luat ploile... Avem suficientă experienţă, avem şi manualul primarului. Ştim cum să acţionăm”, ne-a mărturisit Teodor Popescu, şeful Serviciului de Gospodărire a Apelor din Târgu Jiu. Popescu spune că se consideră un "director fericit", explicând că pagubele la recentele inundaţii nu au fost atât de mari precum se aştepta. “Sunt un director fericit! Problemele nu au fost atât de mari, ici şi colo câte o eroziune de mal. Prioritatea este să le inventariem pe toate”, a răsuflat uşurat Teodor Popescu, şeful Serviciului de Gospodărire a Apelor din Târgu Jiu. El consideră că este important ca în următoarea perioadă proprietarii cărora li s-au retrocedat terenurile trebuie să aibă grijă să cureţe canalele de scurgere şi de desecare. A crescut arboret, canalele s-au înfundat, apele nu mai ajunge în Jiu, o iau pe altă parte. Fiecare localitate, fiecare primar, este nevoie să facă un inventar. Problema este să curăţăm canalele, rigolele şi să redăm apelor cursul pe care l-au avut”, este de părere şeful de la Gospodărirea Apelor.Cum a fost folosită harta de hazard la inundaţiile de pe JiuPe baza hărţii, ABA Jiu spune că a dedus că o localitate - situată pe un deal - nu va fi afectată de revărsarea apelor, la inundaţiile din aprilie provocate de Jiu. Astfel, solicitată de gândul să precizeze cum a utilizat, pe perioada inundaţiilor din aprilie, harta de hazard la inundaţii, Administraţia Bazinală a Apelor Jiu a răspuns că "harta a permis estimarea faptului că, în zona localităţii Coţofenii din Faţă (situată pe un deal n.n.), nu vor fi afectate locuinţe". "Hărţile de hazard finalizate în cadrul Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Jiu au fost folosite, în primul rând, pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

27.05.2013

estimarea zonelor potenţial inundabile, în cazul inundaţiilor cu diverse probabilităţi de apariţie. Drept urmare, acestea având o acurateţe mai mare, au permis estimarea faptului că, în zona localităţii Coţofenii din Faţă, nu vor fi afectate locuinţe. Totodată, inundaţia produsă pe râul Jiu, în perioada 3-9 aprilie 2013, a fost una dintre cele mai mari (mai mare decât cea din anul 1999 şi mai mică decât cea din anul 1970)", se arată în răspunsul trimis gândul de ABA Jiu.Primăria Coţofenii din Faţă: Satul este sus, pe deal, nu avea cum să ajungă apa la locuinţeLa rândul lor, reprezentanţii primăriei Coţofenii din Faţă ne-au dat de înţeles că nu au avut nevoie de hărţile de hazard pentru a-şi da seama că satul nu va fi inundat la revărsarea apelor Jiului. “Satul este sus, pe deal, nu avea cum să ajungă apa la locuinţe. Au fost inundate doar terenurile arabile, care erau aproape de apă. În total cam 500 de hectare au fost inundate. Multe erau cultivate cu grâu. Acum mai sunt sub ape 10-12 hectare”, a declarat pentru gândul reprezentanta serviciului de situaţii de urgenţă din Primăria Coţofenii din Faţă. 46,5 de milioane de euro, cheltuiala statului pentru hărţile de hazard la inundaţiiValoarea totală a cheltuielilor autorităţilor române pentru realizarea hărţilor de hazard la inundaţii este de 200 de milioane de lei.Din cele 11 administraţii bazinale de apă care trebuie să întocmească hărţile de hazard la inundaţii, până la finele anului 2012, termenul pe care l-a avut România pentru prezentarea lor, doar opt administraţii îndepliniseră acest obiectiv. Stadiul realizării hărţilor de hazard pe bazine hidrografice elaborate în cadrul “Planului pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor” este finalizat în proporţie de aproximativ 80%, potrivit Apelor Române. Hărţile de hazard nu au fost finalizate în cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa, Administraţiei Bazinale de Apă Olt şi Administraţiei Bazinale de Apă Argeş – Vedea. Hărţile de hazard vor fi postate pe site-ul ANAR după finalizarea acestora şi validarea lor de către CE, în martie 2014.Peste 2.000 de localităţi ameninţate de inundaţii. Suprafaţa potenţial inundabilă: 2.120.000 de hectare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

27.05.2013

Suprafaţa totală potenţial inundabilă a fost estimată la 2.120.000 de hectare, se arată în Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundaţii în bazinul Dunării, publicat anul trecut de Comisia Internaţională pentru Protecţia fluviului Dunărea.Un număr de 2.050 de localităţi, cu un total de 310.000 de locuitori, sunt ameninţate de inundaţii. Dintre acestea, circa 1.300 de localităţi beneficiază de măsuri de protecţie împotriva inundaţiilor, cum ar fi digurile de 9.000 de km şi 300 de baraje cu capacităţi de atenuare a inundaţiilor. De-a lungul Dunării, aproximativ 1.200 km de diguri protejează zonele agricole şi urbane. Studiul a identificat 114 zone inundabile şi 600 de sectoare fluviale cu daune potenţiale de peste un milion de euro.Varga: "Fenomenele extreme sunt tot mai dese. Nu mai avem primăvară"Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, este de părere că principalele cauze ale inundaţiilor sunt defrişările necontrolate.“Am văzut în Argeş un deal întreg care era ras pe 100 de hectare. Aluviunile se scurgeau în cursul de apă. Viteza apei este mult mai mare în astfel de cazuri. Este nevoie de politici integrate. Vrem să înăsprim pedepsele prevăzute în Codul Sivic. Vom demara controale care îi vizează pe cei vinovaţi de tăierile ilegale ale pădurilor. Ulterior va urma etapa de împăduriri”, a declarat pentru gândul Lucia Varga.Întrebată dacă este posibil ca efectele inundaţiilor să fie controlate, Varga spune că nu există un grad de apărare de 100%. "Fenomenele extreme sunt tot mai dese. Nu mai avem primăvară. Se suprapune topirea zăpezilor cu ploile abundente. Trebuie să găsim un echilibru pentru a preveni producerea inundaţiilor. "Foarte multe inundaţii sunt cauzate de scurgerile de pe versanţi. Ieşirea din matcă a pâraielor este un fenomen relativ nou. Pâraiele au debite foarte mari şi din cauza tăierilor ilegale", este de părere ministrul delegat Varga, care a adăugat că valoarea costurilor pentru lucrările de apărare împotriva inundaţiilor este "enormă". Hărţile de hazard la inundaţii urmează să intre în dezbatere publică în această vară, a anunţat Varga.Gândul a scris că România este una dintre ţările din Europa cu risc înalt de inundaţii , după cum rezultă şi dintr-un studiu publicat în 2007 şi care a analizat situaţia din 10 ţări din regiune. Analiza a fost realizată de Institutul pentru Protecţia şi Siguranţa Populaţiei, la comanda Comisiei Europene. /Gandul, http://www.gandul.info/financiar/cum-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

http://www.gandul.info/financiar/cum-folosesc-autoritatile-sistemul-anti-inundatii-stiam-ca-in-cotofenii-din-fata-casele-nu-vor-fi-afectate-oficial-ploile-ne-au-luat-prea-repede-10755059

http://www.gandul.info/stiri/romania-in-topul-tarilor-cu-cel-mai-mare-risc-la-inundatii-din-regiune-cand-vor-fi-gata-hartile-de-hazard-la-inundatii-care-ne-costa-46-milioane-de-euro-9670170

27.05.2013

folosesc-autoritatile-sistemul-anti-inundatii-stiam-ca-in-cotofenii-din-fata-casele-nu-vor-fi-afectate-oficial-ploile-ne-au-luat-prea-repede-10755059

Teme de mediuHoţ de lemne, la un pas de a fi prins de ministrul Lucia Varga Un hoț de lemne a scăpat ca prin urechile acului de controlul efectuat astăzi de ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, în Ocolul Silvic Vlădeasa.en Olariu"Am avut un hoț pe care am avut să îl prindem. Asta se întâmpla chiar în timpul controlului", a spus ministrul Lucia Varga. Totuşi, se pare că bărbatul venit la furat de lemne a reuşit să fugă de la fața locului înainte ca inspectorii de Direcția Silvică să ajungă la el. Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a mers astăzi într-o viziă inopinată în comuna clujeană Mărişel, iar asta deoarece Clujul se află în topul județelor cu cele mai multe tăieri ilegale de arbori din țară. Ca măsură de protejare a pădurilor, Varga a declarat că va iniția un program pilot, o supraveghere prin satelit a zonelor forestiere. "Mă gândesc să inițiez un program pilot prin care să supraveghem pădurile din Cluj, prin sistem de transmitere prin satelit, care poate fi dodat chiar şi cu senzori". În timpul controlului de astăzi s-au verificat 169 de hectare de teren din Ocolul Silvic Vlădeasa. În județul Cluj, în ultimul an, s-au tăiat 61.000 metri cubi de lemn. Hoții vând lemnul la preț de nimic: "un metru cub, la prețul unui pachet de țigări", a mai spus Varga.Astăzi, vor fi controlate alte 12 zone forestiere din Cluj.Ministrul Lucia Varga: "Codul silvic va fi modificat in mod radical". Clujul, în topul judeţelor cu defrişări necontrolateSăptămâna trecută, la Băile Herculane, Lucia Varga a declarat că va modifica codul silvic va fi modificat în mod radical. Principalele prevederi sunt legate de inasprirea pedepselor pentru furtul de lemn, de o gestionare mai buna a micilor proprietati, de sprijinul acordat agentilor economici pentru prelucrarea primara a lemnului in Romania, dar si de compensatii acordate proprietarilor care nu-si pot exercita dreptul de proprietate in siturile Natura-2000. "Am demarat aceste modificari, pentru ca in Romania padurile sunt distruse. Sunt multe zone in care hotii de lemne taie in mod ilegal

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/ministrul-lucia-varga-codul-silvic-va-fi-modificat-in-mod-radical-clujul-in-topul-judetelor-cu-defrisari-necontrolate--111582.html

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/ministrul-lucia-varga-codul-silvic-va-fi-modificat-in-mod-radical-clujul-in-topul-judetelor-cu-defrisari-necontrolate--111582.html



27.05.2013

padurea, iar pierderile pe care statul roman le are sunt enorme. Nu ma refer doar la pierderile de cinci miliarde euro, estimate de Curtea de Conturi in perioada 1990-2011, ci de pierderile pe care le are, pana la urma, fiecare cetatean", a precizat duminica Lucia Varga. Modificarea radicala a Codului silvic era necesara, mai ales ca, din nefericire, sunt foarte multe judete din tara unde se taie necontrolat padurile, a aratat ea. Din aceasta cauza, au fost initiate, pana acum, controale in Arges, in Bihor, in Cluj si Suceava."In continuare vom efectua controale acolo unde vom avea sesizari, pentru ca vrem sa tragem un semnal de alarma. Nu se mai poate tolera acest furt, care. De multe ori, s-a facut cu implicarea autoritatilor. Vreau sa reformam total Inspectoratele silvice, sa le facem eficiente, care sa aplice legea in Romania. Cei care nu se vor conforma, vor fi eliminati din sistem", a subliniat Lucia Varga./Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/hot-de-lemne-la-un-pas-de-a-fi-prins-de-ministrul-lucia-varga--111912.html /Faclia de Cluj, http://www.ziarulfaclia.ro/ministrul-delegat-pentru-ape-paduri-si-piscicultura-lucia-varga-vrea-sa-monitorizeze-padurile-clujului-prin-satelit/ /Monitorul de Cluj, http://www.monitorulcj.ro/actualitate/24122-foto-ministrul-lucia-varga-si-hotii-de-lemne-fata-in-fata /Agerpres, http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/197969-Ministrul-Lucia-Varga-efecuteaza-o-vizita-in-zona-Marisel-periclitata-de-defrisari.html /Napoca News, http://www.napocanews.ro/2013/05/ministrul-padurilor-lucia-varga-socata-de-mafia-de-la-cluj-maiselul-a-fost-declarat-zona-calamitata-din-cauza-defrisarilor-ilegale.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme ABAABA Jiu a finalizat hărţile de hazard la inundaţiiAdministraţia Bazinală de Apă (ABA) Jiu a finalizat realizarea hărţilor de hazard la inundaţii, acestea reprezentând Componenta 1 din proiectul „Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Jiu”.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

http://www.napocanews.ro/2013/05/ministrul-padurilor-lucia-varga-socata-de-mafia-de-la-cluj-maiselul-a-fost-declarat-zona-calamitata-din-cauza-defrisarilor-ilegale.html



http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/197969-Ministrul-Lucia-Varga-efecuteaza-o-vizita-in-zona-Marisel-periclitata-de-defrisari.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/197969-Ministrul-Lucia-Varga-efecuteaza-o-vizita-in-zona-Marisel-periclitata-de-defrisari.html

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/24122-foto-ministrul-lucia-varga-si-hotii-de-lemne-fata-in-fata

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/24122-foto-ministrul-lucia-varga-si-hotii-de-lemne-fata-in-fata

http://www.ziarulfaclia.ro/ministrul-delegat-pentru-ape-paduri-si-piscicultura-lucia-varga-vrea-sa-monitorizeze-padurile-clujului-prin-satelit/

http://www.ziarulfaclia.ro/ministrul-delegat-pentru-ape-paduri-si-piscicultura-lucia-varga-vrea-sa-monitorizeze-padurile-clujului-prin-satelit/

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/hot-de-lemne-la-un-pas-de-a-fi-prins-de-ministrul-lucia-varga--111912.html

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/hot-de-lemne-la-un-pas-de-a-fi-prins-de-ministrul-lucia-varga--111912.html

27.05.2013

Cele patru componente ale proiectului amintit – elaborarea hărţilor de hazard la inundaţii, elaborarea Planului de Prevenire, Protecţie şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor, managementul proiectului şi evaluarea strategică de mediu – asigură baza necesară pentru dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a apelor, în conformitate cu abordările şi politicile europene. „Proiectul a fost demarat în anul 2011 şi are ca scop îmbunătăţirea managementului riscului la inundaţii. Acest lucru este posibil prin cunoaşterea mai precisă a arealelor din zona râurilor Jiu cu afluenţii săi de ordin I (Jiul de Est, Amaradia de Gorj, Tismana, Jieţ, Gilort, Motru, Amaradia, Raznic) şi de ordin II (Taia, Orlea, Bistriţa, Jaleş, Ciocardia, Blahniţa, Coşuştea, Huşniţa, Mereţel), dar şi afluenţii fluviului Dunărea din judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi şi Hunedoara”, a declarat Marin Talău, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Jiu.Hărţile de hazard vor fi puse la dispoziţia Consiliilor JudeţeneRolul hărţilor de hazard este acela de a arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate şi, în anumite situaţii, de a putea să ofere informaţii referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoare unor debite cu diferite probabilităţi de depăşire, adică date referitoare la inundaţii care se petrec o dată la 1.000 de ani, o dată la 100 de ani, o data la 20 de ani, respectiv o dată la 5 ani. Hărţile de hazard vor fi puse la dispoziţia Consiliilor Judeţene pentru a elabora hărţile de risc care vor indica nivelul pagubelor ce se vor produce şi zonele de evacuare a populaţiei, în baza datelor obţinute din hărţile de hazard şi care vor fi puse la dispoziţia autorităţilor locale, dar şi a publicului larg. „Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Jiu” este un Proiect cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial „Mediu”. Valoarea totală a proiectului este de 20.057.962,07 lei. /Indiscret – Actualitate

A.B.A Jiu avertizează: “Scăldatul interzis în râuri”Având în vedere creşterea temperaturilor şi odată cu aceasta tentaţia cetăţenilor de a se scălda, Administraţia Bazinală de Apă Jiu Craiova anunţă că este interzisă îmbăierea în apele curgătoare, acestea neîndeplinind condiţiile pentru a fi folosite în acest scop.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

27.05.2013

Precizăm că Administraţia Bazinală de Apă Jiu a luat de mult timp măsuri în privinţa atenţionării înotului în râul al cărui nume-l poartă instituţia. Pentru a conştientiza populaţia de riscul pe care şi-l asumă dacă se scladă în apele Jiului – expunere la îmbolnăvire şi înnec – “A.B.A «Jiu» Craiova a amplasat pe malul râului Jiu plăcuţe cu «Scăldatul interzis». „Suntem conştienţi că panourile de avertizare nu sunt de ajuns pentru a-i opri pe cetăţeni să facă o baie în Jiu. Subliniem faptul că râul Jiu nu-i loc amenajat pentru scăldat, chiar dacă zeci de oameni care nu respectă interdicţia vin zilnic să înoate aici. Este cunoscut faptul că scăldatul în locuri neamenajate corespunzător determină şi riscuri majore pentru sănătate pe lângă pericolul de înec. De aceea vă rugăm Respectaţi avertismentul!“, director A.B.A Jiu, Marin Talău. /Oltenasul – Administratie

Teme similareCod galben de vremea rea în Oltenia Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie a emis la ora 13, două avertizări de vreme rea. Una dintre ele vizează Oltenia şi este valabilă până la ora Prima avertizare este valabilă între orele 13:35 şi 14:35 în extindere dinspre partea vestică a judeţului spre partea estică a judeţului Timiş, instabilitatea atmosferică urmând să afecteze şi municipiul Timişoara. Se vor semnala intensificări ale vântului cu aspect de vijelie, descărcări electrice, grindină de mici dimensiuni, averse de ploaie care vor depăşi izolat 20 l/mp. A doua avertizare este valabilă între orele 13:15 şi 15:15 în judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi. Se vor semnala descărcări electrice, grindină de mici dimensiuni, intensificări de scurtă durată ale vântului si averse de ploaie ce pot atinge 20 l/mp. /Lupa – Actualitate

Primarii învăţaţi cum să acţioneze la inundaţii şi la secete Astăzi, începând cu ora 09.00, conducerea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Drobeta” al judeţului Mehedinţi s-a întâlnit cu primarii localităţilor din judeţ. La sediul ISU „Drobeta” s-au pus în discuţie obligaţiile primarilor în situaţii de urgenţă, precum şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

27.05.2013

necesitatea şi importanţa operaţionalizării şi funcţionării serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă. Un element de noutate l-a constituit apariţia “Manualului primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică”. Întâlnirea a constituit un bun prilej pentru a sublinia importanţa informării preventive a populaţiei şi aportul pe care serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă îl are în această direcţie. Totodată, au fost prezentate statistica intervenţiilor în situaţiile de urgenţă produse pe raza judeţului nostru în acest an şi noile prevederi legislative în domeniul prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.Scopul şedinţei a fost de instruire a primarilor cu privire la obligaţiile pe care aceştia le au în situaţii de urgenţă, urmărindu-se în acelaşi timp, îmbunătăţirea şi chiar perfecţionarea cunoştinţelor specifice fiecărui tip de risc prezent în unitatea administrativ-teritorială. /Jurnalul Olteniei

Pericol de îmbolnãvireMai multe familii din Petrosani sunt exasperate deoarece municipalitatea nu desfiinteazã un spatiu de depozitarea gunoiului menajer care nu respectã legislatia în vigoare. Depozitul ilegal de gunoi este amplasat pe strada Lunca din municipiul Petrosani, aproape de centrul orasului, pe malul pârâului Maleia. Zilnic tone de deseuri sunt depozitate în zona amintitã spre disperarea celor care locuiesc în apropiere. Oamenii s-au umplut de sobolani, dar asta ar fi cea mai micã problemã, pentru cã pericolul ca oamenii sã se îmbolnãveascã din cauza resturilor menajere intrate în putrefactie este extrem de ridicat. Familiile care au locuinte în apropiere „gropii” de gunoi spun cã în aceastã perioadã aerul este irespirabil în zonã, iar situatia ar avea rezolvare dacã ar fi prinsi cei care aruncã gunoiul pe malul apei. „Zilnic se adunã tone de gunoaie si animale moarte sau alte resturi care sunt aduse cu masinile noaptea. Normal nu ar trebui sã fie aici loc de depozitare a gunoiului”, spun localnicii din zonã. Municipalitatea face curãtenie în permanentã, însã cum nu are si personal suficient pentru a pune pazã, vinovatii rãmân nepedepsiti. /Cronica Văii Jiului – Actualitate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

27.05.2013

Fost şef la Nuclearelectrica, în acţionariatul firmei care face parc eolian în aria protejată Nordul Gorjului de VestO companie româno-italiană, prezentată în urmă cu câţiva ani de autorităţile locale de la Peştişani drept un investitor strategic pentru acea zonă, urma să dezvolte în munţii Vâlcan un parc eolian, investiţia fiind cifrată la 200 de milioane de euro.Nu a contat pentru nimeni că vor fi afectate 980 de hectare de vegetaţie forestieră, mare parte din turbinele eoliene fiind amplasate chiar în aria protejată „Natura 2000 – Nordul Gorjului de Vest”, aşa că Obştea Peştişani s-a grăbit să concesioneze suprafaţa, autorităţile locale au eliberat certificatul de urbanism şi au întocmit şi alte documente, iar Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj a dat toate avizele cu ochii închişi.Pentru parcul eolian, Obştea Peştişani a oferit pe tavă 980 de hectare în situl Natura 2000Proiectul de energie verde dezvoltat de SC Vulcan Power SRL Bucureşti presupune instalarea a 21 de turbine eoliene, cu o capacitate totală de 48 MW, în partea de Nord a comunei Peştişani, pe terenul obştei din acea zonă. Potrivit Planului Urbanistic Zonal, un argument hotărâtor în alegerea amplasamentului a fost faptul că Obştea Peştişani a oferit suprafaţa necesară, adică 980 de hectare, pe o perioadă de 49 de ani, cu drept de prelungire a contractului de concesiune pe încă zece ani. Conform documentaţiei de mediu, centrala eoliană urmează să fie amplasată în mare parte în aria protejată „Natura 2000 – Nordul Gorjului de Vest”. Cu toate acestea, „specialiştii” afirmă că în perioada de construire impactul asupra mediului este temporar negativ, însă nesemnificativ, iar când acesta va fi gata, calitatea factorilor de mediu nu va fi afectată deloc.Conducerea APM Gorj, împotriva ocrotirii naturiiAşa că responsabilii de la APM Gorj şi-au dat acordul pentru amplasarea celor 21 de ferme eoliene, deşi fundaţia fiecăreia dintre acestea va afecta 400 mp, iar fundaţia va fi de peste 5 m, în condiţiile în care caracteristicile tehnice ale unei turbine sunt impresionante: 78-85 de m înălţimea turnului, 3 pale va avea fiecare elice, iar raza acestora va fi de 41 de m. Argumentul autorităţilor şi al reprezentanţilor APM este că „în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

27.05.2013

perioada de construcţie, implementarea planului va avea un impact pozitiv asupra mediului economic local prin apariţia unor noi locuri de muncă, creşterea consumului de produse agro-alimentare la nivel local şi modernizarea căilor de acces, iar în perioada de funcţionare, va exista un impact pozitiv determinat de impozitul pe care VULCAN POWER SRL îl va vira în contul Consiliului Local Peştisani”.În momentul punerii în funcţiune, comanda şi supravegherea funcţionării parcului eolian se va face de la Dispeceratul Energetic Teritorial al CEZ Distribuţie din zonă, iar racordul electric, de la staţia de transformare la centrala hidroelectrică Clocotiş, aparţinând Hidroelectrica SA. De altfel, dezvoltatorul proiectului, Vulcan Power, a luat avizele necesare pentru intrarea în sistem de la Transelectrica, termenul de punere în funcţiune fiind 2013.Cine este mega-compania care va investi 200 de milioane de euroDar cum datele de pe hârtie nu corespund cu realitatea, compania româno-italiană prezentată de către autorităţile locale din Peştişani drept un investitor serios este de fapt un SRL obscur, fără activitate, înfiinţat în 28 octombrie 2010, cu două săptămâni înainte de anunţarea de către jupânul Obştii Peştişani, Ion Poenaru, a mega-proiectului eolian. Societatea îi are ca asociaţi pe omul de afaceri bucureştean Dan Radu Teodoroiu, un fost reprezentant al acţionariatului Nuclearelectrica în organismele de conducere a Bursei Române de Mărfuri, Mihail Perju, un cetăţean italian, Mironola Gianluigi, care este şi administrator, şi o firmă italiană, Jugi FUR (sic!), care a derulat afaceri în industria pielăriei, aflată în prezent în lichidare. În afară de Perju, personaj aflat în structurile de conducere ale Nuclearelectrica, martor în dosarul în care au fost trimişi în judecată, în 2010, foştii directori ai companiei pentru comiterea unor fapte de corupţie, ceilalţi asociaţi nu au nici o legătură cu producerea de energie. În mai multe rânduri am discutat cu cineva din structura societăţii în vederea obţinerii mai multor date despre stadiul investiţiei şi, eventual, un punct de vedere şi, cu toate că am primit promisiuni că cineva din conducerea firmei ne va contacta, acest lucru nu s-a întâmplat.Din informaţiile aflate în spaţiul public, reiese că până la această dată, Vulcan Power a instalat o singură turbină eoliană pentru a determina dacă investiţia va fi eficientă. Conform datelor aflate în posesia Ministerului Finanţelor în 2011, societatea avea, în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

27.05.2013

2011, datorii de 496.000 de lei, iar în casă şi conturi la bănci deţinea suma de 93.000 de lei. /Domino in Gorj –Actualitate

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURITeme ABARepcon a reînceput să muncească pe malul stâng al Crișului Repede (FOTO)Abandonate din lipsă de finanțare, lucrările de amenajare de pe malul stâng al Crişului Repede – care vor însemna şi realizarea unei zone de relaxare/agrement în apropiere de Podul Ferdinand – au redemarat. Muncitorii de la firma Repcon îşi fac simțită prezența în zona podului pietonal de la restaurantul The Bridge, acolo unde se văd deja urmele reluării şantierului. Oamenii firmei care lucrează în contul Administrației Bazinale de Apă „Crişuri” s-au apucat de partea efectivă de mal (foto). În aprilie, ministrul delegat pentru Ape Păduri şi Pscicultură, Lucia Varga, a anunțat că suma alocată de Ministerul Mediului pentru continuarea şi finalizarea investiției de amenajare a tronsonului lăsat baltă la un moment dat este de 1,5 milioane euro. Reamintim că firma Repcon a început să lucreze fără bani, anul trecut (acolo unde urmează să fie construită parcarea subterană), dar lucrările au fost oprite, atât din cauză că nu au fost făcute alocări pentru această investiție, cât şi din cauza vremii. /BIHOR STIRI, http://bihorstiri.ro/repcon-a-reinceput-sa-munceasca-pe-malul-stang-al-crisului-repede

Administraţia Bazinală de Apă Crişuri realizează hărţi de hazard la inundațiiAdministrația Bazinală de Apă Crişuri va finaliza hărțile de hazard la inundații până cel târziu în toamna acestui an. Este vorba de identificarea arealelor din zona râurilor Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb, supuse hazardului la inundații, făcută în cadrul proiectului PPPDEI Crişuri, realizat din fonduri europene şi demarat în decembrie 2010. Potrivit unui comunicat al ABA Crişuri, până în prezent s-au efectuat zboruri aeropurtate în urma cărora s-a obtinut modelul digital al cursurilor de apă şi al zonelor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

http://bihorstiri.ro/repcon-a-reinceput-sa-munceasca-pe-malul-stang-al-crisului-repede

http://bihorstiri.ro/repcon-a-reinceput-sa-munceasca-pe-malul-stang-al-crisului-repede

http://bihorstiri.ro/repcon-a-reinceput-sa-munceasca-pe-malul-stang-al-crisului-repede/

http://bihorstiri.ro/repcon-a-reinceput-sa-munceasca-pe-malul-stang-al-crisului-repede/

27.05.2013

adiacente. Pentru a urmări debitele, au fost realizate lucrări de modelare hidrologică pe întreg bazinul hidrografic, iar pentru cele patru cursuri principale de apă s-au făcut şi modelări hidraulice prin care se poate urmări zona inundabilă.Studiile s-au realizat pe o lungime totală de 1601 km, din care 649 km pe râurile principale şi 952 km pe afluenții acestora. Pe lângă aceste zboruri, s-au efectuat lucrări de teren, respectiv ridicări topografice convenționale, care constau în realizarea bazei de date topografice şi care au ca rezultat editarea de hărți în format GIS (geospațial)."Pe baza acestor informații, hărțile de hazard la inundații vor indica cu exactitate zonele inundabile. Acest proiect vine în beneficiul a 127 de localități din din bazinul hidrografic Crişuri. Din suprafața totală a bazinului hidrografic, aproximativ 1500 km² reprezintă suprafață potențial inundabilă. Hărțile de hazard vor fi puse la dispoziția Consiliilor Județete din Bihor, Arad, Cluj, Hunedoara, Satu-Mare şi Sălaj în vedrea elaborării harților de risc" a declarat Dumitru Voloşeniuc, directorul ABA Crişuri. Suprafața bazinul a fost împărțită în 63 de sub-bazine (pe afluenții principali) pentru care s-au calculat undele de viitură. Sunt în curs de realizarea scenariile de amenajare ale bazinului pentru protecția şi diminuarea efectelor inundațiilor. Finanțarea proiectului este asigurată în proporție de 80% din fondurile Uniunii Europene, restul de 20% fiind asigurat de la bugetul de stat. Valoarea totală a proiectului este de 3.526.793 lei (cu TVA). /eBIHOREANUL, http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1/administratia-bazinala-de-apa-crisuri-realizeaza-harti-de-hazard-la-inunda-ii-108347.html

Hartile de hazard la inundatii, pe finalAdministraţia Bazinală de Apă Crişuri va finaliza hărţile de hazard la inundaţii până cel târziu în toamna acestui an.Proiectul PPPDEI Crişuri a fost demarat în decembrie 2010 şi are ca scop îmbunătățirea managementului riscului la inundații. Acest lucru este posibil prin cunoaşterea mai precisă a arealelor din zona râurilor Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb, zone care sunt supuse hazardului la inundații. Până în prezent, s-au efectuat zboruri aeropurtate în urma cărora, s-a obtinut modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. Pentru a urmări debitele cursurilor de apă, au fost realizate lucrări de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1/administratia-bazinala-de-apa-crisuri-realizeaza-harti-de-hazard-la-inunda-ii-108347.html

http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1/administratia-bazinala-de-apa-crisuri-realizeaza-harti-de-hazard-la-inunda-ii-108347.html

27.05.2013

modelare hidrologică pe întreg bazinul hidrografic, în timp ce, pentru cele patru cursuri principale de apă sau făcut şi modelări hidraulice prin care se poate urmări zona inundabilă. Studiile s-au realizat pe o lungime totală de 1601 km, din care 649 km pe râurile principale şi 952 km pe afluenții acestora.LucrăriPe lângă aceste zboruri, s-au efectuat lucrări de teren, respectiv ridicări topografice convenționale, care constau în realizarea bazei de date topografice şi care au ca rezultat editarea de hărți în format GIS (geospațial). „Pe baza acestor informații, hărțile de hazard la inundații vor indica cu exactitate zonele inundabile. Acest proiect vine în beneficiul a 127 de localități din din bazinul hidrografic Crişuri. Din suprafața totală a bazinului hidrografic, aproximativ 1.500 km² reprezintă suprafață potențial inundabilă. Hărțile de hazard vor fi puse la dispoziția Consiliilor Județete din Bihor, Arad, Cluj, Hunedoara, Satu-Mare şi Sălaj în vedrea elaborării harților de risc”, a declarat Dumitru Voloşeniuc, director ABA Crişuri. Suprafața bazinului a fost împărțită în 63 de sub-bazine (pe afluenții principali) pentru care s-au calculat undele de viitură. Sunt în curs de realizarea scenariile de amenajare ale bazinului pentru protecția şi diminuarea efectelor inundațiilor. Finanțarea proiectului este asigurată în proporție de 80% din fondurile Uniunii Europene, restul de 20% fiind asigurat de la bugetul de stat. Valoarea totală a proiectului este de 3.526.793 lei (cu TVA). Cele patru componente ale proiectului şi anume: elaborarea hărților de hazard la inundații, elaborarea Planului de Prevenire, Protecție şi Diminuarea Efectelor Inundațiilor, managementul proiectului şi evaluarea strategică de mediu, asigură baza necesară pentru dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a apelor, în conformitate cu abordările şi normele europene. /JURNAL BIHOREAN, http://www.bihon.ro/hartile-de-hazard-la-inundatii-pe-final/1292747

Vom avea harti in caz de inundatiiAdministraţia Bazinală de Apă (ABA) Crişuri realizează hărţi de hazard în eventualitatea producerii unor inundaţii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

http://www.bihon.ro/hartile-de-hazard-la-inundatii-pe-final/1292747

27.05.2013

Încă din Decembrie 2010 Administrația Bazinală de Apă Crişuri lucrează la proiectul „Planul pentru prevenirea, protecția şi diminuarea efectelor inundațiilor” PPPDEI Crişuri care are ca scop îmbunătățirea managementului riscului de inundații.Acest lucru este posibil prin cunoaşterea precisă a zonelor supuse inundațiilor de către râurile Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb. ABA va finaliza hărțile cu terenurile predispuse până cel târziu în toamna acestui an.Până în prezent, s-au efectuat zboruri aeropurtate cu ajutorul cărora s-a obținut modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. Pentru a urmări debitele râurilor, au fost realizate lucrări de modelare hidrologică pe întreg bazinul hidrografic, iar pentru cele patru cursuri principale de apă s-au făcut şi modelări hidraulice prin care se poate urmări zona inundabilă. Au fost efectuate şi lucrări în teren, constând în ridicări topografice convenționale, realizându-se astfel baza de date topografice şi editarea unor hărți în format GIS (geospațial)Pe baza acestor informații, hărțile de hazard la inundații vor indica cu exactitate zonele inundabile. Acest proiect vine în beneficiul a 127 de localități din din bazinul hidrografic Crişuri. Din suprafața totală a bazinului hidrografic, aproximativ 1500 km² reprezintă suprafață potențial inundabilă. Hărțile de hazard vor fi puse la dispoziția Consiliilor Județete din Bihor, Arad, Cluj, Hunedoara, Satu-Mare şi Sălaj în vedrea elaborării harților de risc, a declarat Dumitru Voloşeniuc, director A.B.A. Crişuri. Suprafața bazinului a fost împărțită în 63 de sub-bazine pe afluenții principali, pentru care s-au calculat undele de viitură, iar scenariile de amenajare ale bazinului pentru protecția şi diminuarea efectelor inundațiilor sunt în curs de realizare. Finanțarea proiectului este asigurată în proporție de 80% din fondurile Uniunii Europene, restul de 20% de la bugetul de stat, valoarea totală a proiectului fiind de 3.526.793 lei, cu TVA.Cele patru componente ale studiului care asigură baza necesară pentru dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a apelor, în conformitate cu normele europene sunt :

elaborarea hărților de hazard la inundații elaborarea Planului de Prevenire, Protecție şi Diminuarea Efectelor Inundațiilor managementul proiectului evaluarea strategică de mediu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

27.05.2013

Cercetările s-au realizat pe o lungime totală de 1.601 km, din care 649 km pe râurile principale şi 952 km pe afluenții acestora. /EVENIMENTE ORADEA, http://www.evenimenteoradea.ro/2013/05/24/vom-avea-harti-in-caz-de-inundatii

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘTeme ABAÎn Mureş nu au fost atinse cotele de atenţieCantități impresionante de precipitații au căzut în județul Mureş, dar nu au fost atinse cotele de atenție. În ultimele 24 de ore, precipitațiile au cuprins întreg județul, fiind înregistrate cantități maxime de peste 70 de l/mp la acumularea Valea Iobăgeni de lângă Miercurea Nirajului. Tot în partea de Est a județului au fost înregistrate precipitații de peste 40 l/mp în localități precum Bezid, Sovata sau Vânători. Aproape la fel de mult a plouat şi pe Valea Mureşului unde au fost înregistrate cantități de 35 l/mp. Cu toate acestea, debitele nu au crescut spectaculos, nefiind atinse cotele de atenție ale cursurilor de apă din județul Mureş. În această dimineață, Râul Mureş, la Tîrgu-Mureş, avea un debit de doar 32 mc/s, adică mai puțin de jumătate față de media multianuală. /Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/in_mure_nu_au_fost_atinse_cotele_de_aten_ie.html/Târgumureșeanul MS, http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/in-mures-nu-au-fost-atinse-cotele-de-atentie.html

Teme similareUn mai secetos

Înțelept a fost acela care într-o singură frază a sintetizat genial rolul extrem al stropului de apă în viața noastră şi a planetei: "Dacă n-ar fi, lumea s-ar prăpădi, dacă multă este, lumea se prăpădeşte”! Cu alte cuvinte, cu apa nu-i de jucat. Ea face bine când este, dar face rău atunci când prisoseşte (ca în luna mai, acum 43 de ani, când în țară au fost cele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/in-mures-nu-au-fost-atinse-cotele-de-atentie.html

http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/in-mures-nu-au-fost-atinse-cotele-de-atentie.html

http://www.radiomures.ro/stiri/in_mure_nu_au_fost_atinse_cotele_de_aten_ie.html

http://www.evenimenteoradea.ro/2013/05/24/vom-avea-harti-in-caz-de-inundatii

27.05.2013

mai mari inundații din ultimii o sută de ani) sau lipseşte, ca în zilele noastre, când e secetă. Ne-am bucurat cu toții când în dimineața zilei de 23 mai am auzit sunetul liniştitor al căderii picurilor de ploaie, şi ne-am întristat că acest spectacol al naturii în marş a durat atat de puțin. Meteorologii locali vorbesc de numai 8,6 l pe mp, scurşi în sol cu acest prilej, şi de numai 14 litri de apă pe mp, pe întreaga perioadă a lunii mai. Este foarte puțin, într-un sezon în care plantele au nevoie de creştere, şi suntem îngrijorați de faptul că seceta care ne bântuie în ultima perioadă în fiecare an a început, de această dată, încă din luna mai, cunoscută de obicei pentru caracterul ei ploios. Un alt vechi proverb spune: "Dacă plouă în mai, va fi mălai!”. Se pare că mălai nu va fi, dar nici altceva, ceea ce va fi trist pentru noi, cei care, distrugând sistemul național de irigații, ne aflăm cu mâinile goale în fața secetei. Întru salvarea noastră de la foame, am ajuns din nou, din păcate, să invocăm divinitatea, cu ochii țintiți spre cer pentru a ne da ploaie. Ritualul acesta îl facem de peste două decenii, fără însă a învăța ceva din el. Oare câți ani ne vor trebui să înțelegem că Dumnezeu dă, uneori mai mult, alteori mai puțin, dar niciodată nu-ți bagă în traistă! /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=70170

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA - LITORALTeme similareIdeea pusă în practică în America, panourile solare pe apă, împrumutată la HârşovaEnergia obţinută cu ajutorul panourilor solare pare să fie una dintre ideile bune pe care românii le preiau de la ţările dezvoltate, care au dovedit că această tehnologie este extrem de benefică pentru comunitate. Guvernul României s-a exprimat în acest sens, cu menţiunea ca aceste panouri să nu fie instalate pe teren agricol. Primarul oraşului Hârşova are în plan un astfel de proiect şi în fiecare zi de joi se organizează licitaţii pentru a fi instalate aceste panouri, nu pe teren agricol, ci pe islazuri sau zone dezafectate. Am înţeles că politica Guvernului în următoarea perioadă este să se interzică să fie amplasate panouri solare pe teren agricol, dar noi avem pe islaz, iar în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=70170

27.05.2013

afară de asta avem încă 30 de hectare într-o zonă dezafectată şi deja selenară lăsată de cei care au făcut exploatare de calcar într-o carieră aici, unde practic şi-au epuizat zăcământul şi o să spele putina. Cariera au exploatat-o la sânge, s-au dus cu 5 metri mai jos faţă de cota de altitudine de 11 metri stabilită prin licenţă, iar pentru că nu au mai avut zăcământ în lateral, s-au dus în adâncime. Zona a devenit inundabilă şi, deşi am tras semnale încă de acum 4 ani, şi au fost stabilite termene firmei care exploatează, iată că mai au puţin şi vor spăla putina, vor lăsa un teren selenar acestei comunităţi, pentru că sunt şi în stadiu de faliment. Atunci, ne vom întoarce împotriva tuturor celor pe care de 4 ani îi tot sesizăm să ia măsuri, să plătească cu toţii, începând de la Ministerul Mediului, Apele Române, să plătească cele 30 de hectare distruse iremediabil pentru comunitate, a declarat, pentru Replica, primarul oraşului Hârşova, Tudorel Nădrag. Iniţiativa Guvernului este văzută cu ochi buni de edilul localităţii şi acesta pare să fi preluat şi o idee pusă în practică în America, aceea de a amplasa panouri solare pe apă. Avem şi alte zone pe care le putem da, care sunt improprii agriculturii. Dacă asta e politica la ora actuală, este un lucru extraordinar, s-a transmis chiar din ţările europene dezvoltate. Noi am scos la licitaţie un teren şi se va repeta în fiecare zi de joi licitaţia, până la adjudecare. Avem 1.000 hectare de islazuri, nu este nici o problemă, avem de unde să alegem. Putem să dăm şi din zona de islaz care este inundată şi se pot amplasa chiar şi pe apă aceste panouri, a mai adăugat Nădrag. /Replica, http://www.replicaonline.ro/ideea-pusa-in-practica-in-america-panourile-solare-pe-apa-imprumutata-la-harsova-118068/

Teme de mediuMinistrul Economiei, despre exploatarea gazelor de şist "Ar trebui să facem explorări"Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat în cadrul emisiunii Perspectiva de la REALITATEA TV că "gazele de şist nu se pot exploata decât cu riscuri uriaşe" şi în România ar trebui să înceapă măcar explorarea pentru a se vedea dacă avem sau nu gaze de şist. Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat în cadrul emisiunii Perspectiva de la REALITATEA TV că "gazele de şist nu se pot exploata decât cu riscuri

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

http://www.replicaonline.ro/ideea-pusa-in-practica-in-america-panourile-solare-pe-apa-imprumutata-la-harsova-118068/

http://www.replicaonline.ro/ideea-pusa-in-practica-in-america-panourile-solare-pe-apa-imprumutata-la-harsova-118068/

27.05.2013

uriaşe" şi în România ar trebui să înceapă măcar explorarea pentru a se vedea dacă avem sau nu gaze de şist. "Ar trebui să facem explorări, ca să vedem dacă avem gaze de şist. Explorarea durează câţiva ani. Poate până terminăm explorarea se modifică tehnologia. Gazele de şist nu se pot exploata decât cu riscuri uriaşe, dar acum ar fi bine să explorăm", a spus ministrul Economiei la REALITATEA TV. /Ziua de Constanta, http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/ministrul-economiei-despre-exploatarea-gazelor-de-sist-ar-trebui-sa-facem-explorari-458049.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANATTeme similareFenomen meteo extrem în Timis. Un strat de grindină a acoperit șoseaua între localitățile Coștei și Lugoj TIMIŞ. Cu puțin timp în urmă, o ploaie torențială, însoțită de gheață, a acoperit şoseaua dintre localitățile Coştei şi Lugoj cu un covor de grindină de dimensiuni mici şi medii. Maşinile au circulat cu greutate, mulți şoferi oprind pentru a fotografia sau filma spectaculosul fenomen meteo extrem înregistrat în județul Timiş. Un jurnalist de la Ora de Timiş aflat în zonă a realizat câteva fotografii pe care le puteți vedea în GALERIA FOTO. În prealabil, autoritățile au emis o avertizare de COD GALBEN de ploi în intervalul 10:45 şi 11:45 pentru zona localităților Lugoj, Coştei, Hezeris, Tipari, Valea Lungă, Nevrincea, Bodo, Păru, Liciova, Bara, Bethausen, Ohaba Lungă şi Mănăştur. Meteorologii avertizează că se vor mai semnala intensificări ale vântului cu aspect de vijelie, descărcări electrice, precum şi fenomene meteorologice asociate: averse de ploaie care vor depăşi izolat 20 l/mp. /ORA DE TIMIS, http://oradetimis.oradestiri.ro/fenomen-meteo-extrem-in-timi%C8%99-un-strat-de-grindina-a-acoperit-%C8%99oseaua-intre-localita%C8%9Bile-co%C8%99tei-%C8%99i-lugoj-vezi-galeria-foto/actualitate/2013/05/26/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

http://oradetimis.oradestiri.ro/fenomen-meteo-extrem-in-timi%C8%99-un-strat-de-grindina-a-acoperit-%C8%99oseaua-intre-localita%C8%9Bile-co%C8%99tei-%C8%99i-lugoj-vezi-galeria-foto/actualitate/2013/05/26/



http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/ministrul-economiei-despre-exploatarea-gazelor-de-sist-ar-trebui-sa-facem-explorari-458049.html

http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/ministrul-economiei-despre-exploatarea-gazelor-de-sist-ar-trebui-sa-facem-explorari-458049.html

27.05.2013

Primaria Timişoara intră alături de Dudeştii Noi şi CJ Timiş în “Universul apei” Proiectul ştrandului termal de la Dudeştii Noi a primit finanțare, dar şi un termen de realizare foarte mic. Aşa că proiectul se va depune din nouTimişul are ape termale din plin. Nu are însă ştranduri care să profite de această apă. Timişorenii fug în weekend la unguri, pentru a se simți bine în ştrandurile lor termale, acolo unde-şi petrec zilele şi îşi cheltuie banii. Nu pot face acest lucru mai aproape de Timişoara deoarece nu prea au de ales, mai ales dacă vor Aqua Park. Sunt spa-uri în Timişoara, bine puse la punct, pentru relaxare în linişte, dar lipsesc cele cu tobogane, complexe întinse pe locuri mai vaste, locuri în care practic poți să-ți petreci întreaga zi, Ei bine, în Timişoara sau pe lîângă ea nu există astfel de locuri. Dar pot apărea… Proiectul „Universul Apei”, al Primăriei Dudeştii Noi, va fi depus din nou spre finanțare pe viitorul exercițiu financiar european şi va avea încă un partener – Primăria Municipiului Timişoara.S-a dat un termen strânsProiectul privind înființarea unui parc turistic şi de agrement în comuna Dudeştii Noi a fost depus spre finanțare în anul 2010, în cadrul Programului Operațional Regional Axa 5 - Dezvoltarea turismului, de către Primăria Comunei Dudeştii Noi în parteneriat cu Consiliul Județean Timiş. Potrivit procedurilor, fondurile europene se alocau după regula „primul venit, primul servit” iar proiectul s-a situat atunci al doilea sub linie, din rezerva de proiecte. Recent, Primăria Dudeştii Noi a primit o adresă de la Agenția Regională de Dezvoltare 5 Vest prin care administrației locale i se aduce la cunoştință faptul că acest proiect, aşteptat cu atât interes nu doar de timişeni ci şi de cei din județele Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara, va primi finanțare. Condiția este însă ca termenul de execuție să nu depăşească data de 31 iulie 2015, termen de altfel maxim pentru implementarea tuturor proiectelor aferente finanțărilor europene 2007-2013.“Nu ne putem asuma riscurile ce decurg din nefinalizarea acestui proiect”“Acest termen, din păcate pentru noi, este unul imposibil de realizat, pentru că, inițial, termenul asumat de noi era de trei ani, ori reducerea acestuia la mai puțin de doi ani face practic imposibilă realizarea procedurilor de achiziție publică, realizarea planului de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

27.05.2013

urbanism zonal, obținerea avizelor necesare şi execuția propriu-zisă a proiectului. Toate aceste operațiuni pot fi efectuate abia după semnarea contractului de finanțare, care poate fi parafat după parcurgerea unor etape de evaluare şi selecție a proiectului, cel mai devreme la începutul anului viitor. În aceste condiții, perioada pentru implementarea proiectului se reduce. Totodată, nu ne putem asuma riscurile ce decurg din nefinalizarea acestui proiect, pentru că ar însemna, în caz nefavorabil, să ducem comuna Dudeştii Noi în faliment. De aceea, am hotărât, împreună cu Consiliul Județean Timiş, şi cu un nou viitor partener – Primăria Municipiului Timişoara, să depunem, din nou, anul viitor, acest proiect, de data aceasta cu mai multă forță, şi politică şi administrativă, pentru că atragem un nou partener, şi să îl realizăm nepresați de timp, făcând între timp toate procedurile legale – plan de urbanism, avize, proiect tehnic, pentru ca atunci când vom primi aprobările să trecem direct la faza de execuție”, a declarat primarul comunei Dudeştii Noi, Alin Nica. Proiectul „Universul Apei” este estimat la 18 milioane de euro. /ZIUA DE VEST, http://ziuadevest.ro/actualitate/39561-primria-timioara-intr-alturi-de-dudetii-noi-i-cj-timi-in-universul-apei.html

Codul galben a adus gheaţă pe şosele din Timiş Avertizarea valabilă duminică dimineața pentru o porțiune din județele Timiş şi Caraş-Severin şi-a meritat numele de "cod galben". Mai mulți copaci au fost doborâți, blocând şosele sau căi ferate, iar între Timişoara şi Lugoj a căzut grindină.Vântul puternic şi reprizele de ploaie torențială, asortată cu grindină, au afectat serios circulația în zona de vest a țării. Pe anumite porțiuni are şoselei dintre Timişoara şi Lugoj grindina s-a strâns pe carosabil, şoferii simțindu-se pentru o perioadă ca în mijlocul iernii. Între Lugoj şi Ilia, o creangă ruptă dintr-un copac a căzut pe linia ferată, însă a fost îndepărtată fără a perturba circulația feroviară, "rarefiată" duminica. Vremea rămâne capricioasă, fiind anunțate averse de ploaie şi vânt puternic şi duminică noaptea. Şi în Caraş au fost probleme, un copac doborât de vânt blocând DN 57, care leagă Oravița de vama Moravița, în Timiş. Administrația Națională de Meteorologie a anunțat, pentru duminică dimineața, un Cod Galben în partea de vest a zonei limitrofe a graniței dintre

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62

http://ziuadevest.ro/actualitate/39561-primria-timioara-intr-alturi-de-dudetii-noi-i-cj-timi-in-universul-apei.html

http://ziuadevest.ro/actualitate/39561-primria-timioara-intr-alturi-de-dudetii-noi-i-cj-timi-in-universul-apei.html

27.05.2013

județele Timiş şi Caraş-Severin. Au fost anunțate averse de ploaie şi fenomene meteorologice asociate: descărcări electrice, gridnină de dimensiuni mici şi intensificări ale vântului cu aspect de vijelie. /ADEVARUL/TIMIS, http://adevarul.ro/locale/timisoara/codul-galben-adus-gheata-sosele-timis-1_51a1f8bbc7b855ff5629e863/index.html#

Teme de mediuPatrimoniul Parcului Natural Portile de Fier continua sa fie agresat.De zece ani au loc aceleasi activitati ilegale!Întrucât oamenii nu ştiu ce au voie să facă şi ce nu în Parcul Natural Porţile de Fier, Grupul Ecologic de Colaborare Nera a demarat la sfârşitul săptămânii trecute o nouă campanie de informare a publicului. Cu această ocazie a realizat şi o monitorizare a stării factorilor de mediu şi a biodiversităţii pe Clisura Dunării. Rezultatele au fost însă dezastruoase. În ciuda vremii neprielnice, grupuri de voluntari de la liceele ,,Mihai Novac” Oraviţa, ,,Mathias Hammer” Anina, ,,Clisura Dunării” Moldova Nouă, precum şi tineri din cadrul Universităţii ,,Politehnica” din Timişoara, care activează în cadrul Centrului de Voluntariat GEC Nera, au realizat 25 de fişe individuale de monitorizare. Acestea au vizat starea factorilor de mediu, a biodiversităţii, precum şi a stării ecoturismului pe principalul traseu al Parcului Natural, încluzând cursul Dunării între localităţile Berzasca şi Baziaş – intrarea fluviului în România. Rezultatele nu au fost tocmai pe măsură. Voluntarii au întâmpinat aceleaşi probleme ilegale din ultimii zece ani.După ce au informat localnicii din Moldova Nouă care este regulamentul activităţilor antropice în Parcul Natural Porţile de Fier, voluntarii au efectuat activităţi în zona iazului de decantare a apelor de mină Tăuşani-Boşneag Moldova Nouă, în zona şi în interiorul peşterii Gaura cu Muscă, în zona Golfului Dunării de pe teritoriul comunei Socol, au fost informaţi cu privire la obiectivul turistic Stânca Baba Caia. De asemenea, au curăţat rezervaţia naturală Balta Nera-Dunăre. În urma monitorizării, principala problemă este cea a poluării cu praf de deşeuri miniere din Moldova Nouă: ,,Depozitul neprotejat de deşeuri miniere Tăuşani – Boşneag, care aparţine de SC Moldomin Moldova Nouă, este

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

63

http://adevarul.ro/locale/timisoara/codul-galben-adus-gheata-sosele-timis-1_51a1f8bbc7b855ff5629e863/index.html#

http://adevarul.ro/locale/timisoara/codul-galben-adus-gheata-sosele-timis-1_51a1f8bbc7b855ff5629e863/index.html#

27.05.2013

o sursă continuă de poluare cu praf de deşeuri miniere în perioadele de secetă şi vânt puternic. Informaţiile furnizate de către cetăţenii din zonă, de pe teritoriul României şi Serbiei, confirmă producerea de două ori în acest an a fenomenului de poluare transfrontalieră”, explică Doina Mărgineanu, consilier pentru realaţii publice al GEC Nera. ,,Conform unor constatări anterioare ale GEC Nera şi unor informaţii furnizate de către cetăţenii din zonă, în interiorul zonei de protecţie integrală din Delta Nerei se practică în mod frecvent braconajul la fauna piscicolă. În această zonă s-au gasit urme proaspete ale accesului cu maşini de teren care au distrus covorul vegetal”, mai adaugă Doina Mărgineanu.Alte concluzii importante ale monitorizăriiPe malul Dunării, pe sectorul comunelor Sicheviţa şi Berzasca, s-au executat construcţii în zone de protecţie integrală; pe teritoriul comunelor Pojejena şi Socol, 5 panouri informative referitoare la parc au fost vandalizate sau deteriorate; pe întregul traseu monitorizat nu există campări autorizate, iar practicarea turismului neorganizat lasă în urmă cantităţi mari de deşeuri din plastic, gunoi menajer şi vetre de foc: în interiorul zonelor de protecţie integrală de pe teritoriul comunei Pojejena există depozite vechi de moloz; în zona de protecţie integrală Ostrovul Moldova Veche, cu ocazia unor monitorizări anterioare, au fost gasite tuburi de cartuşe de vânătoare, ca dovadă a practicării braconajului în această zonă; la ieşirea din localitatea Moldova Veche, pe partea dreaptă a şoselei spre Coronini, sunt depozitate deşeuri de construcţii şi gunoi menajer fără respectarea legislaţiei de mediu; pereţii peşterii Gaura cu Muscă sunt, în mare parte, acoperiţi cu inscripţii lăsate de turişti, iar accesul la peşteră este cu grad mare de risc, deoarece nu este asigurat contra posibilelor accidentări prin cădere de la înălţime; nu au fost observate lucrări de valorificare în scopuri turistice de protecţie şi conservare a stâncii Baba Caia, care este cel mai important element de simbolistică a Clisurii de Sus a Dunării şi care se degradează în permanenţă, din cauza intemperiilor atmosferice. /EXPRESS DE BANAT, http://expressdebanat.ro/foto-patrimoniul-parcului-natural-portile-de-fier-continua-sa-fie-agresat-de-zece-ani-au-loc-aceleasi-activitati-ilegale

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

64

http://expressdebanat.ro/foto-patrimoniul-parcului-natural-portile-de-fier-continua-sa-fie-agresat-de-zece-ani-au-loc-aceleasi-activitati-ilegale



27.05.2013

Regiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa vine cu proiecte mari anul acesta. Vezi care sunt acesteaTIMIŞ. Noi puncte de frontieră, parc industrial şi drumuri mai bune în regiune sunt doar câteva dintre proiectele pe care şi le propun autorităţile locale din DKMT pentru următoarea perioadă. „DKMT a stagnat. Ambiţia noastră este să revitalizăm euroregiunea”, a spus Marian Vasile, vicepreşedintele CJ Timiş, prezent la adunarea DKMT ce s-a desfăşurat sâmbătă la Beba Veche. În fiecare an, adunarea se mută, ori în România, ori Serbia, ori Ungaria. Conform tradiţiei la Triplex Confinium a început manifestarea, locul unde se întâlnesc graniţele României, Serbiei şi Ungariei, unde a fost ridicat şi un monument. Beba Veche reprezintă practic vestul extrem al României. Acolo a avut loc un cros al copiilor din cele trei ţări, fanfara Pro Amiciţia i-a încântat pe cei prezenţi. Aici se doreşte un punct de trecere pentru trafic uşor. Deschiderea unui astfel de punct ar scurta distanţa de la Szeged la Timişoara cu 15 kilometri. Autorităţile au discutta şi în acest an despre linia de cale ferată Timişoara-Szeged. Toţi sunt de acord cu dezvoltarea acestei linii de cale ferată. „Mă bucur că Ungaria şi Serbia au găsit o soluţie pentru infrastructura feroviară comună. Sper să facem şi noi acest lucru cu linia ferată Timişoara-Szeged. Sper să facem acest lucru cu toate proiectele, nu doar cu cu cele de infrastructură”, a spus Marian Vasile. Primarul de la Beba Veche le-a cerut celor din DKMT sprijin pentru parcul industrial şi drumul de la Beba Veche spre Kubekhaza. Studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic există deja pentru acest drum. „Insistăm pe acest parc industrial. În zona Triplex Confinium, Primăria Beba Veche este proprietară pe aproximativ 35 de hectare. Am reuşit să finalizăm studiul de fezabilitate. Nu ştiu unde s-au împotmolit lucrurile. Poate trebuie un studiu de fezabilitate şi pe relaţia România-Ungaria, Serbia are unul. Cred că dacă s-ar termina şi acest studiu de fezabilitate putem trece mai departe şi putem accelera eforturile noastre pentru terminarea acestui obiectiv. Durează de mulţi ani de zile, dar rezultatele nu se văd. Trebuie să se facă mult mai mult, mult mai repede”, a spus primarul din Beba Veche, Ioan Bohancan. „Au fost făcute demersuri şi ar trebui să le continuăm. Avem o prioritate de a aloca fonduri din parte UE pentru astfel de iniţiative. Nu ar trebui să ne limităm doar la programele transfrontaliere pentru finanţare, putem căuta soluţii şi pe alte paliere. Cred că suntem

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

65

27.05.2013

pe drumul cel bun, atât cu drumul cât şi cu proiectul parcului industrial”, a spus Marian Vasile. /ORA DE TIMIS, http://oradetimis.oradestiri.ro/regiunea-dunare-cris-mures-tisa-vine-cu-proiecte-mari-anul-acesta-vezi-care-sunt-acestea/actualitate/2013/05/26/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRETTeme similareUn oraş întreg prostit pe faţă: nămolurile din staţia de epurare, aruncate în groapa de zgură de la Termica■ în aceste condiții, apare o întrebare firească: de ce s-au mai cheltuit 14 milioane de euro pentru modernizarea stației de epurare?■ Ca într-un film absurd, directorul APM Suceava spune că ceea ce se petrece acum este corectUn oraş întreg a ajuns bătaia de joc a unor reprezentanți ai instituțiilor statului în problema mirosurilor de fecale care vin dinspre stația de epurare a municipiului Suceava. De câteva săptămâni bune, zona Iulius Mall - Bazar - Shopping City, iar în funcție de cum bate vântul şi prin Burdujeni sau Zamca, s-a transformat într-un adevărat infern pentru oamenii care sunt nevoiți să traverseze aceste locuri. După ce au investit 14 milioane de euro în modernizarea stației de epurare, şefii de la ACET Suceava au găsit soluția pentru a elimina mirosurile: vor transporta nămolul în fosta groapă de zgură a societății Termica, undeva la vreo cinci km de Iulius Mall. Practic, materiile fecale şi celelalte resturi menajere solide vor fi aruncate în acea groapă, iar mai apoi aceasta va fi acoperită. O soluție pe care o putea oferi şi un copil de şcoală gimnazială, plus că s-ar fi făcut o economie de 14 milioane de euro.Deşi soluția pare una rudimentară, reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului Suceava spun că este „de zece ori mai bine decât să fi continuat transportul nămolului pe platforma de la Ambro, aşa cum s-a întâmplat până acum". Vasile Oşean, directorul APM Suceava, a precizat că ACET a solicitat aviz de mediu pentru transportul nămolului în fosta groapă de zgură, iar documentele sunt în procedură de autorizare. „Acceptul a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

66

http://oradetimis.oradestiri.ro/regiunea-dunare-cris-mures-tisa-vine-cu-proiecte-mari-anul-acesta-vezi-care-sunt-acestea/actualitate/2013/05/26/



27.05.2013

fost solicitat săptămâna trecută, iar legislația permite ca depozitele de zgură şi cenuşă să fie umplute cu produse inerte. Din punctul nostru de vedere nu este nici un fel de pro-blemă ca acele nămoluri să fie duse acolo", a precizat Vasile Oşean.Prefectul spune că nu ştia de noua găselniţă a celor de la ACETŞtefan Groza, directorul ACET Suceava, nu a putut fi contactat pentru a-şi exprima punctul de vedere, vizavi de această situație. În schimb, prefectul Florin Sinescu a mărturisit că nu cunoaşte nimic despre autorizarea transportului şi depozitării nămolurilor într-o altă locație. „Au fost discuții pentru a transporta acele nămoluri, dar nu s-a identificat nici o locație. S-a pus problema efectuării unor studii pedologice, pentru a stabili care este impactul asupra solului unde ar urma să fie transportate nămolurile. Atât şi nimic mai mult, iar dacă s-ar fi identificat o locație trebuia să fiu anunțat şi eu", a arătat prefectul de Suceava. În cazul stației de epurare apar o sumedenie de întrebări la care cei care ar trebui să ofere explicații preferă să bage capul în nisip şi să tacă din gură. Singura certitudine este aceea că un oraş întreg este nevoit să suporte incompetența unor oameni plătiți cu bani grei, uneori chiar de la bugetul de stat sau local.ACET avea în staţia de epurare peste 2.700 de tone de nămolPentru că nu am reuşit să discutăm cu reprezentanții ACET Suceava, nu ştim exact ce cantitate de nămol va fi scormonită şi încărcată în camioane pentru a fi transportată la groapa de zgură aparținând societății Termica Suceava. Cert este că în urmă cu circa trei săptămâni, în stația de epurare se găseau 2.770 de tone de nămol. Oricare va fi cantitatea ce va fi transportată la groapa de zgură, sucevenii vor fi obligați în continuare să suporte mirosurile care îți întorc efectiv stomacul pe dos.Stația de epurare din lunca Sucevei este la numai câteva luni de ieşirea din garanție. Realizată printr-o aplicație cu cofinanțare de la Uniunea Europeană, denumită ISPA, lucrarea este în faza de notificare a defectelor. Această perioadă de grație expiră în luna august 2013, dar reprezentanții Primăriei Suceava şi ai ACET Suceava speră să rămână cu banii din scrisoarea de garanție, în valoare de 1,4 milioane de euro, bani pe care să-i folosească ulterior pentru a remedia prostiile făcute de proiectant şi constructor. Proiectantul şi constructorul stației de epurare din lunca râului Suceava este unul şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

67

27.05.2013

acelaşi, firma spaniolă Dytras, o firmă aflată în insolvență şi care are mari probleme şi în alte oraşe din România unde a executat lucrări. /Monitorul de Suceava

Mirosul pestilenţial din Suceava va dispărea doar după finalizarea lucrării abandonate de la staţia de epurareMirosul neplăcut care provoacă disconfort locuitorilor municipiului Suceava va mai persista o bună bucată de vreme, acesta urmând a dispărea doar după ce vor fi remediate deficiențele lăsate în urmă de executantul proiectului de modernizare a stației de tratare-epurare a apelor menajere.Fostul viceprimar Viorel Seredenciuc, responsabil cu derularea lucrărilor ISPA, precizează că reabilitarea cu fonduri europene a obiectivului amintit a fost câştigată, la licitația organizată în Bucureşti, de firma spaniolă Dytras. „Până la jumătatea proiectului, firma a mers foarte bine, după care a început să scârțâie. Ne-am dat seama că se întâmplă ceva neplăcut şi, împreună cu ACET şi cu organismul intermediar care gestiona ISPA la nivel de țară, am pus presiune pe aceasta. La un moment dat se punea problema întreruperii contractului, însă ne asumam un foarte mare risc, întrucât aceasta însemna încă un an de aprobări şi licitații. Astfel, ieşeam din perioada de execuție şi pierdeam banii nerambursabili" a evidențiat Seredenciuc. Consilierul local democrat-liberal susține că, din păcate, compania spaniolă nu a mai putut termina lucrările, o mică parte din proiect, şi poate una dintre cele mai importante, cea referitoare la componenta de gestionare a nămolului rezultat după procesul de epurare, rămânând „neatacată".„Nămolul rezultat urma a fi uscat pe un pat de uscare, până la o umiditate de 30-35%, mai departe acesta urmând a fi utilizat în agricultură ori a fi transportat la groapa ecolo-gică de deşeuri de la Moara" arată Seredenciuc. Conform lui, firma Dytras a intrat în procedură de insolvență, situație în care societatea de utilități comunale ACET Suceava, administratorul stației de tratare-epurare, ar putea cere executarea garanției de bună execuție, „care este destul de mare, de circa 1 milion de euro". „Am înțeles că, deja, s-au trimis adrese către banca din Spania, unde este depusă garanția de bună execuție, iar ACET va avea libertatea de a utiliza acei bani, probabil pentru a încredința lucrările unei alte firme, care să finalizeze componenta de gestionare a nămolului" a precizat fostul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

68

27.05.2013

viceprimar. El spune că, până în prezent, nămolul a fost depozitat necorespunzător, în stare umedă, într-o zonă deschisă, motiv pentru care a degajat şi respectivul miros neplăcut. În cadrul Programului ISPA, Dytras Spania s-a ocupat de modernizarea stației de tratare-epurare a municipiului Suceava contra a 13,66 milioane euro. /Crai Nou (Suceava)

Copii intoxicați cu nitrițiApa din fântâni continuă să fie o problemă pentru locuitorii din mediul rural. Fie că au fântâni în propria curte, fie că se aprovizionează din fântâni publice, calitatea apei le poate pune în pericol sănătatea. Anul trecut s-au înregistrat cinci cazuri de intoxicații cu nitrați, în vreme ce, în acest an, numărul lor a ajuns la trei. Adjudeni, Tămăşeni şi Crăcăoani sunt satele unde s-au înregistrat intoxicații cu nitriți la copii cu vârste sub un an. Potrivit informațiilor furnizate de către Direcția de Sănătate Publică Neamț, toți cei care au solicitat recoltarea de probe privind calitatea apei, inclusiv primăriile, au primit o veste proastă, în sensul că apa din fântâni nu este potabilă, datorită cantității de nitriți şi nitrați existente în apă, principala cauză fiind deşeurile animale. Un examen pentru determinarea calității apei poate ajunge, în funcție de numărul de analize, şi la 150 de lei. /Ziarul de Roman, http://www.ziarulderoman.ro/40249/copii-intoxicati-cu-nitriti/

Teme de mediuFabrica de biogaz de la Cordun stârneşte îngrijorare în FranţaO româncă stabilită în Franța este îngrijorată de intenția unor investitori germani de a construi o fabrica de biogaz la intrarea în Cordun. Ea a trimis Ziarului de Roman un raport al Ministerului Mediului din Franța despre pericolele exploatării unei astfel de fabrici în apropierea zonelor locuite. Proiectul de la Cordun va fi supus dezbaterii publice în luna iunie. Intenția firmei SC MB Norus Biogaz SRL, prin investitori germani, de a construi o fabrică de biogaz la ieşirea din Roman spre Cordun a stârnit nu numai nemulțumirea locuitorilor din Cordun. În această săptămână, pe adresa redacției “Ziarului de Roman” s-a primit un email de la Maria Guillard, originară din Cordun,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

69

http://www.ziarulderoman.ro/40249/copii-intoxicati-cu-nitriti/

27.05.2013

stabilită de mai bine de zece ani în Franța, care îşi manifestă îngrijorarea față realizarea unei astfel de invetiții: “En Allemagne, cette construction ne peut pas être réalisée… Autour de cette future construction il y a des maisons construites pas depuis longtemps. Dans ces constructions, vivent des enfants, des gens. Connaissez vous les nuisances et les dangers qui peuvent être dégagés par l’existence d’une telle station biogaz??Autour de Roman existe d’autres terrains éloignés des habitations ou l’on peut construire une telle Station. Car, on a besoin des énergies vertes-oui! MAIS PAS A COTE DES HABITATIONS !!!Ou est le respect par rapport à l’environnement et par rapport aux habitants à Roman, à Cordun??”.Maria Guillard face o analiză pertinentă şi documentată asupra avantajelor şi dezavantajelor unei fabrici de biogaz, dând exemple concrete din Franța şi Germania, întrebându-se retoric dacă rentabilitatea poate fi pusă înaintea calității vieții locuitorilor riverani. Statistic, în Franța se produc câteva sute de accidente pe an, cu zeci de victime, ca urmare a exploatării unor fabrici de biogaz: explozii, incendii, intoxicării cu monoxid şi dioxid de carbon, cu hidrogen sulfurat sau amoniac. Cititoarea din Franța a Ziarului de Romana a mai trimis pe adresa redacției Ziarului de Roman şi un raport al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile din Franța, în care sunt semnalate pericolele construirii unor astfel de fabrici în apropierea zonelor locuite. Concis, cu date tehnice şi trimiteri la legislația europeană în vigoare, raportul oficial subliniază riscurile şi pericolele la care este expus mediul, nu doar prin condițiile de exploatare a unei fabrici de biogaz, cât mai ales prin producerea unor substanțe cu grad ridicat de toxicitate şi agresivitate asupra mediului, asupra calității vieții. De asemenea, Maria Guillard a menționat două proteste care au avut loc în localitățile Herbiers şi Boulay, unde se intenționa construirea unor stații de biogaz. Locuitorii din Cordun care au case în apropierea terenului unde se intenționează construcția fabricii de biogaz se opun în continuare proiectului, care va fi supus dezbaterii publice în luna iunie. “Primăria comunei Cordun susține locuitorii nemulțumiți. În apropierea terenului sunt 10-15 case, dar proiectul va afecta mult mai multe persoane. Nu ni se pare normal să se construiască o astfel de fabrică în imediata vecinătate a intravilanului comunei Cordun. Îi vom susține pe locuitori şi la dezbaterea publică a proiectului, ce va avea loc în luna iunie”, a declarat Adrian Diaconu, primarul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

70

27.05.2013

comunei Cordun. În august 2012, SC MB Norus Biogaz, firmă înființată în 2009, a cumpărat de la o persoană fizică un teren de 4,3 hectare, în apropiere de noul cartier din comuna Cordun. Terenul se află pe partea dreaptă a străzii Dumitru Martinaş, vis-a-vis de cartierul de vile “Roxana”. Aici ar urma să se construiască o fabrică de biogaz şi o centrală ce va produce energie electrică şi termică pe bază de biogaz. Investiția se ridică la 61 de milioane de lei şi a stârnit îngrijorare în rândul locuitorilor din Cordun, care se tem că vor fi expuşi poluării. /Ziarul de Roman, http://www.ziarulderoman.ro/40195/fabrica-de-biogaz-de-la-cordun-starneste-ingrijorare-in-franta/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEATeme similareMinistrul Mediului, asaltat de problemele din Colegiul 2 PucioasaPrincipalele necazuri desprinse din întâlnirea cu primarii sunt cele legate de infrastructura apă-canalizare şi de managementul deşeurilor. Pe cea de-a doua temă, Rovana Plumb a explicat că s-au identificat două zone sensibile care au nevoie urgentă de ecologizare: situl poluat de la Crângurile şi 60 de hectare de teren din zona minieră Şotânga – Doiceşti. La sfârşitul săptămânii trecute (sâmbătă), ministrul Mediului, Rovana Plumb, deputat USL de Dâmbovița, s-a aflat în vizită de lucru în Colegiul nr. 2 Pucioasa pentru a identifica problemele cu care se confruntă autoritățile locale şi a găsit împreună cu acestea soluțiile de ieşire din impas. Din perspectiva politicii de mediu şi a fondurilor europene derulate de minister prin Programul Social Mediu, ministrul Rovana Plumb a precizat că în ceea ce priveşte județul Dâmbovița, principala direcție investițională este cea legată de infrastructura apă – canalizare. Fondurile alocate acestei direcții la nivelul județului au crescut de la 10 milioane euro (2007-2012) la 20 milioane euro (2012-2013). „Am avut întâlnire cu toți primarii din colegiu pentru a vedea în primul rând care sunt problemele la nivelul fiecărei comunități locale şi cum poate ajuta guvernul, pentru că înțelegem că acest parteneriat guvern – autorități locale – parlamentari – instituții europene – va conduce cu siguranță la dezvoltarea regiunilor, a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

71

http://www.ziarulderoman.ro/40195/fabrica-de-biogaz-de-la-cordun-starneste-ingrijorare-in-franta/

http://www.ziarulderoman.ro/40195/fabrica-de-biogaz-de-la-cordun-starneste-ingrijorare-in-franta/

27.05.2013

comunităților, a României. Dacă din 2007 până în luna mai 2012 pentru județul Dâmbovița, prin Programul Operațional Sectorial Mediu au fost alocate pe infrastructura de apă-canalizare 10 milioane euro, din luna mai 2012 şi până în momentul de față avem 20 milioane euro. Am avut un progres de 57% la contractare, în sensul că am încheiat încă 5 contracte de lucrări şi unul de furnizare, iar în ceea ce priveşte progresul fizic, acesta a crescut de la 4% la 25%. Continuăm programul investițional pe următoarea perioadă 2014-2020, astfel încât în primul rând să asigurăm alimentarea cu apă şi în special canalizarea la nivelul comunităților locale şi să ne respectăm şi angajamentul asumat prin tratatul de aderare, ca până în anul 2018 să ajungem la nivelul țării la un procent de 80% cetățeni racordați la această infrastructură”, a menționat ministrul Rovana Plumb. Crângurile şi Şotânga – Doiceşti, zone cu pericol de contaminare O altă temă vizată de ministrul Mediului a fost cea cu privire la managementul de- şeurilor. Aici s-au identificat deja două zone sensibile, respectiv situl poluat din comuna Crângurile şi cele 60 de ha de teren din Şotânga – Doiceşti care necesită ecologizare rapidă. „În ceea ce priveşte managementul deşeurilor, județul Dâmbovița a beneficiat de fondurile alocate de UE prin programul ISPA. Însă avem o finanțare de 10 milioane euro pentru reabilitarea sitului poluat de la Crângurile. Vom continua decontaminarea acestei fabrici chimice din comuna Crângurile. În urma discuțiilor pe care le-am avut cu primarii pe zona de mediu, avem probleme pe Şotânga – Doiceşti, ca un rezultat al faptului că acolo avem de-a face cu închideri de mine, cu zone care pot prezenta pericol. Din acest punct de vedere, luni (n.n. – astăzi) voi da ordin Gărzii Naționale de Mediu să pregătească echipele de control pentru a veni la fața locului şi a identifica problemele astfel încât să putem să soluționăm împreună cu Ministerul Economiei tot ce este pe zona Şotânga – Doiceşti. Şi mă refer aici la cele 60 ha care trebuie ecologizate”, a punctat Rovana Plumb. /Jurnalul de Dambovita, http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol--ministrul-mediului-asaltat-de-problemele-din-colegiul-2-pucioasa,15779.html

Avertisment: golirea Barajului Pucioasa lasă zona fără apăEdilul oraşului stațiune a atras atenția că nu va mai accepta ca barajul să fie evacuat înainte de a se asigura o altă sursă de apă potabilă. La acțiunea de acum doi ani,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

72

http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol--ministrul-mediului-asaltat-de-problemele-din-colegiul-2-pucioasa,15779.html

http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol--ministrul-mediului-asaltat-de-problemele-din-colegiul-2-pucioasa,15779.html

27.05.2013

desfăşurată în plină vară, localnicii au rămas zile întregi fără apă până când lacul de acumulare a fost cât de cât curățat. Această problemă a fost pusă pe masa ministrului Lucia Varga, prezentă la Târgovişte, săptămâna trecută. Au trecut doi ani de când lacul de acumulare de la Pucioasa a fost golit. La acel moment, în plin sezon estival, locuitorii oraşului-stațiune şi ai celorlalte localități limitrofe au rămas zile întregi fără apă potabilă, situație care le-a adus mari prejudicii şi disconfort. Vestea proastă este că situația se poate repeta, spre disperarea autorităților locale, care nu prea văd cum ar putea face față acestei probleme fără ca localnicii să nu fie afectați în vreun fel. „Golirea lacului creează disfuncționalități şi chiar probleme grave” Îngrijorat de situație, primarul oraşului Pucioasa, Dănuț Bădău, a profitat de vizita de lucru în județul Dâmbovița a ministrului Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii, s-a plâns de problemele pe care le întâmpină şi a cerut sprijin ministerial pentru ca barajul să nu fie din nou golit înainte de a se asigura surse sigure de apă potabilă, dat fiind faptul că Pucioasa este oraş-stațiune de interes național şi are nevoie permanentă de apă. „Lacul de acumulare de la Pucioasa asigură apa potabilă pentru oraş şi câteva localități limitrofe – nouă. Eu sper să nu mai avem probleme, ca acum doi ani, când s-a golit lacul pentru că am înțeles că se doreşte iarăşi golirea lacului, lucru care creează disfuncționalități şi chiar probleme grave cu privire la alimentarea cu apă. Rog să fim sprijiniți în sensul de a nu se mai goli acest lac până nu se asigură o sursă de apă potabilă pentru localitățile care depind de lacul de acumulare şi mai ales pentru oraşul Pucioasa, care este stațiune turistică de interes național şi căruia de regulă nu i se dă importanța cuvenită”, a atenționat edilul oraşului-stațiune. Mai mult decât atât, Dănuț Bădău a cerut ministrului Lucia Varga şi sprijin pentru a putea obține drept de administrare a luciului de apă în vederea dezvoltării şi valorificării potențialului turistic. Administrația locală se pare că are în plan ca pe marginea barajului să amenajeze locuri de relaxare şi divertisment, mai ales în perioada de vară. „De asemenea, vreau să mă sprijiniți pentru a se acorda un drept de administrare sau de concesiune autorității publice locale, oraşului Pucioasa, cu privire la valorificarea potențialului turistic al luciului de apă al barajului, deoarece de câțiva ani acest luciu de apă a fost concesionat în favoarea unei societăți private, care, în fond, ne-a creat foarte multe probleme şi chiar nici nu-l valorifică. Ne dorim ca pe marginea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

73

27.05.2013

acestui lac de acumulare să ne asigurăm o dezvoltare turistică valorificând acest potențial”, a mai explicat Dănuț Bădău. Problemele barajului, în analiza ministrului Apelor Ministrul Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii a ascultat ideile primarului de la Pucioasa, le-a notat în agendă, însă nu a oferit şi răspunsuri la aceste solicitări. Cererile se pare că vor fi analizate, iar răspunsurile… în aşteptare. /Jurnal de Dambovita, http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol--avertisment-golirea-barajului-pucioasa-lasa-zona-fara-apa,15676.html

Vijelia a făcut ravagii. Localităţi fără curent electric şi copaci doborâţiAvertizarea de cod galben a meteorologilor s-a adeverit în județul Giurgiu. Vijelia care s-a abătut joi după amiază asupra județului Giurgiu nu a produs pagube însemnate, însă a provocat ruperea copacilor şi crengilor, dar şi avarii în rețeaua de energie electrică. Din cauza vântului puternic, 19 localități au rămas fără energie electrică. În urma intervenției echipelor de la ENEL, în opt localități avariile au fost remediate până în jurul orei 18.00. 72 posturi de transformare şi nouă linii de medie tensiune au fost afectate de vântul puternic. Oamenii au sunat la numărul de urgență 112, semnalând şapte situații în care crengile şi copacii au căzut pe carosabil. În şase dintre cazuri au intervenit serviciile voluntare (Giurgiu, Putineiu, Schitu, Gogosari), iar in unul Detaşamentul de pompieri Giurgiu în colaborare cu SVSU Giurgiu. /Giurgiuveanul, http://giurgiuveanul.ro/stiri/vijelia-facut-ravagii-localitati-fara-curent-electric-si-copaci-doborati-la-pamant/#ixzz2UTV2h8Rp

Decizia care va duce Giurgiu la FALIMENT În data de 14 iunie va fi inaugurat noul pod peste Dunăre de la Calafat-Vidin, iar pentru Giurgiu se anunță o adevărată catastrofă economică şi socială. Deja liderii politici locali discută despre un scenariu dezastruos pentru oraşul nostru conform căruia podul Prieteniei de la Giurgiu urmează a fi închis un an de zile pentru renovări capitale. Această intenție a guvernelor român şi bulgar îngrozeşte autoritățile locale ce se vor vedea astfel rămase fără una dintre cele mai importante surse de venit. Nu este de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

74

http://giurgiuveanul.ro/stiri/vijelia-facut-ravagii-localitati-fara-curent-electric-si-copaci-doborati-la-pamant/#ixzz2UTV2h8Rp

http://giurgiuveanul.ro/stiri/vijelia-facut-ravagii-localitati-fara-curent-electric-si-copaci-doborati-la-pamant/#ixzz2UTV2h8Rp

http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol--avertisment-golirea-barajului-pucioasa-lasa-zona-fara-apa,15676.html

http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol--avertisment-golirea-barajului-pucioasa-lasa-zona-fara-apa,15676.html

27.05.2013

neglijat nici faptul că vor dispărea astfel zeci de locuri de muncă. Despre această posibilitate au fost anunțați şi parlamentarii giurgiuveni care caută soluții pentru o schimbare a deciziei. Odată cu închiderea podului peste Dunăre va fi afectat grav bugetul local, firmele a căror activitate depinde de traficul tirurilor, precum şi cei care mai depind de “afacerile” mai mult sau mai puțin legale ce se învârt în jurul vămii.Oricum inaugurarea celui de-al doilea pod peste Dunăre, de la Calafat, va duce la o diminuare drastică a traficului prin Vama Giurgiu. Toate studiile arată că va fi influențat traficul camioanelor cu 3-4 osii şi articulații, care se va muta mai la vest, de pe podul Giurgiu-Ruse pe noua trecere. În principiu, podul Calafat-Vidin va deveni o rută atractivă pentru Sofia şi țările vestice. Podul Calafat-Vidin va avea o lungime de aproximativ doi kilometri, două benzi rutiere pe fiecare sens, o linie de cale ferată, două trotuare şi o pistă pentru biciclişti. Şi pentru ca veştile să fie şi mai triste pentru Giurgiu, Bulgaria a demarat proiectul de execuție al unui drum expres, care va lega Podul Calafat – Vidin de oraşul Botevgrad, unde se va intersecta cu Autostrada A2 Hemus, astfel noul pod va avea şi avantajul unei infrastructuri rutiere superioare celei de la Giurgiu-Russe. /Stiri Giurgiu, http://www.stirigiurgiu.ro/exclusiv-decizia-care-va-duce-giurgiu-la-faliment/

Grindina cat oul de gaina la Bolintin ValeVijelia ce s-a abatut ieri peste Giurgiu a fost mai mult spectaculoasa decat distrugatoare.Mai multi copaci au fost doborati la pamant, crengi din copacii rupti au cazut peste cateva masini, reteaua de distributie a energiei electrice a fost afectata in mai multe localitati din judet (23 dupa declaratiile ENEL) insa defectiunile au fost minore si au fost repede remediate de lucratorii de la ENEL. Pe timpul vijeliei si in minutele urmatoare domolirii acesteia apelurile la 112 s-au dublat fata de perioada normala, oamenii sesizand in majoritatea covarsitoare a cazurilor copaci doborati de vant pe carosabil sau deranjamente ale retelei de distributie a energiei electrice. Din apelurile primite rezulta ca evenimente mai importante au avut loc in localitatile Gogosari, Ghimpati, Putineiu si Giurgiu. Vantul a suflat cu peste 60 km/ora, ploile au depasit in unele locuri 15 l/mp; in zona de nord a judetului a cazut grindina (de marimea oului de gaina, conform

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

75

http://giurgiuonline.net/grindina-cat-oul-de-gaina-la-bolintin-vale-in-furtuna-de-ieri/informatii

http://giurgiuonline.net/grindina-cat-oul-de-gaina-la-bolintin-vale-in-furtuna-de-ieri/informatii

http://www.stirigiurgiu.ro/exclusiv-decizia-care-va-duce-giurgiu-la-faliment/

27.05.2013

declaratiilor unor localnici din Bolintin Vale) pe suprafete restranse. /Giurgiu on line, http://giurgiuonline.net/grindina-cat-oul-de-gaina-la-bolintin-vale-in-furtuna-de-ieri/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

76

http://giurgiuonline.net/grindina-cat-oul-de-gaina-la-bolintin-vale-in-furtuna-de-ieri/

de pres/revista presei/revista... · web viewam aratat cum se fura, cine fura, cine sunt vinovatii...

Documents