de pres/revista presei/revista... · web viewacesta a declarat că până la finele anului se vor...

22.10.2015

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI17 -22 octombrie 2015

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

22.10.2015

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................6

Teme ANAR..................................................................................................................7Canalul Siret-Bărăgan ar putea fi refăcut cu sprijin din partea Israelului.....................7Canalul Siret-Bărăgan ar putea beneficia de expertiză din partea Israelului................8Digurile de pe Dunare, invadate de bursuci.................................................................9Primăria Capitalei ar putea pierde banii europeni pentru modernizarea lacurilor Floreasca şi Tei.............................................................................................................9Teme similare.............................................................................................................10Apa epurată, folosită în agricultură............................................................................10Camera Deputaţilor: ANM va avea activităţi care ţin de securitatea naţională.........12Teme de mediu...........................................................................................................13Acțiune națională de împădurire a 80 de hectare de terenuri publice, organizată în 14 noiembrie..............................................................................................................13

PRESA LOCALĂ............................................................................................................15ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA......................................15

Teme ABA...................................................................................................................15GALERIE FOTO: Goana după peşte în barajul Bascov de pe râul Argeş!.....................15Este golit lacul de acumulare Bascov.........................................................................15BRAMBUREALĂ! ÎNAINTE SĂ GOLIŢI BARAJELE, ANUNŢAŢI POPULAŢIA!...................16INCREDIBIL!!!!! Ce hârtie a trimis ABAAV la Primăria Piteşti!....................................16Fost director al ABA Argeş- Vedea, director adjunct la Administrația Națională ”Apele Române”....................................................................................................................17Tintele lui Tecău în vizita de 7 zile în China: aducerea de investiții la Molivişu şi în barajele de la Vidraru şi Râuşor.................................................................................18În cadrul unei acţiuni cu ocazia Zilei Internaţionale de Monitorizare a Apei,.............18Elevii au analizat apa..................................................................................................18MAI BINE EVITAȚI DECÂT SĂ MURIȚI! POD CU RISC MARE DE PRĂBUȘIRE................20Lebedele convieţuiesc cu… gunoiul de pe lac............................................................20

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

22.10.2015

Lecţie despre puritatea apei......................................................................................21Podul din Căteasca riscă să se prăbuşească...............................................................22Teme de mediu...........................................................................................................22Noi reguli de comercializare a lemnului.....................................................................22

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................23Teme ABA...................................................................................................................23Prefectura Dolj: Primarii din județ, puşi să se pregătească pentru sezonul rece.......23Prefectura Dolj: ORDINEA DE ZI A ŞEDINŢEI LĂRGITE A COLEGIULUI PREFECTURAL CU PARTICIPAREA PRIMARILOR/SECRETARILOR DIN JUDEŢUL DOLJ...............................24Sorin Răducan: Dacă veţi fi pregătiţi din timp vă veţi face viaţa mai uşoară în sezonul rece............................................................................................................................ 25Diminuarea riscurilor de inundaţii şi strategia de dezvoltare a judeţului, subiecte dezbătute în Colegiul Prefectural...............................................................................26

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT......................................................28Teme ABA...................................................................................................................28Sistemul energetic, îngenunchiat...............................................................................28

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET........................................................30Teme ABA...................................................................................................................30Administraţia Bazinală de Apă Siret reduce riscul la inundaţii în bazinul hidrografic al părâului Voitinel.........................................................................................................30

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA...........................................31Teme ABA...................................................................................................................31Pentru a preveni revarsarile Tisei - Lucrari antiinundatii la frontiera Maramuresului31În sezonul ploilor, un individ a compromis digul de la Acâş.......................................32NEMULŢUMIRI - Microhidrocentralele, contestate în Maramureş............................32Teme similare.............................................................................................................33Încep lucrările pe malul Someşului. "Asta nu poate continua! Vrem să vedem documente.Vrem planşe cu soluțiile tehnice"...........................................................33Audio. Viitorul Someşului asumat de primar pe Splaiul Independenței.....................35Controversata licitaţie Remin, reluată.......................................................................36

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

22.10.2015

Lobby pentru bandă. Emil Boc: "Voi insista foarte mult la aceste soluţii".................38Ţigănaş, despre betonarea Someşului: "Lucrurile nu s-au terminat nici pe departe" 40Teme de mediu...........................................................................................................42Tot românul poate participa la Campania naţională de împădurire..........................42Senatul a adoptat înfiinţarea gărzilor forestiere........................................................44De ce a ajuns RADP sa aiba exclusivitate pe rampa temporara de gunoi...................45Gunoaiele, tot mai aproape de Feleacu. Consiliul Judeţean Cluj a câştigat procesul cu Consiliul Local Feleacu...............................................................................................46Raportul Greenpeace România: Clujul, fruntaş la defrişările ilegale..........................47

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ....................................................48Teme similare.............................................................................................................48Pregătiţi pentru inundaţii...........................................................................................48Staţia de epurare a apei de la Călan a fost inaugurată...............................................50Fântâna din curtea casei şi apa noastră de fiecare zi.................................................51Vremea în următoarele două săptămâni: intervale calde, dar şi precipitaţii pe arii extinse........................................................................................................................53ANIF vrea să „dea” Mureşelul Primăriei.....................................................................54Miting în Apuseni: moții au aniversat 2 ani de la Marea Adunare de la Câmpeni......55Compania de Apă furnizează nămol pentru agricultură.............................................58În următorii 5 ani, Sistemul Naţional de Irigaţii va beneficia de peste un miliard de euro!.......................................................................................................................... 59Salvamont Tîrgu Mureş ar putea avea sediu nou la anul...........................................60Teme de mediu...........................................................................................................61Primăria Tîrgu-Mureş, reclamată pentru poluarea gropii de gunoi de la Cristeşti.....61Nivelul emisiilor de la Azomureş, în parametrii legali................................................62Funcţionarea Gărzilor Forestiere, aprobată de Senat. Condiţii pentru comisarii puşi să combată tăierile ilegale de pădure........................................................................63Gărzile forestiere, mai aproape de înființare.............................................................67Transilvania principala sursă de lemn a tăierilor ilegale.............................................68

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

22.10.2015

Organizație de mediu: Jumătate din tăierile de păduri din România sunt ilegale; Schweighofer pare să fie principalul beneficiar.........................................................69Aitoneni trimişi în judecată pentru furt de lemne......................................................70Lemn confiscat...........................................................................................................71Nivelul emisiilor de la Azomureş este în parametri legali..........................................71Platforma de deşeuri, curățată prin licitație...............................................................72Greenpeace România: Prejudiciu de 52 de milioane de euro din tăierile ilegale de pădure, în ultimii doi ani. Majoritatea, în Alba, Cluj şi Maramureş............................76Oraşul Reciclării 2015: Mediaşul, în top.....................................................................78Consiliul Municipal Târgu-Mureş: s-au alocat bani pentru transportul gunoiului......78Management forestier de stat sau privat?.................................................................79Sub privirile indiferente ale autorităților, pe Mureş în sus… abuzurile, ilegalitățile şi batjocura se țin lanț!..................................................................................................81Problema deşeurilor, din nou pe ordinea de zi a Consiliului Local.............................83Aproape 100 de mureşeni au protestat împotriva poluării........................................85Nereguli şi abuzuri în defileul Mureşului Superior.....................................................85Radarul pădurilor începe să dea rezultate.................................................................88

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................88Teme similare.............................................................................................................88Extindere de canalizare şi aducţiune de apă la Creţeni..............................................88Teme de mediu...........................................................................................................89Județul nostru pe harta ...ruşinii................................................................................89VOLUNTARI vâlceni au ecologizat în Râmnicu Vâlcea, Horezu şi Călimăneşti............9014 ECHIPAJE DIN 19 JUDEȚE, LA CONCURSUL „SĂ IUBIM NATURA”..........................91Cea mai mare arie protejată din Oltenia, în dezbatere publică..................................92Cea mai pură apă de pe planetă se găseşte în Bucegi................................................93

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD...................................94Teme de mediu...........................................................................................................94Cea mai pură apă de pe planetă se află în România. Unde găseşti „apa vie”.............94Actiune inedita a unor micuti ecologici vasluieni.......................................................94

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

22.10.2015

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

22.10.2015

Teme ANARCanalul Siret-Bărăgan ar putea fi refăcut cu sprijin din partea IsraeluluiCanalul Siret-Bărăgan, un proiect strategic prin care ar putea fi irigate 700.000 ha de teren în cea mai fertilă zonă agricolă a României, ar putea beneficia de expertiza Companiei Naţionale de Apă din Israel - Mekorot, anunţă Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP). Potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, citat de Agerpres, discuţiile privind cooperarea româno-israeliană în domeniul infrastructurii de apă au fost purtate în cadrul WATEC Israel, expoziţie de tehnologie şi inovaţie în domeniul managementului apei şi al controlului mediului, organizată în perioada 12-16 octombrie 2015. O parte a discuţiilor dintre delegaţia României, reprezentată de ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, şi reprezentanţii Mekorot s-a axat pe proiectul canalului Siret-Bărăgan. În momentul finalizării Canalului, acesta va iriga aproximativ 700.000 ha de teren agricol. Ministerul Mediului, prin Administraţia Fondului pentru Mediu, va reface, în perioada următoare, studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic al Canalului Siret-Bărăgan, a menţionat Graţiela Gavrilescu.Discuţiile au stabilit pentru perioada următoare un schimb de informaţii între cele două state privind detaliile tehnice ale proiectului Siret-Bărăgan, pentru a identifica posibilităţile concrete de conlucrare în cadrul acestui proiect.Israelul este o ţară care a dobândit experienţă extraordinară în domeniul managementului apei, dezvoltând soluţii unice de gospodărire a apelor reziduale, tratare, desalinizare, securitatea apei şi de irigare. Delegaţia României a vizitat Ariel Sharon Park, dezvoltat pe o fostă groapă de gunoi, staţia de desalinizare de la ASHDOD, precum şi una dintre cele mai mari staţii de epurare din Orientul Mijlociu (SHAFDAN).În primăvara anului 2014, senatorii au adoptat un proiect de lege prin care a fost înfiinţată Regia Autonomă "Administraţia Canalului Siret-Bărăgan", entitate juridică aflată sub autoritatea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine prin transferul din patrimoniul Administraţiei Naţionale "Apele Române" a tuturor bunurilor aferente obiectivului de investiţii "Canalul Siret-Bărăgan", bunuri imobile proprietatea publică a statului, mai notează Agerpres. /AgroInfo,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

22.10.2015

http://www.agroinfo.ro/politic/canalul-siret-baragan-ar-putea-fi-refacut-cu-sprijin-din-partea-israelului/Ziarul Fermierul, http://www.ziarulfermierului.ro/canalul-siret-baragan-ar-putea-fi-refacut-cu-sprijin-din-partea-israelului//DC News, http://www.dcnews.ro/canalul-siret-baragan-proiectul-lui-ceau-escu-interes-major-pentru-un-investitor-din-israel_487214.html/Ziare live, http://www.ziarelive.ro/stiri/canalul-siret-baragan-proiectul-lui-ceausescu-interes-major-pentru-un-investitor-din-israel.html

Canalul Siret-Bărăgan ar putea beneficia de expertiză din partea IsraeluluiCanalul Siret-Bărăgan, un proiect strategic privind irigarea celei mai vaste şi mai fertile zone agricole a României, ar putea beneficia de expertiza Companiei Naţionale de Apă din Israel - Mekorot, potrivit unui comunicat de presă al Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.Discuţiile privind cooperarea româno-israeliană în domeniul infrastructurii de apă au fost purtate în cadrul WATEC Israel, expoziţie de tehnologie şi inovaţie în domeniul managementului apei şi al controlului mediului, organizată în perioada 12-16 octombrie.O parte a discuţiilor dintre delegaţia României, reprezentată de ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, şi reprezentanţii Mekorot s-a axat pe proiectul canalului Siret-Bărăgan, un proiect strategic privind irigarea celei mai vaste şi mai fertile zone agricole a României. „În momentul finalizării Canalului, acesta va iriga aproximativ 700.000 de hectare de teren agricol. Ministerul Mediului prin Administraţia Fondului pentru Mediu va reface, în perioada următoare, studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic al Canalului Siret-Bărăgan. Credem că experienţa dumneavoastră ne poate sprijini în finalizarea acestui proiect strategic”, a menţionat Graţiela Gavrilescu. Potrivit ministerului de resort, discuţiile au stabilit pentru perioada următoare un schimb informaţional între cele două state privind detaliile tehnice ale proiectului Siret-Bărăgan pentru identificarea posibilităţilor concrete de conlucrare în cadrul acestui proiect de anvergură. /Antena Satelor,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

http://www.ziarelive.ro/stiri/canalul-siret-baragan-proiectul-lui-ceausescu-interes-major-pentru-un-investitor-din-israel.html

http://www.ziarelive.ro/stiri/canalul-siret-baragan-proiectul-lui-ceausescu-interes-major-pentru-un-investitor-din-israel.html

http://www.dcnews.ro/canalul-siret-baragan-proiectul-lui-ceau-escu-interes-major-pentru-un-investitor-din-israel_487214.html

http://www.dcnews.ro/canalul-siret-baragan-proiectul-lui-ceau-escu-interes-major-pentru-un-investitor-din-israel_487214.html

http://www.ziarulfermierului.ro/canalul-siret-baragan-ar-putea-fi-refacut-cu-sprijin-din-partea-israelului/

http://www.ziarulfermierului.ro/canalul-siret-baragan-ar-putea-fi-refacut-cu-sprijin-din-partea-israelului/

http://www.agroinfo.ro/politic/canalul-siret-baragan-ar-putea-fi-refacut-cu-sprijin-din-partea-israelului

http://www.agroinfo.ro/politic/canalul-siret-baragan-ar-putea-fi-refacut-cu-sprijin-din-partea-israelului

22.10.2015

http://www.antenasatelor.ro/%C8%99tiri/56-mediu/16864-canalul-siret-b%C4%83r%C4%83gan-ar-putea-fi-beneficia-de-expertiz%C4%83-din-partea-israelului.html

Digurile de pe Dunare, invadate de bursuci

/Profitul Agricol

Primăria Capitalei ar putea pierde banii europeni pentru modernizarea lacurilor Floreasca şi Tei Aproape 25 de milioane de lei, bani europeni, sunt blocați pe fundul lacurilor Floreasca şi Tei. Suma va fi chiar pierdută dacă până la finalul anului Primăria Capitalei nu va încheia lucrările pentru modernizarea zonei pentru agrement. Şantierul a fost oprit după ce specialiştii de la Apele Române au constatat că cerinţele din aviz nu sunt respectate de constructor.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9



22.10.2015

Lucrările la cele două lacuri au început în februarie. Amenajările ar fi fost aproape încheiate, însă şantierul a fost oprit pentru că cerințele din avize nu au fost respectate de constructor.Până în prezent, s-au aplicat 5 sancţiuni contravenţionale şi s-au dispus măsuri, în continuare, în vederea reintrării în legalitate. Cele două amenzi aplicate au fost una către beneficiar şi cealaltă către constructor, fiecare în valoare de 35.000 lei.Șantierul este abandonat. Niciun muncitor nu mai lucrează. Nu se lucrează nici pe uscat, dar nici în albia râului Colentina, unde stuful a pus stăpânire pe aproape întregul teren. Specialiştii în mediu susțin că este imposibil ca primăria să obțină avize noi şi să şi termine lucrările până la sfârşitul anului. Fără încheierea amenajărilor, Bucureştiul va pierde partea de finanțare primită de la Uniunea Europeană: aproape 25 de milioane de lei. Municipalitatea susține însă că aproape jumătate din proiect este gată şi se roagă ca vremea să fie bună şi să poata lucra până în decembrie. Modernizarea lacurilor Floreasca şi Tei din şi realizarea unui circuit turistic în zonă prevede construirea a şase porturi, 12 pontoane, benzi pentru biciclete şi spații de spectacole. Primăria îşi propune ca proiectul să atragă anual peste un milion de turişti. /Stiri TVR, http://stiri.tvr.ro/primaria-capitalei-ar-putea-pierde-banii-europeni-pentru-modernizarea-lacurilor-floreasca-si-tei_66458.html

Teme similareApa epurată, folosită în agriculturăRAJA a inaugurat ieri stația de epurare din localitatea Mihail Kogălniceanu, în urma unei investiții de 16 milioane de lei.„Ca element de noutate, aceasta are o treaptă de tratare cu ultraviolete. Deci apa care a fost tratată mecanic şi chimic, înainte de a fi deversată, este tratată cu ultraviolete. Este o ambiție şi o inițiativă a companiei noastre, care este pionier național în acest domeniu, de a introduce acest tratament cu ultraviolete, atât la apa potabilă, cât şi la apa uzată. Tratamentul cu raze ultraviolete distruge în proporție de 99,99% orice urmă de germen, bacterie, microb, virus. Apa este practic curățată din punct de vedere organoleptic, chimic, bacteriologic, mecanic. Este o apă curată ca apa de izvor“, a declarat Felix Stroe,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

http://stiri.tvr.ro/primaria-capitalei-ar-putea-pierde-banii-europeni-pentru-modernizarea-lacurilor-floreasca-si-tei_66458.html

http://stiri.tvr.ro/primaria-capitalei-ar-putea-pierde-banii-europeni-pentru-modernizarea-lacurilor-floreasca-si-tei_66458.html

22.10.2015

director general SC RAJA SA. Apa ar putea fi foarte bine să fie folosită pentru uzul populației, dar normele nu permit. Nu se va pierde însă, ci va fi folosită în circuitul agricol.A cincea ţară în lumeO astfel de tehnologie se aplică în numai patru țări din lume Rusia, Canada, Japonia şi Statele Unite ale Americii. „În SUA, toate spitalele sunt obligate să trateze apa cu ultraviolete“, a completat preşedintele Consiliului Județean Constanța, Cristinel Dragomir, prezent la inaugurarea de ieri. Felix Stroe a precizat că în statul Washington o uriaşă stație de epurare de pe râul Potomac foloseşte apa tratată cu ultraviolete pentru a alimenta un acvariu uriaş unde trăiesc 16 sturioni, pentru a dovedi populației că apa este curată.Investiţie de 15,8 milioane leiInvestiția în stația de epurare este în valoare de 15,8 milioane lei, din care SC RAJA SA asigură o cofinanțare de 4,52 milioane lei. Aceasta este amplasată în apropierea emisarului, pârâul Agi Cabul, la o distanță de circa 2,5 km de localitatea Mihail Kogălniceanu, şi a fost proiectată pentru o populație echivalentă de 12.490 persoane.Apele uzate colectate din localitate, dar şi de la nivelul bazei militare şi de la unitățile industriale din zonă sunt pompate către stația de epurare printr-o stație de pompare nouă. Principalele componente ale procesului incluse în noua stație de epurare sunt: treapta mecanică, treapta biologică şi treapta de tratare a nămolului, care include şi o stație de pompare nămol biologic, dar şi o hală de deshidratare a nămolului.CLASAMENT. RAJA, peste Ministerul Educaţiei„Într-un top al beneficiarilor la nivel național care au obținut cele mai multe fonduri europene, RAJA Constanța se află pe locul al cincilea“, a precizat ministrul Marius Nica. Aceasta se situează după companiile din Ministerul Transporturilor şi Administrația Națională Apele Române, dar înaintea Ministerului Educației şi Cercetării. În total, compania din Constanța a atras fonduri europene de un miliard de lei.Un miliard de euro pentru mediuLa conferința de presă a fost prezent şi Marius Nica, ministrul Fondurilor Europene. Acesta a declarat că până la finele anului se vor atrage fonduri europene de un miliard

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

22.10.2015

de euro pentru mediu. „Într-un top al beneficiarilor la nivel național care au obținut cele mai multe fonduri europene, RAJA Constanța se află pe locul al cincilea“, a spus acesta. /Romania Libera, http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/apa-epurata--folosita-in-agricultura-397155/Ziare.com, http://www.ziare.com/bucuresti/stiri-actualitate/apa-epurata-folosita-in-agricultura-5755249/Antena.ro, http://www.antena.ro/stiri/apa-epurata-folosita-in-agricultura/Ultimele stiri, http://www.ultimelestiri.com/apa-epurata-folosita-in-agricultura-644048.html

Camera Deputaţilor: ANM va avea activităţi care ţin de securitatea naţionalăCamera Deputaţilor a adoptat, miercuri, un proiect iniţiat de Guvern care prevede ca ANM să aibă activităţi care ţin de securitate naţională, furnizarea de informaţii referitoare la un nor poluat, la accidente chimice, nucleare sau la fenomene meteo extreme, inundaţii, deşertificare.Directorul Agenţiei Naţionale de Meteorologie, Ion Sandu, a spus, în plen, că pentru perioada următoare sunt argumente foarte puternice pentru introducerea a trei activităţi de securitate naţională în cadrul Agenţiei."ANM are capacitatea tehnică şi profesională să furnizeze autorităţilor naţionale informaţii privind deplasarea unui nor poluat în cazul unui accident chimic sau nuclear în orice punct din zona Balcanilor. Consider că ţine de securitate naţională să ştii unde duci populaţia. Doi, ANM are capacitatea să monitorizeze dacă în România se acţionează activ pentru modificarea vremii. Are capacitatea să furnizeze autorităţilor şi agricultorilor informaţii privind ce va urma-deşertificare, fenomene meteo extreme, secetă extremă sau inundaţii", a spus Sandu. Potrivit proiectului de lege, ANM realizează studii şi cercetări privind identificarea şi evoluţia zonelor vulnerabile la diverse fenomene meteorologice severe precum secetă, deşertificare, inundaţii, identifică, monitorizează şi analizează situaţiile şi zonele în care este posibil să se intervină activ în atmosferă în vederea modificării regimului precipitaţiilor atmosferice, elaborează

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

http://www.ultimelestiri.com/apa-epurata-folosita-in-agricultura-644048.html

http://www.ultimelestiri.com/apa-epurata-folosita-in-agricultura-644048.html

http://www.antena.ro/stiri/apa-epurata-folosita-in-agricultura

http://www.ziare.com/bucuresti/stiri-actualitate/apa-epurata-folosita-in-agricultura-5755249

http://www.ziare.com/bucuresti/stiri-actualitate/apa-epurata-folosita-in-agricultura-5755249

http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/apa-epurata--folosita-in-agricultura-397155

http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/apa-epurata--folosita-in-agricultura-397155

22.10.2015

prognoze ale câmpului poluant în cazul unui accident chimic sau nuclear. /Mediafax, http://www.mediafax.ro/politic/camera-deputatilor-anm-va-avea-activitati-care-tin-de-securitatea-nationala-14857283/MondoNews, http://www.mondonews.ro/camera-deputatilor-a-adoptat-un-proiect-prin-care-anm-va-avea-activitati-care-tin-de-securitatea-nationala//B1TV, http://m.b1.ro/stiri/eveniment/proiect-prin-care-anm-va-avea-activitati-care-tin-de-securitatea-nationala-adoptat-de-camera-deputatilor-128495.html/E-politic, http://www.e-politic.ro/revista-presei/camera-deputatilor-a-adoptat-un-proiect-prin-care-anm-va-avea-activitati-care-tin-de-securitatea-nationala-298280/Ziare Realitatea, http://ziare.realitatea.net/camera-deputatilor-anm-va-avea-activitati-care-tin-de-securitatea-nationala_1796386.html/Digi 24, http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/ANM+va+avea+activitati+de+securitate+nationala

Teme de mediuAcțiune națională de împădurire a 80 de hectare de terenuri publice, organizată în 14 noiembrieO suprafață de 80 de hectare de terenuri publice neproductive urmează să fie împădurite în data de 14 noiembrie, în cadrul campaniei 'Plantăm! Îngrijim! Împădurim!', demarată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor /MMAP/, în parteneriat cu Asociația EcoAssist. Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, perioada de înscriere pentru campania de împădurire va avea loc în intervalul 20 octombrie — 14 noiembrie 2015. 'Ne aşteptăm ca peste 650.000 de români să fie alături de noi pe 14 noiembrie şi fiecare să planteze cel puțin un puiet într-un loc care îi este la îndemână. Romsilva va furniza gratuit puieții necesari împăduririi terenurilor puse la dispoziție de administrațiile publice locale şi va oferi asistență de specialitate pe toate plantațiile pe care se vor implica voluntarii. Totodată, specialiştii Romsilva vor îngriji puieții ce vor fi plantați, până la atingerea maturității', a precizat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Grațiela Gavrilescu.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/ANM+va+avea+activitati+de+securitate+nationala

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/ANM+va+avea+activitati+de+securitate+nationala

http://ziare.realitatea.net/camera-deputatilor-anm-va-avea-activitati-care-tin-de-securitatea-nationala_1796386.html

http://ziare.realitatea.net/camera-deputatilor-anm-va-avea-activitati-care-tin-de-securitatea-nationala_1796386.html

http://www.e-politic.ro/revista-presei/camera-deputatilor-a-adoptat-un-proiect-prin-care-anm-va-avea-activitati-care-tin-de-securitatea-nationala-298280

http://www.e-politic.ro/revista-presei/camera-deputatilor-a-adoptat-un-proiect-prin-care-anm-va-avea-activitati-care-tin-de-securitatea-nationala-298280

http://m.b1.ro/stiri/eveniment/proiect-prin-care-anm-va-avea-activitati-care-tin-de-securitatea-nationala-adoptat-de-camera-deputatilor-128495.html

http://m.b1.ro/stiri/eveniment/proiect-prin-care-anm-va-avea-activitati-care-tin-de-securitatea-nationala-adoptat-de-camera-deputatilor-128495.html

http://www.mondonews.ro/camera-deputatilor-a-adoptat-un-proiect-prin-care-anm-va-avea-activitati-care-tin-de-securitatea-nationala/

http://www.mondonews.ro/camera-deputatilor-a-adoptat-un-proiect-prin-care-anm-va-avea-activitati-care-tin-de-securitatea-nationala/

http://www.mediafax.ro/politic/camera-deputatilor-anm-va-avea-activitati-care-tin-de-securitatea-nationala-14857283

http://www.mediafax.ro/politic/camera-deputatilor-anm-va-avea-activitati-care-tin-de-securitatea-nationala-14857283

22.10.2015

Prin intermediul campaniei 'Plantăm! Îngrijim! Împădurim!' vor fi împădurite 80 de hectare de terenuri publice neproductive confirmate de primării, prin plantarea a peste 300.000 de puieți. Totodată, este aşteptată o implicare masivă a societății civile, astfel încât peste 650.000 de români să planteze câte un copac iar 14 noiembrie 2015 să devină ziua în care au fost plantați un milion de puieți.Conform MMAP, plantațiile oficiale şi platforma de înscriere a voluntarilor sunt disponibile pe site-ul www.plantamfaptebune.ro, unde sunt aşteptați toți cei care doresc să se alăture acestei ample acțiuni. Pe respectiva pagină de internet sunt puse la dispoziția doritorilor două modalități de implicare: înscrierea ca voluntar în cadrul unei plantații oficiale într-unul din județele disponibile pe hartă sau organizarea propriei acțiuni. În ambele situații este necesară înscrierea pe site, pentru o bună organizare a campaniei atât pe plantațiile oficiale, cât şi pe cont propriu. /Agerpres, http://www.agerpres.ro/economie/2015/10/20/actiune-nationala-de-impadurire-a-80-de-hectare-de-terenuri-publice-organizata-in-14-noiembrie-10-43-48/Click, http://www.click.ro/news/national/iti-pasa-ce-aer-respiri-atunci-planteaza-un-copac-pe-14-noiembrie/Green – Report, http://www.green-report.ro/ziua-in-care-au-fost-plantati-1-000-000-de-puieti/

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

http://www.green-report.ro/ziua-in-care-au-fost-plantati-1-000-000-de-puieti/

http://www.green-report.ro/ziua-in-care-au-fost-plantati-1-000-000-de-puieti/

http://www.click.ro/news/national/iti-pasa-ce-aer-respiri-atunci-planteaza-un-copac-pe-14-noiembrie

http://www.click.ro/news/national/iti-pasa-ce-aer-respiri-atunci-planteaza-un-copac-pe-14-noiembrie

http://www.agerpres.ro/economie/2015/10/20/actiune-nationala-de-impadurire-a-80-de-hectare-de-terenuri-publice-organizata-in-14-noiembrie-10-43-48

http://www.agerpres.ro/economie/2015/10/20/actiune-nationala-de-impadurire-a-80-de-hectare-de-terenuri-publice-organizata-in-14-noiembrie-10-43-48

22.10.2015

Teme ABAGALERIE FOTO: Goana după peşte în barajul Bascov de pe râul Argeş!Câțiva pescari au uitat de vremea rece de afară, dar şi de pericolul la care s-au expus şi au intrat în barajul Bascov golit de Administrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea în vederea executării unor lucrări de reparații programate prin Programul de Gospodărire a Apelor. Chiar dacă este interzisă traversarea râului prin locurile neamenajate, cetățenii au intrat cu plasele să prindă peşte numai că au avut surpriza să nu găsească mai nimic. ,,Am intrat aşa cum mă vedeți când am văzut că barajul Bascov este golit. Nu am prins mai nimic, mai mult m-am umplut de noroi din cap până în picioare, am şi înghețat de frig. Nu ştiu cum voi pleca eu acasă aşa plin de noroi”, ne-a declarat un tânăr intrat în barajul de la Bascov. /Ziarul din Muscel, http://www.ziaruldinmuscel.ro/articol/galerie-foto-goana-dup%C4%83-pe%C5%9Fte-%C3%AEn-barajul-bascov-de-pe-r%C3%A2ul-arge%C5%9F

Este golit lacul de acumulare BascovDe pe data de 16 octombrie, adică de vinerea trecută, au început lucrările de golire a lacului de acumulare Bascov, operațiunea fiind desfăşurată de către Administrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea. Această operațiune este necesară pentru executarea unor lucrări de reparații programate prin Programul de Gospodărire a Apelor. Debitele deversate de aproximativ 50 mc/s vor fi tranzitate fără probleme de albia râului Argeş din aval de barajul Bascov până în acumularea Prundu - răul Argeş. Reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Argeş - Vedea au punctat faptul că până la data de 24 octombrie, atunci când vor fi încheiate aceste lucrări să fie interzisă staționarea pe malurile cursului de râu, scăldarea sau traversarea acestuia prin locuri neamenajate. /Top, http://www.ziartop.ro/subiectul-zilei/86398-este-golit-lacul-de-acumulare-bascov

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

http://www.ziartop.ro/subiectul-zilei/86398-este-golit-lacul-de-acumulare-bascov

http://www.ziartop.ro/subiectul-zilei/86398-este-golit-lacul-de-acumulare-bascov

http://www.ziaruldinmuscel.ro/articol/galerie-foto-goana-dup%C4%83-pe%C5%9Fte-%C3%AEn-barajul-bascov-de-pe-r%C3%A2ul-arge%C5%9F

http://www.ziaruldinmuscel.ro/articol/galerie-foto-goana-dup%C4%83-pe%C5%9Fte-%C3%AEn-barajul-bascov-de-pe-r%C3%A2ul-arge%C5%9F

22.10.2015

BRAMBUREALĂ! ÎNAINTE SĂ GOLIŢI BARAJELE, ANUNŢAŢI POPULAŢIA!Administrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea, instituție condusă de directoarea Tatiana Diaconu, a luat decizia de a goli controlat barajul Bascov de pe râul Argeş în vederea executării unor lucrări de reparații programate prin Programul de Gospodărire a Apelor.Toate bune şi frumoase, numai că abia pe 20 octombrie ABAAV a transmis Primăriei Piteşti o adresă în care informează că va goli barajul în intervalul 16 octombrie-24 octombrie! Iar Primăria a anunțat populația azi, 21 octombrie, în cadrul unei conferințe de presă! Debitele deversate sunt de aproximativ 50 de mc pe secundă şi sunt tranzitate până în acumularea Prundu. Primăriile Bascov şi Piteşti au fost informate să anunțe populația că este interzisă staționarea pe malurile cursului Argeşului, scăldarea sau traversarea râului prin locuri neamenajate. /Epitesti, http://epitesti.ro/stiri/daca-murea-cineva-inainte-sa-goliti-barajele-anuntati-populatia/

INCREDIBIL!!!!! Ce hârtie a trimis ABAAV la Primăria Piteşti!Administrația Bazinală Argeş Vedea a trimis către Primăria Piteşti, ieri, 20.10.2015, o informare prin care solicita sprijinul primăriei pentru a informa cetățenii că lacul de acumulare de la Bascov va fi golit. Până aici, toate bune şi frumoase, numai că golirea lacului de acumulare de la Bascov a început în data de 16.10.2015, deci cu patru zile înainte de a trimite informarea. Și ca şi cum nu ar fi fost de ajuns gafa celor de la ABAAV, aceştia continuă să se facă de râs. "Avem rugămintea către primăriile Bascov şi Piteşti să informeze populația asupra acestei deversări, fiind interzisă staționarea pe malurile cursului de râu, scăldarea sau traversarea râului prin locuri neamenajate". Penibil domnilor de la ABAAV, şi când spun domnilor o intruduc în cauză şi pe doamna director care semnează ca primarul! Cum să interzici scăldarea când afară sunt 10 grade? Cine se scaldă pe vremea asta? Sau este un format tip de informare la care se schimbă doar data? Că e vară, că e iarnă, în toate informările plecate de la ABAAV e interzis scăldatul? /Institutiile statului, http://www.institutiilestatului.ro/shownews.cfm?id=5208&hid=59B1DEFF341EDB0B76ACE57820CEF237

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

http://www.institutiilestatului.ro/shownews.cfm?id=5208&hid=59B1DEFF341EDB0B76ACE57820CEF237

http://www.institutiilestatului.ro/shownews.cfm?id=5208&hid=59B1DEFF341EDB0B76ACE57820CEF237

http://epitesti.ro/stiri/daca-murea-cineva-inainte-sa-goliti-barajele-anuntati-populatia/

http://epitesti.ro/stiri/daca-murea-cineva-inainte-sa-goliti-barajele-anuntati-populatia/

22.10.2015

Fost director al ABA Argeş- Vedea, director adjunct la Administrația Națională ”Apele Române”Pe surse am aflat că Dumitru Ciobanu, fostul director ABA Argeş Vedea şi actual director al Serviciu de Gospodărire a Apelor Argeş, ar fi în cărți pentru unul dintre cele două posturi de director adjunct de la Administrația Națională ”Apele Române”. Mai mult, chiar şi ANAR-ul a renunțat la interimat şi şi-a numit director, pe un anume Sandu Voicu. Evident că, în acest context, ne-am putea aştepta să se iasă din interimat şi la Argeş. Vă reamintim că la Administrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea atribuțiile directorului general sunt delegate directorului tehnic de resurse de apă şi planuri de management, Tatiana Diaconu, din martie 2014, după ce directorului de atunci, Marius Pîrvu, i-a expirat mandatul de detaşare de 6 luni la ABAAV. /Criterii.ro http://www.criterii.ro/index.php/en/arges/14466-fost-director-al-aba-arges-vedea-director-adjunct-la-administratia-nationala-apele-romane

Tintele lui Tecău în vizita de 7 zile în China: aducerea de investiții la Molivişu şi în barajele de la Vidraru şi Râuşor

/Jurnal de Arges

În cadrul unei acţiuni cu ocazia Zilei Internaţionale de Monitorizare a Apei,Elevii au analizat apaSocietatea Apă Canal 2000 SA Piteşti a sărbătorit, de curînd, Ziua Internațională de Monitorizare a Apei, eveniment global de educație menit să stimuleze organizarea şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

http://www.criterii.ro/index.php/en/arges/14466-fost-director-al-aba-arges-vedea-director-adjunct-la-administratia-nationala-apele-romane




22.10.2015

implicarea publică în acțiunea de protejare a resurselor de apă ale planetei. Evenimentul a fost organizat alături de şcoli cu care societatea colaborează în cadrul programului educațional şi de instituții cu responsabilități în domeniul protecției mediului. Și anul acesta, oamenii au fost chemați să lucreze împreună, să se implice într-o activitate care urmăreşte protejarea apelor locale. A fost organizată o excursie în zona munților Iezer - Păpuşa, la cabana Voina la care au participat 22 elevi şi cadre didactice de la Liceul Tehnologic Dacia Piteşti, Liceul Tehnologic Nr. 1 Mărăcineni şi Liceul Teoretic Ion Mihalache Topoloveni. Au vizitat Barajul Rîuşor Scopul acestei acțiuni a fost acela de formare a unei atitudini de respect față de mediul înconjurător şi de dezvoltare a unor comportamente responsabile față de ceea ce ne înconjoară. Pe traseu, au fost prelevate probe de apă din diferite surse, probe care au fost analizate cu ajutorul unei truse speciale de către elevi sub supravegherea cadrelor didactice. Elevii au fost grupați în două echipe şi la sfîrşitul fiecărei monitorizări datele obținute au fost comparate, rezultatele fiind foarte apropiate ca valoare. Desfăşurarea acestor teste simple de monitorizare a învățat participanții care sunt cei mai obişnuiți indicatori ai sănătății apei şi a determinat manifestarea unei atitudini pozitive față de mediu şi apă. Acţiunea a cuprins şi o vizită la Barajul Rîuşor, aflat în administrarea ABA Argeş - Vedea, unde şeful acestui obiectiv a oferit informaţii participanţilor. S-a făcut şi o ecologizare a zonei din imediata apropiere a cabanei Voina. Alături de organizatori, au fost şi reprezentanți ai Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Servsal Argeş care au asigurat materiale necesare acțiunii, dar şi reprezentanți ai Agenției pentru Protecția Mediului Argeş. Verificarea stării de sănătate a apelor a avertizat participanții asupra efectelor poluării, prevenirea poluării fiind componenta esențială a activităților societății. Mesajul a fost simplu, fiecare cetățean consumator de apă este dator să ia parte activ la protecția surselor de apă, nu numai guvernul sau marile organizații, iar puterea exemplului a fost uimitoare. Ziua Internațională de Monitorizare a Apei este, de fapt, o ocazie bună pentru a le reaminti încă odată oamenilor cât de importante sunt eforturile concrete de a oferi spre consum apă curată, cât de necesar este să identifici marile probleme ale apei şi să găseşti soluții eficiente la aceste probleme. /Curierul zilei,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

22.10.2015

http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=72347&Itemid=375

MAI BINE EVITAȚI DECÂT SĂ MURIȚI! POD CU RISC MARE DE PRĂBUȘIRE...Podul de la Căteasca prezintă un real pericol pentru şoferi. Există avertismentul lansat de specialişti că acesta se poate prăbuşi oricând din cauza eroziunilor existente la baza construcției. Cu toate că în cadrul Consiliului Județean Argeş se vorbeşte despre reabilitarea sa, prin realizarea unui prag de fund care să protejeze construcția de eroziunea apei, până la acest moment nu s-a luat nicio măsură în acest sens. Mai exact, deşi prezintă un mare risc pentru şoferi, podul nu a fost închis şi nici nu s-a organizat vreo licitație în vederea începerii lucrărilor de reabilitare. Tot ce se poate spune este că se aşteaptă o expertiză tehnică a construcției de la Căteasca. /Ziar Obiectiv, http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/actualitate/34480-mai-bine-evitati-decat-sa-muriti-pod-cu-risc-mare-de-prabusire

Lebedele convieţuiesc cu… gunoiul de pe lacSituație greu de imaginat în orice alt stat civilizat din Europa. Poate că astfel de aspecte ar mai putea fi întâlnite prin unele țări subdezvoltate, nicidecum într-un stat european cu pretenții de protecție a mediului. Cine trece prin zona lacului de acumulare Piteşti-Prundu are neplăcuta surpriză să constate că luciul apei e acoperit în mare măsură de cantități impresionante de peturi şi alte obiecte plutitoare. Adusă din amonte, mizeria s-a strâns în special spre malurile dinspre baraj, unde curenții sunt foarte slabi, precum şi lângă flotoarele din zona prizelor care dirijează apa spre turbinele centralei electrice. Peisajul este de-a dreptul dezolant, dovedind că, aşa cum am mai relatat, în plin secol XXI încă sunt oameni – din nefericire, foarte mulți – care aruncă gunoiul pe malurile cursurilor de apă, pe care le-au transformat în rampe de gunoi, sau direct în râu. Fără să le pese că, procedând astfel, nu fac altceva decât să otrăvească natura, în general, şi apele, în special, şi nici că pentru multe localități râurile constituie principala sursă de alimentare cu apă potabilă a cetățenilor (după parcurgerea etapelor tehnologice de tratare). Din câte se pare, reprezentanții Apelor Române Argeş nu văd dezastrul de pe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/actualitate/34480-mai-bine-evitati-decat-sa-muriti-pod-cu-risc-mare-de-prabusire





22.10.2015

lacul Prundu. Sau nu vor să-l vadă. Și nici să ia măsuri de curățare. La fel, nici administrațiile din localitățile riverane cursurilor de apă din județ nu-i văd pe cei care aruncă la gârlă tot ceea ce le prisoseşte prin bătătură. Paradoxal, miile de lebede, rațe sălbatice, lişițe, pescăruşi, chire de baltă şi alte zburătoare conviețuiesc cu cantitatea aceea impresionantă de deşeuri, printre care înoată grațioase. Aceste păsări, spun specialiştii, au găsit pe lacul de la marginea Piteştiului un mediu propice pentru adăpostul oferit de papura şi stufărişul crescute din belşug, unde şi cuibăresc, precum şi sursă de hrană. Problema pe care ne-o punem este că, în condiția poluării lacului cu tot felul de deşeuri, este pusă în pericol supraviețuirea nevinovatelor zburătoare care de ani buni iernează aici. De aceea considerăm că se impune urgent intervenția instituțiilor abilitate, măcar pentru curățarea lacului Prundu, aşa încât păsăretul să nu fie pus în pericol. /Argesul, http://www.ziarulargesul.ro/lebedele-convietuiesc-cu-gunoiul-de-pe-lac/

Lecţie despre puritatea apeiZilele trecute, Apă Canal 2000 SA Piteşti a sărbătorit Ziua Internațională de Monitorizare a Apei, eveniment global de educație civică şi ecologică, al cărui obiectiv este implicarea publică în acțiuni de protejare a resurselor de apă. Operatorul regional de apă şi canalizare argeşean a organizat o excursie în zona munților Iezer-Păpuşa, la Cabana Voina, la care au participat, cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean, 22 de elevi şi cadre didactice de la Liceul Tehnologic „Dacia” Piteşti, Liceul Tehnologic Nr. 1 Mărăcineni şi Licelul Teoretic „Ion Mihalache” Topoloveni. Pe traseu au fost prelevate probe de apă din diferite surse, care au fost analizate cu ajutorul unei truse speciale. De asemenea, a mai fost efectuată o vizită la barajul Râuşor, aflat în administrarea Apelor Române Argeş, unde şeful obiectivului a oferit explicații despre circuitul apei în amenajarea respectivă. De asemenea, a fost organizată şi o ecologizare a zonei din imediata apropiere a Cabanei Voina, împreună cu reprezentanți ai ADI Servsal Argeş, care a asigurat saci pentru colectarea deşeurilor, şi ai Agenției pentru Protecția Mediului Argeş. /Argesul, http://www.ziarulargesul.ro/lectie-despre-puritatea-apei/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://www.ziarulargesul.ro/lectie-despre-puritatea-apei/

http://www.ziarulargesul.ro/lebedele-convietuiesc-cu-gunoiul-de-pe-lac/

http://www.ziarulargesul.ro/lebedele-convietuiesc-cu-gunoiul-de-pe-lac/

22.10.2015

Podul din Căteasca riscă să se prăbuşeascăConsiliul Județean Argeş a solicitat o expertiză tehnică la podul nou de la Căteasca, cel la a cărui construcție a fost omisă amenajarea unui prag de fund. Situația pare să fie complicată, concluzia fiind că traficul rutier poate duce la prăbuşirea podului, deoarece eroziunea solului este puternică. Florin Tecău, preşedintele Consiliului Județean, a spus că noul prag de fund nu poate fi făcut decât după ce se va îndepărta vechiul pod afectat, la rându-i, tot de eroziunea solului. Va trebui montat şi un sistem de monitorizare a vibrațiilor provenite din trafic, astfel încât să se poată impune, dacă este cazul, restricții. Lucrările la pragul de fund trebuie să fie făcute de către Administrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea. /Argesul, http://www.ziarulargesul.ro/podul-din-cateasca-risca-sa-se-prabuseasca/

Teme de mediuNoi reguli de comercializare a lemnuluiPentru a stopa tăierile ilegale din păduri, a fost aprobată o hotărîre de guvern prin care se extinde sfera de control a Gărzii Naționale de Mediu în domeniul comercializării lemnului şi produselor din lemn, prin stabilirea unor obligatii ce le revin operatorilor ce introduc pentru prima dată pe piață astfel de produse. Astfel, operatorii, persoane fizice sau juridice, care introduc pentru prima dată lemn şi produse din lemn pe piața UE, trebuie să utilizeze un sistem de analiză şi gestionare a riscurilor recoltării ilegale a lemnului, sistem Due Diligence. Sistemul „due diligence“ asigură accesul la informații Sistemul „due diligence“ include trei elemente inerente gestionarii riscului: accesul la informații, evaluarea riscului şi atenuarea riscului identificat. Sistemul „due diligence“ are scopul să asigure accesul la informații privind sursele şi furnizorii de lemn şi produse din lemn introduse pe piața internă pentru prima dată, inclusiv informații relevante, cum ar fi respectarea legislației aplicabile, țara de recoltare, specia şi cantitatea şi, după caz, regiunea subnațională şi concesiunea de recoltare, codul corespunzător produsului şi beneficiarul. Produsele din lemn expediate care nu îndeplinesc aceste condiții sînt considerate fără proveniență legală. Potrivit actului normativ adoptat, următoarele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

http://www.ziarulargesul.ro/podul-din-cateasca-risca-sa-se-prabuseasca/

http://www.ziarulargesul.ro/podul-din-cateasca-risca-sa-se-prabuseasca/

22.10.2015

fapte constituie contravenții şi se sancționează astfel: nerespectarea de către operatorii economici a obligației de a implementa şi de a utiliza un sistem „due diligence“, cu amenzi de la 5.000 la 10.000 de lei; neîndeplinirea obligațiilor de către o organizație de monitorizare, cu amenzi de la 5.000 la 10.000 de lei; implementarea de către operatorii economici a propriului sistem „due diligence“ care nu este conform Regulamentului european, utilizarea necorespunzătoare a propriului sistem sau a unuia instituit de o organizație de monitorizare, cu menzi cuprinse între 1.000 şi 6.000 de lei. /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=72334&Itemid=1

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme ABAPrefectura Dolj: Primarii din județ, puşi să se pregătească pentru sezonul receMiercuri, 21 octombrie 2015, a avut loc şedinţa ordinară lărgită a Colegiului Prefectural. În cadrul şedinţei au fost dezbătute următoarele teme:• Raportul Inspectoratului de Poliție al județului Dolj privind asigurarea protecţiei unităţilor de învăţământ şcolar, a siguranţei elevilor şi a personalului didactic în trim. III 2015;• Informare a I.S.U Dolj privind atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale pe perioada sezonului rece.• Informare a Administraţiei Bazinale de Apă Jiu privind aplicarea Planului de Management al Riscului la Inundații;• Prezentarea strategiei de dezvoltare economico-socială a judeţului Dolj.„Întrucât se apropie sezonul rece, doresc să atrag atenţia primarilor şi instituţiilor cu atribuţii în comandamentul de urgenţă că trebuie să ia toate măsurile ce se impun şi să îndeplinească cu responsabilitate sarcinile ce le revin, pentru depăşirea oricărui eveniment neplăcut care poate apărea. Domnilor primari, dumneavoastră, în calitate de preşedinţi ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, vă rog să convocaţi aceste

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22



22.10.2015

comitete şi să transmiteţi măsurile ce se impun pentru sezonul rece. Cred că dacă veţi fi pregătiţi din timp vă veţi face viaţa mai uşoară în sezonul rece.La solicitarea Administraţiei Bazinale de Apă Jiu una dintre temele acestei şedinţe se referă la prezentarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii. După cum ştiţi, o altă directivă deosebit de importantă în managementul durabil al resurselor de apă este Directiva referitoare la evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii. Instrumentul de implementare al Directivei Inundaţii este reprezentat de Planul de Management al Riscului la Inundaţii şi constituie una din componentele de gestionare cantitativă a resurselor de apă. Eu sunt mulţumit de investiţiile făcute de ABA Jiu şi SGA Dolj. Consider că într-un singur an s-au făcut lucrări cât pentru ultimii 10 ani, iar pericolul de inundaţii a scăzut datorită acestor lucrări”, a declarat prefectul judeţului Dolj, Nicolae Sorin Răducan. De asemenea, miercuri, 21 octombrie 2015 cu primarii şi secretarii din localităţile doljene, în cadrul căreia s-a discutat despre măsurile privind implementarea Legii nr. 165/2013 pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. La această şedinţă au luat parte prefectul judeţului Dolj, Nicolae Sorin Răducan, subprefectul judeţului Dolj, Simona Moise, şeful Serviciului juridic din cadrul Instituției Prefectului – Judeţul Dolj, Eugen Marinescu şi secretarul judeţului Dolj, Gheorghe Barbărasă. /Oltenasul, http://www.oltenasul.ro/prefectura-dolj-primarii-din-judet-pusi-sa-se-pregateasca-pentru-sezonul-rece/

Prefectura Dolj: ORDINEA DE ZI A ŞEDINŢEI LĂRGITE A COLEGIULUI PREFECTURAL CU PARTICIPAREA PRIMARILOR/SECRETARILOR DIN JUDEŢUL DOLJORDINEA DE ZI A ŞEDINŢEI LĂRGITE A COLEGIULUI PREFECTURAL CU PARTICIPAREA PRIMARILOR/SECRETARILOR DIN JUDEŢUL DOLJ1. Raportul Inspectoratului de Poliție al județului Dolj privind asigurarea protecţiei unităţilor de învăţământ şcolar, a siguranţei elevilor şi a personalului didactic în trim. III 2015.Prezintă Constantin Nicolescu – inspector şef, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dolj

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

http://www.oltenasul.ro/prefectura-dolj-primarii-din-judet-pusi-sa-se-pregateasca-pentru-sezonul-rece/

http://www.oltenasul.ro/prefectura-dolj-primarii-din-judet-pusi-sa-se-pregateasca-pentru-sezonul-rece/

22.10.2015

2. Informare a I.S.U Dolj privind atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale pe perioada sezonului rece.Prezintă Constantin Florea – inspector şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Oltenia” al judeţului Dolj3. Informare privind aplicarea Planului de Management al Riscului la InundațiiPrezintă Dumitru Șerban, coordonator Compartiment Apărare Împotriva Inundațiilor, Administraţia Bazinală de Apă Jiu4. Diverse /Oltenasul, http://www.oltenasul.ro/prefectura-dolj-ordinea-de-zi-a-sedintei-largite-a-colegiului-prefectural-cu-participarea-primarilorsecretarilor-din-judetul-dolj/

Sorin Răducan: Dacă veţi fi pregătiţi din timp vă veţi face viaţa mai uşoară în sezonul recePrefectul județului Dolj, Sorin Răducan, a solicitat reprezentanților primăriilor din localitățile doljene să ia măsurile ce se impun pentru ca în sezonul rece să nu se înregistreze evenimente neplăcute.„Întrucât se apropie sezonul rece, doresc să atrag atenţia primarilor şi instituţiilor cu atribuţii în comandamentul de urgenţă că trebuie să ia toate măsurile ce se impun şi să îndeplinească cu responsabilitate sarcinile ce le revin, pentru depăşirea oricărui eveniment neplăcut care poate apărea. Domnilor primari, dumneavoastră, în calitate de preşedinţi ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, vă rog să convocaţi aceste comitete şi să transmiteţi măsurile ce se impun pentru sezonul rece. Cred că dacă veţi fi pregătiţi din timp vă veţi face viaţa mai uşoară în sezonul rece. La solicitarea Administraţiei Bazinale de Apă Jiu una dintre temele acestei şedinţe se referă la prezentarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii. După cum ştiţi, o altă directivă deosebit de importantă în managementul durabil al resurselor de apă este Directiva referitoare la evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii. Instrumentul de implementare al Directivei Inundaţii este reprezentat de Planul de Management al Riscului la Inundaţii şi constituie una din componentele de gestionare cantitativă a resurselor de apă. Eu sunt mulţumit de investiţiile făcute de ABA Jiu şi SGA Dolj.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

http://www.oltenasul.ro/prefectura-dolj-ordinea-de-zi-a-sedintei-largite-a-colegiului-prefectural-cu-participarea-primarilorsecretarilor-din-judetul-dolj/



22.10.2015

Consider că într-un singur an s-au făcut lucrări cât pentru ultimii 10 ani, iar pericolul de inundaţii a scăzut datorită acestor lucrări”, a declarat prefectul judeţului Dolj, Nicolae Sorin Răducan. De asemenea, miercuri, 21 octombrie 2015 cu primarii şi secretarii din localităţile doljene, în cadrul căreia s-a discutat despre măsurile privind implementarea Legii nr. 165/2013 pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. La această şedinţă au luat parte prefectul judeţului Dolj, Nicolae Sorin Răducan, subprefectul judeţului Dolj, Simona Moise, şeful Serviciului juridic din cadrul Instituției Prefectului – Judeţul Dolj, Eugen Marinescu şi secretarul judeţului Dolj, Gheorghe Barbărasă. /Lupa, http://www.lupamea.ro/articol.php?id=28997&titlu=Sorin-Răducan-Dacă-veţi-fi-pregătiţi-din-timp-vă-veţi-face-viaţa-mai-uşoară-în-sezonul-rece

Diminuarea riscurilor de inundaţii şi strategia de dezvoltare a judeţului, subiecte dezbătute în Colegiul PrefecturalIeri, a avut loc şedinţa ordinară lărgită a Colegiului Prefectural Dolj, unde, conform ordinii de zi, s-au dezbătut probleme legate de siguranţa în şcoli, măsurile care trebuie adoptate de către administraţiile publice locale pentru sezonul rece, planul de acţiune în pentru diminuarea efectelor inundaţiilor şi strategia de dezvoltare economică-socială a judeţului Dolj. La întâlnirea de ieri, au participat, pe lângă reprezentanţii instituţiilor deconcentrate, şi primarii localităţilor din judeţ. Au fost făcute informări despre situaţia siguranţei în şcoli, s-au prezentat măsurile care trebuie adoptate de către autorităţile administraţiei publice locale în sezonul rece şi s-a vorbit despre planul de diminuare a efectelor inundaţiilor. „O directivă importantă în managementul durabil al resurselor de apă este Directiva referitoare la evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii. Instrumentul de implementare a Directivei este reprezentat de Planul de Management al Riscului de Inundaţii şi constituie una dintre componentele de gestionare cantitativă a resurselor de apă. Sunt mulţumit de investiţiile făcute de Administraţia Bazinală de Ape Jiu şi de Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj. În ultimul an, s-au făcut mai multe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

http://www.lupamea.ro/articol.php?id=28997&titlu=Sorin-R%C4%83ducan-Dac%C4%83-ve%C5%A3i-fi-preg%C4%83ti%C5%A3i-din-timp-v%C4%83-ve%C5%A3i-face-via%C5%A3a-mai-u%C5%9Foar%C4%83-%C3%AEn-sezonul-rece



22.10.2015

lucrări decât în ultimii zece ani, iar pericolul de inundaţii a scăzut”, a spus prefectul de Dolj, Sorin Nicolae Răducan.Este nevoie de fonduri europeneUn punct important al ordinii de zi a fost cel al prezentării strategiei de dezvoltare economică-socială durabilă a judeţului Dolj. Prezent la şedinţă, Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj , a atrasa atenţia asupra necesităţii de atragere de fonduri europene pentru dezvoltare: „În ultimii 12 ani, localităţile doljene s-au dezvoltat continuu şi sunt mândru că am lucrat cu dumneavoastră, cei din administraţia publică locală. Acolo unde a existat colaborare între secretar şi primar, rezultatele s-au văzut. Un secretar de primărie bun nu este cel care face ce-i spune primarul, ci acela care îl trage de mâecă pe cel din urmă şi-l face atent să nu încalce legea. Este nevoie, în continuare, de investiţii în Dolj şi trebuie să accesaţi fonduri eiropene. În urmă cu mai multe zile, am fost la Bruxelles şi am discutat cu comisarul european Corina Creţu, care a spus că problemele sunt la noi. Este nevoie de proiecte de anvergură, nu numai apă şi canalizare, ci de unele în infrastuctură. Este adevărat, fiecare comunitate are strategia sa, dar este nevoie de un plan complex, la nivel judeţean de aceea am făcut o strategie durabilă de dezvoltare, însă mai multe vă va spune colega mea din Consiliul Judeţean Dolj, Daniela Băluţă”.Proiect aflat în dezbatere publicăConform proiectului de dezvoltare, aflat în dezbatere publică, se urmăresc câţiva paşi importanţi, care pot duce la dezvoltarea judeţului. „Am trimis chestionare către toate administraţiile publice locale din judeţ, cerându-le să precizeze proiectele prioritare. Practic, sunt trei direcţii importante pe care le urmărim. Prima ar fi creşterea potenţialului turistic al zonei, a-II-a ar fi dezvoltarea infrastructurii de mediu, iar a III-a constă în îmbunătăţirea accesului oamenilor la servicii (învăţământ, sănătate, etc.), precum şi la altele de strictă utilitate – alimentarea cu energie electrică, gaze naturale ş.a.m.d., practic o creştere a guvernanţei locale”, a precizat Daniela Băluţă. /Cuvântul Libertăţii, http://www.cvlpress.ro/22.10.2015/diminuarea-riscurilor-de-inundatii-si-strategia-de-dezvoltare-a-judetului-subiecte-dezbatute-in-colegiul-prefectural/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

http://www.cvlpress.ro/22.10.2015/diminuarea-riscurilor-de-inundatii-si-strategia-de-dezvoltare-a-judetului-subiecte-dezbatute-in-colegiul-prefectural/

http://www.cvlpress.ro/22.10.2015/diminuarea-riscurilor-de-inundatii-si-strategia-de-dezvoltare-a-judetului-subiecte-dezbatute-in-colegiul-prefectural/

22.10.2015

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANATTeme ABASistemul energetic, îngenunchiatRomânia a devenit dintr-o mare producătoare de energie, un simplu consmator. Investițiile începute înainte de 1990 şi neterminate nici astăzi au făcut ca hidrocentralele construite pe bani grei de comunişti să devină neprofitabile. Corelate cu procese şi contracte păguboase, acestea au dus la insolvența Hidroelectrica. Pentru a reduce din datorii, societatea a scos la licitație 22 de microhidrocentrale. Printre ele se numără şi cea din Timiş, de la Surduc. Prețul cerut, 1 milion de euro. Însă, nimeni nu este interesat pentru că investițiile şi planurile fostului regim au fost abandonate de guvernarea capitalistă. În anii ’70, în zona lacului Surduc începea construirea barajului. De aici se asigură necesarul de apă pentru întreaga regiune, inclusiv Timişoara. Economi din fire, comuniştii s-au gândit să construiască şi o microhidrocentrală pentru ca apa scoasă din lac, atunci când debitul era prea, să nu se piardă. Aşa că, în anul 1984 se ridica microhidrocentrala, cu o investiție de 25 de milioane de lei, pe vremea aceea.„Planul comuniştilor era unul foarte bine gândit. Odată construită microhidrocentrala, ea ar fi trebuit să asigure energie pentru sectorul agricol. Era nevoie atunci de alimentarea sistemului de irigații pentru mai bine de 25.000 de hectare de teren cultivat. Și tot microhidrocentrala de la Surduc urma să furnizeze electricitate pentru marii consumatori din zonă. Și, vorbim despre fosta fabrică de cherestea de la Mănăştiur sau cea de oțet de la Margina" - Caterina Ledrer, reporter Digi24 Timişoara. După anii ’90, totul s-a oprit. Acum, problema neprofitabilității este faptul că hidrocentrala porneşte numai atunci când nivelul lacului Surduc creşte şi este nevoie de scăderea lui. Ceea ce înseamnă că numai atunci se produce şi energie. Pentru a avea producție, microhidrocentrala ar avea nevoie de o nouă alimentare cu apă. Comuniştii s-au gândit şi la acest lucru. Au început, în anii ‘80, construirea unui tunel care să acumuleze apă din amonte, din apropierea localității Luncani. Apa urma să ajungă la centrală şi astfel ar fi putut funcționa tot anul. Galeria străbate 10 kilometri în subteran. Marian Rada este

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

22.10.2015

angajat al Direcției Apelor Române Banat din anii ‘70. A muncit atât la construirea barajului, cât şi a microhidrocentralei.„Îi făcut în proporție de 90%. N-am mai fost demult pe acolo, dar mai e portalul de intrare în tunel, mai e de betonat. Nu s-o mai făcut nimic pentru că toate şantierele care s-au perindat pe aici or venit, or făcut organizarea de şantier, or lucrat vreo 3 luni, dar nu au mai fost bani de investiții. Și, atunci, or abandonat lucrarea, or venit alții şi nu s-o mai făcut. Vreo 20 – 30 de ani”, explică Marian Rada. Planul fostului regim a fost continuat şi de guvernarea de după Revoluție. Însă, finanțările s-au oprit la scurt timp. Pentru lucrările nefinalizate, adică 10%, ar fi nevoie de aproximativ 80 de milioane de lei. „Lucrările au fost sistate în urmă cu 14 ani. Au apărut alte priorități de finanțare. Bugetul avea posibilități limitate, bugetul de stat al României”, spune Dorin Regep, responsabilul acumulării Surduc.Fără acest tunel, care să alimnteze microhidrocentrala, ea nu funcționează decât de câteva ori pe an. Iar producția de energie este una redusă.„În primăvara lui 2015 o mers vreo 3 luni”, adaugă Rada.Aşa că nu este de mirare că niciun investitor nu riscă să cheltuiască un milion de euro pentru a o cumpăra, microhidrocentrala fiind scoasă la licitație de Hidroelectrica. Iar starea ei este una deplorabilă. Buruienile au năpădit-o, iar despre modernizări nici nu poate fi vorba. Ultimele lucrări de reparații a avut loc în anul 1998.„Trebuia să fie în funcțiune şi veselă, cum se spune. Nu-i mai nimeni. Și atunci se miră că ăştia care n-au cu ce trăi fură. Vine aici ia nişte ulei şi îşi face bani de pâine. Păcat. Mare păcat. Nu se mai pune bază pe nimic”, mai povesteşte Marian Rada. În ultimii nouă ani, microhidrocentrala a produs puțin peste 11.400 de megawați oră. În lei, producția de energie de la microhidrocentrala Surduc în periaoda 2006 – 2014 este de 2,5 milioane./DIGI 24 TIMISOARA, http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Sistemul+energetic+ingenunchiat

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Sistemul+energetic+ingenunchiat

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Sistemul+energetic+ingenunchiat

22.10.2015

Teme ABAAdministraţia Bazinală de Apă Siret reduce riscul la inundaţii în bazinul hidrografic al părâului VoitinelProiect cofinanțat din Fondul de Coeziune at Uniunii Europene prin Programul Operațional Sectorial "Mediu"Administrația Națională „Apele Române" prin Administrația Bazinală de Apă Siret implementează proiectul „Amenajare albie pârâu Voitinel şi afluenți, comuna Voitinel, județul Suceava".Obiectivul general al proiectului este contribuirea la un management sustenabil al inundațiilor, prin implementarea de măsuri preventive în cele mai vulnerabile zone.Obiectivul specific al proiectului îl constituie realizarea lucrărilor hidrotehnice pentru reducerea riscului de inundații pe pârâul Voitinel, cu scopul de a înlătura posibilitatea de producere a pagubelor materiale şi pierderi de vieți omeneşti în momentul producerii viiturilor. Finanțarea proiectului este asigurată în proporție de 90% (din valoarea eligibilă) din fondurile Uniunii Europene, restul de 10% (din valoarea eligibilă), precum şi TVA sunt asigurate de la bugetul de stat.Valoarea estimată eligibilă a proiectului este de 17.347.692 lei fără TVA (21.454.012 lei cu TVA). Proiectul constă în 3,152 km de recalibrare de albie, 2,862 km consolidări de mal din gabioane, 2,545 Km diguri de protecție din materiale locale de două tipuri, 20 praguri de fund pentru menținere şi stabilizarea talvegului, precum şi 10 punți şi podețe.Realizarea investiției de amenajare a cursului râului Voitinel va contribui la creşterea gradului de protecție a populației şi punerea în siguranță a obiectivelor socio-economice din aria proiectului, la creşterea calității vieții prin reducerea pagubelor produse ca urmare a inundațiilor şi, totodată, asigură o creştere economică viitoare a zonei. Beneficiarii direcți ai investiției sunt aproximativ 4.200 locuitori, 1.082 proprietăți, o grădiniță, o şcoală şi 2 instituții publice. Execuția va fi asigurată de SC Construcții Feroviare Drumuri şi Poduri SRL Buzău, cu 2 subcontractanți, SC HIDROTERRA SA şi SC SAFCONS SRL Rădăuți. Conform contractului de finanțare, termenul de finalizare este 31 decembrie 2015. Realizarea acestui proiect cofinanțat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operațional Sectorial "Mediu" permite realizarea unor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

22.10.2015

obiective prevăzute în Directiva Uniunii Europene privind managementul riscului la inundații (în acest caz, în bazinul hidrografic al pârâului Voitinel) precum şi planificarea şi realizarea diferitelor lucrări de protejare a infrastructurii aflate în zone inundabile. /Monitorul de Suceava

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABAPentru a preveni revarsarile Tisei - Lucrari antiinundatii la frontiera Maramuresului

/Glasul Maramuresului,

În sezonul ploilor, un individ a compromis digul de la AcâşPolițiştii Secției Rurale de Poliție Tăşnad îl cercetează în stare de libertate pe Ludovic P., de 56 ani, sub aspectul săvârşirii infracțiunii de săpături gropi sau şanțuri în baraje, diguri ori în zonele de protecție a acestor lucrări, fără avizul de la gospodărirea apelor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

22.10.2015

(faptă prevăzută şi pedepsită de art. 95 alin 2 din Legea 107/1996), deoarece în data de 16.10.2015, în zona comunei Acâş, fără a avea avizul Sistemului de Gospodărire a Apelor Satu Mare, a săpat un şanț transversal prin digul stâng al râului Crasna. /Gazeta de Nord – Vest, http://www.gazetanord-vest.ro/2015/10/in-sezonul-ploilor-un-individ-a-compromis-digul-de-la-acas-2/

NEMULŢUMIRI - Microhidrocentralele, contestate în Maramureş Nu numai prefectul şi ecologiştii se opun microhidrocentralelor din Maramureş. Oameni care trăiesc sau au trăit în mijlocul naturii au înțeles foarte bine impactul, l-au văzut. Ioan Petrovai, actualul primar al comunei Petrova, inginer silvic şi, peste ani, şef de Ocoale silvice, spune: „Peştele şi ce-i în apă se compromite. Și vegetația la fel... Uitați-vă şi-n jurul Băii Mari. Unde s-au făcut, nu e apă pe pâraie şi pe râuri”, spune Ioan Petrovai.Haos şi distrugere, în doar opt ani.Ioan Muntean, şeful pazei Rezervației Biosferei „Pietrosul Rodnei”, nu nuanțează, e pe față împotriva microhidrocentralelor. „E o vrăjeală măruntă asta cu energia ieftină şi locuri de muncă... Există un singur câştigător: patronul, care, de multe ori, nu e român şi firma nici măcar nu e înregistrată în România. Sau, în cel mai bun caz, e în Ilfov. Și la noi au venit să le dăm aviz, dar noi am fost destul de refractari, ştiind consecințele. V-am mai povestit de experiența noastră din Gran Paradiso, Italia, unde sunt nişte râuri imense şi unde, de asemenea, s-au dezvoltat MHC-uri încă de prin anii ’60. Ei, silvicii italieni, regretă asta, chiar dacă viața pe văi n-a dispărut cu totul, aşa ca la noi, pe râurile astea mici. Sunt probleme complexe legate de dereglările debitelor, deficitele hidrologice. E un ansamblu de factori care concură la acestea. Fie abia se vede un firişor pe vale, fie vine viitura!E ca şi cum o zi din săptămână ai mânca până dai p-afară şi în celelalte ai face foamea... Iar tăierea pădurilor, defrişările de vegetație din golul alpin, ravenările şi ogăşirile prin săparea drumurilor de TAF – sunt câteva aspecte care concură la tot ce ni se întâmplă. Doar făcând o comparație pe ortofotoplanuri din 2004 şi 2012 se poate constata cât haos şi distrugere s-a putut produce în doar opt ani...”, spune Ioan Munteanu. /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/microhidrocentralele-contestate-in-maramures

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

http://www.infomm.ro/ro/detalii/microhidrocentralele-contestate-in-maramures

http://www.gazetanord-vest.ro/2015/10/in-sezonul-ploilor-un-individ-a-compromis-digul-de-la-acas-2/

http://www.gazetanord-vest.ro/2015/10/in-sezonul-ploilor-un-individ-a-compromis-digul-de-la-acas-2/

22.10.2015

Teme similareÎncep lucrările pe malul Someşului. "Asta nu poate continua! Vrem să vedem documente.Vrem planşe cu soluțiile tehnice"Malul Someşului intră de miercuri în şantier. Societatea civilă ripostează şi cere dovezi că asfaltul va fi pentru pietoni şi biciclete, nu pentru maşini.La Cluj încep lucrările de pe malul Someşului, atât de criticate de societatea civilă. Pe primii circa 300 de metri s-a săpat deja, pe restul până la 1,2 kilometri, cât este lungimea Splaiului Independenței, urmează de acum încolo. Proiectul prevede tăierea arborilor, întărirea malului şi extinderea străzii existente. Asta a devenit clar. Ce nu e clar şi îngrijorează societatea civilă este utilitatea ce i se va da noii bucăți de asfalt. Primăria ar vrea o bandă de circulație auto, societatea civilă cere zonă de promenadă şi pistă de biciclete. Săptămâna trecută, părțile au căzut de acord asupra celei de-a doua variante, dar luni dimineața a părut că primarul Emil Boc s-a răzgândit. El a făcut lobby pentru banda auto şi a explicat că dezvoltarea ulterioară a oraşului pleacă chiar de la acest proiect.„Ceilalți, care spun că am avea nevoie de acea bandă, se gândesc că acea bandă va permite să avem o linie dedicată pentru tramvai, ca să circule mai repede şi să meargă transportul în comun mai bine. Să circule numai tramvaiul şi să rămână două benzi de circulație cu sens unic, permițându-ți să faci sens unic şi pe Moților. Iar pe Moților să faci bandă dedicată până în Mănăştur pentru autobuz. Adică aşa cum avem o porțiune dedicată de bandă acum pentru autobuz, de la Primărie până spre Mărăşti, să ai pe ambele sensuri bandă dedicată pentru autobuz, astfel că dacă te-ai urcat în Mănăştur la 7:10 să ştii că la 7:30 eşti în centru, să nu ai decât semaforul în față şi nicio maşină care să te încurce în trafic, şi pe o parte, şi pe alta. Acesta este marele avantaj pe care ni l-ar putea crea şi, de asemenea, de a avea zonă pietonală pe aleea dintre stadion şi hotel Sport. S-ar prelungi Parcul Mare cu o altă zonă frumoasă până la Sala Polivalentă, unde se intră în parcare. Banda suplimentară ne va ajuta să facem acele benzi dedicate. Voi insista foarte mult la aceste soluții pentru transportul în comun, pentru că transportul în comun în toate marile oraşe are prioritate, are linii dedicate. Și atunci noi ne gândim să

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

22.10.2015

descurajăm utilizarea maşinii pentru a avea un transport fluent, care să te asigure că ajungi la serviciu sau la şcoală la timpul potrivit", a declarat Boc, într-o emisiune la radio.Alarmați luni de afirmațiile primarului, reprezentanții societății civile au luat foc marți, văzând ce mesaj au găsit pe parbriz cei care au parcat pe malul Someşului.Atenție! Strada se închide din 21 octombrie pentru a se moderniza strada, este mesajul, în rezumat. "Conform unor fițuici ca şi asta, nesemnate, înfipte sub ştergătoarele maşinilor parcate pe Splai, de mâine intră cavaleria grea a constructorilor pe Someş. Și ce o să facă? Ne-am săturat de declarații contradictorii! Joi primarul promite pistă, luni revine cu ideea benzii., iar azi revine la ideea pistei iar. Cu ce o să vină mâine? Asta nu poate continua! Vrem să vedem documente.Vrem planşe cu soluțiile tehnice şi materialele folosite. Vrem să vedem ştampila "Avizat spre neschimbare" pe ele. Ne-am săturat de vorbe", scrie Szakats Istvan, cel care a strâns într-o zi peste 600 de personae în grupul de Facebook "Someşul nostru".Subiectul benzii de circulație suplimentare de pe Splaiul Independeței a fost lansat discret de primar. Acesta nu a dat niciun fel de detalii despre costurile pe care le implică proiectul, mulțumindu-se să afirme că lucrările fac parte din modernizarea tramei stradale, de-a lungul liniei de tramvai, proiect realizat pe fonduri europene. Primul care a reacționat a fost Istvan Szakats, preşedintele Fundației AltArt, care a şi lansat o petiție. S-au alăturat mai multe organizații nonguvernamentale, iar Șerban Țigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecților din România, i-a trimis o scrisoare deschisă primarului, în care îi cerea oprirea lucrărilor. Acum două săptămâni, câteva zeci de clujeni au format un lanț uman pe Splaiul Independenței şi au militat pentru salvarea spațiului verde de pe malul Someşului. În 7 octombrie, la primărie, a existat o dezbatere publică pe acest subiect, la care au luat parte circa 50 de persoane. Primarul Emil Boc a anunțat atunci că vrea să renunțe la proiect, dar că are nevoie să obțină garanții din partea Agenției Regionale de Dezvoltare Nord-Vest că nu va pierde bani din finanțarea europeană. Săptămâna trecută, primarul s-a întâlnit din nou cu societatea civilă şi s-a ajuns la un compromis: ca proiectul să meargă mai departe, dar în locul benzii auto să se facă piste de biciclete.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

22.10.2015

/Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/incep-lucrarile-pe-malul-somesului-asta-nu-poate-continua-vrem-sa-vedem-documentevrem-planse-cu-solutiile-tehnice--142053.html

Audio. Viitorul Someşului asumat de primar pe Splaiul IndependențeiSăptămâna aceasta va apărea pe site-ul primăriei propunerea finală pentru viitorul Someşului pe artera Splaiul Independenței, asumată de primărie, în urma dezbaterilor cu socieatea civilă. Primarul Emil Boc a reiterat că banda cu care se va lărgi strada Splaiul Independenței va fi dată circulației pentru pietoni şi biciclişti, fiind demarcată în acest sens de partea carosabilă.Proiectul european al primăriei cu bani europeni de pe Splaiul Idependenței (cel de refacere a tramei stradale de acces la zona industială) va continua, însă într-o formulă de compromis. Se va lărgi strada, se va încerca afectarea câtor mai puțini copaci de pe malul Someşului şi la finalul lucrărilor, banda suplimentară va fi dată în circulație pentru pietoni şi biciclişti, fiind şi demarcată în acest sens, CU STÂLPIȘORI. Ca lucrurile să fie clare şi bine înțelese de toată lumea, varianta de compromis va fi postată şi pe site-ul primăriei, cel mai probabil săptămâna aceasta, după cum a declarat primarul Emil Boc, când proiectantul va reuşi să actualizeze proiectul inițial. „Lucrurile sunt foarte clare. Eu am prezentat în emisiunea de la radio variantele care au fost în discuție şi punctul meu de vedere. Dar decizia pe care am luat-o în urma dezbaterilor cu societatea civilă este foarte clară. Acolo se va lărgi banda şi va dedica spațiului pietonal şi pentru bicilişti. Și va fi ca atare marcată la finalizarea lucrărilor. Va fi o pistă de bicilete în ambele sensuri plus un spațiu pentru pietoni şi vom monta stâlpişori pentru a demerca banda de trafic de banda pietonală şi de biclete. Iar dacă Studiul de Mobilitate, când se va termina el, şi cercetările de acolo ne vor spune altceva, vom rediscuta. Dar asa cum am spus, lucrurile sunt clare. Chiar dacă nu e soluția mea cea care se implementează. Eu am spus că rămân un susținător aşa cum am fost pe parcursul dezbaterilor la această ideea. În urma dezbaterilor am căzut de acord asupra acestei soluții care este undeva la mijloc pe de o parte se realizează proiectul european şi se lărgeşte strada şi pe de alta se dă această destinație benzii suplimentare pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/incep-lucrarile-pe-malul-somesului-asta-nu-poate-continua-vrem-sa-vedem-documentevrem-planse-cu-solutiile-tehnice--142053.html



22.10.2015

pietoni şi biciclişti, aşa cum s-a convenit şi se va marca ca atare”, a declarat primarul Emil Boc pentru Actualdecluj.Șansele Someşului după runda doi de consultări. Primăria înclină balanța spre „confiscarea râului”. Societatea civilă nu se lasă: „proiectul poate fi completat”Edilul a mai menționat că şantierul n-a debutat deocamdată oficial pe Splaiul Idependenței şi că specialiştii urmează să prezintă planşele modificatoare ale proiectului.La fața locului, însă, şantierul a debutat în forță: „Va fi pusă şi pe site-ul primăriei forma exactă a proiectului. În această săptămână ,când proiectantul va termina lucrarea. Că dezbatere există şi puncte de vedere, înseamnă că trăim într-o societate democratică, dar asta va fi destinația finală. Aşa va fi partea de bandă care se va realiza, cu destinație pietonală”, a mai adăugat primarul. /Actual de Cluj, http://actualdecluj.ro/audio-viitorul-somesului-asumat-de-primar-pe-splaiul-independentei/

Controversata licitaţie Remin, reluatăLicitația organizată de Remin pentru realizarea studiului „Raport de evaluare tehnico-economică a resurselor minerale concesionate de către CNMPN REMIN SA Baia Mare, în vederea evidențierii rezervelor exploatabile de minereuri valorificabile în condiții specifice de piață” a fost reluată. De această dată există şi o ofertă. În urmă cu câteva săptămâni GAZETA de Maramureş scria despre licitația cu cântec organizată de Remin cu scopul realizării unui studiu care urma să stabilească ce perimetre miniere sunt rentabile. La acel moment, sursele noastre au arătat că până la termenul de 21 septembrie nu se va prezenta nimeni din cauza termenului scurt de întocmire a studiului, de doar 45 de zile. Ipoteza s-a confirmat, iar licitația a fost reluată.Din surse informate am aflat că, de această dată există şi un ofertant: „Licitația a fost reluată, şi până în momentul de față a fost depusă o singură ofertă. Deocamdată nu se ştie nimic, s-a luat oferta şi urmează să vadă conducerea dacă o acceptă. Asta înseamnă că s-a găsit o firmă care vrea să-şi asume să facă un studiu tehnic. Să nu se înțeleagă că este un studiu de rentabilitate, pentru că nu ai de unde să ştii dinainte dacă este sau nu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

http://actualdecluj.ro/audio-viitorul-somesului-asumat-de-primar-pe-splaiul-independentei/

http://actualdecluj.ro/audio-viitorul-somesului-asumat-de-primar-pe-splaiul-independentei/

22.10.2015

rentabil. Pentru că acest studiu tehnic este ca şi la o expertiză la o casă, în care expertiza îți spune dacă poți să o repari sau dacă este mai bine să o demolezi. La fel şi aici, expertiza poate spune că din ceea ce vrea Reminul nu este nimic rentabil.Acest studiu poate fi ori salvarea Reminului, ori, dacă se demonstrează că nu este rentabil, înseamnă că politicienii au vorbit prostii până acum, că este rentabilă ideea redeschiderii mineritului. Acest studiu trebuie făcut în trei luni. Inițial a fost termenul de 45 de zile. În actualele condiții, studiul se poate realiza. Cu condiția să se pună la dispoziție date corecte, pentru că nimeni nu poate intra în subteran să verifice. Reminul a solicitat realizarea acestui studiu pentru patru mine şi o flotație. Nu se ştie exact pentru care mine se doreşte studiul, dar nu este greu de bănuit că în ceea ce priveşte flotația, este vorba de flotația din Baia Mare, Flotația Centrală. Dar aici este problema că Flotația e într-un stadiu avansat de degradare, că nu mai există conductele. Dar, în plus de asta, iazul Bozânta figurează închis la UE. Cea mai simplă soluție în acest caz era că dacă funcționa Romaltyn-ul, exploata acel iaz, îl ducea pe iazul Aurul şi rămânea teren liber şi cheltuielile erau mici pentru că le era aproape. Dar, ideea este că din punct de vedere legislativ este mai uşor să faci un iaz nou decât să se reactiveze iazul Bozânta din moment ce este declarat închis la UE. Dar în mai puțin de trei ani de zile nu se dă drumul la un iaz nou, pentru că trebuie foarte multe avize şi autorizații”. /Gazeta de Maramures,http://www.gazetademaramures.ro/controversata-licitatie-remin-reluata-17050

Lobby pentru bandă. Emil Boc: "Voi insista foarte mult la aceste soluţii"Emil Boc a încercat luni dimineaţă să facă lobby pentru banda suplimentară de pe malul Someşului. Din explicaţiile sale s-a înţeles că dezvoltarea ulterioară a Clujului spre civilizaţie pleacă fix de la acest proiect.Primarul Emil Boc a fost prezent luni dimineaţa la radio Realitatea FM, alături de realizatorul Florin Otrocol, şi a vorbit despre proiectul benzii suplimentare de circulaţie auto de pe Splaiul Independenţei.Boc a lăsat să se înţeleagă două lucruri clare: că a rămas de partea construirii benzii suplimentare, ba chiar că va insista pentru realizarea sa, şi că, prin acest proiect, Clujul va face un mare pas către civilizaţie, pentru că va putea avea benzi dedicate transportului în comun spre

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

http://www.gazetademaramures.ro/controversata-licitatie-remin-reluata-17050

22.10.2015

şi dinspre Mănăştur. Primarul le-a oferit şi ceva la schimb iubitorilor de „verde": aleea dintre stadion şi hotel Sport, care ar urma să devină pietonală până la intrarea în parkingul Sălii Polivalente.Cum vede situaţia primarul. Iniţial, Boc le-a dat dreptate celor care vor mai mult spaţiu verde, dar s-a poziţionat clar în opoziţie faţă de aceştia.„Aici suntem într-o situaţie în care trebuie să îi ascultăm pe toţi, pentru că fiecare are o doză de adevăr. Cei care spun că ne trebuie soluţii pentru că ne sufocăm în oraş au dreptate şi sunt de partea lor. Cei care spun că avem nevoie să ne conservăm cât putem spaţiul verde, spaţiul de promenadă, malurile Someşului, să avem o zonă pietonală, să avem malurile Someşului, să avem o calitate a vieţii, trebuie să spun că şi eu au dreptate. Nu pot să spun că numai unii au dreptate, iar ceilalţi toţi sun nişte impostori. Şi atunci încercăm să venim cu soluţii, pe de o parte să găsim soluţii alternative la aglomeraţia din trafic, iar varianta propusă şi care se analizează în studiul de mobilitate acum este următoarea: ca acea bandă care se face - ca să dăm posibilitatea să analizăm lucid, toată lumea, să vedem proiectul cum e cel mai bine să fie implementat - urmează să fie realizată conform cu cele proiectate, destinaţia ei va fi de spaţiu pietonal, de agrement, chiar şi pistă de biciclete, spaţiu pe malul Someşului care să crească confortul şi calitatea vieţii. Dacă studiul de mobilitate va prezenta alte soluţii, vom analiza, dar destinaţia ei iniţială va fi aceea de a putea să lărgim spaţiul pietonal, spaţiul de promenadă de pe malul Someşului. Dacă studiul de mobilitate ne va arăta altă soluţie, atunci vom analiza şi o altă soluţie", a spus edilul.În continuare însă, Emil Boc a încercat să impună un curent, să facă lobby pentru proiect. A dorit să îi atragă de partea sa pe clujenii care visează la un oraş mai puţin aglomerat, cu sensuri unice şi mijloace de transport care folosesc benzi dedicate.„Ceilalţi, care spun că am avea nevoie de acea bandă, se gândesc că acea bandă va permite să avem o linie dedicată pentru tramvai, ca să circule mai repede şi să meargă transportul în comun mai bine. Să circule numai tramvaiul şi să rămână două benzi de circulaţie cu sens unic, permiţându-ţi să faci sens unic şi pe Moţilor. Iar pe Moţilor să faci bandă dedicată până în Mănăştur pentru autobuz. Adică aşa cum avem o porţiune dedicată de bandă acum pentru autobuz, de la Primărie până spre Mărăşti, să ai pe ambele sensuri bandă dedicată pentru autobuz, astfel că dacă te-ai urcat în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

22.10.2015

Mănăştur la 7:10 să ştii că la 7:30 eşti în centru, să nu ai decât semaforul în faţă şi nicio maşină care să te încurce în trafic, şi pe o parte, şi pe alta. Acesta este marele avantaj pe care ni l-ar putea crea şi, de asemenea, de a avea zonă pietonală pe aleea dintre stadion şi hotel Sport. S-ar prelungi Parcul Mare cu o altă zonă frumoasă până la Sala Polivalentă, unde se intră în parcare. Banda suplimentară ne va ajuta să facem acele benzi dedicate. Voi insista foarte mult la aceste soluţii pentru transportul în comun, pentru că transportul în comun în toate marile oraşe are prioritate, are linii dedicate. Şi atunci noi ne gândim să descurajăm utilizarea maşinii pentru a avea un transport fluent, care să te asigure că ajungi la serviciu sau la şcoală la timpul potrivit", a declarat Boc.Replica "prietenilor Someşului""Am rămas mai mult decât suprins de declarațiile de azi (luni n.r.) ale primarului. Acum 3 zile în Sala de Sticlă a Primăriei dumnealui a declarat "vă promit ca atunci când voi tăia panglica, acolo o să fie pistă de bicicletă şi pietonal". Azi, pentru verificare am reascultat banda. Tot asta zice. L-aş întreba pe domnul primar cum explică această aparentă inconsecvență. L-aş mai întreba şi cum o să rezolve greşelile flagrante de proiectare pe tronsonul vizat şi asupra cărora i-am atras atenția. Proiectul actual nu respectă STAS-uri de construcție şi poate fi oprit pe cale legală la prima cupă de excavator. Sper să nu ajungem acolo, tocmai pentru acel bine public la care ținem cu toții atât de mult", a replicat Szakats Istvan, directorul Fundaţiei AltArt, unul dintre opozanţii betonării Someşului.Banda suplimentară care urmează să se construiască pe malul Someşului face parte din proiectul modernizării tramei stradale, realizat pe bani europeni. Lucrările sunt realizate de societăţile Diferit şi Kiat. O serie de reprezentanţi ai societăţii civile, strânşi în grupul de Facebook Prietenii Someşului, s-au opus proiectului, lângă podul Elisabeta organizându-se şi un protest, acum două săptămâni. Primarul Emil Boc a acceptat să organizeze o dezbatere publică, în urma căreia le-a promis reprezentanţilor societăţii civile că, în loc de bandă de circulaţie auto, pe malul Someşului se va crea o pistă de biciclete. /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/lobby-pentru-banda-emil-boc-voi-insista-foarte-mult-la-aceste-solutii--142005.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/lobby-pentru-banda-emil-boc-voi-insista-foarte-mult-la-aceste-solutii--142005.html

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/lobby-pentru-banda-emil-boc-voi-insista-foarte-mult-la-aceste-solutii--142005.html

22.10.2015

Ţigănaş, despre betonarea Someşului: "Lucrurile nu s-au terminat nici pe departe"Emil Boc şi societatea civilă au ajuns joi la un compromis legat de betonarea Someşului, mult mai aproape de proiectul primăriei decât de solicitările ecologiştilor. Arhitectul Șerban Țigănaş crede însă că situația nu este definitiv tranşată. Primarul Clujului, Emil Boc, a acceptat joi să modifice planul de realizare a unei benzi de circulație rutieră pe malul Someşului. În locul acestei benzi va exista o pistă de biciclete. "Vă promit că atunci când dau drumul la trafic, când voi tăia panglica, va fi pistă de biciclete", a spus Emil Boc, într-un moment în care discuția devenise tensionată.La finalul întâlnirii la care au participat arhitecți, reprezentanți ai societății civile şi ai primăriei, s-a agreat o soluție în trei puncte:Continuarea proiectului de lărgire a tramei stradale;În loc de o bandă suplimentară pentru maşini private, bandă pentru pistă de biciclişti şi pietonală.Doar dacă studiul ulterior de mobilitate (aflat în lucru) va decide că sunt absolut necesare două benzi pe un sens se va mai schimba destinaţia acesteia;Concluzia este că proiectul merge înainte exact aşa cum era, doar că banda suplimentară va fi rebotezată, din bandă de circulaţie pentru automobile în pistă de biciclete. Soluția a fost primită cu scepticism de arhitectul Șerban Țigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecților din România, un opozant al proiectului betonării Someşului. Țigănaş crede că primăria are motive politice şi de competență să nu schimbe proiectul inițial."Primăria este consecventă faţă de proiectul iniţial din cel puţin trei motive. Una e că pleacă de la ideea că proiectele ei nu se pun în discuţie şi sunt juste. Că trebuie să fii consecvent cu propriile păreri până la capăt. Asta este până la urmă probabil o atitudine politică. Al doilea motiv este că nu au capacitatea să schimbe proiectele. Nu este absolut nimeni în primărie capabil să proiecteze, nu sunt organizaţi ca atare şi atunci pentru a schimba proiectul intervine o complicaţie foarte mare. Trebuie să găsească resurse, trebuie să găsească autori pentru proiecte, să facă o procedură de achiziţii şi totul se prelungeşte. Nu au această capacitate să se adapteze. Al treilea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

22.10.2015

motiv poate fi legat de argumente pe care ei înşişi le-au exprimat, de ordin financiar, al termenelor, al datelor de inaugurare, al impactului asupra comunităţii a promisiunilor făcute şi a rezultatelor livrate. Toate una peste alta mi se par normale din punct de vedere al felului în care organizează primăria lucrurile. Problema cea mai mare este că nimeni nu se preocupă de malurile Someşului în acest proiect. Acesta se termina la limita carosabilului extins şi nu îşi punea nicio problemă asupra felului în care va fi folosită fâşia respectivă de mal de Someş, cea care a generat protestul societăţii civile", a spus Țigănaş vineri, în emisiunea "1 la 1", de la Realitatea FM Cluj.Arhitectul crede că lucrurile nu s-au tranşat şi a lansat propuneri şi recomandări pentru rezolvarea problemelor de trafic din zona respectivă. "Am discutat cu mulţi oameni care au fost la întâlnire, iar lucrurile nu s-au terminat nici pe departe. A fost doar o înţelegere, o promisiune, lucrurile nu s-a terminat. Îmi permit să le recomand celor care sunt interesaţi a doua scrisoare deschisă a Ordinului Arhitecţilor din România (AICI), în care sunt două variante de continuare, care implică atât studiul macro la nivelul tramei stradale a Clujului şi a schemei de organizare a transportului în comun, care este o parte foarte importantă a acestui proiect. Ea trebuie revăzută, cu alternative refăcute şi reactualizate, să se observe consecinţele realizării sau nerealizării extinderii carosabilului acolo. A doua este o chestiune de nivel micro şi de design, cum spuneam trebuie neapărat un proiect care să acopere acea zonă şi să permită să se ia cele mai bune decizii pentru a o face prietenoasă pentru oameni", a afirmat Șerban Țigănaş, la radio. OAR trimisese primăriei o primă scrisoare deschisă imediat ce debutaseră lucrările în zona Splaiului Independenței (AICI), iar atunci a obținut oprirea săpăturilor.În momentul când a decis realizarea benzii suplimentare, municipalitatea se baza pe un studiu de trafic din anii 2005-2007. În acest moment există în faza de redactare un studiu nou-nouț de mobilitate, pentru care datele au fost culese în primăvară; abia după ce vor apărea concluziile acestui trafic, probabil anul viitor, se va putea vedea exact care sunt căile juste de urmat în zona respectivă. /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/tiganas-despre-betonarea-somesului-lucrurile-nu-s-au-terminat-nici-pe-departe--141952.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/tiganas-despre-betonarea-somesului-lucrurile-nu-s-au-terminat-nici-pe-departe--141952.html

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/tiganas-despre-betonarea-somesului-lucrurile-nu-s-au-terminat-nici-pe-departe--141952.html

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/liderul-arhitectilor-catre-boc-va-rog-insistent-sa-opriti-lucrarile-scrisoare-deschisa--141570.html

http://www.romaniacurata.ro/batalia-pentru-somes-a-doua-scrisoare-deschisa-adresata-de-presedintele-ordinului-arhitectilor-serban-tiganas-primarului-clujului-emil-boc/

22.10.2015

Teme de mediuTot românul poate participa la Campania naţională de împădurireDupă ce, ani şi ani de zile, pădurile României au fost devastate sistematic, de multe ori cu complicitatea tacită a autorităților, iată că, în sfîrşit, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a reuşit să participe la o inițiativă a Asociației EcoAssist din Bucureşti, susținută de 5 organizații non-guvernamentale de protecția mediului din România. Astfel, o suprafață de 80 de hectare de terenuri publice neproductive urmează să fie împădurite, în 14 noiembrie, în cadrul campaniei „Plantăm! Îngrijim! Împădurim!”.Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, perioada de înscriere pentru campania de împădurire va avea loc în intervalul 20 octombrie – 14 noiembrie. „Ne aşteptăm ca peste 650.000 de români să fie alături de noi pe 14 noiembrie şi fiecare să planteze cel puțin un puiet într-un loc care îi este la îndemînă. Romsilva va furniza gratuit puieții necesari împăduririi terenurilor puse la dispoziție de administrațiile publice locale şi va oferi asistență de specialitate pe toate plantațiile pe care se vor implica voluntarii. Totodată, specialiştii Romsilva vor îngriji puieții ce vor fi plantați, pînă la atingerea maturității”, a precizat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Grațiela Gavrilescu, citată de Agerpres.Prin intermediul campaniei „Plantăm! Îngrijim! Împădurim!” vor fi împădurite 80 de hectare de terenuri publice neproductive confirmate de primării, prin plantarea a peste 300.000 de puieți. Este aşteptată o implicare masivă a societății civile, astfel încît peste 650.000 de români să planteze cîte un copac, iar 14 noiembrie să devină ziua în care au fost plantați un milion de puieți. Conform MMAP, plantațiile oficiale şi platforma de înscriere a voluntarilor sînt disponibile pe site-ul www.plantamfaptebune.ro, unde sunt aşteptați toți cei care doresc să se alăture acestei acțiuni. Pe pagina de internet sînt puse la dispoziția doritorilor două modalități de implicare: înscrierea ca voluntar în cadrul unei plantații oficiale într-unul din județele disponibile pe hartă sau organizarea propriei acțiuni. În ambele situații este necesară înscrierea pe site, pentru o bună organizare a campaniei atît pe plantațiile oficiale, cît şi pe cont propriu.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

22.10.2015

Pentru județul Cluj este propusă plantația din localitatea Viişoara, cu un total de 3 hectare, terenuri neproductive sau degradate.Pentru reuşita unei acțiuni de plantare “pecont propriu” ar trebui urmați următorii paşi: 1. Găsirea unui loc de plantat şi cererea acordului proprietarului! (livadă, primărie, curtea casei, parc, curtea şcolii, grădiniței, spitalului, bisericii, un aliniament stradal, marginea unui drum de acces în localitate etc.) 2. Plan de plantare: se află suprafața terenului (măsurători, sau din acte legale, dacă e cazul); efectuarea unui desen al terenului; stabilirea, pe desen, cum pun rîndurile de copaci, studierea harta etajelor fito-climatice (arealul speciilor lemnoase forestiere), disponibilă la adresa http://plantamfaptebune.ro/media/; se apreciază de cîți oameni este nevoie (un om plantează între 20 şi 40 copaci); se calculează de cîte unelte este nevoie şi de unde se pot obține (doi voluntari împart de obicei o cazma) 3. Se adună echipa şi se face înscrierea pe site (www.plantamfaptebune.ro). 4. Furnizare de informații oamenilor din echipă: video „Cum se plantează corect?”, cum se aleg speciile, instructajul zilei de plantare, disponibile tot pe site-ul www.plantamfaptebune.ro. 5. Se stabileşte de unde iau puieții (pepiniere din apropiere sau magazine de bricolaj, casă şi grădinărit) 6. Se stabileşte de unde iau unelte (de la magazine de grădinărit sau cu împrumut de la prieteni sau fermieri). 7. Se descarcă aplicația pentru smartphone „Harta pădurilor” (disponibilă pentru Android şi Iphone) 8. Se face plantarea, cu echipa aleasă, în ziua oficială, la ora oficială şi se raportează în aplicație.Spor la treabă. /Ziarul Faclia, http://ziarulfaclia.ro/tot-romanul-poate-participa-la-campania-nationala-de-impadurire/

Senatul a adoptat înfiinţarea gărzilor forestiereSenatul a aprobat, marți, ordonanța de urgență care prevede înființarea gărzilor forestiere pentru a combate defrişările ilegale masive, care au fost discutate inclusiv în şedința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din iunie. Potrivit ordonanței de urgență nr. 32/2015, "este necesară înființarea gărzilor forestiere, prin reorganizare ca instituții publice cu personalitate juridică în subordinea autorității publice centrale care răspunde

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

http://ziarulfaclia.ro/tot-romanul-poate-participa-la-campania-nationala-de-impadurire/

http://ziarulfaclia.ro/tot-romanul-poate-participa-la-campania-nationala-de-impadurire/

22.10.2015

de silvicultură, prin preluarea atribuțiilor, activității, a posturilor şi a personalului de la comisariatele de regim silvic şi cinegetic".Guvernul precizează că actul normativ are ca scop întărirea capacității instituționale prin suplimentarea numărului de posturi din cadrul Comisariatelor de regim silvic şi cinegetic, astefel încât numărul de posturi să fie de 617, față de 399 câte sunt în prezent, adică o persoană cu pregătire silvică pentru o suprafață de 16.403 ha fond forestier. Cât priveşte salarizararea personalului din cadrul gărzilor forestiere, comisiile de specialitate ale Senatului au decis ca salariile de bază să se stabilească la nivelul salariilor de bază aferente funcțiilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, nu în baza grilei de salarizare propuse de inițator. Deşi, în vederea realizării atribuțiilor, în condiții optime, numărul de personal din cadrul Gărzilor forestiere cu atribuții de implementare, monitorizare şi control necesar este de o persoancă cu pregătire silvică pentru o suprafață de 8.000 ha, pentru reducerea impactului bugetar s-a decis ca numărul personalului silvic din cadrul Gărzilor forestiere să aibă în vedere o suprafață de 12.000 ha, suprafața prevăzută ca fiind limita maximă, potrivit Codului silvic. Inițiatorul susține în expunerea de motive că în ultimii ani fenomenul tăierilor ilegale de masă lemnoasă a luat amploare, pierderea produsă anual bugetului național prin sustragerile de masă lemnoasă este estimată la 1,05 miliarde de lei (250 de milioane de euro). Inițiatorul precizează, totodată că, problematica tăierilor ilegale de arbori, este una de siguranță națională, făcând obiectul unei analize în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării organizat în data de 9 iunie, "unde s-a evidențiat soluționarea în regim de urgență a acestei problematici, inclusiv prin înființarea gărzilor forestiere".Expunerea de motive reminteşte că „potrivit regulamentului Uniunii Europene nr. 995/201 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor ce revin operatorilor care introduc pe piață lemn şi produse din lemn, pentru implementarea corespunzătoare a acestuia sunt obligatorii realizarea de controale, cel puțin o dată la doi ani, la peste 9.000 de operatori economici care introduc pentru prima dată pe piață lemn şi produse din lemn", precizând că aceste controale nu s-au putut efectua din cauza personalului insuficient din cadrul comisariatelor de regim silvic şi cinegetic. Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului nr.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

22.10.2015

32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere a fost adoptat, în plenul Senatului, cu 70 de voturi "pentru", 3 abțineri şi 1 vot "împotrivă". /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/senatul-a-adoptat-infiintarea-garzilor-forestiere--142047.html /Graiul Salajului,http://www.graiulsalajului.ro/senatul-adoptat-infiinarea-grzilor-forestiere-a-47571

De ce a ajuns RADP sa aiba exclusivitate pe rampa temporara de gunoiPrimaria Cluj-Napoca a decis sa atribuie direct dreptul de administrare si operare pe rampa temporara de gunoi a orasului. Astfel de la sfarsitul saptamanii trecute, regia Autonoma a Domeniului Public are “exclusivitate” in ceea ce priveste rampa de la Pata Rat, fara sa se fi facut o licitatie pentru asta. Imputernicirea a fost facuta de catre Consiliul Local Cluj, cel care a decis sa completeze domeniul de activitate al RADP.“In 9 iunie au fost luate doua hotarari de Consiliu Local – 262, care completeaza obiectul de activitate al RADP, si 263, care da RADP dreptul de administrare a terenului pentru constructia rampei”, spune consilierul local Claudia Anastase. In plus, explica aceasta, unul dintre motivele pentru care atribuirea a putut fi realizata pentru ca rampa de acum nu este un depozit final pe care sa fie procesate ecologic gunoaiele.“Temeiul legal e bazat pe articolele 867 si 870 din Codul Civil si alte doua legi ale administratiei Publice – 215/2001 si 213/1998. In esenta, toate actele normative valideaza posibilitatea legala de a da in administrarea unei regii proprii a unei asemenea activitati”, mai spune Anastase. Regia Autonoma a Domeniului Public (RADP) a primit de la bugetul local un milion de euro pentru amenajarea unei rampe temporare de gunoi la Pata Rat. Luna trecuta, Agentia de Mediu a emis autorizatia de functionare pentru o suprafata de 4.000 de metri patrati amenajati de catre RADP in vederea colectarii gunoaielor clujenilor. /Ziar de Cluj, http://www.ziardecluj.ro/de-ce-ajuns-radp-sa-aiba-exclusivitate-pe-rampa-temporara-de-gunoi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

http://www.ziardecluj.ro/de-ce-ajuns-radp-sa-aiba-exclusivitate-pe-rampa-temporara-de-gunoi

http://www.ziardecluj.ro/de-ce-ajuns-radp-sa-aiba-exclusivitate-pe-rampa-temporara-de-gunoi

http://www.graiulsalajului.ro/senatul-adoptat-infiinarea-grzilor-forestiere-a-47571

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/senatul-a-adoptat-infiintarea-garzilor-forestiere--142047.html

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/senatul-a-adoptat-infiintarea-garzilor-forestiere--142047.html

22.10.2015

Gunoaiele, tot mai aproape de Feleacu. Consiliul Judeţean Cluj a câştigat procesul cu Consiliul Local FeleacuCurtea de Apel Cluj a decis respingerea acțiunii în pretenții prin intermediul căreia comuna Feleacu solicitase obligarea județului Cluj la plata unei sume de bani în schimbul punerii la dispoziție a terenului pe care se realizează Centrul de Management al Deşeurilor. Hotărârea instanței Curții de Apel Cluj vine după ce şi anterior, în etapa de fond, Secția mixtă de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a decis în mod similar, respingând ca neîntemeiată acțiunea comunei Feleacu.„Decizia instanței de judecată confirmă, o dată în plus, punctul de vedere pe care l-am susținut în mod constant, acela potrivit căruia comuna Feleacu nu poate solicita bani în schimbul terenului pe care l-a pus la dispoziție în scopul implementării acestui proiect extrem de important pentru județul Cluj. Mulțumim, din nou, comunei Feleacu, pentru punerea la dispoziție a acestui teren, amintind însă faptul că e de datoria tuturor unităților administrativ-teritoriale din județ să fie solidare şi să încerce să rezolve prin eforturi comune problemele care le afectează pe toate, fără a încerca să obțină un avantaj material din acest fapt”, a declarat preşedintele Consiliului Județean Cluj, Mihai Seplecan. Dreptul de administrare al Consiliului Județean Cluj asupra terenului în suprafață de 640.088 mp pe care urmează a funcționa CMID a fost instituit prin Hotărârea Consiliului Local al Comunei Feleacu nr. 10/26.02.2010 şi reconfirmat prin Hotărârea Consiliului Local al Comunei Feleacu nr. 32/2010, respectiv prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaților la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ECO-METROPOLITAN Cluj (a cărei membru este şi Comuna Feleacu) nr. 2/28.07.2010.„Susținerile comunei Feleacu potrivit cărora nu există un drept de administrare al Consiliului Județean Cluj asupra terenului întrucât nu s-a încheiat în acest sens procesul verbal de predare – primire sunt contrazise de textul aliniatului 2 al articolului 12 din Legea privind bunurile proprietate publică nr. 213/1998, cu modificările şi completările ulterioare (în vigoare la data instituirii dreptului de administrare), potrivit căruia actul administrativ prin care se transmite dreptul de administrare îl constituie hotărârea consiliului local şi nu procesul verbal de predare - primire. Totodată, dreptul de administrare se exercită cu titlu gratuit şi nu cu titlu oneros, cum este cazul concesiunii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

22.10.2015

sau închirierii”, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Județean Cluj. /Monitorul de Cluj, http://www.monitorulcj.ro/actualitate/48898-centrul-de-management-al-deseurilor-tot-mai-aproape-de-feleacu-cj-cluj-a-castigat-procesul-cu-consiliu-local-feleacu#sthash.7vybXd58.dpbs

Raportul Greenpeace România: Clujul, fruntaş la defrişările ilegaleRaportul Greenpeace România, publicat luni, arată că județul Cluj se află pe prima poziție în ceea ce priveşte volumul de lemn tăiat ilegal la nivel național în perioada 2013-2014.Conform cercetării efectuate, în perioada analizată au fost înregistrate 45.509 de cazuri de tăieri ilegale de pădure, echivalentul unei medii de 62 de cazuri/ zi, în creştere de la 28 de cazuri/ zi consemnate între anii 2009-2011, respectiv 50 de cazuri/ zi la nivelul anului 2012.Autoritățile au identificat, astfel, la nivel național, o cantitate de 1.011.892 metri cubi asociată acestor cazuri de tăieri ilegale, adică 22 metri cubi/ caz, în creştere de la 120.836 metri cubi în 2012 şi 452.842 metri cubi în intervalul 2009-2011, informează Agerpres.ro.Județele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale sunt Argeş (5.851 cazuri, 12,85% din totalul cazurilor la nivel național), Bacău (3.538 cazuri, 7,77%) şi Mureş (3.351 cazuri, 7,36%. De altfel, județul Argeş a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale identificate de către autorități şi în perioada 2009-2011, respectiv 6.458 de cazuri.În schimb, ca volum de lemn tăiat ilegal, raportul Greenpeace România arată că județele Cluj, Alba şi Maramureş sunt cele din care au dispărut cele mai mari cantități. În acelaşi timp, conform noii cercetări efectuate de Greenpeace asupra suprafeței acoperite cu păduri la nivel național, ritmul distrugerii acestora se menține la un nivel alarmant, de 3 hectare/oră.La nivelul celor trei județe se înregistrează 78% din volumul de lemn tăiat ilegal la nivel național în perioada 2013-2014, județul Cluj înregistrând 37% din volumul total, Alba - 23% şi Maramureş - 18%.În ceea ce priveşte prejudiciul, valoarea totală la nivel național, în intervalul analizat, a fost estimată de către autorități la 230.937.047 lei (aproximativ 52,1 milioane euro). Ca urmare a volumului mare înregistrat, județele Cluj, Alba şi Maramureş prezintă cele mai mari valori medii, respectiv 70.189 lei prejudiciu/caz în Alba, 52.742 lei/caz în Cluj şi 27.227 lei/caz în Maramureş. Astfel, cele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

http://www.agerpres.ro/economie/2015/10/19/raport-greenpeace-romania-prejudiciu-de-aproape-231-milioane-de-lei-din-taierile-ilegale-de-padure-in-perioada-2013-2014-11-36-07

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/48898-centrul-de-management-al-deseurilor-tot-mai-aproape-de-feleacu-cj-cluj-a-castigat-procesul-cu-consiliu-local-feleacu#sthash.7vybXd58.dpbs



22.10.2015

trei județe totalizează 79% din prejudiciul cauzat. Programul "Radarul pădurilor" a fost lansat în toamna anului trecut şi este bazat pe un software instalat pe telefoane mobile prin care poate fi urmărită trasabilitatea lemnului. Acest software este instalat pe un smartphone înainte ca lemnul să plece din pădure, iar sistemul generează un cod unic, care este trecut pe avizul de însoțire a lemnului. Orice intrare în sistemul de urmărire a circulației lemnului va lăsa urme şi nu va putea fi folosit de două ori acelaşi aviz. /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/raportul-greenpeace-romania-clujul-fruntas-la-defrisarile-ilegale--142000.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme similarePregătiţi pentru inundaţiiISU Arad pregăteşte un exercițiu de amploare împreună cu echipe de intervenție din Austria, Germania, Cehia şi Bulgaria. Vor să vadă cât sunt de pregătiți pentru inundații. ISU Arad, împreună cu echipaje de intervenție din Austria, Germania, Cehia şi Bulgaria, vor participa la un exercițiu desfăşurat pe raza județului nostru în cadrul căruia se va urmări „pregătirea personalului de conducere a modulelor de protecție civilă, a echipelor de suport şi asistență tehnică în vederea îmbunătățirii coordonării şi interoperabilității acestora pentru acordarea sprijinului țărilor care solicită asistență internațională în caz de inundații”. Exercițiul va avea loc pe raza județului Arad în perioada 21-25 octombrie, 50 de autospeciale ale ISU Arad şi ale echipajelor internaționale fiind angrenate în exercițiu. „În perioada 21-25 octombrie în județul Arad va avea loc exercițiu internațional cu forțe şi mijloace în teren pentru module de protecție civilă destinate procesului de pentru gestionare a inundațiilor – ROMODEX 2015. Acțiunea, desfăşurată în baza aprobării Comisiei Europene a proiectului <<Exerciții pentru module de protecție civilă, echipe de suport şi asistență tehnică şi echipe de protecție civilă a Uniunii Europene LOT 2 module destinate intervenției la inundații>> este organizată de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în parteneriat cu Fundația Centrul Național APELL pentru Managementul Dezastrelor, Directoratul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/raportul-greenpeace-romania-clujul-fruntas-la-defrisarile-ilegale--142000.html

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/raportul-greenpeace-romania-clujul-fruntas-la-defrisarile-ilegale--142000.html

22.10.2015

General pentru Siguranța la Incendii şi Protecție Civilă Bulgaria şi Serviciul de Salvare din Estonia”, au precizat reprezentanții ISU Arad. Echipele de intervenție internaționale care vor susține activitățile din teren provin din Austria, Germania, Cehia şi Bulgaria şi dețin capabilități operaționale, module de salvare cu bărci şi module cu capacitate mare de pompare. Totodată, echipa de protecție civilă a Uniunii Europene (EUCPT) va avea în componență experți aparținând statelor membre, cu rol de facilitare a procesului de acordare a asistenței internaționale, de evaluare a situației şi de sprijin pentru autoritățilele naționale în gestionarea situației de urgență. Conducerea şi coordonarea exercițiului va fi asigurată de o echipă internațională formată din experți în coordonarea asistenței în caz de dezastre din Marea Britanie, Suedia, Finlanda, Austria, Grecia, Cehia, Bulgaria, Ungaria, Estonia. La eveniment vor participa şi observatori din mai multe state UE care vor lua parte la procesul de evaluare a operațiunilor de intervenție, de planificare şi suport. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/pregatiti-pentru-inundatii-2/1583160 /Actualități AR, http://www.actualitati-arad.ro/isu-arad-romodex-2015-exercitiu-

international-de-gestionare-a-inundatiilor-la-arad/

/News AR, http://newsar.ro/romodex-2015-exercitiul-international-pentru-

pregatirea-echipelor-de-interventie-in-caz-de-inundatii/

Staţia de epurare a apei de la Călan a fost inauguratăUn nou proiect derulat de Apa Prod a fost inaugurat . Este vorba despre stația de epurare a apei uzate din oraşul Călan, un proiect cofinanțat din fonduri europene. Stația de epurare a apei de la Călan a fost dotată cu echipamente de ultima generație, iar toate lucrările au fost efectuate în termen şi după cele mai înalte standarde. „Din punctul meu de vedere a insemnat conformarea orasului calan cu ceea ce neàm dorit acum 20 de ani. In tot proiectul ne-am incadrat in toate datele. Proiectul s-a terminat in iulie 2015. De atunci si pana acum stația a fost în probe. Încă un an va fi in perioada de notificare a defectelor, adică exploatarea o vom face împreună cu constructorul, astfel încât să ne încardrăm în ceea ce ne-am dorit prin proiect”, a declarat Victor Arion,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

http://newsar.ro/romodex-2015-exercitiul-international-pentru-pregatirea-echipelor-de-interventie-in-caz-de-inundatii/

http://newsar.ro/romodex-2015-exercitiul-international-pentru-pregatirea-echipelor-de-interventie-in-caz-de-inundatii/

http://www.actualitati-arad.ro/isu-arad-romodex-2015-exercitiu-international-de-gestionare-a-inundatiilor-la-arad/

http://www.actualitati-arad.ro/isu-arad-romodex-2015-exercitiu-international-de-gestionare-a-inundatiilor-la-arad/

http://www.aradon.ro/pregatiti-pentru-inundatii-2/1583160

http://www.aradon.ro/pregatiti-pentru-inundatii-2/1583160

22.10.2015

director general Apa Prod. Pentru comunitatea locală acest proiect este de o importanță majoră. „Înseamnă încă un obiectiv de investiții pus în funcțiune. Înseamnă o dorință împlinită, înseamnă că de mâine sau de astăzi vom avea o legătură mai bună cu natura, vom ştii să ne prelucrăm apele uzate, vom ştii să avem respect față de natură şi natura la rândul ei față de noi, a declarat Adrian Iovănesc, primarul oraşului Călan Proiectul de la Călan face parte dintr-un proiect mai amplu, Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Hunedoara. Valoarea totală a acestuia este de 580.489.969 lei. Investițiile realizate în cadrul acestui proiect constau atât în tratarea apei potabile cât şi în colectarea şi epurarea apei uzate în 6 localități: Deva, Hunedoara, Simeria, Hațeg, Călan şi Brad. Scopul acestor proiecte este acela de a creşte gradul de conectare al populației la serviciul de apă şi canalizare dar şi îmbunătățirea sistemelor de epurare a apelor uzate. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://zhd.ro/eveniment/economic/statia-de-epurare-a-apei-de-la-calan-a-fost-inaugurata/

Fântâna din curtea casei şi apa noastră de fiecare ziÎn 21 decembrie 1991, Consiliul Comunității Europene a emis Directiva Nitrați, un document cu impact profund şi extrem de pozitiv asupra modului cum sunt gospodărite sursele de apă potabilă şi asupra modalității cum se practică agricultura în spațiul european. Directiva porneşte de la premisa că nitrații de origine agricolă sunt cauza principală a poluării care provine din surse difuze şi afectează apele comunității. În România, intoxicarea cu nitrați este o realitate problematică. Concentrațiile crescute de nitrați/nitriți din compoziția solului şi a apei potabile au provocat numeroase intoxicații, chiar şi decese, în majoritatea cazurilor la sugari. În municipiul Târgu-Mureş, primăria a afişat avertismente lângă cele 6 izvoare din cartiere, privind recomandările de folosire a apei potabile în hrana sugarilor. Aceste avertismente trebuie să fie respectate fiindcă se bazează pe analize de laborator despre concentrațiile de nitrați/nitriți. Dacă în municipiul Târgu-Mureş şi în oraşele din județ alimentate cu apă potabilă de la rețea, situația este sub control, cu totul alta este realitatea în mediul rural unde cea mai importantă sursă de intoxicare cu nitrați/nitriți o reprezintă apa din fântâni, acolo concentrația depăşeşte cu mult limita admisă pentru apa potabilă. În majoritatea satelor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

http://zhd.ro/eveniment/economic/statia-de-epurare-a-apei-de-la-calan-a-fost-inaugurata/

http://zhd.ro/eveniment/economic/statia-de-epurare-a-apei-de-la-calan-a-fost-inaugurata/

22.10.2015

din județ, apa din fântână este poluată cu substanța provenită din dejecțiile de animale, gunoiul de grajd depozitat direct pe sol şi latrinele ne impermeabi-lizate din curtea caselor. Convenția pentru Drepturile Copilului prevede obligația statelor semnatare de a combate bolile, inclusiv prin asigurarea unei aprovizionări cu apă potabilă. Cu toate acestea poluarea cu nitriți reprezintă o problemă de sănătate publică, mai ales că extrem de rar se ridică şi se trimit la laborator probe din apa fântânilor de lângă casă. Dacă în oraşe sursele de apă de folosință publică - fântâni şi izvoare - sunt monitorizate de către DSP, conform legislației în vigoare, cel puțin o dată pe an, pentru verificarea conformării la parametri ce atestă calitatea microbiologică a apei, dar şi calitatea chimică - inclusiv cel cu referire la nitrați, monitorizarea calității apei din fântânile individuale, de folosință familială, nu intră în atribuția DSP, verificarea se face contracost numai la solicitarea proprietarului. În mediul rural, majoritatea fântânilor sunt poluate cu substanțe chimice infiltrare în pânza freatică din grajdurile sau fermele oamenilor, cele mai multe grajduri neavând podea impermeabilă, iar fosele septice să aibă pereți betonați şi impermeabili. Gunoiul de grajd nu trebuie depozitat în locuri neamenajate, în curți, pe câmp sau pe malul apelor, ci în locuri special amenajate. La nivel de comună, este necesară implementarea unui program de management al deşeurilor şi gunoiului de grajd. Legislația europeană în vigoare prevede un conținut admis de nitrați în apă de 50 mg/litru, iar apele îmbuteliate pe piața autohtonă ajung să aibă în compoziție şi 22 mg/l de nitrați. În fiecare județ activează câte o Agenție de Protecție a Mediului (APM) şi un Comisariat Județean al Gărzii Naționale de Mediu (GNM). Aceste unități au atribuții de inspectare şi control în conformitate cu legea protecției mediului şi reglementările de organizare şi funcționare în vigoare. Amintim şi faptul că supravegherea calității apelor în România a fost inițiată din anul 1954, dar a ajuns să fie efectuată sistematic din 1965. Cetățenii sunt avertizați să nu amplaseze platforme de gunoi lângă fântâni sau în incintele gospodăreşti. Gunoiul proaspăt nu este recomandat să se aplice pe teren acoperit cu zăpadă, pentru că, în cazul topirii zăpezilor şi al ploilor, dejecțiile şi nitrații ajung în apă. Importantă este prevenirea fenomenelor de poluare, mai ales acolo unde se cresc bovine sau porcine în gospodăriile populației. Având în vedere faptul că apa curată este vitală pentru sănătatea oamenilor şi pentru ecosistemele naturale, ziarul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

22.10.2015

„Cuvântul liber" - cel mai citit ziar din județ, semnalează necesitatea protejării calității apelor, şi, întrucât concentrațiile de azot în cantități mari sunt dăunătoare pentru oameni şi natură, se impune conştientizarea cetățenilor de a trimite probe de apă la laborator pentru analize, mai ales că numărul bolnavilor cu diverse boli digestive este în creştere. Mai există un aspect pe care dorim să-l semnalăm, cel legat de protecția apelor de suprafață şi apei freatice prin plantarea de perdele forestiere de protecție pe terenurile degradate, acțiune care a demarat şi în județul Mureş prin implicarea primărilor din Râciu, Vânători, Suplac, Tăureni, Bahnea, unde s-au plantat bariere de vegetație prin perdele de protecție şi fâşii tampon riverane pe terenurile comunale în pantă, cu scopul combaterii eroziunii solului şi al protecției apelor împotriva poluării cu nitrați. Nu trebuie neglijată nici sensibilizarea populației, prin mass-media, despre pericolul poluării apei, acțiuni educative în şcoli, biserici, chiar şi prin dezbateri publice la căminele culturale din mediul rural. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/news/86554/61/Fantana-din-curtea-casei-si-apa-noastra-de-fiecare-zi

Vremea în următoarele două săptămâni: intervale calde, dar şi precipitaţii pe arii extinseVremea va rămâne oscilantă în următoarele două săptămâni, cu intervale în care regimul termic va fi mai ridicat decât în mod obişnuit, dar şi cu perioade în are precipitațile sub formăde ploaie ş burniță îşi vor face apariția în majoritatea regiunilor, se arată în prognoza meteo valabilă în perioada 19 octombrie – 1 noiembrie 2015, publicată de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), transmite Agerpres.Banat. Intervalul va debuta cu o vreme mai caldă decât ar fi normal pentru această perioadă a anului, dar, pe data de 20 octombrie, regimul termic va marca o scădere semnificativă, iar valorile de temperatura vor deveni apropiate de mediile multianuale ale perioadei, cu medii ale maximelor diurne ce se vor situa, până la sfârşitul intervalului de prognoză, între 13 şi 15 grade. Minimele nocturne vor avea o evoluție similară, devenind apropiate de normele perioadei între 21 octombrie şi 1 noiembrie, când vor avea valori medii de 5 –6 grade. Probabilitatea pentru ploi pe arii extinse şi izolat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

http://www.cuvantul-liber.ro/news/86554/61/Fantana-din-curtea-casei-si-apa-noastra-de-fiecare-zi

http://www.cuvantul-liber.ro/news/86554/61/Fantana-din-curtea-casei-si-apa-noastra-de-fiecare-zi

22.10.2015

importante cantitativ va fi mai mare pe 19 si 20 octombrie şi, din nou, în jurul datei de 27 octombrie. În rest, doar izolat şi trecător va ploua slab.Transilvania. Vremea va fi caldă la începutul intervalului de prognoză, cu medii ale maximelor diurne de 17 grade şi ale minimelor nocturne de 7-9 grade. Ulterior va avea loc un proces de răcire, care va determina revenirea la un regim termic normal pentru ultima decadă a lunii octombrie, astfel încât, în intervalul 21 octombrie – 1 noiembrie, temperaturile maxime se vor situa, în medie regională, între 10 şi 12 grade. Mediile temperaturile minime, destul de ridicate în primele nopți, când se vor înregistra valori de 7-9 grade, vor marca o scădere treptată, iar în intervalul 22 octombrie – 1 noiembrie se vor situa, în general, între un grad şi 3 grade, caracterizând un regim termic apropiat de normalul perioadei. Va ploua pe arii extinse şi local mai important cantitativ pe 19 şi 20 octombrie, dar probabilitatea pentru ploi slabe sau burnițe se va menține ridicată şi în celelalte zile ale intervalului de prognoză. / Live AR, http://www.livearad.ro/vremea-in-urmatoarele-doua-saptamani-intervale-calde-dar-si-precipitatii-pe-arii-extinse/

ANIF vrea să „dea” Mureşelul PrimărieiMircea Purcaru este dispus să-l sprijine pe Falcă pentru transferarea Mureşelului către Primărie, ca să-l facă navigabil. Cu toate că şi-a exprimat deschis scepticismul în privința demersului „Arad, capitală verde europeană”, copreşedintele ALDE Arad, Mircea Purcaru este gata să-l sprijine pe Falcă în vederea realizării unui punct din proiect : transformarea Mureşelului în canal navigabil. „Dacă el crede că poate realiza aşa ceva, ar fi minunat, iar eu sunt gata să-i ofer sprijin instituțional, la ANIF, pentru tranferarea zonei de protecție a Mureşelului către Primărie. Chiar dacă navigabil va fi la Paştele cailor, tot ar fi o treabă bună ca zona să devină una mai curată şi verde, amenajată ca zonă de agrement”spune Purcaru. Tot atât de sceptic este Purcaru şi în privința celuilalt „vis” al primarului Falcă, respectiv „Arad, capitală culturală europeană”: „La ce să ne ascundem după deget, în ambele cazuri este vorba despre sifonarea banului public, mai ales că 2016 este an electoral, în care sunt programate cu duiumul tot felul de acțiuni electorale ale PDL, travestit în PNL”. Război intern. Purcaru mai spune că toate „contrele” foştilor PDL-işti în cazurile Apă- Canal şi Centrul Cultural au devenit un

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

http://www.livearad.ro/vremea-in-urmatoarele-doua-saptamani-intervale-calde-dar-si-precipitatii-pe-arii-extinse/

http://www.livearad.ro/vremea-in-urmatoarele-doua-saptamani-intervale-calde-dar-si-precipitatii-pe-arii-extinse/

22.10.2015

adevărat război intern, cauzat de faptul că şefii celor două instituții, timorați de valul de acțiuni ale DNA, nu mai sunt dispuşi să facă, la comanda partidului, ilegalități pentru care ar putea ajunge la puşcărie. „Bănățean şi ceilalți directori aveau şi înainte tot salarii neruşinate şi nimeni nu le-a avut treaba. Acum s-a pornit ofensiva pentru că Bănățean nu mai riscă să preia lucrările de proastă calitate efectuate de firmele de casă ale lui Falcă, angajate de către Primărie. Cât despre porcăriile de la Centrul Cultural, actualul preşedinte interimar a fost, ca vicepreşedinte CJA, responsabil de cultură, direct implicat, dar nu a scos un cuvânt”, a declarat Purcaru. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/vrea-sa-i-dea-mureselul-lui-falca/1581813

Miting în Apuseni: moții au aniversat 2 ani de la Marea Adunare de la Câmpeni La exact 2 ani de la Marea Adunare de la Câmpeni din 19 octombrie 2013 – cel mai mare protest organizat în acest oraş împotriva proiectului minier de la Roşia Montană – aproape 100 de persoane s-au adunat luni după-amiază, pe o ploaie ”mocănească”, în piața din centrul localității pentru a aniversa evenimentul ce a reunit peste 3.000 de opozanți ai proiectului minier de la Roşia Montană şi în care s-a adoptat Proclamația de la Câmpeni ce prevedea:”Noi, locuitorii Munților Apuseni, adunați astăzi, 19 octombrie 2013, la Câmpeni, ne afirmăm dreptul de a ne decide singuri soarta. În temeiul acestui deziderat legitim proclamăm:Pământul, pădurile, păşunile, apa şi aerul Munților Apuseni aparțin celor care locuim aici, aşa cum ne-au fost lăsate moştenire de străbuni. Avem dreptul şi obligația să le transmitem în bună stare urmaşilor noştri, pentru ca şi ei să se poată bucura de ele. Locuitorii Apusenilor sunt cei îndreptățiți să decidă care e cel mai potrivit mod prin care bogățiile cu care ne-au înzestrat natura şi bunul Dumnezeu vor fi valorificate în folosul comunității noastre şi al României! Viața în Munții Apuseni nu e uşoară, dar avem păşuni pe care putem să ne creştem vitele, avem păduri din care, cu bună măsură, putem lua lemne pentru fabricile noastre de mobilă, încă mai avem ape curate, peisaje, monumente ale naturii şi o istorie care atrag zeci de mii de turişti în fiecare an. Sunt activități de pe urma cărora locuitorii Apusenilor trăiesc deja şi sunt oportunități de dezvoltare, care, valorificate cu înțelepciune, pot să ne asigure un trai

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

http://www.aradon.ro/vrea-sa-i-dea-mureselul-lui-falca/1581813

22.10.2015

bun atât nouă, cât şi copiilor şi nepoților noştri. Noi nu cerşim la uşile altora, alții au venit la uşa noastră şi încearcă să ia şi să distrugă ceea ce ne aparține! Din aceste activități şi din dezvoltarea lor se pot colecta taxe şi impozite care să fie administrate în folosul nostru şi al cetățenilor români. Cerem celor care ne reprezintă, în Consiliile Locale şi Județene, în Primării, în Parlament şi Guvern, să folosească cu responsabilitate deplină aceste taxe şi impozite, pentru a construi drumuri, şcoli şi spitale. Aceşti bani nu sunt pentru buzunarele lor, ci pentru a asigura dezvoltarea comunităților şi o viață fericită pentru cei care contribuie la buget. Dacă se dovedeşte că, încălcându-ni-se voința, aceşti bani vor fi folosiți împotriva noastră, ne asumăm dreptul de a nu-i mai recunoaşte ca reprezentanți legitimi şi ne vom apăra aşa cum orice om e îndreptățit să se apere împotriva celui care vrea să-i facă un rău! Orice străin e binevenit în Munții Apuseni atâta vreme cât ne respectă modul de viață şi nu întreprinde nimic în măsură să-l schimbe împotriva voinței noastre. Ne păstrăm dreptul de a lupta împotriva tuturor celor care prin viclenie, hoție şi corupție vin aici pentru a fura ce e al nostru ori pentru a distruge resursele naturale şi istorice de care depinde viața noastră. Fericirea şi bunăstarea nimănui nu se poate baza pe nefericirea şi sărăcirea semenilor săi!În considerarea celor enunțate mai sus, le transmitem guvernanților şi politicienilor, în mod imperativ, următoarele revendicări punctuale: 1. Respingerea de către Parlament a tuturor proiectelor de lege care prevăd măsuri speciale de expropriere a cetățenilor români, precum şi alte măsuri derogatorii de la regimul legal de protecție a mediului, patrimoniului cultural, apelor, pajiştilor şi terenurilor agricole, bunurilor publice etc., în favoarea companiilor miniere de orice tip; 2. Interzicerea prin lege a utilizării cianurii în activitățile miniere din România; 3. Includerea Roşiei Montane pe lista tentativă a României pentru UNESCO; 4. Respingerea de urgență, prin Hotărâre de Guvern, a acordului de mediu pentru proiectul minier de la Roşia Montană; 5. Desecretizarea tuturor contractelor şi actelor adiționale încheiate de către Guvern, referitoare 1a înstrăinarea, cedarea, concesionarea resurselor minerale ale României; 6. Demisia inițiatorilor proiectului de lege specială pentru Roşia Montană: ministrul Marilor Proiecte, Dan Șova, ministrul Mediului, Rovana Plumb, ministrul Culturii, Daniel Barbu, directorul ANRM, Gheorghe Duțu, precum şi a premierului Victor Ponta; 7. Asumarea de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

22.10.2015

către Guvern a expertizei şi a punctelor de vedere referitoare la proiectul minier de la Roşia Montană exprimate de: Academia Română, Asociația Ad Astra, Institutul Geologic Român, Ordinul Arhitecților din România, Sinodul BOR, Sinodul BRU şi al celorlalte biserici creştine din România, precum şi de experții independenți; 8. Crearea unei Comisii Parlamentare de Anchetă a Afacerii Roşia Montană sub toate aspectele: înstrăinarea zăcămintelor; acordarea licenței; sponsorizările RMGC către instituții publice şi private, ONG-uri, persoane fizice; influențarea deciziilor politice; încălcarea unor hotărâri judecătoreşti definitive; modul în care publicitatea oferită de companie a afectat libertatea presei şi dreptul la liberă exprimare etc.; 9. Refacerea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere din zona Munților Apuseni şi acordarea unor facilități fiscale şi de altă natură pentru dezvoltarea activităților economice în următoarele domenii: turism, prelucrarea lemnului şi refacerea fondului forestier, creşterea şi prelucrarea produselor de origine animală, apicultură, alte activități specifice zonei; 10. Adoptarea de către Guvernul României a unor politici publice, ca şi elaborarea, cu ajutorul societății civile reale, a unei strategii care să prevadă măsuri în acord cu principiile dezvoltării durabile, ale utilizării optime a resurselor, ale conservării patrimoniului cultural-istoric şi ale sprijinirii întreprinzătorilor locali; 11. Începerea de către instituțiile abilitate a cercetării penale în cazul persoanelor care au semnat sau au participat la elaborarea şi avizarea de documente cu privire la proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană; 12. Interzicerea prin lege a utilizării metodei fracturării hidraulice în exploatarea gazelor de şist şi respectarea, în zonele vizate pentru această exploatare, a voinței suverane a cetățenilor, cu care ne exprimăm deplina solidaritate. Aceasta este voința noastră, a locuitorilor Munților Apuseni, a oamenilor liberi prezenți la Marea Adunare de la Câmpeni, exprimată public astăzi, 19 octombrie 2013, cu spiritul şi gândul îndreptate către o dezvoltare durabilă, care să asigure accesul pentru mai multe generații la toate resursele cu care Dumnezeu ne-a înzestrat. Aşa să ne ajute Dumnezeu!” La mitingul autorizat s-au regăsit principalii participanți care au manifestat de-a lungul timpului împotriva proiectului minier, aceştia depunând cu această ocazie o coroană de flori impunătoare la statuia lui Avram Iancu din piața cu acelaşi nume. Chiar dacă a picurat neîntrerupt, participanții au stat sub umbrele sau adăpostiți prin parc şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

22.10.2015

au ascultat scurte discursuri rostite de Dan Burz, Maria Oprea, Mirela Uțiu, Zeno Cornea şi Nicolae Petruşel, aceştia întărind ideea că trebuie să ne păstrăm curați Munții Apuseni, fără cianuri şi să ne păstrăm bogățiile, cu toții scandând ”Uniți, salvăm Munții Apuseni!”, ”Uniți, salvăm Roşia Montană!”, ”Uniți, salvăm toată România!”. După aproximativ 30 de minute, participanții au încheiat mitingul cu o rugăciune rostită de un octogenar al oraşului şi s-au deplasat la un local public pentru a se încălzi cu un ceai fierbinte. Doamna Maria Oprea, membru al Fundației Pro Munții Apuseni şi unul dintre principalii opozanți ai proiectului minier ne-a declarat: ”Ne-am adunat aici pentru a sărbători 2 ani de la Proclamația de la Câmpeni şi totodată pentru a aniversa Ziua Moților de Pretutindeni. Ceea ce vrem noi să transmitem în continuare este faptul că moții au rămas vii şi vor să-şi decidă singuri soarta aşa după cum s-a scris în proclamația de acum 2 ani: Noi, locuitorii Munților Apuseni, adunați astăzi, 19 octombrie 2013 la Câmpeni, ne afirmăm dreptul de a ne decide singuri soarta. Asta nu pentru că noi nu am avea decidenți care să ia hotărâri bune pentru noi – avem deputați, senatori, consilieri județeni, primari – dar nu-i avem pentru comunitate, pentru oameni şi pentru binele nostru al tuturor, ci din nefericire pentru interesele lor personale. În urma mitingurilor din 2013 şi 2014 s-a respins prin hotărâre de guvern acordul de mediu pentru proiectul de la Roşia Montană şi am mai obținut respingerea de către Parlament a tuturor proiectelor de lege care prevăd măsuri speciale de expropriere a cetățenilor români, precum şi alte măsuri derogatorii de la regimul legal de protecție a mediului, patrimoniului cultural, apelor, pajiştilor, şi terenurilor agricole, bunurilor publice, în favoarea companiilor miniere de orice tip. Prin manifestările pe care le-am făcut, noi nu ne-am dus să facem rău nimănui, doar ne-am apărat viața şi viitorul zonei noastre, al familiilor noastre, al copiilor noştri, pentru ca să le putem lăsa măcar un mediu curat.”/Unirea AB, http://ziarulunirea.ro/foto-miting-in-apuseni-motii-au-aniversat-2-ani-de-la-marea-adunare-de-la-campeni-346088/

Compania de Apă furnizează nămol pentru agriculturăS.C. Compania de Apă S.A. Arad continuă furnizarea nămolului provenit de la Stația de

Epurare pentru agricultori. 1.450 tone nămol in calitate de îngrăşământ, respectiv 313 t

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

http://ziarulunirea.ro/foto-miting-in-apuseni-motii-au-aniversat-2-ani-de-la-marea-adunare-de-la-campeni-346088/

http://ziarulunirea.ro/foto-miting-in-apuseni-motii-au-aniversat-2-ani-de-la-marea-adunare-de-la-campeni-346088/

22.10.2015

S.U. (tone substanță uscată) provenit din Stația de epurare a municipiului Arad, se

transportă gratuit către un operator agricol din sat Munar, comuna Secusigiu în baza

Permisului de Aplicare nr. 9 din data de 22.09.2015. Prin proiectul „ Extinderea si

modernizarea infrastructurii de apă si apă uzată în județul Arad”, S.C. Compania de Apă

S.A. Arad, in calitate de beneficiar oferă gratuit operatorilor agricoli din regiune nămolul

rezultat din procesul de epurare a apelor, nămol pe care operatorii agricoli îl pot folosi

ca îngrăşăm eficient pentru cultură. Datorită conținutului mare de material nutritiv,

nămolurile provenite din epurare pot ameliora caracteristicile fizico-chimice ale solurilor

argiloase şi nisipoase. Se recomandă împrăştiera nămolului primăvara si toamna, în

timpul lucrărilor de pregătire a terenurilor pentru culturile de vară-toamnă. Pentru a

putea fi valorificate, nămolurile rezultate în urma epurării apelor suferă o serie de

procese de tratare complexe, stabilite în aşa fel încăt să fie eliminate eventualele riscuri

asupra mediului sau asupra sănătăţii oamenilor şi animalelor. /Actualități AR,

http://www.actualitati-arad.ro/compania-de-apa-furnizeaza-namol-pentru-

agricultura/

/Glasul Aradului AR, http://glsa.ro/arad/214680-agricultorii-pot-primi-namol-ca-

ingrasamant-de-la-compania-de-apa.html

În următorii 5 ani, Sistemul Naţional de Irigaţii va beneficia de peste un miliard de euro!Pentru reabilitarea sistemului național de irigații, Parlamentul a alocat, prin votarea Legii irigațiilor, un buget de 1,15 miliarde de euro, desfăşurat pe perioada 2016 - 2020. Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, prin Legea irigațiilor, se suplimentează cu 995 numărul angajaților Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, se introduce pentru prima dată plata unui abonament pentru zona de irigare şi de desecare (pentru reducerea costurilor) şi se reglementează regimul de proprietate. „Cei care preiau acea infrastructură, dacă nu fac investițiile necesare, dacă nu păstrează în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

http://glsa.ro/arad/214680-agricultorii-pot-primi-namol-ca-ingrasamant-de-la-compania-de-apa.html

http://glsa.ro/arad/214680-agricultorii-pot-primi-namol-ca-ingrasamant-de-la-compania-de-apa.html

http://www.actualitati-arad.ro/compania-de-apa-furnizeaza-namol-pentru-agricultura/

http://www.actualitati-arad.ro/compania-de-apa-furnizeaza-namol-pentru-agricultura/

22.10.2015

sistemul de îmbunătățiri funciare infrastructura care a fost dată în proprietate prin clauzele care au fost introduse, acea infrastructură se întoarce la bugetul de stat. În egală măsură, prin păstrarea infrastructurii principale în proprietatea statului, avem datoria să reabilităm infrastructura astfel încât să nu genereze costuri foarte mari pentru energie, dar nici pierderi foarte mari. Alocăm prin acest proiect de lege un buget multianual, care începe în 2016 şi se finalizează în 2020, de 1,15 miliarde de euro. În anul 2016, alocăm suma de 145 de milioane de euro", a precizat ministrul Agriculturii, citat de Agerpres. Forul care va aproba programul investițiilor şi termenele este Comitetul interministerial, format din Ministerul de Finanțe, Ministerul Mediului, Agenția pentru Investiții Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii, Ministerul Justiției şi Secretariatul General al Guvernului. Proiectul a fost adoptat şi de Senat, iar Camera Deputaților este for decizional. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/news/86492/61/in-urmatorii-5-ani-SISTEMUL-NAtIONAL-DE-IRIGAtII-VA-BENEFICIA-DE-PESTE-UN-MILIARD-DE-EURO

Salvamont Tîrgu Mureş ar putea avea sediu nou la anulServiciul Salvamont -Salvaspeo a împlinit 10 ani de existență. La expoziția de echipamente ale salvatorilor montani Salvaspeo din Piața Trandafirilor, preşedintele CJ Mureş a declarat că numai dacă se vor împiedica de greutăți birocratice nu se va realiza la anul noul sediu pentru Salvamont-Tîrgu Mureş. „Chiar astăzi am avut o discuție cu vicepreşedinții şi vom mai lua în chirie, cred că un an de zile, acel spațiu pe care Serviciul Salvamont îl foloseşte în prezent. Și am luat decizia ca săptămâna viitoare să pornim documentația pentru construirea unui sediu nou, care să corespundă cerințelor lor. Terenul este al nostru, să vedem acuma cât de repede ne mişcăm cu licitațiile că, până la urmă în România, ştiți bine, problema nu este nici să finanțezi nici să doreşti să faci un proiect, ci cu licitațiile”, a spus Ciprian Dobre, citat de RTM. Noul sediu va fi construit în apropierea celui actual, pe strada Marton Aron, în curtea Protecției Civile şi a Serviciului 112. La mulți ani, Salvamont! /Radio Mureş MS şi Punctul MS, http://www.punctul.ro/salvamont-tirgu-mures-ar-putea-avea-sediu-nou-la-anul/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

http://www.punctul.ro/salvamont-tirgu-mures-ar-putea-avea-sediu-nou-la-anul/

http://www.cuvantul-liber.ro/news/86492/61/in-urmatorii-5-ani-SISTEMUL-NAtIONAL-DE-IRIGAtII-VA-BENEFICIA-DE-PESTE-UN-MILIARD-DE-EURO

http://www.cuvantul-liber.ro/news/86492/61/in-urmatorii-5-ani-SISTEMUL-NAtIONAL-DE-IRIGAtII-VA-BENEFICIA-DE-PESTE-UN-MILIARD-DE-EURO

22.10.2015

Teme de mediuPrimăria Tîrgu-Mureş, reclamată pentru poluarea gropii de gunoi de la CristeştiZilele trecute, un grup de firme a depus reclamații la Garda de Mediu Mureş, sesizând poluarea provocată de groapa de gunoi de la Cristeşti. Salubriserv este acuzată că depozitează ilegal o parte din deşeurile menajere colectate din municipiu.Reclamanții acuză atât mirosul insuportabil, cât şi un posibil focar de infecție, afirmă şefa Gărzii de Mediu Mureş, Szekely Annamaria. Ea a arătat că Primăria Tîrgu-Mureş a mai fost amendată de trei ori de Gardă, în acest an, pentru aceeaşi infracțiune: „Da, într-adevăr au intrat nişte sesizări, dar nu numai anul acesta au intrat sesizări cu Primăria Tîrgu-Mureş, cu depozitele acestea ilegale. Noi am dat un răspuns, că am stabilit măsura pentru Primărie, că trebuie să curețe zona, şi am redirecționat sesizările la Primărie pentru soluționare pentru că e treaba localității. Deci conform legislației de mediu, este 100% responsabilitatea autorității locale. Primăria are la activ, anul acesta, 3 amenzi date pe deşeuri, în total 160.000 de lei”. Garda de Mediu Mureş a înaintat, în 15 octombrie, reclamațiile Primăriei, consilierilor locali şi Direcției de Sănătate Publică pentru soluționare in 30 de zile. În replică, primarul municipiului Tîrgu-Mureş, Dorin Florea, a explicat că societatea de salubritate nu a avut până săptămâna trecută aprobarea Consiliului local pentru a transporta gunoiul la depozitul de la Odorheiu Secuiesc: „Neavând contract, pentru că societatea să ducă gunoiul la Odorhei, gunoiul stă acolo. Noi trebuia să ducem gunoiul de acolo la Odorhei. Nevotând consilierii, nu pot să plătesc”. Dorin Florea a explicat că aproximativ 10 maşini de mare tonaj transportă zilnic gunoiul depus la Cristeşti, dar că la depozitul de la Sighişoara se pot duce numai în jur de 3.500 de tone. În şedința de joia trecută, consilierii au aprobat alocarea sumei de 710.000 de lei pentru ca diferența până la 7.000 de tone să poată fi transportată la Odorheiu Secuiesc. /Radio Mureş MS, http://www.radiomures.ro/stiri/primaria-tirgu-mures-reclamata-pentru-poluarea-gropii-de-gunoi-de-la-cristesti.html /TV Mureş MS, http://news.stirilettm.ro/administratie-si-politica/item/2102-solu%C5%A3ii-pentru-gunoiul-ora%C5%9Fului-2015-10-20.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

http://news.stirilettm.ro/administratie-si-politica/item/2102-solu%C5%A3ii-pentru-gunoiul-ora%C5%9Fului-2015-10-20.html


http://www.radiomures.ro/stiri/primaria-tirgu-mures-reclamata-pentru-poluarea-gropii-de-gunoi-de-la-cristesti.html

http://www.radiomures.ro/stiri/primaria-tirgu-mures-reclamata-pentru-poluarea-gropii-de-gunoi-de-la-cristesti.html

22.10.2015

Nivelul emisiilor de la Azomureş, în parametrii legaliEste concluzia ultimului control ce a avut loc la societatea comercială la începutul lunii septembrie după ce la Târgu-Mureş au avut loc mai multe proteste legate de oprirea poluării rezultată din activitatea combinatului. La data efectuării controlului, combinatul funcționa la capacitate maximă iar inspectorii au concluzionat că valorile emisiilor se încadrează în normele prevăzute de lege, spune directorul Gărzii de Mediu Mureş, Szekely Ana Maria. “În urma acestor măsurători şi în urma controlului s-a ajuns la concluzia că valorile se încadrează la emisii – deci mă refer numai la emisii – şi s-au trasat nişte măsuri în vederea îmbunătățirii calității aerului, acum trebuie să menționăm că la ora asta combinatul este practic oprit pentru investițiile noi şi când va porni, va porni mult mai bine, cu limite mai mici. Să sperăm că totul o să fie bine. La data controlului, al începutul lunii septembrie, funcționa la capacitate normală.” La rândul său, purtătorul de cuvânt al Azomureş, Ovidiu Maior spune că societatea a primit raportul şi că va continua să realizeze investițiile promise. „Într-adevăr, la începutul lunii septembrie Garda națională de Mediu a efectuat un control în Azomureş. Raportul a sosit zilele trecute, nu au fost constatate depăşiri ale concentrațiilor verificate, nu a fost aplicată nicio sancțiune pentru Azomureş. Celor de la Garda de Mediu le-au fost prezentate stadiile în care se află obiectivele de investiții şi aşa cum am mai spus şi cu alte ocazii suntem în faza finală de implementare a acestor investiții urmând ca până la sfârşitul anului să respectăm toate termenele asumate.”La această oră activitatea de producție de la Azomureş este stopată pentru derularea lucrărilor de punere în funcțiune a noilor instalații. /24 de ore mureşene MS, http://www.24deoremuresene.ro/articole/detalii-stire/articol/nivelul-emisiilor-de-la-azomures-in-parametrii-legali.html

Funcţionarea Gărzilor Forestiere, aprobată de Senat. Condiţii pentru comisarii puşi să combată tăierile ilegale de pădureOrdonanța guvernului prin care sunt înființate Gărzile forestiere, pentru a combate şi preveni fenomenul tăierilor ilegale de masă lemnoasă, a fost aprobată, marți, de Senat.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

http://www.24deoremuresene.ro/articole/detalii-stire/articol/nivelul-emisiilor-de-la-azomures-in-parametrii-legali.html

http://www.24deoremuresene.ro/articole/detalii-stire/articol/nivelul-emisiilor-de-la-azomures-in-parametrii-legali.html

22.10.2015

Potrivit actului normativ, Gărzile forestiere sunt instituții publice cu personalitate juridică, aflate în subordinea autorității publice centrale răspunzătoare de domeniul silvic. Gărzile preiau atribuțiile, posturile şi personalul de la Comisariatele de Regim Silvic şi Cinegetic care sunt desființate. „Activitatea Gărzilor este coordonată tehnic la nivel central de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin secretarul de stat pentru păduri şi prin structura care coordonează activitatea în domeniul silvic şi cinegetic din cadrul acesteia şi se desfăşoară la nivel teritorial”, prevede actul normativ. Gărzile vor avea ca atribuții monitorizarea, implementarea şi controlul aplicării regimului silvic în fondul forestier național şi în vegetația forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier național, precum şi aplicarea a regimului cinegetic în fondul cinegetic național. De asemenea, Gărzile asigură monitorizarea şi controlul trasabilității materialelor lemnoase. Numărul maxim de posturi alocat Gărzilor este de 617, iar numărul minim de posturi pentru o Gardă este de 40. Ocuparea posturilor se face numai cu promovarea evaluărilor de integritate. Printr-un amendament formulat în comisia de specialitate a Senatului s-a stabilit că „salariile de bază ale personalului din cadrul Gărzilor se stabilesc la nivelul salariilor de bază aferente din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală„. Finanțarea cheltuielilor curente şi de capital ale Gărzilor se asigură integral de la bugetul de stat. Suprafața fondului forestier național este de 6.545 mii ha, la care se adaugă aproximativ 300.000 ha vegetație forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier național. „În ultimii ani, fenomenul tăierilor ilegale de masă lemnoasă a luat amploare. În acest sens, din datele puse la dispoziție de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti — Serviciu Inventarul Forestier Național rezultă că volumul de lemn recoltat în perioada 2008-2014 din păduri este estimat la o medie de 26,69 milioane mc pe an. Din datele Institutului Național de Statistică reiese faptul că volumul autorizat şi recoltat în perioada 2008-2014 este de aproximativ 17,9 mil. mc pe an. Pe cale de consecință, diferența de masă lemnoasă între cantitatea raportată de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice şi cea recoltată în mod legal se presupune a fi recoltată ilegal”, explică inițiatorul în expunerea de motive. Potrivit Guvernului, pierderea produsă anual bugetului național este estimată la aproximativ 250 milioane euro, iar cantitatea de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

22.10.2015

masă lemnoasă recoltată în mod ilegal „pune în pericol siguranța publică”. „Se estimează că, pe lângă reducerea volumului de lemn tăiat ilegal, înființarea Gărzilor forestiere determină realizarea unor venituri la bugetul de stat, provenite din contravenții şi confiscări de materiale lemnos, în valoare de circa 39.000 mii lei în anul 2015, iar în următorii ani (…) volumul de masă lemnoasă tăiată ilegal va scădea semnificativ”, se mai arată în expunerea de motive a ordonanței. Proiectul de lege pentru aprobarea OUG 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere are un caracter ordinar şi a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată, cu 70 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi trei abțineri. Gărzile forestiere sunt organizate şi funcționează pe baza HG 743/2015, care a fost publicată în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare din 22 septembrie. Județul Alba este arondat, din acest punct de vedere, Gărzii forestiere Cluj, alături de județele Bistrița-Năsăud, Maramureş şi Cluj. Acestea sunt instituții publice teritoriale, cu personalitate juridică, în subordinea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, finanțate integral de la bugetul de stat, cu atribuții în implementarea şi controlul aplicării regimului silvic şi cinegetic în fondul forestier național şi în vegetația forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier național, potrivit hotărârii menționate. În subordinea Gărzilor, la nivel județean funcționează structuri fără personalitate juridică.Conducerea fiecărei Gărzi este asigurată de un inspector-şef, funcționar public care îndeplineşte cumulativ următoarele condiții:– studii superioare de specialitate de lungă durată în domeniul silvicultură;– vechimea prevăzută de lege pentru ocuparea funcției publice de conducere.Inspectorul-şef coordonează activitatea Gărzii şi o reprezintă în relațiile cu autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, cu celelalte instituții publice centrale sau locale, precum şi cu persoanele fizice şi juridice din raza de activitate teritorială a acestuia, în vederea realizării atribuțiilor sale specifice. Inspectorul-şef emite decizii şi este ordonator terțiar de credite, în condițiile legii. În vederea îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin, potrivit prevederilor legale, în fiecare Gardă sunt încadrați funcționari publici şi personal contractual.Fiecare Gardă este structurată astfel:

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62

22.10.2015

– Direcția de implementare şi avizare, condusă de un director, funcționar public, având studii superioare de specialitate în domeniul silvicultură;– Direcția de control al regimului silvic şi cinegetic condusă de un director, funcționar public, având studii superioare de specialitate în domeniul silvicultură;– Serviciul financiar-contabil şi administrativ condus de un şef-serviciu, funcționar public, având studii superioare de specialitate în domeniul economic.Activitatea Gărzilor este coordonată tehnic la nivel central de catre autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin secretarul de stat pentru păduri şi prin structura care coordonează activitatea în domeniul silvic şi cinegetic din cadrul acesteia, şi se desfăşoară la nivel teritorial.Principalele atribuții ale Gărzilor sunt următoarele:– monitorizarea, implementarea şi controlul aplicării regimului silvic în fondul forestier național şi în vegetația forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier național;– monitorizarea, implementarea si controlul aplicarii regimului cinegetic in fondul cinegetic național;– monitorizarea şi controlul trasabilității materialelor lemnoase, conform prevederilor legale în vigoare.Numărul maxim de posturi pentru Gărzi este de 617, din care:– 545 de posturi pentru personal silvic cu atribuții de control si implementare;– 72 de posturi pentru persoane cu atributii auxiliare domeniului, din care: 18 posturi cu pregatire juridică, 18 posturi cu pregătire economică şi 36 de posturi cu diferite atribuții – resurse umane, achizitii, investitii, administrativ.Numărul minim de posturi pentru o Gardă este de 40.Consumul normat de carburanți este de 500 litri/lună/ autoturism sau autoutilitară. Nu se consideră depăşiri la consumul normat la mijloacele de transport consumul care la nivelul anului se încadrează în limita carburantului normat in raport cu numarul total de mijloace de transport aprobat pentru autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura sau pentru fiecare Gardă, dupa caz.Personalul Gărzilor, care are atribuții de implementare, monitorizare şi control, poartă, în timpul serviciului, uniformă, însemne distinctive, ecusoane, care se atribuie gratuit.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

63

22.10.2015

In anumite situații, în realizarea atributiilor de serviciu, personalul poate îmbrăca ținuta civilă. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, personalul este investit cu exercițiul autorității publice şi beneficiază de protecție, potrivit legii.Salariile de bază:– inspector-şef: 9.593 lei (salariu de bază aferent vechimii minime), 10.188 lei (salariu de bază aferent vechimii minime)– director: 9.593 lei, 10.188 lei– şef de serviciu: 8.078 lei, 8.728 lei– şef birou: 7.174 lei, 7.799 lei– consilier superior: 5.314 lei, 5.639 lei– consilier principal: 4.028 lei, 4.271 lei– consilier asistent: 3.043 lei, 3.279 lei– consilier debutant: 2.402 lei, 2.477 lei– referent de specialitate, grad superior: 4.273 lei, 4.455 lei– auditor grad superior: 6.155 lei, 6.525 lei– auditor grad principal: 3.996 lei, 4.213 lei– consilier juridic superior: 5.314 lei, 5.639 lei– consilier juridic principal: 4.028 lei, 4.271 lei– consilier juridic asistent: 3.043 lei, 3.279 lei– consilier juridic debutant: 2.402 lei, 2.477 lei– referent, grad superior: 3.129 lei, 3.256 lei– muncitor, grad III: 2.371 lei, 2.530 leiStructura Gărzilor Forestiere în teritoriu:1. Garda Forestieră Braşov – sediul la Braşov – județele Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu2. Garda Forestieră Bucureşti – sediul la Bucuresti – zonele Bucuresti, Călăraşi, Constanța, Ilfov, Giurgiu, Ialomița, Teleorman3. Garda Forestieră Cluj – sediul la Cluj-Napoca – județele Alba, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureş

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

64

22.10.2015

4. Garda Forestieră Focşani – sediul la Focşani – județele Brăila, Buzău, Galați, Tulcea, Vrancea, Vaslui5. Garda Forestieră Oradea – sediul la Oradea – județele Arad, Bihor, Satu Mare, Sălaj6. Garda Forestieră Ploieşti – sediul la Ploieşti – județele Argeş, Dâmbovița, Prahova7. Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea – – sediul la Rm. Vâlcea – județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea8. Garda Forestieră Suceava – sediul la Suceava – județele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamț, Suceava9. Garda Forestieră Timişoara – – sediul la Timişoara – județele Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş. /Alba24 AB, http://alba24.ro/functionarea-garzilor-forestiere-aprobata-de-senat-conditii-pentru-comisarii-pusi-sa-combata-taierile-ilegale-de-padure-444549.html

Gărzile forestiere, mai aproape de înființareSenatorii au adoptat, în şedința de marți, ordonanța Guvernului prin care sunt înființate Gărzile forestiere pentru a combate şi preveni fenomenul tăierilor ilegale de masă lemnoasă. Potrivit actului normativ, gărzile preiau atribuțiile, posturile şi personalul de la Comisariatele de Regim Silvic şi Cinegetic, care sunt desființate. Purtătorul de cuvânt al Gărzii Forestiere Braşov, Ion Munteanu, a explicat că în institutia respectivă se va ajunge de la 56 la 84 de posturi: „La Garda Forestieră Braşov se va ajunge de la 56 la 84 de posturi, din care 76 vor fi ingineri silvici, şi 8 din aparatul administrativ, iar posturile noi care se vor înființa, vor fi puse la concurs. Hotărârea de Guvern a fost promovată la Senat, urmând ca Camera Deputaților, forul decizional, să aprobe legea. În acelaşi timp, şi salariile celor din gărzile forestiere vor creşte, pentru că s-a adoptat acelaşi salariu ca şi la ANAF. Aria de competență a Gărzii Forestiere Braşov cuprinde județele Braşov, Sibiu, Mureş, Covasna şi Harghita, respectiv 1,5 milioane de hectare de pădure.La nivel național, numărul maxim de posturi alocat gărzilor este de 617, iar numărul minim pentru o gardă este de 40. Ion Munteanu este convins că în cursul acestui an Camera Deputaților va aproba actul normativ, care va fi promulgat de presedintele țării.Furtul de lemn din România a ajuns la un nivel îngrijorător, pagubele insumand 250

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

65

http://alba24.ro/functionarea-garzilor-forestiere-aprobata-de-senat-conditii-pentru-comisarii-pusi-sa-combata-taierile-ilegale-de-padure-444549.html



22.10.2015

milioane de euro în ultimii 6 ani. /Radio Mureş MS, http://www.radiomures.ro/stiri/garzile-forestiere-mai-aproape-de-infiintare.html

Transilvania principala sursă de lemn a tăierilor ilegaleDintr-un raport al Greenpeace România, dat publicității la începutul acestei săptămâni, reiese că, în anii 2013 - 2014, tăierile ilegale de pădure din țara noastră (1.011.892 de metri cubi) au cauzat un prejudiciu de 52,1 milioane de euro. Pe primele locuri sunt citate județele Cluj (37%), Alba (23%) şi Maramureş (18%), în timp ce în județul Mureş s-au înregistrat 3.351 cazuri de tăieri ilegale (7,36%). „Fenomenul de tăieri ilegale de pădure ar putea fi redus prin aplicarea de pedepse mai aspre (inclusiv încadrarea ca infracțiune a sustragerii de material lemnos, indiferent de cantitate). În prezent, conform legii, dacă valoarea prejudiciului este de până la de 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă, fapta este considerată contravenție, nu infracțiune, şi se pedepseşte doar cu amendă. De asemenea, este necesară o mai bună colaborare între instituțiile cu atribuții de control (Poliție, Garda Forestieră, Jandarmerie) şi alocarea de personal suplimentar pentru o mai bună acoperire a fondului forestier, a zonelor izolate, dar şi în vederea organizării unui sistem permanent de pază (şi pe durata nopții). Ar fi foarte util ca personalul cu atribuții în constatarea şi investigarea delictelor silvice din Jandarmerie şi Poliție să beneficieze de pregătire de specialitate. La reducerea fenomenului tăierilor ilegale poate contribui şi îmbunătățirea Radarului Pădurilor, prin transparentizarea informațiilor şi accesul public la amenajamentele silvice", recomandă Greenpeace România. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/news/86592/61/in-anii-2013-2014-iN-JUDE-UL-MURE-PESTE-3-000-DE-TaIERI-ILEGALE-DE-PaDURE/Vocea Transilvaniei MS, http://www.voceatransilvaniei.ro/transilvania-principala-sursa-de-lemn-a-taierilor-ilegale-un-raport-greenpeace-romania-dezvaluie-tot-prejudiciul-creat/ /Ziarul Hunedoreanului HD, http://zhd.ro/eveniment/dispare-padurea-de-sub-ochii-nostri-aproape-700-de-cazuri-de-taieri-ilegale-doar-in-judetul-hunedoara/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

66

http://zhd.ro/eveniment/dispare-padurea-de-sub-ochii-nostri-aproape-700-de-cazuri-de-taieri-ilegale-doar-in-judetul-hunedoara/

http://zhd.ro/eveniment/dispare-padurea-de-sub-ochii-nostri-aproape-700-de-cazuri-de-taieri-ilegale-doar-in-judetul-hunedoara/

http://www.voceatransilvaniei.ro/transilvania-principala-sursa-de-lemn-a-taierilor-ilegale-un-raport-greenpeace-romania-dezvaluie-tot-prejudiciul-creat/



http://www.cuvantul-liber.ro/news/86592/61/in-anii-2013-2014-iN-JUDE-UL-MURE-PESTE-3-000-DE-TaIERI-ILEGALE-DE-PaDURE

http://www.cuvantul-liber.ro/news/86592/61/in-anii-2013-2014-iN-JUDE-UL-MURE-PESTE-3-000-DE-TaIERI-ILEGALE-DE-PaDURE

http://www.radiomures.ro/stiri/garzile-forestiere-mai-aproape-de-infiintare.html

22.10.2015

Organizație de mediu: Jumătate din tăierile de păduri din România sunt ilegale; Schweighofer pare să fie principalul beneficiarOrganizația non-profit Environmental Investigation Agency US (EIA) a publicat miercuri un nou raport potrivit căruia cel puțin 50% din tăierile de păduri din România sunt ilegale, iar compania austriacă Schweighofer pare să fie destinatarul pentru lemnul astfel obținut. De asemenea, raportul EIA afirmă că Schweighofer a provocat pierderi masive industriei mobilei din România prin creşterea prețurilor şi preluarea stocurilor de cherestea. În 2004, România a exportat produse din lemn în valoare de aproximativ un miliard de dolari iar în 2014 cifra a crescut la 2,5 miliarde de dolari. În schimb, exporturile de mobilă se cifrau, în 2004, la 762 milioane de dolari iar în 2014 au scăzut la 628 milioane de dolari. „Aceste cifre scot în evidență transformarea României dintre-o economie cu tradiție în realizarea de produse manufacturate într-un furnizor de resurse naturale”, arată raportul EIA. „Schweighofer este una din cele mai mari companii din sectorul lemnului din Europa şi din păcate un factor major în defrişările ilegale din România”, a declarat directorul executiv al EIA, Alexander von Bismark. În primăvara acestui an, organizația de mediu Environmental Investigation Agency (EIA) a dat publicității un film în care arată cum conducerea companiei Holzindustrie Schweighofer acceptă cu bună ştiință şi recompensează lemnul tăiat ilegal printr-un sistem de bonificație. În replică, Holzindustrie Schweighofer, prezent în România din 2002, a respins miercuri acuzațiile formulate de EIA subliniind că este adepta prelucrării responsabile a lemnului. „Tăierile ilegale de lemn afectează grav pădurile, precum şi întreaga industrie de prelucrare a lemnului, astfel că este în interesul tuturor să promovăm sustenabilitatea, să avem un sistem riguros şi eficient de control al originii lemnului şi să prelucrăm doar lemn cu documente complete şi corecte, care respectă toate reglementările din România şi din Uniunea Europeană”, se arată într-un comunicat de presă al companiei austriece. Holzindustrie Schweighofer subliniază că operează pe plan local alte două fabrici de cherestea — la Rădăuți şi Reci, o fabrică de panouri încleiate din lemn masiv la Siret şi una de panel la Comăneşti, generând peste 3.000 de locuri de muncă direct în aceste locații şi mai mult de 10.000 de locuri de muncă indirect, în industrii conexe. De asemenea, Holzindustrie Schweighofer susține că până

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

67

22.10.2015

acum a investit 778 milioane de euro în România, iar în ultimii patru ani a contribuit la bugetul statului cu peste 100 milioane de euro. /Alba24 AB, http://alba24.ro/organizatie-de-mediu-jumatate-din-taierile-de-paduri-din-romania-sunt-ilegale-schweighofer-pare-sa-fie-principalul-beneficiar-444734.html

Aitoneni trimişi în judecată pentru furt de lemnePolițiştii au reținut, pentru 24 de ore, trei bărbați care ar fi tăiat şi sustras ilegal arbori, în valoarea de circa 15.000 lei. La data de 19 octombrie a.c., polițiştii din cadrul Secției 9 Poliție Rurală Turda au reținut trei bărbați, cercetați pentru săvârşirea infracțiunilor de tăieri ilegale şi furturi de arbori. În fapt, bărbații cu vârste între 18 şi 45 de ani, din comuna Aiton, în cursul lunii iulie a.c., ar fi tăiat şi sustras arbori, fără drept, de pe raza comunei de domiciliu. Prin faptele lor, ar fi creat un prejudiciu de aproximativ 15.000 de lei. Cele trei persoane identificate urmează a fi prezentate instanței, în vederea dispunerii măsurilor procedurale. Cei în cauză sunt cercetați sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de tăieri ilegale şi furturi de arbori, fapte prevăzute de Codul silvic. /Turdanews CJ, http://www.turdanews.net/articole/actualitate/37960-aitoneni-trimisi-in-judecata-pentru-furt-de-lemne.html

Lemn confiscat În data de 20 octombrie 2015, Polițişti din cadrul Biroului Combaterea Delictelor Silvice, împreună cu specialişti din cadrul Gărzii Forestiere Braşov, au aplicat trei sancțiuni contravenționale, în valoare de 7.000 de lei, pentru încălcări ale prevederilor Legii nr. 171/2010. / Totodată, a fost confiscat peste 37 mc de material lemnos, în valoare de aproximativ 21.460 lei. O societate comercială, cu sediul în comuna Vătava, a fost sancționată pentru deținerea a 11,863 mc de lemn rotund gorun şi a 3,152 mc cherestea răşinoasă, fără documente legale de proveniență. Alte două persoane, domiciliate în Reghin şi Hodac, au fost sancționate contravențional pentru deținerea a peste 22 mc de lemn, de diferite esențe, fără documente legale de proveniență. /Punctul MS, http://www.punctul.ro/lemn-confiscat/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

68

http://www.punctul.ro/lemn-confiscat/

http://www.turdanews.net/articole/actualitate/37960-aitoneni-trimisi-in-judecata-pentru-furt-de-lemne.html

http://www.turdanews.net/articole/actualitate/37960-aitoneni-trimisi-in-judecata-pentru-furt-de-lemne.html

http://alba24.ro/organizatie-de-mediu-jumatate-din-taierile-de-paduri-din-romania-sunt-ilegale-schweighofer-pare-sa-fie-principalul-beneficiar-444734.html

http://alba24.ro/organizatie-de-mediu-jumatate-din-taierile-de-paduri-din-romania-sunt-ilegale-schweighofer-pare-sa-fie-principalul-beneficiar-444734.html

22.10.2015

Nivelul emisiilor de la Azomureş este în parametri legaliEste concluzia ultimului control ce a avut loc la combinat la începutul lunii septembrie, după ce la Tîrgu-Mureş au avut loc mai multe proteste legate de oprirea poluării.La data efectuării controlului, combinatul funcționa la capacitate maximă iar inspectorii au concluzionat că valorile emisiilor se încadrează în normele prevăzute de lege, spune directorul Gărzii de Mediu Mureş, Szekely Ana Maria: „În urma acestor măsurători şi în urma controlului s-a ajuns la concluzia că valorile se încadrează la emisii – deci mă refer numai la emisii – şi s-au trasat nişte măsuri în vederea îmbunătățirii calității aerului, acum trebuie să menționăm că la ora asta combinatul este practic oprit pentru investițiile noi şi când va porni, va porni mult mai bine, cu limite mai mici. Să sperăm că totul o să fie bine. La data controlului, al începutul lunii septembrie, funcționa la capacitate normală.” La rândul său, purtătorul de cuvânt al Azomureş, Ovidiu Maior, spune că societatea a primit raportul şi că va continua să realizeze investițiile promise:„Într-adevăr la începutul lunii septembrie Garda Națională de Mediu a efectuat un control în Azomureş. Raportul a sosit zilele trecute, nu au fost constatate depăşiri ale concentrațiilor verificate, nu a fost aplicată nicio sancțiune pentru Azomureş. Celor de la Garda de Mediu le-au fost prezentate stadiile în care se află obiectivele de investiții şi aşa cum am mai spus şi cu alte ocazii suntem în faza finală de implementare a acestor investiții urmând ca până la sfârşitul anului să respectăm toate termenele asumate.”La această oră activitatea de producție de la Azomrueş este stopată pentru derularea lucrărilor de punere în funcțiune a noilor instalații. /Radio Mureş MS, http://www.radiomures.ro/stiri/nivelul-emisiilor-de-la-azomures-este-in-parametri-legali.html/Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/emisiile-azomures-in-limitele-admise/ /Vocea Transilvaniei MS, http://www.voceatransilvaniei.ro/garda-nationala-de-mediu-nu-a-descoperit-probleme-de-poluare-la-azomures-ce-sarcini-i-au-fost-trasate-combinatului//Vasarhely Hirlap MS, http://www.szekelyhon.ro/aktualis/marosszek/az-orszagos-kornyezetorseg-vizsgalodtott-az-azomureenel

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

69

http://www.szekelyhon.ro/aktualis/marosszek/az-orszagos-kornyezetorseg-vizsgalodtott-az-azomureenel

http://www.szekelyhon.ro/aktualis/marosszek/az-orszagos-kornyezetorseg-vizsgalodtott-az-azomureenel

http://www.voceatransilvaniei.ro/garda-nationala-de-mediu-nu-a-descoperit-probleme-de-poluare-la-azomures-ce-sarcini-i-au-fost-trasate-combinatului/



http://www.zi-de-zi.ro/emisiile-azomures-in-limitele-admise/

http://www.radiomures.ro/stiri/nivelul-emisiilor-de-la-azomures-este-in-parametri-legali.html

http://www.radiomures.ro/stiri/nivelul-emisiilor-de-la-azomures-este-in-parametri-legali.html

22.10.2015

Platforma de deşeuri, curățată prin licitație Primăria Tîrgu Mureş a fost amendată cu 50.000 de lei pentru că nu a respectat măsurile impuse în nota de constatare a Gărzii de Mediu, încheiată în 4 septembrie, în principal să nu mai depoziteze deşeuri acolo şi să curețe platforma de depozitare provizorie. La pachet, Garda de Mediu a informat Agenția pentru Protecția Mediului Mureş pentru neîndeplinirea măsurilor, iar aceasta din urmă are obligația de a suspenda autorizația de mediu pentru stația de compactare care, teoretic, funcționa pe platforma de depozitare provizorie de pe strada Hotarului. Pentru a transporta deşeurile depozitate ilegal, consilierii locali şi-au dat acordul pentru a aloca suma de 710.000 de lei, bani ce vor fi utilizați pentru ducerea gunoiului la Odorheiu Secuiesc. Două amenzi, aceeaşi faptă. Primăria Tîrgu Mureş a încasat o nouă amendă, de 50.000 de lei, pentru că nu a respectat măsurile impuse în nota de constatare încheiată în 4 septembrie, după un control comun al Gărzii de Mediu Mureş şi Gărzii Naționale de Mediu. La acea dată, comisarii de mediu au stabilit în sarcina municipalității următoarele: să nu mai depoziteze deşeuri la platforma de depozitare provizorie începând cu data de 4 septembrie, să transporte gunoiul şi să curețe platforma până în 4 octombrie, să împrejmuiască zona şi să se asigure că levigatul nu ajunge într-un pârâu şi de acolo în râul Mureş. În urma controlului, comisarii au aplicat şi o amendă de 60.000 de lei Primăriei Tîrgu Mureş, sancțiune contestată în instanță. Timp de o lună nu s-a întâmplat nimic, motivația administrației locale fiind că aleşii locali nu au aprobat suma de bani necesară transportului deşeurilor la depozitul ecologic de la Odorheiu Secuiesc în şedința din 24 septembrie a.c. De altfel, de atunci şi până în 15 octombrie, deşi era anunțată o şedință extraordinară care se putea convoca în cel mult 3 zile, aleşii nu s-au mai întâlnit. Firesc, comisarii de mediu au revenit la groapa de gunoi după expirarea termenului de o lună şi au constatat ceea ce poate vedea oricine, şi anume că deşeurile sunt tot acolo. În aceste condiții, Garda de Mediu a mai întocmit o notă de constatare şi a mai aplicat încă o amendă de care scriam la începutul articolului. Și aceasta va fi contestată, după cum a anunțat deja în ultima şedință de Consiliu Local secretarul municipiului Tîrgu Mureş, Andrei Mureşan. „Noi am contestat atât ultima notă de constatare prin care ne-au fost lăsate măsuri, în special pentru termenele neverosimil

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

70

22.10.2015

de scurte care au fost lăsate, totodată au fost trasate sarcini în sarcina noastră care nu țin doar de noi şi am contestat inclusiv procesul verbal de contravenție. Vreau să vă spun că în actele înaintate am făcut referire inclusiv la demersurile noastre de a putea finanța lucrările de transport ale deşeurilor de acolo, nu ştiu în continuare, în funcție de votul dvs., cum putem să ne apărăm mai departe, dar rămâne să fie decizia dvs., a deliberativului”, a declarat Andrei Mureşan. Bani pentru transportul deşeurilor. Și, dacă am ajuns aici, putem să trecem la şedința de Consiliu Local Tîrgu Mureş unde au fost discutate două proiecte legate de salubrizare. Primul se referă la transportul la Odorheiu Secuiesc a deşeurilor depozitate ilegal începând cu 2012, dacă ar fi să luăm anul de când Garda de Mediu aplică amenzi Salubriserv SA şi de când societatea le contestă prin instanțe. Una dintre aspectele ciudate pe care le-am aflat în cursul şedinței este faptul că o hotărâre de Consiliu Local a fost pusă în aplicare cu trei luni întârziere, din motive obiective. „Deşi Consiliul Local a aprobat hotărârea de ajustare a tarifelor care a avut la bază necesitatea transportului deşeurilor de la Cristeşti până la Sighişoara, această hotărâre a intrat în vigoare de la data de 1 martie 2015, deci avem un decalaj de 3 luni de zile de când a fost luată hotărârea şi s-a aplicat. Aceste trei luni de zile nu sunt acoperite financiar”, a arătat viceprimarul Peti Andrei, în cursul şedinței. Tot acesta a propus, ca amendament la hotărâre, ca activitatea de curățare să vizeze doar deşeurile colectate de pe raza municipiului Tîrgu Mureş şi să fie evitată dubla finanțare a acestei activități. Din cele propuse de către viceprimarul Peti ne ducem spre ideea că nu doar deşeurile din oraş sunt acolo, ci şi din alte zone. Și, bineînțeles, vine nelămurirea: acele deşeuri care se presupune că nu sunt ale Tîrgu Mureşului, cine le-a transportat acolo: Salubriserv SA sau alți operatori? Și, în condițiile în care ne amintim dintr-un raport mai vechi, nu se ştie ce cantitate de deşeuri se colectează – deşi acum au apărut nişte cifre – în jur de 7.000 de tone pe lună din Tîrgu Mureş – cum se vor stabili cantitățile şi în sarcina cui să le transporte de la platforma provizorie? Dar să continuăm… Claudiu Maior, celălalt viceprimar, a completat proiectul de hotărâre stipulând că operatorul care va curăța şi transporta gunoiul la Odorheiu Secuiesc va fi o firmă contractată în urma unei licitații publice, ceea ce în mod firesc va mai prelungi deznodământul curățării gropii de gunoi cu câteva luni. Pentru prestarea acestui serviciu, firma care va câştiga

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

71

22.10.2015

licitația va primi o sumă de 710.000 de lei. Consilierii au mai aprobat demararea negocierilor cu autoritatea județeană pentru suportarea în comun a acestei cheltuieli care este generată, spune Executivul târgumureşean, de întârzierea finalizării proiectului Sistem Integrat de Management al Deşeurilor. Dacă vom corobora nişte date, observăm că Salubriserv SA a încasat amenzi pentru depozitarea ilegală a deşeurilor prin 2012, iar în anul de grație 2015, Primăria Tîrgu Mureş lucrează la drumul de acces şi realizarea utilităților la stația de sortare, compostare şi transfer din proiectul european, Consiliul Județean stă blocat cu licitația privind operarea depozitului de la Sânpaul, iar ADI Ecolect întocmeşte caietul de sarcini pentru contractarea operatorilor care vor colecta şi transporta deşeurile la stațiile de transfer. Cum toate sunt legate, cred că responsabilitatea e una colectivă şi împărțită între autorități. Revenind însă la demararea negocierilor şi în caz de eşec al acestora la acționarea în instanță a Consiliului Județean (CJ), răspunsul CJ este destul de lămuritor – autoritatea județeană nu va suporta vreo cotă parte din această cheltuială. Proiectul a trecut cu cinci abțineri – aleşii locali PSD – Cristina Someşan, Lucian Loghin, Octavian Moldovan şi Olimpiu Sabău Pop – şi Jozsa Tibor de la UDMR, iar Gombos Csaba a absentat.Prelungirea contractului a picat. Cel de-al doilea proiect referitor la prelungirea contractului de delegare a gestiunii serviciilor de salubritate a picat la vot, fiind necesară o majoritate de două treimi, aceiaşi consilieri abținându-se. Contractul cu Salubriserv SA expiră de la 1 ianuarie 2016, iar cum operarea stațiilor de transfer şi a celui regional de la Sânpaul nu este încredințată vreunui operator/operatori, municipiul Tîrgu Mureş riscă să rămână fără operator se salubritate începând din ianuarie. Consilierii locali PSD s-au abținut pe motiv de legalitate, deoarece firma este în insolvență şi nu este clar dacă acest serviciu trebuie operat de municipiu sau, dimpotrivă de județ, conform legislației actuale. Jozsa Tibor a susținut că a avertizat Executivul încă de la începutul anului că acest contract expiră şi, în consecință, trebuie demarate procedurile pentru contractarea unui alt operator sau a aceluiaşi, dar prin organizarea unei licitații. Ceea ce, după cum arată situația, nu s-a întâmplat, iar în ceasul al 12-lea, Executivul forțează, prin Consiliul Local, prelungirea unui contract pe modelul altor contracte ajunse la termen şi prelungite prin acte adiționale, fără să fie organizate licitații publice. Bani neîncasați. Pe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

72

22.10.2015

lângă aceste două proiecte, se mai remarcă un aspect foarte interesant din hârtiile depuse de Salubriserv, şi anume numărul de plătitori pentru serviciile de salubritate. Astfel, deşi suntem înregistrați în jur de 142 de mii de oameni în Tîrgu Mureş, 127 de mii dacă luăm în calcul recensământul care ne-a numărat pe cei prezenți, numărul de plătitori este în jur de 105.000. Diferența e destul de semnificativă, şi înseamnă în varianta cea mai optimistă, aproape 200 de mii de lei, bani neîncasați lunar. Într-un an, suma e chiar frumuşică. De unde este această diferență şi unde au dispărut locuitorii rămâne să ne lămurim… /Punctul MS, http://www.punctul.ro/platforma-de-deseuri-curatata-prin-licitatie//TV Mureş MS, http://news.stirilettm.ro/administratie-si-politica/item/2102-solu%C5%A3ii-pentru-gunoiul-ora%C5%9Fului-2015-10-20.html/Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/sapte-companii-reclama-poluarea-de-la-groapa-de-gunoi/ /24 de ore mureşene MS, http://www.24deoremuresene.ro/articole/detalii-stire/articol/sedinta-extraordinara-a-consiliului-local-1.html

Greenpeace România: Prejudiciu de 52 de milioane de euro din tăierile ilegale de pădure, în ultimii doi ani. Majoritatea, în Alba, Cluj şi MaramureşPrejudiciul cauzat de tăierile ilegale de pădure din România a înregistrat, în intervalul 2013-2014, o valoare de aproximativ 52,1 milioane de euro (aproape 231 milioane de lei), iar 79% din totalul sumei a fost cuantificată în județele Cluj, Alba şi Maramureş, unde au dispărut cele mai mari cantități de lemn, relevă un raport Greenpeace România, publicat luni. Potrivit cercetării, în perioada analizată, au fost înregistrate 45.509 de cazuri de tăieri ilegale de pădure, echivalentul unei medii de 62 de cazuri/zi, în creştere de la 28 de cazuri/zi consemnate între anii 2009-2011, respectiv 50 de cazuri/zi, la nivelul anului 2012. Autoritățile au identificat, astfel, la nivel național, o cantitate de 1.011.892 metri cubi, asociată acestor cazuri de tăieri ilegale, adică 22 metri cubi/caz, în creştere de la 120.836 metri cubi în 2012 şi 452.842 metri cubi, în intervalul 2009-2011.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

73

http://www.24deoremuresene.ro/articole/detalii-stire/articol/sedinta-extraordinara-a-consiliului-local-1.html

http://www.24deoremuresene.ro/articole/detalii-stire/articol/sedinta-extraordinara-a-consiliului-local-1.html

http://www.zi-de-zi.ro/sapte-companii-reclama-poluarea-de-la-groapa-de-gunoi/

http://www.zi-de-zi.ro/sapte-companii-reclama-poluarea-de-la-groapa-de-gunoi/



http://www.punctul.ro/platforma-de-deseuri-curatata-prin-licitatie/

http://www.punctul.ro/platforma-de-deseuri-curatata-prin-licitatie/

22.10.2015

Județele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale sunt: Argeş (5.851 cazuri, 12,85% din totalul cazurilor la nivel național), Bacău (3.538 cazuri, 7,77%) şi Mureş (3.351 cazuri, 7,36%. De altfel, județul Argeş a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale identificate de către autorități şi în perioada 2009-2011, respectiv 6.458 de cazuri. În schimb, ca volum de lemn tăiat ilegal, raportul Greenpeace România arată că județele Cluj, Alba şi Maramureş sunt cele din care au dispărut cele mai mari cantități. În acelaşi timp, conform noii cercetări efectuate de Greenpeace asupra suprafeței acoperite cu păduri la nivel național, ritmul distrugerii acestora se menține la un nivel alarmant, de 3 hectare/oră. La nivelul celor trei județe se înregistrează 78% din volumul de lemn tăiat ilegal la nivel național în perioada 2013-2014, județul Cluj înregistrând 37% din volumul total, Alba — 23% şi Maramureş — 18%. În ceea ce priveşte prejudiciul, valoarea totală la nivel național, în intervalul analizat, a fost estimată de către autorități la 230.937.047 lei (aproximativ 52,1 milioane euro). Ca urmare a volumului mare înregistrat, județele Cluj, Alba şi Maramureş prezintă cele mai mari valori medii, respectiv: 70.189 lei prejudiciu/caz în Alba, 52.742 lei/caz în Cluj şi 27.227 lei/caz în Maramureş. Astfel, cele trei județe totalizează 79% din prejudiciul cauzat. „În legătură cu reducerea fenomenului de tăieri ilegale, acesta ar putea fi redus prin aplicarea de pedepse mai aspre (inclusiv încadrarea ca infracțiune a sustragerii de material lemnos, indiferent de cantitate — în momentul de față, conform legii, dacă valoarea prejudiciului este de până la de 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă fapta este considerată contravenție, nu infracțiune, şi se pedepseşte cu amendă). De asemenea, este necesară o mai bună colaborare între instituțiile cu atribuții de control (Poliție, Garda Forestieră, Jandarmerie) şi alocarea de personal suplimentar pentru o mai bună acoperire a fondului forestier, a zonelor izolate, dar şi în vederea organizării unui sistem permanent de pază (şi pe durata nopții). Ar fi foarte util ca personalul cu atribuții în constatarea şi investigarea delictelor silvice din Jandarmerie şi Poliție să beneficieze de pregătire de specialitate. La reducerea fenomenului tăierilor ilegale poate contribui şi îmbunătățirea Radarului Pădurilor, prin transparentizarea informațiilor şi accesul public la amenajamentele silvice”, notează Greenpeace România.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

74

22.10.2015

Programul „Radarul pădurilor” a fost lansat în toamna anului trecut şi este bazat pe un software instalat pe telefoane mobile prin care poate fi urmărită trasabilitatea lemnului. Acest software este instalat pe un smartphone înainte ca lemnul să plece din pădure, iar sistemul generează un cod unic, care este trecut pe avizul de însoțire a lemnului. Orice intrare în sistemul de urmărire a circulației lemnului va lăsa urme şi nu va putea fi folosit de două ori acelaşi aviz. /Alba24 AB, http://alba24.ro/greenpeace-romania-prejudiciu-de-52-de-milioane-de-euro-din-taierile-ilegale-de-padure-in-ultimii-doi-ani-majoritatea-in-alba-cluj-si-maramures-444364.html/Monitorul AB, http://monitorulab.ro/cluj-alba-si-maramures-raiul-taierilor-ilegale-de-arbori//Vocea Transilvaniei AB, http://www.voceatransilvaniei.ro/transilvania-principala-sursa-de-lemn-a-taierilor-ilegale-un-raport-greenpeace-romania-dezvaluie-tot-prejudiciul-creat/ /Nepujsag MS, http://www.hhrf.org/nepujsag/15okt/15nu1020t.htm

Oraşul Reciclării 2015: Mediaşul, în topMunicipiul de pe Târnava Mare s-a clasat pe poziția a doua la nivel național în competiția „Oraşul Reciclării“, organizată de ECO-ROM Ambalaje. Rezultatul este cel mai bun înregistrat până în prezent de către operatorul de salubritate ECO-SAL. Ca recompensă, Mediaşul se va bucura timp de o săptămână de vizita autocarului high-tech din cadrul programului educațional „Laboratorul Verde al Reciclării”. „Mediaşul a participat la această competiție încă de la prima ediție şi am crescut de la an la an, datorită faptului că medieşenii se implică tot mai mult şi devin din ce în ce mai conştienți de importanța vitală a separării deşeurilor. Toate acestea, cât şi profesionalismul operatorului de salubritate au dus la câştigarea acestui important premiu la cea de-a III-a ediție a competiției”, a declarat primarul Teodor Neamțu. În ediția din acest an a „Bătăliei reciclării“, desfăşurată în perioada 1 ianuarie - 30 iunie, s-au înscris 46 de oraşe. Locul I a revenit oraşului Sinaia. /Monitorul de Mediaş SB, http://www.monitoruldemedias.ro/2015/10/orasul-reciclarii-2015-mediasul-in-top.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

75

http://www.monitoruldemedias.ro/2015/10/orasul-reciclarii-2015-mediasul-in-top.html

http://www.monitoruldemedias.ro/2015/10/orasul-reciclarii-2015-mediasul-in-top.html

http://www.hhrf.org/nepujsag/15okt/15nu1020t.htm




http://monitorulab.ro/cluj-alba-si-maramures-raiul-taierilor-ilegale-de-arbori/

http://monitorulab.ro/cluj-alba-si-maramures-raiul-taierilor-ilegale-de-arbori/

http://alba24.ro/greenpeace-romania-prejudiciu-de-52-de-milioane-de-euro-din-taierile-ilegale-de-padure-in-ultimii-doi-ani-majoritatea-in-alba-cluj-si-maramures-444364.html



22.10.2015

Consiliul Municipal Târgu-Mureş: s-au alocat bani pentru transportul gunoiuluiUnul dintre motivele pentru care consilierii municipali au fost nevoiți să se întâlnească în şedință extraordinară a fost discutarea proiectului de hotărâre privind transportul gunoiului depozitat ilegal pe platforma provizorie de pe strada Hotarului, amânat din luna septembrie. Prezent la şedință, dr. Dorin Florea, primarul municipiului Târgu-Mureş, a reamintit fazele care au dus la situația actuală a gestionării gunoiului din oraş, considerând că nu Primăria este vinovată pentru acest impas, întrucât acesteia nu i s-a permis o strategie proprie în această privință. Pentru diferența de preț privind transportul gunoiului, edilul-şef a solicitat preşedintelui Consiliului Județean, Ciprian Dobre, desfăşurarea unei şedințe comune, în care să se discute acoperirea acesteia din bugetul județean. Dezbaterea proiectului de hotărâre a debutat cu anunțul făcut de viceprimarul Claudiu Maior referitor la faptul că Primăria a fost amendată (din nou) de Garda de Mediu cu 50.000 de lei, pentru faptul că nu s-au luat măsurile impuse în urma controlului de la începutul lunii septembrie a.c., când municipalitatea a fost somată să nu mai depoziteze deşeurile pe platforma provizorie de pe strada Hotarului şi să curețe locul până în 4 octombrie. „Am contestat ultima notă de constatare, în special pentru termenele neverosimil de scurte care au fost impuse şi pentru sarcinile trasate, care nu țin numai de noi", a afirmat domnul Andrei Mureşan, secretarul Primăriei, amintind că rezolvarea problemei legate de transportul deşeurilor ține de votul consilierilor. Consilierii au votat proiectul pe articole, aprobând alocarea sumei de 710.000 lei pentru transportul gunoiului la Odorheiul Secuiesc de către o firmă aleasă prin licitație publică, fiind inclus şi un amendament al viceprimarului Peti Andrei, conform căruia curățarea platformei de depozitare temporară să se facă numai cu privire la deşeurile rezultate şi produse în municipiul Târgu-Mureş şi numai cu condiția evitării dublei finanțări a acestei activități. De asemenea, dacă nu se ajunge la o înțelegere privind împărțirea cheltuielilor de transport cu Consiliul Județean, Primăria a fost împuternicită să deschidă acțiune în instanță. Pe de altă parte, într-un alt proiect de hotărâre, prelungirea contractului cu Salubriserv privind serviciile de salubritate până la desemnarea noului operator prin

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

76

22.10.2015

licitație a fost respinsă. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/news/86565/61/Consiliul-Municipal-Targu-Mure-S-AU-ALOCAT-BANI-PENTRU-TRANSPORTUL-GUNOIULUI

Management forestier de stat sau privat?Transformări profunde în ultimii 25 de ani, în ceea ce priveşte forma de administrare a pădurilor. În ultimii 25 de ani, atât forma de proprietate a pădurilor, cât şi managementul forestier au cunoscut transformări profunde. În 1990-1991 exista în România o suprafață forestieră de 6,4 milioane hectare de stat şi un singur administrator „mamut”, Romsilva. Directorul Direcției Silvice (DS) Harghita, ing. Cătălin Mutică, a declarat, în legătură cu acest subiect, că în momentul de față Romsilva mai gospodăreşte 3,2 milioane ha fond forestier de stat. Diferența o constituie suprafețele private. Până în momentul de față au fost înființate 139 de ocoale silvice private la nivel național, care administrează aproximativ 1,7 milioane ha de suprafețe forestiere. Iar Romsilva mai gospodăreşte în continuare 1,3 milioane ha ale altor proprietari, restul suprafețelor forestiere fiind neadministrate. „Ideea e că la 25 de ani după Revoluție putem constata transformări profunde în managementul forestier din România. Iată că odată cu evoluția proprietății forestiere – de la o suprafață foarte mare de stat la retrocedări masive în ultima perioadă – a evoluat şi managementul forestier. Practic, proprietarii, într-un fel sau altul, s-au orientat foarte mult către managementul privat şi şi-au făcut ocoale silvice private”, a spus ing. Cătălin Mutică. Primul ocol silvic privat s-a înființat în anul 2002, în județul Caraş-Severin, în localitatea Bănia, iar în 13 ani s-a ajuns la 139 de astfel de ocoale private. Directorul DS a explicat că foarte mulți proprietari privați de păduri au ales, totuşi, ca administrator Romsilva, „care au înțeles că e bine să rămână la noi, pentru că au încredere în managementul nostru”. „Cred că e o piață a administrării silvice unde toată lumea are loc, numai dacă înțelege că trebuie să respecte nişte principii de gestionare durabilă a pădurii şi de conservare a biodiversității, a tot ce înseamnă beneficiile pe care ți le oferă fondul forestier”, a subliniat vorbitorul. Întrebat care management forestier e mai bun, ing. Cătălin Mutică a spus că, acum, după atâția ani, nu poate afirma că administrarea privată e mai slabă decât cea de stat.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

77

http://www.cuvantul-liber.ro/news/86565/61/Consiliul-Municipal-Targu-Mure-S-AU-ALOCAT-BANI-PENTRU-TRANSPORTUL-GUNOIULUI

http://www.cuvantul-liber.ro/news/86565/61/Consiliul-Municipal-Targu-Mure-S-AU-ALOCAT-BANI-PENTRU-TRANSPORTUL-GUNOIULUI

22.10.2015

„Am avut şi eu de-a lungul timpului, să le numesc aşa, prejudecăți şi în legătură cu retrocedările forestiere, şi în legătură cu managementul forestier. Însă având în vedere că istoria nu se mai poate da înapoi şi e un fapt ce s-a întâmplat şi cu retrocedarea, şi cu managementul forestier, fiindcă a fost o voință politică, nu mai pot să spun acum – şi nici nu am dovezi clare – că managementul privat e mai slab decât cel de stat. Cred că suntem o structură mai bine organizată, mai disciplinată, în care lumea are mai multă încredere, deocamdată, dar e posibil să avem şi anumite defecte. În sensul în care nu reuşim să vedem viitorul un pic mai realist, să fim mai deschişi în legătură cu proprietarii şi să ne dăm seama că există şi cerințele lor la mijloc. Ar trebui să avem în vedere faptul că, pe lângă protecția fondului forestier, trebuie să avem grijă şi de nevoile proprietarilor. E posibil că în partea privată a managementului lucrurile să fi evoluat în acest sens”, a spus directorul DS. La nivel național au fost retrocedate cam 50% din păduri, în Harghita acest procent este, până în prezent, de 90%. În momentul de față, Direcția Silvică Harghita administrează suprafețe forestiere private cu mult peste media națională. Astfel, în Harghita doar aproximativ 10% din totalul suprafeței forestiere aparține statului, peste 23 de mii de hectare. Restul, până la aproximativ 91 de mii ha, circa 48% din suprafața forestieră a județului, cât administrează în prezent Direcția, aparțin proprietarilor privați. Iar celelalte păduri din județ sunt administrate de şapte ocoale silvice private, situate în localitățile: Miercurea-Ciuc, Frumoasa, Zetea-Liban, Odorheiu-Secuiesc, Praid şi Gheorgheni. /Informația Harghitei HR, http://informatiahr.ro/management-forestier-de-stat-sau-privat/

Sub privirile indiferente ale autorităților, pe Mureş în sus… abuzurile, ilegalitățile şi batjocura se țin lanț!În cadrul unei recente conferințe de presă, senatorul de Mureş Marius Paşcan a readus în centrul atenției publice realitatea existentă pe Valea Mureşului Superior, unde proprietarii de terenuri, păduri şi păşuni nu îşi pot exercita dreptul de proprietate, recunoscut în urma unor procese îndelungate şi costisitoare, fiind supuşi unor abuzuri şi ilegalități ignorate, dacă nu chiar încurajate, de către autoritățile competente.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

78

http://informatiahr.ro/management-forestier-de-stat-sau-privat/

22.10.2015

Parlamentarul mureşean a adresat, în acest sens, o (nouă) interpelare Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, ministrului Grațiela Gavrilescu.Situația proprietarilor de păduri din Deda, Răstolița, Stânceni, Lunca Bradului şi Valea Gurghiului a constituit, în ultimii ani, subiectul unor ample anchete de presă, care au reflectat starea de tensiune din zonă, în urma includerii acestor proprietăți în Parcul Natural Defileul Mureşului Superior şi Natura 2000, arie naturală protejată şi administrată, în mod abuziv, de o societate comercială - Ocolul Silvic de regim Gheorgheni SA. În pofida prevederilor Constituției (art.44), care garantează şi ocroteşte proprietatea privată, respectivilor proprietari li se pretind avize, autorizații, studii de impact şi diverse taxe pentru orice activitate pe care o desfăşoară pe propriile lor terenuri. Mai mult, în urma câştigării licitației organizate de Ministerul Mediului, SC Ocolul Silvic de regim Gheorgheni şi-a asumat un contract de administrare a ariei naturale protejate, în baza căruia trebuia să întocmească un Plan de management, sarcină de care nu s-a achitat nici până în prezent, contractul de administrare fiind, cu toate acestea, prelungit. La ora actuală, pe pagina de internet a Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, este supus spre dezbatere publică „Regulamentul Parcului Natural Defileul Mureşului Superior şi a siturilor Natura 2000" care conține, potrivit senatorului Marius Paşcan, „prevederi abuzive şi de-a dreptul aberante": orice activitate desfăşurată în zonă va fi avizată de APNDMS (Administrația Parcului Natural Defileul Mureşului Superior), construită pe scheletul SC Ocolul Silvic de regim SA; nu numai că vor fi percepute taxe pe proprietățile oamenilor, dar „administratorul" îşi asumă exclusivitatea organizării acțiunilor de silvoturism şi impune proprietarilor interdicții aberante: potrivit art. 33 din Regulament, „este permisă recoltarea de ciuperci comestibile, fructe de pădure, plante medicinale pentru consum propriu, în limita cantității de 1 kg / persoană, pentru membrii comunităților locale din localitățile situate în interiorul Parcului Natural Defileul Mureşului Superior şi al ariilor naturale protejate". Mai mult, potrivit aceluiaşi „regulament", APNDMS se substituie poliției, articolele 48 şi 49 prevăzând că „în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, personalul APNDMS are dreptul de a solicita legitimarea persoanelor care au comis fapte sau au fost surprinse încercând să comită fapte care constituie contravenții pe raza Parcului Natural şi a ariilor naturale

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

79

22.10.2015

protejate… iar constatarea faptelor care constituie contravenții şi aplicarea sancțiunilor se face de către personalul APNDMS". Batjocura nu se opreşte, însă, aici: regulamentul a fost postat pe pagina de internet a Ministerului Mediului fără a fi adus la cunoştință membrilor comunităților vizate, fără organizarea unor dezbateri publice, reprezentanții ministerului şi cei ai Ocolului Silvic de regim Gheorgheni SA ferindu-se dă dea față cu oamenii pentru le oferi explicații. „Lipsa de consultare reprezintă un act de cinism, laşitate şi desconsiderare a cetățeanului, dincolo de ilegalitatea implicită. S-a postat regulamentul pe pagina de internet, pretextându-se crearea condițiilor pentru o dezbatere publică, or, se ştie, cetățenii direct vizați, proprietari de terenuri, păduri şi păşuni, în marea lor majoritate nu cunosc legislația specifică, nu au cunoştințe juridice necesare, sunt oameni cu mai puțină carte şi nici măcar nu au acces la internet", se arată în interpelarea citată, prin care senatorul Marius Paşcan atrage îi atenția ministrului asupra acumulării, fără precedent, a tensiunilor în zona Mureşului Superior: „Este un cumul de abuzuri şi ilegalități pe care îl girați, poate în necunoştință de cauză şi vă solicit, de urgență, imperativ, să interveniți!" /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/news/86563/61/Sub-privirile-indiferente-ale-autorita-ilor-pe-Mure-in-sus-abuzurile-ilegalita-ile-i-batjocura-se-in-lan

Problema deşeurilor, din nou pe ordinea de zi a Consiliului LocalConsilierii locali târgumureşeni au o misiune dificilă şi anume de a soluționa problema colectării şi transportului deşeurilor menajere din oraş. Pe ordinea de zi a şedinței extraordinare a Consiliului Local Tîrgu Mureş sunt înscrise două proiecte de hotărâre care au fost amânate, după ce au picat la vot, la şedința trecută. Unul dintre proiectele de hotărâre se referă la prelungirea contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare. Potrivit expunerii de motive, prelungirea contractului are ca justificare faptul că ADI Ecolect nu a desemnat operatorul pentru colectarea şi transportul deşeurilor, una dintre sarcinile ce îi revenea în cadrul proiectului cu finanțare europeană Sistem Integrat de Management al Deşeurilor. “ADI Ecolect nu a înaintat municipiului Tîrgu Mureş spre analiză şi aprobare Caietul de sarcini pentru delegarea gestiunii serviciilor public de salubrizare până în prezent, Contractul de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

80

http://www.cuvantul-liber.ro/news/86563/61/Sub-privirile-indiferente-ale-autorita-ilor-pe-Mure-in-sus-abuzurile-ilegalita-ile-i-batjocura-se-in-lan

http://www.cuvantul-liber.ro/news/86563/61/Sub-privirile-indiferente-ale-autorita-ilor-pe-Mure-in-sus-abuzurile-ilegalita-ile-i-batjocura-se-in-lan

22.10.2015

delegare a gestiunii serviciilor de salubrizare nr. 52/2008 expiră la data de 15.01.2016 şi conform legislației în materie de achiziții publice nu mai este timp necesar pentru atribuirea unui contract nou pentru delegarea acestor servicii până la data menționată”, se arată în expunerea de motive semnată de către directorul Administației Domeniului Public, Florian Moldovan, şi de către şeful Serviciului de Control Activități Edilitare, Kágán Ildikó. Contractul ar urma să fie prelungit până la semnarea contractului cu noul operator desemnat în urma procedurii de achiziție publică pe care o va organiza ADI Ecolect. De asemenea, aleşii sunt chemați să aprobe la articolul 2 al proiectului de hotărâre “demararea negocierilor cu Consiliul Județean Mureş cu privire la cofinanțarea costurilor suplimentare pentru întreaga perioadă de provizorat conform Art.1”.Cel de-al doilea proiect de hotărâre vizează alocarea din bugetul local a unei sume de bani necesare suportării diferenței de cost generate de transportul gunoiului la Odorheiu Secuiesc. Primăria Tîrgu Mureş şi Salubriserv SA au primit un ultimatum din partea Gărzii Naționale de Mediu să transporte deşeurile menajere depozitate ilegal pe platforma provizorie de pe strada Hotarului până în 4 octombrie. Conform proiectului, operatorul de salubritate îşi asumă că “va transporta minim 400 tone/zi lucrătoare de deşeu la depozite autorizate cu scopul de a elibera platforma provizorie, cu sancțiunea rezilierii de drept a contractului”. De asemenea, pe platforma provizorie nu mai pot fi depozitate deşeurile, de altfel Garda de Mediu a tot dat amenzi din 2013, astfel că soluția este ca o parte din deşeuri să ajungă la Sighişoara, iar restul la Odorheiu Secuiesc. Vorbim de o cantitate de aproape 7000 de tone pe lună.Și acesta prevede la articolul al doilea din proiectul de hotărâre să fie demarate negocieri cu Consiliul Județean Mureş cu privire la cofinanțarea costurilor de eliberare a platformei de depozitare provizorie. /Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/problema-deseurilor-din-nou-pe-ordinea-de-zi-a-consiliului-local/ /Punctul MS, http://www.punctul.ro/pana-la-organizarea-licitatiei-salubriserv-la-mana-cl/ /Radio Mureş MS, http://www.radiomures.ro/stiri/soarta-salubrizarii-din-tirgu-mures-la-mana-consilierilor-locali.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

81

http://www.radiomures.ro/stiri/soarta-salubrizarii-din-tirgu-mures-la-mana-consilierilor-locali.html

http://www.radiomures.ro/stiri/soarta-salubrizarii-din-tirgu-mures-la-mana-consilierilor-locali.html

http://www.punctul.ro/pana-la-organizarea-licitatiei-salubriserv-la-mana-cl/

http://www.punctul.ro/pana-la-organizarea-licitatiei-salubriserv-la-mana-cl/

http://www.zi-de-zi.ro/problema-deseurilor-din-nou-pe-ordinea-de-zi-a-consiliului-local/

http://www.zi-de-zi.ro/problema-deseurilor-din-nou-pe-ordinea-de-zi-a-consiliului-local/

22.10.2015

/Nepujsag MS, http://www.e-nepujsag.ro/op/article/nekifoghatnak-t%C3%B6rv%C3%A9nytelen-hullad%C3%A9klerak%C3%B3-felsz%C3%A1mol%C3%A1s%C3%A1nak /Vasarhely Hirlap MS, http://www.szekelyhon.ro/aktualis/marosszek/napi-400-tonna-vasarhelyi-szemet-kerulne-a-cekend-tetore

Aproape 100 de mureşeni au protestat împotriva poluăriiAcțiunea a durat două ore si a avut loc în fața Prefecturii Mureş. Protestatarii vor, în principal, stoparea completă a poluării. La primul protest din luna august a fost înaintată o petiție mai multor instituții publice din România, inclusiv Parchetului, petiție care va ajunge şi la Comisariatul European de Mediu. Preşedintele Asociației ”21 Decembrie Oraş Martir” Tîrgu-Mureş, Hamar Alpár, spune că lupta lor este pentru dreptul la un mediu curat: „Vom continua să protestăm în fiecare lună iar dacă va fi nevoie ne vom organiza altfel. Cerem oprirea poluării, cerem respectarea articolului 35 din Constituție care ne dă dreptul la un mediu sănătos şi curat. Eu sunt cetățean român şi cetățean european şi vreau să se respecte lege. Protestăm pentru că vrem ca avizul care trebuie acordat pentru a funcționa Combinatul să fie condiționat de nişte criterii în care cerem respectarea tuturor normelor europene.” Protestatarii au spus că ceea ce îi interesează este sănătatea lor şi a familiilor lor. Investițiile de 240 de milioane de euro în noile instalații de la Azomureş sunt aproape de finalizare, iar compania va respecta angajamentele luate în 2012, spune purtătorul de cuvânt al combinatului, Ovidiu Maior: „Subliniem faptul că oricine este liber să aibă orice punct de vedere vis-a-vis de o chestiune legată de comunitate, însă lucrurile la Azomureş au evoluat conform graficului şi suntem tot mai aproape de momentul final al investițiilor şi de momentul de punere în funcțiune a noilor capacități. Vom respecta aceste termene şi ne vom respecta practic promisiunea făcută comunității în 2012 când am demarat acest plan.” De la începutul acestui an au fost înregistrate peste 150 de depăşiri ale concentrației maxime admise de amoniu în aerul înconjurător pentru care au fost aplicate 5 amenzi. /Radio Mureş MS, http://www.radiomures.ro/stiri/aproape-100-de-mureseni-au-protestat-azi-impotriva-poluarii.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

82

http://www.radiomures.ro/stiri/aproape-100-de-mureseni-au-protestat-azi-impotriva-poluarii.html

http://www.radiomures.ro/stiri/aproape-100-de-mureseni-au-protestat-azi-impotriva-poluarii.html

http://www.szekelyhon.ro/aktualis/marosszek/napi-400-tonna-vasarhelyi-szemet-kerulne-a-cekend-tetore

http://www.szekelyhon.ro/aktualis/marosszek/napi-400-tonna-vasarhelyi-szemet-kerulne-a-cekend-tetore

http://www.e-nepujsag.ro/op/article/nekifoghatnak-t%C3%B6rv%C3%A9nytelen-hullad%C3%A9klerak%C3%B3-felsz%C3%A1mol%C3%A1s%C3%A1nak

http://www.e-nepujsag.ro/op/article/nekifoghatnak-t%C3%B6rv%C3%A9nytelen-hullad%C3%A9klerak%C3%B3-felsz%C3%A1mol%C3%A1s%C3%A1nak

22.10.2015

Nereguli şi abuzuri în defileul Mureşului SuperiorSenatorul Marius Paşcan, interpelare adresată Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, doamnei ministru Grațiela Gavrilescu: Încep prin a vă adresa o întrebare:Ce ați face dacă ați avea în proprietate un teren moştenit de la străbuni, pe care l-ați dobândit cu mari sacrificii, judecându-vă mulți ani cu instituțiile statului român pentru a vă recunoaşte dreptul de proprietate, iar acum să constatați că, practic, nu-l puteți administra?! Aceasta este, de fapt, situația în care se află proprietari de terenuri, păşuni şi păduri din județul Mureş. Proprietățile lor, implicit cele intravilane, au fost incluse în Parcul Natural Defileul Mureşului Superior şi Natura 2000, arie naturală protejată administrată de către o societate comercială – Ocolul silvic de regim Gheorgheni SA. Deşi Constituția României (art. 44), teoretic, garantează şi ocroteşte proprietatea privată, în această situație, pentru orice activitate pe care proprietarii terenurilor menționate o desfăşoară pe terenurile lor, li se pretind autorizații, avize, studii de impact şi multe taxe. Pentru situații similare, majoritatea statelor europene le acordă celor în cauză compensații băneşti de la bugetul de stat, nu şi România.Deşi mass-media locale şi presa centrală (în special TVR şi Realitatea TV) au relatat pe larg aceste abuzuri şi au reflectat starea de tensiune existentă pe Valea Mureşului Superior, se pare că până acum a fost în zadar. Chiar dacă a câştigat în mod bizar o licitație organizată de către ministerul pe care îl reprezentați şi a asumat un contract de administrare a ariei naturale protejate, pentru care trebuia să întocmească un Plan de management, în termen de doi ani, SC Ocolul silvic de regim Gheorgheni SA, nu s-a achitat de sarcini. Cu toate acestea, contractul de administrare a fost prelungit cât se poate de curios şi dubios. Situația, din păcate, se agravează iar pe pagina de Internet a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor se supune dezbaterii publice „Regulamentul Parcului Natural Defileul Mureşului Superior şi a siturilor Natura 2000”, care conține prevederi abuzive şi de-a dreptul aberante (http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-publice-regulamentul-parcului-natural-defileul-muresului-superior/596). În esență, orice activitate desfăşurată în aria naturală protejată va fi avizată de APNDMS (Administrația

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

83

22.10.2015

Parcului Natural Defileul Mureşului Superior), construită, de fapt, pe scheletul organizatoric al SC Ocolul silvic de regim Gheorgheni SA. Evident, administratorul va percepe taxe pe proprietățile oamenilor, implicit pentru activitățile turistice, şi îşi asumă totodată exclusivitatea pentru organizarea acțiunilor de silvoturism. Regulamentul incumbă prin 51 de articole exclusiv interdicții pentru proprietari, unele de-a dreptul ciudate: spre exemplu art. 33. – „Este permisă recoltarea de ciuperci comestibile, fructe de pădure, plante medicinale pentru consum propriu, în limita cantității de 1 kg/persoană, pentru membrii comunităților locale din localitățile situate în interiorul PNDMS şi a ariilor naturale protejate”. Ce comitet aşa-zis „ştiințific” coordonează acest regulament şi nu ține cont de realități, anume că nu poți limita sursele de subzistență ale comunităților locale din zonele respective?! Ba, mai mult, prin art. 49 şi 50 din respectivul regulament, APNDS se substituie poliției câtă vreme acestea prevăd că „în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, personalul APNDMS, are dreptul de a solicita legitimarea persoanelor care au comis fapte sau au fost surprinse încercând să comită fapte care constituie contravenții sau infracțiuni pe raza PNDMS şi a ariilor naturale protejate… iar constatarea faptelor care constituie contravenții şi aplicarea sancțiunilor, se face de către personalul APNDMS”. Stimată doamnă ministru, consider că adoptarea responsabilă a oricărui regulament, care implică in integrum existența unor comunități, trebuie adusă anticipat la cunoştința celor direct vizați şi se cuvin organizate dezbateri publice în zonele respective. M-am întâlnit cu proprietarii de terenuri cuprinse în aria naturală protejată din localitățile Deda, Răstolița, Stânceni, Lunca Bradului şi Valea Gurghiului. Consider firesc ca şi reprezentanții Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, împreună cu cei ai SC Ocolul silvic de regim Gheorgheni SA sau APNDMS să aibă responsabilitatea şi curajul de a da față cu aceşti oameni, pentru a le explica cum stau lucrurile. Lipsa de consultare reprezintă un act de cinism, laşitate şi desconsiderare a cetățeanului, dincolo de ilegalitatea implicită. S-a postat regulamentul în cauză pe pagina de Internet a Ministerului Mediului, pretextându-se crearea condițiilor pentru o dezbatere publică, când, se ştie, cetățenii direct vizați, proprietari de terenuri, păduri şi păşuni, în marea lor majoritate nu cunosc legislația specifică, nu au cunoştințele juridice necesare, sunt oameni cu mai puțină carte şi nici măcar nu au acces la Internet. Este un

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

84

22.10.2015

cumul de abuzuri şi ilegalități pe care îl girați, poate în necunoştință de cauză, şi vă solicit de urgență, imperativ, să interveniți! /Tîrgumureşeanul MS, http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/nereguli-si-abuzuri-in-defileul-muresului-superior.html

Radarul pădurilor începe să dea rezultatePolițiştii constată o diminuare semnificativă a tăierilor ilegale de arbori la nivel național, după introducerea sistemului informatic de monitorizare a traseului lemnului şi datorită intensificării acțiunilor în domeniu. În primele nouă luni ale acestui an au fost controlate peste 50.000 transporturi de material lemnos şi aproape 8.000 de obiective de interes – ca, de exemplu, exploatări, depozite sau ocoale silvice. În urma verificărilor au confiscați aproape 140.000 de metri cubi de material lemnos fără documente legale justificative, iar peste 1700 de persoane au fost cercetate pentru comiterea de infracțiuni silvice.Într-un comunicat al Poliției Române se arată că au fost aplicate circa 15.600 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de aproximativ 18 milioane şi jumătate de lei. /Radio Mureş MS, http://www.radiomures.ro/stiri/radarul-padurilor-incepe-sa-dea-rezultate.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme similareExtindere de canalizare şi aducţiune de apă la CreţeniÎn comuna Creţeni s-a introdus canalizarea pe o lungime de 12 kilometri. Aceasta s-a introdus, de-a lungul Drumului Judeţean 677 A, în satele Creţeni, Mreneşti şi Izvoru. La ora actuală se fac verificări la reţeaua de canalizare, după care urmează recepţia lucrărilor la această investiţie. Lucrarea s-a executat cu fonduri obţinute pe OG 28/2013. De altfel, primarul comunei Creţeni, Ion Spârleanu, cu fonduri europene, prin ADI Apa Vâlcea şi Consiliul Judeţean Vâlcea, mai are în vedere realizarea unui proiect care are în componenţa sa următoarele obiective: extinderea canalizării pe o lungime de 16 kilometri, extinderea reţelei de apă pe o lungime de 5 kilometri, forarea unui puţ la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

85

http://www.radiomures.ro/stiri/radarul-padurilor-incepe-sa-dea-rezultate.html

http://www.radiomures.ro/stiri/radarul-padurilor-incepe-sa-dea-rezultate.html

http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/nereguli-si-abuzuri-in-defileul-muresului-superior.html

http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/nereguli-si-abuzuri-in-defileul-muresului-superior.html

22.10.2015

mare adâncime şi construirea unui rezervor de apă. De asemenea, a fost pus în funcţiune Centrul Multifuncţional de Servicii Sociale din comuna Creţeni. Prin acest centru se doreşte dezvoltarea şi implementarea politicilor şi programelor de asistenţă socială destinată nevoilor specifice ale persoanelor vârstnice, în vederea susţinerii participării acestora la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii şi asigurării dreptului la o viaţă autonomă, împlinită şi demnă. Scopul centrului este acela de a ameliora starea psihologică a bătrânilor. De altfel, de serviciile Centrului Multifuncţional beneficiază 10 persoane vârstnice singure sau persoane cu dizabilităţi din localitate, dar şi 15 copii cu vârste cuprinse între 3 şi 12 ani, care provin din familii cu o situaţie materială precară. /VIATA VALCII, http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/48-prima-pagin/40112-extindere-de-canalizare-i-aduciune-de-ap-la-creeni.html

Teme de mediuJudețul nostru pe harta ...ruşinii Deşi ne lăudăm cu cel mai mare proiect de construire a unei moderne rampe europene de depozitare a deşeurilor, în comuna Bălteni în prezent tone de gunoaie sunt aruncate în zonele mărginaşe ale municipiului Slatina. Un proiect denumit pompos „Sistemul de Management Integrat al deşeurilor în judeţul Olt” care trebuia implementat de Consiliul Judeţean, până la sfârşitul lui august 2015 este în continuare în stand by. Bruxelles punea la bătaie în urmă cu ceva timp peste 34 de milioane de euro (34.414.117 euro). Pe hârtie, asta însemna: patru staţii de transfer, puncte de colectare, ecologizarea gropilor vechi şi construirea unei rampe europene de depozitare a deşeurilor, în comuna Bălteni. Deşi autorităţile trebuiau să semneze toate contractele până la sfârşitul lui august 2015 pentru a primi banii europeni, au reuşit să parafeze doar 10 documente din 12. Unul este pentru ecologizarea fostei gropi de gunoi de la Caracal. Lucrările de ecologizare sunt aproape gata, cu toate că termenul de închidere este iulie 2017. Deşeurile au fost acoperite cu pământ, amplasamentul remodelat şi au fost montate instalaţii pentru colectarea gazului şi a lichidului rezultat în urma fermentării gunoaielor. Pe hârtie, zona nu mai este poluată. În realitate se pare că lucrurile stau

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

86

http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/48-prima-pagin/40112-extindere-de-canalizare-i-aduciune-de-ap-la-creeni.html

http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/48-prima-pagin/40112-extindere-de-canalizare-i-aduciune-de-ap-la-creeni.html

22.10.2015

altfel. Autoritățile județene fac eforturi pentru ca totul să fie în ordine, cu toate acestea județul nostru se află pe harta...ruşinii. Multe din deşeuri sunt aruncate la întâmplare de cetățenii care din rea voință sau pentru că nu au unde îşi depozitează gunoaiele pe unde apucă. Legăturile obscure din domeniul deşeurilor au făcut ca România să piardă sute de milioane de euro de la Uniunea Europeană. Banii ar fi trebuit să ne ajute să urcăm în clasamentul statelor care văd în gunoiul de zi cu zi o resursă financiară importantă. În timp ce germanii transformă în materie primă şi energie 99 la sută din tot ceea nu le este folositor, românii aruncă 99 la sută din deşeuri direct la groapa de gunoi. Asta pentru că de la pubelă şi până la rampă, gunoiul din România alimentează o piaţa neagră ale cărei proporţii sunt greu de imaginat. /GAZETA OLTULUI, http://www.gazetaoltului.ro/gazeta-new/administratie/jude-ul-nostru-pe-harta-...ru-inii-60732920c1724012b190112673dbe217

VOLUNTARI vâlceni au ecologizat în Râmnicu Vâlcea, Horezu şi CălimăneştiDirecția Județeană pentru Sport şi Tineret Vâlcea, în parteneriat cu Primăria Municipiului Rm Vâlcea, Inspectoratul Școlar Județean, Școala Sanitară Postliceală Carol Davila, Fundația Județeană pentru Tineret şi Fundația Orpheus, a desfăşurat în săptămâna 5 - 11 octombrie “Zilele Voluntariatului”. În cadrul acestui proiect național, 275 de voluntari au derulat acțiuni de ecologizare şi igienizare la nivelul municipiului Rm Vâlcea, oraşelor Horezu şi Călimăneşti.„În data de 8 octombrie, 140 de voluntari din Liceele Municipiului Rm Vâlcea au participat la acțiuni de ecologizare şi igienizare pe Dealul Capela. În aceeaşi zi, 100 de liceeni din Horezu au întreprins acțiuni de acelaşi gen în oraşul lor. Campania s-a încheiat sâmbătă, la Călimăneşti, unde 35 de voluntari ai DJST Vâlcea, Asociației Zâmbete Colorate şi Școala Postliceală Sanitară Carol Davila Rm Vâlcea au întreprins acțiuni de igienizare şi reparații minore la Centrele de Agrement ale Direcției pentru Sport şi Tineret. Inițiativa acestui demers aparține Ministerului Tineretului şi Sportului, care a finanțat materialele necesare desfăşurării campaniei “Zilele Voluntariatului”. Aceste activități au scopul de a promova conceptul şi practica voluntariatului şi de a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

87

http://www.gazetaoltului.ro/gazeta-new/administratie/jude-ul-nostru-pe-harta-...ru-inii-60732920c1724012b190112673dbe217

http://www.gazetaoltului.ro/gazeta-new/administratie/jude-ul-nostru-pe-harta-...ru-inii-60732920c1724012b190112673dbe217

22.10.2015

creşte implicarea voluntarilor în comunitate”, se arată într-un comunicat al Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Vâlcea. /Vocea Valcii, http://www.voceavalcii.ro/2015101231795/voluntari-valceni-au-ecologizat-in-ramnicu-valcea-horezu-si-calimanesti.html

14 ECHIPAJE DIN 19 JUDEȚE, LA CONCURSUL „SĂ IUBIM NATURA”Sâmbătă, 17 octombrie, Palatul Copiilor a fost gazda celei de-a VI-a ediții a Concursului Regional de Ecologie şi Protecția Mediului, „Să iubim natura”, sub coordonarea prof. Felicia Blidaru. Concursul s-a desfăşurat sub două forme de participare: indirect şi directă. Participarea indirectă a constat în trimiterea de lucrări pentru următoarele secțiuni: referate cu tema ,,Omul şi mediul azi”, proiecte ecologice cu tema:,,Sănătoşi într-un mediu curat” şi artă vizuală cu tema: ,,Verde sau gri, alege tu ! ”, în care au fost folosite mai multe tehnici de lucru: pictură, desen, grafică,colaje, modelaj, art-string, tablouri decorative, afişe, postere, pliante, obiecte şi jucării din material reciclabile şi din natură, ikebana, quilling, fotografii, machete, împletituri, măşti etc. La participarea indirectă s-au primit lucrări din peste 25 de județe.Participarea directă a constat în atelier creativ de lucru: realizarea de obiecte decorative şi jucării din material reciclabile şi din natură. În cadrul atelierului au participat 14 echipaje din nouă județe: Arad (Clubul Copiilor Lipova – Prof. Iordache Camelia) Argeş (Palatul Copiilor Piteşti – Prof. Georgescu Daniela), Dolj (Palatul Copiilor Craiova – Prof. Oprea Mariana), Gorj (Clubul Copiilor Motru – Prof. Nistoran Elena), Olt (Palatul Copiilor Slatina – Prof. Bolocan Carmen), Prahova (Palatul Copiilor Ploieşti), Sibiu (Palatul Copiilor Sibiu – Prof. Teleabă Roxana), Teleorman (Clubul Copiilor Roşiori de Vede – Prof. Vilău Adriana), Vâlcea ( Palatul Copiilor Râmnicu – Vâlceac- Prof. Bobocu Mihaela, Rotaru Liliana, Tîrcă Gheorghe, Clubul Copiilor Drăgăşani – Prof. Costache Nicoleta, Colegiul de Silvicultură şi Protecția Mediului Râmnicu-Vâlcea – Prof. Manea Rodica). Criteriile de selecție a lucrărilor au fost originalitatea, creativitatea, utilitatea şi complexitatea acestora. Au fost premiați elevii cei mai creativi, pe categorii de vârstă, în cadrul fiecărei secțiuni. Partenerii în concurs au fost: Muzeul Satului Vâlcean ( directorul Claudiu Tulugea şi şef – secție Dumitrescu Ionuț Gabriel) şi Liceul Tehnologic ,,Căpitan Nicolae

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

88

http://www.voceavalcii.ro/2015101231795/voluntari-valceni-au-ecologizat-in-ramnicu-valcea-horezu-si-calimanesti.html

http://www.voceavalcii.ro/2015101231795/voluntari-valceni-au-ecologizat-in-ramnicu-valcea-horezu-si-calimanesti.html

22.10.2015

Pleşoianu” ( director Boureci Adrian). /CURIERUL DE VALCEA, http://curieruldevalcea.ro/14-echipaje-din-19-judete-la-concursul-sa-iubim-natura/

Cea mai mare arie protejată din Oltenia, în dezbatere publicăMega-dezbatere referitoare la protecția mediului în județele Vâlcea, Gorj şi Hunedoara. Două firme specializate, din Bucureşti, Ramboll South East Europe SRL şi Enviromep SRL, au realizat studii referitoare la activitatea Fundației Guard Forest, administratorul Sitului Natura 2000 Parâng. La dezbateri au participat reprezentanții administrațiilor locale, direcțiile silvice, APIA, Asociația pentru Protecția Mediului (APM), Garda de Mediu, Jandarmeria, asociațiile de vânătoare, proprietarii de terenuri din aria sitului, societățile comerciale care desfăşoară activități în zona sitului, ONG-uri pentru protecția mediului, şcoli şi universități. O asociere de firme, Ramboul South East Europe SRL – Enviromep SRL, a înaintat instituțiilor statului un plan de management al Sitului Natura 2000 Parâng. În prezent, planul se aflăla APMVâlceapentru obținerea avizului. De acolo va plecala MinisterulMediuluipentru avizul final, care va fi dat până la finalul lunii noiembrie. Situl Natura 2000 se întinde pe aproximativ 30.000 de hectare în județele Vâlcea, Gorj şi Hunedoara. Cele două firme au organizat întâlniri cu instituțiile mai sus menționate în Râmnicu Vâlcea, Deva – Hunedoara, Bumbeşti – Jiu – Gorj. Joi, 15 octombrie, a avut loc,la RâmnicuVâlcea, ultima întâlnire, în care s-au trasat concluziile planului de management pentru Situl Natura 2000.Trei specii de mamifere mari şi 20 de soiuri de plante şi vegetaţieLa cele trei întâlniri tematice, instituțiile direct interesate au adus amendamente la planul tematic în funcție de interesele şi legislația după care se conduc. Reprezentanții celor două firme bucureştene au introdus în documentul ce urmează să fie înaintat ministerului doar acele amendamente care intră în conflict cu OUG 57/2007, a siturilor Natura 2000 din România. Acesta a fost înființat, odată cu celelalte situri din țară, în anul 2008. În 2009, fundația Guard Forest, cu sediul în Voineasa, a intrat în custodia celor 30.000 de hectare, obligându-se prin contract să se ocupe de acțiuni contra exploatării abuzive a materialului lemnos, braconajului, pescuitului ilegal şi a altor proiecte ale administrației publice, ori ale privaților, care contravin legislației europene şi naționale a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

89

http://curieruldevalcea.ro/14-echipaje-din-19-judete-la-concursul-sa-iubim-natura/

22.10.2015

siturilor naturale. Din 2011, Guard Forest a devenit administrator al sitului Parâng, cu atribuții sporite în domeniile amintite. Situl Natura 2000 Parâng este o imensă arie protejată, cu 20 de soiuri de plante şi vegetație de interes comunitar, conform legislației europene. De asemenea, situl se ocupă de protejarea mamiferelor mari existente (urs brun, lup şi râs), a buhaiului de baltă cu burtă galbenă (o specie rară de broască), zvăloaca (un peşte de dimensiuni mici) şi două soiuri de insecte: Pholidoptera transsylvanica şi Pseudogaurotina excellens(croitorul). /INDISCRET IN OLTENIA, http://www.indiscret.ro/articol-cea-mai-mare-arie-protejata-din-oltenia-in-dezbatere-publica

Cea mai pură apă de pe planetă se găseşte în BucegiApa-vie de la 1.300 de metri altitudineUna dintre cele mai mistice zone ale României se află în Munţii Bucegi. Legende despre peşteri miraculoase, poteci care te teleportează în alte lumi, stânci cu puteri paranormale... poveşti care se pierd în negura timpului şi pe care localnicii le atribuie dacilor. Apa-vie este una dintre poveştile locului, un lichid cu proprietăţi de necontestat, care vindecă orice rană, orice boală. Dincolo de legendă, există şi adevăr: în munţii Bucegi se află cascada cu cea mai pură apă din lume!Apa-vie despre care localnicii vorbesc ar avea puterea să vindece orice boală. Din munte răsar şapte izvoare. Legenda spune că de acolo a băut Zalmoxe prima oară apă, iar locul a devenit sfânt pentru preoţii daci.Unde se găseştre apa-vie? Potrivit www.turismland.ro, Cascada 7 izvoare din Munţii Bucegi ascunde mai mult decât o legendă. Se pare că oamenii de ştiinţă au confirmat natura miraculoasă a apei de aici. Studiile arată că este cea mai pură nu doar din România, ci din întreaga lume, notează Ziarul Financiar. /BUNĂ ZIUA BRAȘOV, http://www.bzb.ro/stire/cea-mai-pura-apa-de-pe-planeta-se-gaseste-in-bucegi-a91461

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

90

http://www.bzb.ro/stire/cea-mai-pura-apa-de-pe-planeta-se-gaseste-in-bucegi-a91461

http://www.bzb.ro/stire/cea-mai-pura-apa-de-pe-planeta-se-gaseste-in-bucegi-a91461

http://www.indiscret.ro/articol-cea-mai-mare-arie-protejata-din-oltenia-in-dezbatere-publica

http://www.indiscret.ro/articol-cea-mai-mare-arie-protejata-din-oltenia-in-dezbatere-publica

22.10.2015

Teme de mediuCea mai pură apă de pe planetă se află în România. Unde găseşti „apa vie”Studiile arată că cea mai pură apă din lume se găseşte la Cascada 7 izvoare din Munții Bucegi, potrivit One.ro. Apa-vie despre care localnicii vorbesc ar avea puterea să vindece orice boală.Una dintre cele mai mistice zone ale României se află în Munții Bucegi. Legende despre peşteri miraculoase, poteci care te teleportează în alte lumi, stânci cu puteri paranormale... poveşti care se pierd în negura timpului şi pe care localnicii le atribuie dacilor. Apa-vie este una dintre poveştile locului, un lichid cu proprietăți de necontestat, care vindecă orice rană, orice boală. Dincolo de legendă, există şi adevăr: în munții Bucegi se află cascada cu cea mai pură apă din lume!Apa-vie despre care localnicii vorbesc ar avea puterea să vindece orice boală. Din munte răsar şapte izvoare. Legenda spune că de acolo a băut Zalmoxe prima oară apă, iar locul a devenit sfânt pentru preoții daci. Unde se găseştre apa-vie? Potrivit www.turismland.ro, Cascada 7 izvoare din Munții Bucegi ascunde mai mult decât o legendă. Se pare că oamenii de ştiință au confirmat natura miraculoasă a apei de aici. Studiile arată că este cea mai pură nu doar din România, ci din întreaga lume. /Ziare Botosani, http://www.ziarebotosani.ro/national/cea-mai-pura-apa-de-pe-planeta-se-afla-in-romania-unde-gasesti-apa-vie

Actiune inedita a unor micuti ecologici vasluieniLuni, 19 octombrie, elevii Scolii "Alexandru Nechita” din municipiul Vaslui au participat la o actiune ecologica numita ”Vrem mediul curat!”.In cursul saptamanii trecute, copiii au strans maculatura pentru actiunea ecologica inedita. Asadar, elevii claselor a-III-a si a -IV-a, au participat luni, 19 octombrie, la o actiune de reciclare a deseurilor plastice si metalice. Actiunea s-a desfasurat in zona "Balon” la baza sportiva, situata la iesirea din municipiul Vaslui. Din materialele reciclabile, copiii au construit un copac, apoi au scris mesajul: ”Vrem mediul curat!”. Profesorii si invatatori elevilor participanti au declarat ca prin acest tip de activitate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

91

http://www.ziarebotosani.ro/national/cea-mai-pura-apa-de-pe-planeta-se-afla-in-romania-unde-gasesti-apa-vie

http://www.ziarebotosani.ro/national/cea-mai-pura-apa-de-pe-planeta-se-afla-in-romania-unde-gasesti-apa-vie

22.10.2015

elevii se responsabilizeaza, isi dezvolta spiritul de competitie si, cel mai important, constientizeaza importanta protejarii mediului inconjurator. /BZV, http://www.bzv.ro/actiune-inedita-a-unor-micuti-ecologici-vasluieni-foto-11909

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

92

http://www.bzv.ro/actiune-inedita-a-unor-micuti-ecologici-vasluieni-foto-11909

de pres/revista presei/revista... · web viewacesta a declarat că până la finele anului se vor...

Documents