Start-up Yourself

Sprijin ffinanciar cconsistent ppentrunoii aantreprenori aai MMoldoveiBeneficiarii Programului Start-up Yourself au semnat contractele definanþare pentru afacerile pe care le vor înfiinþa. Astfel în Judeþele Iaºi,Botoºani, Suceava, Neamþ ºi Vaslui vor fi deschise 48 de noi afaceriîn domeniul fotografic, în fabricarea mobilei, specializare în dome-niul IT, producþia de sãpun natural artizanal, centru de prelucrare aanvelopelor uzate, fabricarea de jucãrii, cosmeticã, sãnãtate (stoma-tologie, kinetoterapie), turism, activitãþi recreative etc. PAGINA 2

„Vom ffi iiarãºi cce-aam ffost ººi mmai mmult ddecât aatât!”Unirea Principatelor Române,Moldova ºi Þara Româneascã, afost actul politic fundamentalprin care s-au pus bazeleconstituirii statului naþionalromân. Consiliul Judeþean Iaºi aorganizat o serie de manifestãridedicate acestui importanteveniment al istoriei noastrenaþionale. PAGINILE 6-7

Spitalul ddeNeurochirurgie, ddotatcu uun rrobot cchirurgicalunic îîn llume! pacienþii cu probleme la coloanavertebralã vor beneficia la Spitalul deNeurochirurgie din Iaºi de intervenþiiefectuate cu ajutorul unei tehnici deultimã generaþie. PAGINA 3

„Un miliard deeuro pentru unmilion de ieºeni!” ddiiaalloogg ccuu pprreeººeeddiinntteellee CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann IIaaººii,, MMaarriicceell PPooppaa

„ Avem uun pplan aambiþios ppentru uurmãtorii aani pprin ccare vvomdezvolta iinfrastructura dde aaducþiune dde aapã ppotabilã ººi ccanalizare îînjudeþ, iinfrastructura rrutierã, vvom mmodernizarea ººcolile ddin mmediul

rural ccare aau rrãmas îîn uurmã, vvom ddezvolta iinfrastructura ssanitarã”.

„ Locuitorii jjudeþului IIaºi ttrebuie ssã îînþeleagã ccã vvomajunge ccu iinvestiþiile ppeste ttot, ccã vvor aavea aapã ccurentã ººicanalizare, aasfalt ººi ggaz îîn ttoate ccãtunele, îîn uurmãtorii 44

sau 55 aani. NNiciun ccetãþean ddin jjudeþul IIaºi, iindiferent ddeculoarea ppoliticã, nnu vva ffi nneglijat”. PAGINILE 6-7

GGaallaa LLaauurreeaaþþiilloorr SSppoorrttuulluuii IIeeººeeaann –– 22001188 toþi performerii anului 2018, dar ºisusþinãtorii acestora sunt invitaþi laGala Sportului Ieºean în cadrulGalei vor fi premiaþi cei mai buni spor-tivi ieºeni care au concurat pe parcur-sul anului 2018 PAGINA 8

SSeerrvviicciiuull JJuuddeeþþeeaann ddee AAmmbbuullaannþþãã aa pprriimmiitt1188 aauuttoossppeecciiaallee nnooii pentru a reduce timpul de inter-venþie, în acest an, în judeþ, vor fiînfiinþate ºi trei noi puncte de lucruSMURD, la Vlãdeni, Rãducãneni,Þibãneºti ºi va fi extins cel de laPodu Iloaiei PAGINA 4

Publicaþie lunarã editatã de Consiliul Judeþean Iaºi Anul II Nr. 4 – ianuarie 2019 12 pagini Se distribuie GRATUIT

DDoottããrrii mmooddeerrnnee llaa MMaatteerrnniittaatteeaa EElleennaa DDooaammnnaa vor fi achiziþionate un computer tomograf spinal, un aparat de rezonanþã magneticã,un mamograf, o instalaþie de roentgendiagnostic mobilã, cu aparaturã pentruradiografierea nou-nãscuþilor cu probleme respiratorii, dar ºi un ecograf PAGINA 5

TTrraaffiicc aaeerriiaann rreeccoorrdd ppee AAeerrooppoorrttuull IInntteerrnnaaþþiioonnaall IIaaººiiPeste 1.256.000 de persoane au cãlãtorit cu avionul la sau de la Iaºi, în 2018. Aces-ta este un nou record de trafic înregistrat de Aeroportul Internaþional Iaºi. Numãrulcãlãtorilor este cu 10 procente mai mare decât cel din anul 2017 PAGINA 3

Cristian Stanciu: „Lupta politicã artrebui sã se opreascã la uºa proiecte-lor de interes judeþean sau regional”

Vasile Cotiugã: „Ar trebui sã facem un inventar foarte clar al monumentelor istorice ºi naturale”

Consilierii judeþeni, la raport

PAGINA 9

PPaaggiinnaa 22 - AAddmmiinniissttrraaþþiieePPaaggiinnaa 33 - AAddmmiinniissttrraaþþiieePPaaggiinnaa 44 - CCooooppeerraarree rreeggiioonnaallãã PPaaggiinnaa 55 - PPrrooiieeccttee eeuurrooppeenneePPaaggiinniillee 66-77 - IInntteerrvviiuu PPaaggiinnaa 88 - AAccttiivviittããþþii ssppoorrttiivveePPaaggiinnaa 99 - AAccttiivviittaattee ccoonnssiilliieerriiPPaaggiinnaa 1100 - HHoottããrrâârrii CCJJPPaaggiinnaa 1111 - SSuuggeessttiiii ººii îînnttrreebbããrriiPPaaggiinnaa 1122 - FFiillee ddee iissttoorriiee

Iaºul va avea un Centru de Excelenþãpentru fotbal la nivel de copii ºi junioriConsiliul Judeþean Iaºi ºi FederaþiaRomânã de Fotbal au pus bazele unuiCentru Naþional de Excelenþã pentru fot-bal la nivelul copiilor ºi juniorilor pro-iectul oferã ºanse pentru 20 de copii dinmediul rural de a face performanþãîntr-un cadru organizat PAGINA 2

Gurã de oxigen pentru unitãþile sanitare

Consiliul JJudeþean aarecuperat iinvestiþiile ffãcutede sspitalele iieºeneSumele investite în ambulatorii ºi în unitãþile de primireurgenþe s-au întors la unitãþile medicale, prin interme-diul unui proiect coordonat la nivelul judeþului de cãtreConsiliul Judeþean. PAGINA 5

la Gropniþa ºi Hârlãu vor ficonstruite ºapte locuinþe proteja-te ºi douã centre de zi care vor fidestinate ºi persoanelor adultecu dizabilitãþi zona respectivã prin acest proiect se urmãreº-te dezinstituþionalizarea persoa-nelor cu dizabilitãþi aflate în insti-tuþii de tip vechi ºi prevenireainstituþionalizãrii persoanelor cudizabilitãþi din comunitate

Persoanele cu dizabilitãþi din judeþulIaºi vor beneficia de condiþii de cazare ºitrai moderne, în locuinþe noi ºi centre de zicu destinaþie specialã.

Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale aaprobat finanþarea a douã proiecte ale Direc-þiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia

Copilului din subordinea Consiliului JudeþeanIaºi, care au drept scop dezinstituþionalizareapersoanelor cu deficienþe, proiecte a cãrorvaloare este de 4,6 milioane de lei.

Proiectul „Dezinstituþionalizare ºi inte-grare comunitarã” din cadrul Programuluide Interes Naþional „Înfiinþarea de serviciisociale de tip centre de zi, centre respi-ro/centre de crizã ºi locuinþe protejate învederea dezinstituþionalizãrii persoanelor cudizabilitãþi aflate în instituþii de tip vechi ºipentru prevenirea instituþionalizãrii persoa-nelor cu dizabilitãþi din comunitate” are ovaloare de 2.000.709 lei.

Acesta prevede construcþia la Gropniþaa trei locuinþe protejate ºi a unui centru dezi care va fi destinat ºi persoanelor adultecu dizabilitãþi din comunã ºi localitãþilelimitrofe, cãrora, în prezent, nu li se oferãastfel de servicii.

Consilierii au aprobat ºi aportul C.J. laproiectul „Restructurare ºi inovare pentru o

comunitate integrativã”, din cadrul acelu-iaºi Program de Interes Naþional – „Înfiinþa-rea de servicii sociale de tip centre de zi,centre respiro, centre de crizã ºi locuinþeprotejate în vederea dezinstituþionalizãriipersoanelor cu dizabilitãþi aflate în instituþiide tip vechi ºi pentru prevenirea instituþio-nalizãrii persoanelor cu dizabilitãþi dincomunitate”.

Proiectul prevede înfiinþarea unui cen-tru de zi ºi a patru locuinþe protejate, redu-cându-se astfel, numãrul persoanelor insti-tuþionalizate în Centrul de Recuperare ºiReabilitare Neuropsihiatricã Hârlãu. Bugetulalocat este de 2.552.622 lei, din care, con-tribuiþia C.J. 255.300 lei.

În cadrul DGASPC Iaºi, funcþioneazãCentrul de Recuperare ºi Reabilitare Neu-ropsihiatricã Hârlãu, structurã rezidenþialãde tip vechi, destinatã persoanelor adultecu handicap, unitate care are o capacitatede 240 de locuri. Prin Ordonanþa de

Urgenþã nr. 69/17.07.2018 pentru modi-ficarea ºi completarea Legii nr. 448/2006privind protecþia ºi promovarea drepturi-lor persoanelor cu handicap se prevedereorganizarea centrelor de tip vechi, de

dimensiuni mari. Dezinstituþionalizareaeste una dintre mãsurile pe care Româniaºi le-a asumat prin Acordul de Parteneriataprobat de Comisia Europeanã pentruperioada 2014-2020.

Ianuarie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roADMINISTRATIE2

Consiliul Judeþean Iaºi ºiFederaþia Românã de Fotbal aupus bazele unui Centru Naþionalde Excelenþã pentru fotbal lanivelul copiilor ºi juniorilor pro-iectul va funcþiona în baza parte-neriatului încheiat între FRF ºiCJ Iaºi ºi oferã ºanse pentru 20de copii din mediul rural de aface performanþã într-un cadruorganizat selecþia acestora seva desfãºura în perioada martie– iulie a acestui an

Copiii din judeþ vor fi încurajaþi ºi susþi-nuþi sã se implice în activitãþi sportiveîn cadrul Centrului Naþional de Exce-

lenþã pentru fotbal, înfiinþat de cãtre ConsiliulJudeþean (CJ) printr-un parteneriat din caremai fac parte Federaþia Românã de Fotbal,Inspectoratul ªcolar Judeþean Iaºi, Liceul cuProgram Sportiv Iaºi, Asociaþia „Pro Ruralis”,Asociaþia Judeþeanã de Fotbal ºi DirecþiaJudeþeanã pentru Sport ºi Tineret Iaºi.

Fotbalul este sportul care atrage la nivelmondial ºi naþional cei mai mulþi partici-panþi. În România existã peste 1.000.000 de

practicanþi ai acestei discipline, dar, puþinpeste 100.000 sunt legitimaþi ºi activeazãîntr-un cadru organizat. Statistic, baza deselecþie a fotbalului românesc scade de laun an la altul. Copiii nu mai sunt atraºi sãparticipe la activitãþi sportive, pentru cã,sunt preocupaþi de alte tentaþii moderne careîi þin departe de terenurile de sport.

Federaþia Românã de Fotbal a demaratpe parcursul anului precedent un ampluproiect de susþinere a fotbalului juvenil dinmediul rural, prin organizarea competiþiei„Cupa Satelor”, care se adreseazã copiilorsub 13 ani, competiþie ce a avut rezultatefoarte bune încã de la prima ediþie. Au par-ticipat peste 10.000 de copii din toatã þara,700 dintre aceºtia fiind ieºeni, în competi-þie înscriindu-se 42 de echipe din 40 decomune ale judeþului Iaºi.

ªanse dde aa fface pperformanþãpentru ccopiii ddin mmediul rrural

Conform datelor Direcþiei Judeþene deStatisticã Iaºi, în judeþ sunt peste 150.000de copii sub 13 ani. Din acest motiv, Con-siliul Judeþean Iaºi a hotãrât demarareaprocedurilor în vederea înfiinþãrii Centruluide Excelenþã pentru fotbal la nivel de copiiºi juniori din judeþul Iaºi.

Proiectul va funcþiona în baza partene-riatului încheiat între FRF ºi CJ Iaºi ºi oferãºanse pentru 20 de copii din mediul ruralde a face performanþã într-un cadru organi-zat. „„AAmm aavvuutt oonnooaarreeaa ddee aa nnee îînnttââllnnii îînnlluunnaa nnooiieemmbbrriiee aa aannuulluuii pprreecceeddeenntt ccuu ooddeelleeggaaþþiiee FFRRFF ddiinn ccaarree aa ffããccuutt ppaarrttee ººii pprree-ººeeddiinntteellee RRããzzvvaann BBuurrlleeaannuu.. AAmm ddiissccuuttaattddeesspprree pprrooiieecctteellee ddee ddeezzvvoollttaarree aallee FFRRFF ººiippoossiibbiilliittaatteeaa ddee aa ccrreeaa nnooii ppaarrtteenneerriiaattee llaaIIaaººii ppeennttrruu pprroommoovvaarreeaa ffoottbbaalluulluuii jjuuvveenniill.. ÎÎnnaacceesstt sseennss aamm ssttaabbiilliitt îînnffiiiinnþþaarreeaa llaa IIaaººii aauunnuuii CCeennttrruu NNaaþþiioonnaall ddee PPrreeggããttiirree ppeennttrruuccooppiiiiii ssuubb 1144 aannii,, ccaarree vvaa ffuunnccþþiioonnaa îînnccaaddrruull uunnuuii ppaarrtteenneerriiaatt îînnttrree CCoonnssiilliiuullJJuuddeeþþeeaann ººii FFRRFF.. IInntteennþþiiaa nnooaassttrrãã eessttee ddee aaooffeerrii ººaannssaa ppeennttrruu 2200 ddee ccooppiiii ddiinn mmeeddiiuullrruurraall,, ssãã ffaaccãã ppeerrffoorrmmaannþþãã îînnttrr-uunn ccaaddrruuoorrggaanniizzaatt.. CCaa pprreeººeeddiinnttee aall CCoonnssiilliiuulluuiiJJuuddeeþþeeaann IIaaººii ssuussþþiinn ccoonnssttrruuiirreeaa tteerreennuurriilloorrddee ssppoorrtt ººii aa cceennttrreelloorr ddee pprreeggããttiirree,, ffiiiinnddssiigguurr ccãã aacceesstteeaa ddiinn uurrmmãã ssee vvoorr ttrraannssffoorr-mmaa îînn aaddeevvããrraattee ppeeppiinniieerree ppeennttrruu ttiinneerriiiittaalleennttaaþþii ººii mmuunncciittoorrii aaii ccoommuunniittããþþiiii nnooaassttrreeccaarree aauu îînn ffaaþþãã uunn vviiiittoorr ssttrrããlluucciitt îînn lluummeeaassppoorrttuulluuii””, a declarat pr eºedintele Consi-liului Judeþean Iaºi, Maricel Popa.

Consiliul Judeþean Iaºi va participa cupartea de organizare ºi infrastructurã, iarFRF va pune la dispoziþie logisticã, echi-

pamente ºi materiale de pregãtire. „„VViizziiuu-nneeaa ssttrraatteeggiiccãã aa FFRRFF pprriivviinndd ddeezzvvoollttaarreeaaffoottbbaalluulluuii îînn mmeeddiiuull rruurraall ccoonnttiinnuuãã pprriinnîînncchheeiieerreeaa aacceessttuuii ppaarrtteenneerriiaatt.. MMãã bbuuccuurr ccããaamm ggããssiitt ssuussþþiinneerree llaa CCoonnssiilliiuull JJuuddeeþþeeaannIIaaººii.. IInnffrraassttrruuccttuurraa eessttee oo nneecceessiittaattee aattuunncciiccâânndd vvoorrbbiimm ddee ppeerrffoorrmmaannþþãã.. AAvveemm nneevvooiieeddee ccoonnddiiþþiiii bbuunnee ddee pprreeggããttiirree ppeennttrruu ccooppiiiiiittaalleennttaaþþii””, a spus Rãzvan Burleanu, preºe-dintele Federaþiei Române de Fotbal.

Cei mmai bbuni 220 de ccopii ddin jjudeþ, lla CCentrulNaþional dde EExcelenþã

În ºedinþa plenului Consiliului Judeþeandin luna ianuarie, la propunerea preºedinte-lui Maricel Popa, consilierii judeþeni auaprobat includerea în bugetul judeþului Iaºi a20 de burse pentru copiii din mediul ruralcare au înclinaþie deosebitã pentru fotbal.

În urma unui riguros proces de selecþierealizat de antrenori specializaþi din cadrulFederaþiei Române de Fotbal, dar ºi de laLiceul cu Program Sportiv din Iaºi, vor fialeºi cei mai buni 20 de copii din judeþulcare vor face parte din Centrul Naþional deExcelenþã. Selecþia acestora se va desfãºuraîn perioada martie – iulie a acestui an. Vor fiorganizate mai multe centre de selecþie, ast-

fel încât toþi copiii din judeþ, nãscuþi între anii2007-2008, cãrora le place fotbalul sã poatãparticipa. Activitatea efectivã a Centrului vaîncepe odatã cu startul anului ºcolar 2019-2020. Copiii vor fi ºcolarizaþi la Liceul cuProgram Sportiv din Iaºi, la nivelul clasei aV-a. Cazarea va fi asiguratã într-unul dincãminele modernizate ale Colegiului Tehnic„Gheorghe Asachi” Iaºi.

De asemenea, elevii vor primi treimese pe zi, iar echipamentele sportive deprezentare ºi de joc vor fi asigurate deFederaþia Românã de Fotbal. „„TTiinneerriiii ttaalleenn-ttaaþþii ddiinn mmeeddiiuull rruurraall,, ccaarree aauu îînncclliinnaaþþiiee sspprreeffoottbbaall,, vvoorr pprriimmii ººaannssaa ddee aa ddeevveennii ssppoorrttiivviiddee ppeerrffoorrmmaannþþãã ccaarree ssãã rreepprreezziinnttee uulltteerriioorrjjuuddeeþþuull IIaaººii llaa ccoommppeettiiþþiiii nnaaþþiioonnaallee ººii iinntteerr-nnaaþþiioonnaallee.. DDee aasseemmeenneeaa,, aacceeººttiiaa vvoorr ddeevveenniieelliiggiibbiillii ppeennttrruu eecchhiippeellee ddee sseenniioorrii aalleejjuuddeeþþuulluuii IIaaººii ccaarree aaccttiivveeaazzãã îînn ccaammppiioonnaattee-llee rreeggiioonnaallee ººii nnaaþþiioonnaallee ddee ffoottbbaall ddiinnRRoommâânniiaa,, pprreeccuumm ººii ppeennttrruu eecchhiippeellee nnaaþþiioo-nnaallee ddee jjuunniioorrii aallee RRoommâânniieeii.. MM-aamm îînnttââllnniittccuu pprriinncciippaalliiii ffaaccttoorrii ccaarree vvoorr ffii iimmpplliiccaaþþii îînnaacceesstt pprrooiieecctt ººii aamm ggããssiitt ddeesscchhiiddeerreeaanneecceessaarrãã ppeennttrruu ccaa ddeemmeerrssuull ssãã ddeevviinnããrreeaalliittaattee.. AApprreecciieezz sspprriijjiinnuull mmaanniiffeessttaatt ddeeddooaammnnaa GGeennoovveevvaa FFaarrccaaºº –– iinnssppeeccttoorrggeenneerraall ººccoollaarr îînn ccaaddrruull IInnssppeeccttoorraattuulluuiiªªccoollaarr JJuuddeeþþeeaann,, ddooaammnnaa CCaammeelliiaa GGaavvrriillãã–– ddeeppuuttaatt ººii pprreeººeeddiinntteellee CCoommiissiieeii ppeennttrruuîînnvvããþþããmmâânntt,, ººttiiiinnþþãã,, ttiinneerreett ººii ssppoorrtt,, ddoommnnuullIIlliiee GGhheeoorrgghhiiccãã –– ddiirreeccttoorruull LLiicceeuulluuii ccuuPPrrooggrraamm SSppoorrttiivv,, ddoommnnuull SSoorriinn BBooccaa ––pprreeººeeddiinntteellee AAssoocciiaaþþiieeii JJuuddeeþþeennee ddee FFoottbbaall,,ddooaammnnaa DDoorriinnaa HHooþþoolleeaannuu –– pprreeººeeddiinntteelleeAAssoocciiaaþþiieeii PPrroo RRuurraalliiss ººii nnuu îînn uullttiimmuull rrâânnddddee ddoommnnuull DDaanniieell SSttããtteessccuu,, ddiirreeccttoorruullDDiirreeccþþiieeii JJuuddeeþþeennee ppeennttrruu SSppoorrtt ººii TTiinneerreettddiinn IIaaººii””,, a mai pr ecizat preºedintele Con-siliului Judeþean Iaºi.

Centrul Naþional de Excelenþã pentrufotbal destinat copiilor ºi juniorilor vareprezenta un punct de plecare pentru sus-þinerea sportului la nivel judeþean.

Iaºul va avea un Centru de Excelenþãpentru fotbal la nivel de copii ºi juniori

¸

Case noi pentru persoanele cu dizabilitãþi

Ianuarie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro ADMINISTRATIE23¸

pacienþii cu probleme la coloana vertebralã vor beneficia la Spitalul de Neurochirurgie din Iaºi de inter-venþii efectuate cu ajutorul uneitehnici de ultimã generaþie.

Consiliul Judeþean a achiziþionatpentru Spitalul Clinic de Urgenþã„Prof. Dr. Nicolae Oblu”, aflat în

subordine, cel mai performant robot închirurgie spinalã ºi neurochirurgie. Ast-fel, unitatea medicalã a devenit singurape plan mondial care deþine acum o ast-fel de tehnologie.

Robotul, numit Mazor X este un sis-tem cu 6 grade de libertate a miºcãrilorcare va da o siguranþã aproape totalã chi-rurgului. Va fi foarte util intervenþiilor deimplantare a ºuruburilor pentru fixareacoloanei, proceduri care nu vor mai nece-sita secþiuni mari operatorii, ci doar inci-zii. Un ºurub este implantat de braþulrobotic cu o precizie de sutã la sutã, darnu fãrã a avea în prealabil îndrumãrile clarstabilite de cãtre chirurg.

Astfel pacientul se va putea recupe-ra mult mai repede, chiar va putea plecaacasã dupã numai douã- trei zile de laintervenþie.

„„EEssttee uunn mmoommeenntt ddee bbuuccuurriiee ppeennttrruuttooaattãã eecchhiippaa aacceessttuuii ssppiittaall.. AAmm aajjuunnss llaanniivveelluull îînn ccaarree,, vvoorrbbiinndd ddee rroobboottiiccãã îînnmmeeddiicciinnãã,, îînn nneeuurroocchhiirruurrggiiee,, ppuutteemm ssttaa aallãã-ttuurrii ddee cclliinniiccii pprreeccuumm cceeaa ddiinn VViieennaa,, ddee

eexxeemmpplluu.. CChhiiaarr aamm aavvuutt ppaacciieennþþii ddiinn aalltteecceennttrree mmeeddiiccaallee mmaarrii aallee þþããrriiii ccaarree aauu ffoossttddiirreeccþþiioonnaaþþii ccããttrree nnooii ppeennttrruu aa ffii ttrraattaaþþii””, asubliniat dr. Lucian Eva, managerul Spita-lului de Neurochirurgie.

Întregul sistem a costat 1,2 milioa-ne de euro. Acest robot este folositpentru operaþii spinale în special, darva putea fi utilizat ºi pentru alte tipuride afecþiuni. Medicii ieºeni preconizea-zã cã, în curând, vor efectua cu acestaºi operaþii în cazul suferinzilor de Par-kinson, o boalã degenerativã, al celorcu patologie traumaticã, tumoralã,degenerativã, sau cu diformitãþi alecoloanei, cum sunt scoliozele apãruteîn rândul copiilor.

Prima iintervenþie ooperatoriecu nnoul rrobot, îîn lluna mmartie

Pentru o intervenþie, pregãtirile începcu efectuarea de cãtre pacient a unei inves-tigaþii computer tomograf. Datele astfelobþinute sunt transmise apoi cãtre sistemulMazor X al cãrui braþ , sub coordonatelestabilite de cãtre chirurg, va face interven-þia de maximã precizie.

Pentru realizarea unui plan preoperator,pe baza imagisticii, se va folosi un softspecializat. Robotul de înaltã tehnologie nuînlocuieºte chirurgul, ci doar faciliteazãprocedura ºi dã pacientului siguranþa cãeroarea umanã este eliminatã aproape întotalitate. „„CCâânndd ddoommnnuull ddiirreeccttoorr EEvvaa mmii-aa

ssppuuss ddee iinntteennþþiiaa dduummnneeaalluuii ººii nnee-aa cceerruuttaajjuuttoorruull ppeennttrruu aa aadduuccee llaa IIaaººii uunn aasseemmeenneeaarroobboott ººii,, mmaaii aalleess,, dduuppãã ccee aa ppoovveessttiittddeesspprree ccââtt ddee uuttiill vvaa ffii cchhiirruurrggiilloorr ººii ccââtt ddeebbeenneeffiicc vvaa ffii ppaacciieennþþiilloorr,, aamm ffããccuutt ttoott ppoossii-bbiilluull ppeennttrruu aa ggããssii ffoonndduurriillee nneecceessaarree aacchhii-zziiþþiioonnããrriiii aacceessttuuiiaa.. EEssttee oo iinnvveessttiiþþiiee mmaaiimmuulltt ddeeccââtt nneecceessaarrãã îînnttrr-uunn ssppiittaall ccuu ppeerr-ssoonnaall aattââtt ddee bbiinnee pprreeggããttiitt ººii ccuu ccaazzuurriimmeeddiiccaallee aattââtt ddee ccoommpplleexxee””, a spus preºe-dintele Consiliului Judeþean, Maricel Popa,la prezentarea acestui aparat.

Pentru echipa medicalã care va lucracu acest robot urmeazã o perioadã de per-fecþionare atât la Iaºi, cât ºi în Israel, þaraunde a fost produs robotul. Prima interven-þie operatorie cu acest sistem va avea loc în

luna martie. Consiliul Judeþean a mai dotat Spitalul

Clinic de Urgenþã „Prof. Dr. Nicolae Oblu”cu un microscop performant tip 3D, care acostat 480 de mii de euro, folosit de chi-rurgi în timpul operaþiilor.

În acest moment, unitatea medicalãdeþine cea mai modernã ºi complet utilatãsalã de operaþie din þarã. „„SSããnnããttaatteeaa eesstteeppeennttrruu nnooii uunn ddoommeenniiuu eexxttrreemm ddee iimmppoorrttaannttººii aassttaa ssee vveeddee ffooaarrttee ccllaarr îînn iinnvveessttiiþþiiiillee ddee1100 mmiilliiooaannee ddee eeuurroo ffããccuuttee,, ppâânnãã aaccuumm,,nnuummaaii îînn aacceesstt ssppiittaall.. VVoomm ccoonnttiinnuuaa ssããmmooddeerrnniizzããmm ººii ssãã sspprriijjiinniimm ººii aallttee uunniittããþþiimmeeddiiccaallee,, ffiiee ccãã ssuunntt ssaauu nnuu îînn ssuubboorrddiinneeaaCCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann””, a mai subliniat pre-ºedintele CJ Iaºi, Maricel Popa.

Spitalul de Neurochirurgie, dotat cuun robot chirurgical unic în lume!

Afluxul cãlãtorilor se datoreazã în prin-cipal rutelor noi de pe aeroportul ieºean. Înprimul semestru al anului trecut, regiuneaMoldovei a fost din nou legatã de Vestulþãrii, prin zboruri directe spre Cluj-Napocaºi Timiºoara, iar din iulie au fost introduseopt noi zboruri externe din Iaºi spre Cuneoºi Verona, Eindhoven, Billund, Dortmund,Salonic, Paris (Beauvais) ºi Bruxelles(Charleroi), din octombrie devenind opera-bilã ºi cursa Iaºi-Liverpool. Oferta de rute afost completatã, în sezonul de vârf, de cur-sele charter spre destinaþii de vacanþã:Antalya, Rodos, Corfu ºi Heraklion. A cres-cut totodatã ºi frecvenþa zborurilor spreMunchen, Milano ºi Torino.

În ceea ce priveºte numãrul de pasa-geri înregistrat în ultima lunã a anului tre-cut, acesta a ajuns la 95.070, în creºtere cu

14 procente faþã de luna decembrie a anu-lui 2017.

În 2018, pe Aeroportul Iaºi au fost12.749 de aterizãri ºi decolãri, cu peste 8%mai multe decât în 2017. De pe Aeroportuldin Iaºi s-a putut cãlãtori în 12 þãri, exis-tând legãturi directe cu 23 de destinaþii.

În acest moment, potrivit datelor Aso-ciaþiei Aeroporturilor din România, Iaºul semenþine în topul aeroporturilor regionaledin þarã, fiind pe locul 3, dupã Cluj ºi Timi-ºoara, în ceea ce priveºte traficul de pasa-geri din 2018.

„„IIaaººuull aa îînnrreeggiissttrraatt aannuull ttrreeccuutt cceeaa mmaaiimmaarree ccrreeººtteerree pprroocceennttuuaallãã ddee ttrraaffiicc,, rraappoorr-ttaatt llaa aannuull 22001177.. TTrraaffiiccuull ppee AAeerrooppoorrttuull IIaaººiiaa eevvoolluuaatt îînnttrr-uunn rriittmm aacccceelleerraatt îînn uullttiimmiiiiaannii –– ddee llaa nniiccii 220000 ddee mmiiii ddee ppaassaaggeerrii llaassffâârrººiittuull lluuii 22001122,, llaa ppeessttee 11 mmiilliioonn îînnccee-

ppâânndd ccuu 22001177.. PPrraaccttiicc,, aamm ddeeppã㺺iitt pprroo-ggnnoozzeellee iinniiþþiiaallee ccaarree iinnddiiccaauu ffaappttuull ccãã vvoommaajjuunnggee llaa 11 mmiilliioonn ddee ppaassaaggeerrii aabbiiaa dduuppãã 55aannii ddee llaa ddaarreeaa îînn ffoolloossiinnþþãã aa nnooiiii ppiissttee.. NNooiiaamm rreeuuººiitt ssãã oobbþþiinneemm aacceesstt rreezzuullttaatt mmaaiiddeevvrreemmee,, dduuppãã ddooaarr 33 aannii.. ÞÞiinnttaa nnooaassttrrãã,, îînn22001199,, eessttee ssãã ddeevvaannssããmm aaeerrooppoorrttuull ddiinnTTiimmiiººooaarraa.. CChhiiaarr ddaaccãã îînn pprreezzeenntt aacceessttaaddeesseerrvveeººttee mmaaii mmuullttee ddeessttiinnaaþþiiii,, ssttaattiissttiiccii-llee aarraattãã ccãã llaa IIaaººii ggrraadduull ddee îînnccããrrccaarree aaaaeerroonnaavveelloorr eessttee mmuulltt mmaaii mmaarree.. ÎÎnn ffiieeccaarreelluunnãã ddee vvaarrãã vvoomm aavveeaa 115500 ddee mmiiii ddee ppaassaa-ggeerrii,, iiaarr îînn ppeerriiooaaddaa rreeccee aafflluuxxuull lluunnaarr ddeeccããllããttoorrii nnuu vvaa ssccããddeeaa ssuubb pprraagguull ddee 110000 ddeemmiiii.. PPeennttrruu ffiinnaalluull aacceessttuuii aann eessttiimmããmm oo

cciiffrrãã ddee 11..550000..000000 ddee ppaassaaggeerrii.. NNuu vvaa ffii ooeevvoolluuþþiiee ssppeeccttaaccuullooaassãã ffaaþþãã ddee 22001188,, cciiuunnaa aabbssoolluutt ffiirreeaassccãã,, ddaattãã ffiiiinndd ddeezzvvoollttaarreeaaeeccoonnoommiiccãã aa rreeggiiuunniiii nnooaassttrree.. PPeennttrruu aaggeessttiioonnaa eeffiicciieenntt aafflluuxxuull ddee ppaassaaggeerrii pprroo-ggnnoozzaatt,, aamm ddeecciiss ssãã rreeddeesscchhiiddeemm tteerrmmiinnaa-lluull TT11,, ccaarree aaccuumm pprreeiiaa oo ppaarrttee ddiinn ttrraaffiiccuulleexxtteerrnn ddiinn tteerrmmiinnaalluull TT33.. AAvveemm îînn cceelleeddoouuãã tteerrmmiinnaallee ddeessttiinnaattee ccuurrsseelloorr iinntteerrnnaa-þþiioonnaallee cciinnccii ppoorrþþii ddee îîmmbbaarrccaarree ººii,, aassttffeell,,ppoott ffii ddeesseerrvviittee cciinnccii aavviiooaannee ssiimmuullttaann..EEvviiddeenntt,, aacceeaassttaa eessttee ddooaarr oo ssoolluuþþiiee tteemm-ppoorraarrãã ppâânnãã llaa iimmpplleemmeennttaarreeaa nnoouulluuii pprroo-iieecctt mmaajjoorr ddee ddeezzvvoollttaarree aa aaeerrooppoorrttuulluuii””,afirmã Cãtãlin Bulgariu, Director General al

Aeroportul Internaþional Iaºi. În prezent, depe Aeroportul Internaþional Iaºi sunt opera-te urmãtoarele rute directe:

- cu TTAARROOMM: Londra (Luton), Tel Aviv,Bucureºti, Cluj-Napoca ºi Timiºoara;

- cu BBLLUUEE AAIIRR: Barcelona, Paris(Beauvais), Londra (Luton), Roma (Fiumi-cino), Milano (Bergamo), Torino, Mun-chen, Bruxelles, Koln (Bonn) ºi Bucureºti;

- cu WWIIZZZZ AAIIRR: Milano (Bergamo), Roma(Ciampino), Veneþia (Treviso), Catania,Bologna, Londra (Luton), Larnaca, Tel Aviv,Eindhoven, Billund, Dortmund, Paris (Beau-vais), Bruxelles (Charleroi) ºi Liverpool;

- cu AAUUSSTTRRIIAANN AAIIRRLLIINNEESS: Viena.

Trafic aerian record pe Aeroportul Internaþional IaºiPeste 1.256.000 de persoane au cãlãtorit cu avionul

la sau de la Iaºi, în 2018. Acesta este un nou record de traficînregistrat de Aeroportul Internaþional Iaºi. Numãrul cãlãtorilor

este cu 10 procente mai mare decât cel din anul 2017 ºi cuaproape 50 la sutã mai mare decât în anul 2016. August a fost

luna cea mai aglomeratã din 2018 – aproximativ 143.000 depersoane au folosit serviciile Aeroportului Iaºi, creºterea fiindde 17% faþã de aceeaºi perioadã a anului anterior ºi cu 32 de

procente faþã de luna august a anului 2016.

Beneficiarii ProgramuluiStart-up Yourself au semnatcontractele de finanþare pen-

tru afacerile pe care le vorînfiinþa. Astfel în Judeþele Iaºi,Botoºani, Suceava, Neamþ ºiVaslui vor fi deschise 48 denoi afaceri în domeniul foto-grafic, în fabricarea mobilei,specializare în domeniul IT,producþia de sãpun natural

artizanal, centru de prelucrarea anvelopelor uzate, fabrica-

rea de jucãrii, cosmeticã,sãnãtate (stomatologie, kinetoterapie), turism,

activitãþi recreative etc.

B ugetul total al programului Start-upYourself este de 11.836.863,04 lei.Din aceasta sumã, statul român con-

tribuie cu 1.713.501 lei, restul banilorvenind de la Uniunea Europeanã.

Pentru a fi eligibili ºi a putea intra încursa pentru finanþarea proiectului, apli-canþii acestui program au avut de îndeplinitmai multe condiþii: sã aibã vârsta cuprinsãîntre 18 ºi 64 de ani (cel mai tânãr aplicantare 20 ani ºi este din Vaslui, iar decanul devârstã are 60 de ani ºi este din PiatraNeamþ), sã aibã reºedinþa în regiunea de

dezvoltare Nord-Est (judeþele Iaºi, Vaslui,Neamþ, Bacãu, Botoºani, Suceava), nivelulde studii sã fie de minim 10 clase ºi sã nuadministreze o altã întreprindere.

În urma verificãrii dosarelor depuse, ju-deþul Iaºi are cei mai mulþi antreprenori care îºivor deschide o afacere cu bani europeni – 27de persoane. Fiecare dintre ei va primi sumade 33 de mii de euro nerambursabilã.

„„NNee bbuuccuurrããmm ssãã vveeddeemm ccãã llaa nniivveelluull jjuuddee-þþeelloorr ddiinn MMoollddoovvaa eexxiissttãã aattââttaa iinntteerreess ppeennttrruu ddeess-cchhiiddeerreeaa uunnoorr aaffaacceerrii,, eessttee ddeemmnn ddee aapprreecciiaattffaappttuull ccãã aa ffoosstt oo ccoonnccuurreennþþãã îînnttrree pprrooiieeccttee ººiiîînnttrree jjuuddeeþþee,, iiaarr iiddeeiillee ssuunntt ddiinnttrree cceellee mmaaii ddiivveerr-ssee.. SS-aa oobbsseerrvvaatt îînn ppllaannuurriillee ddee aaffaacceerrii ppee ccaarreeaapplliiccaannþþiiii llee-aauu ddeeppuuss oo ddeesscchhiiddeerree ppeennttrruuîînnffiiiinnþþaarreeaa ddee nnooii llooccuurrii ddee mmuunnccãã.. DDeeººii cceerriinnþþee-

llee ddee eelliiggiibbiilliittaattee pprreevveeddeeaauu îînnffiiiinnþþaarreeaa aa 9977 nnooiillooccuurrii ddee mmuunnccãã,, aannttrreepprreennoorriiii vvoorr îînnffiiiinnþþaa 114400,,iiaarr aassttaa nnuu ppooaattee ddeeccââtt ssãã nnee bbuuccuurree.. PPee llâânnggããffiinnaannþþaarree,, bbeenneeffiicciiaarriiii aacceessttuuii pprrooggrraamm vvoorr pprriimmiiccoonnssuullttaannþþãã ttiimmpp ddee oo lluunnãã ppeennttrruu ccaa aaffaacceerreeaa ssããffiiee uunnaa ddee ssuucccceess ººii ssãã ppoorrnneeaassccãã aaººaa ccuumm ttrree-bbuuiiee,, ffããrrãã iimmppeeddiimmeennttee””, a spus preºedinteleConsiliului Judeþean, Maricel Popa.

Cel ppuþin ddouã nnoi aafaceri îînfiecare jjudeþ ddin AADI EEuronest

Pe lângã cele 27 de proiecte din Iaºi,au mai fost semnate 6 contracte pentru afa-ceri ce vor fi înfiinþate în judeþul Neamþ, 6pentru Bacãu, 3 pentru Vaslui, 4 pentruSuceava ºi 2 pentru Botoºani. O parte din-tre viitorii antreprenori ºi-au prezentat la

semnarea contractului ºi planurile de afa-ceri pentru care au aplicat.

„„FFeelliicciitt eecchhiippaa ddee llaa EEuurroonneesstt ppeennttrruuaacceesstt pprrooggrraamm ººii îîmmii ddaauu sseeaammaa ccãã îînn ssppaa-tteellee eevveenniimmeennttuulluuii ddee aassttããzzii eessttee oo mmuunnccããssuussþþiinnuuttãã.. MMãã bbuuccuurr ssãã vvããdd aaiiccii,, ccãã 4488 ddeeiiddeeii ddee aaffaacceerrii pprriimmeesscc ffiinnaannþþaarree ººii ssppeerrããmmccuu ttooþþiiii ccaa aacceessttaa ssãã rreepprreezziinnttee ddooaarr uunnîînncceeppuutt.. AAmm oobbsseerrvvaatt ccãã aapplliiccaannþþiiii aauu aalleessddoommeenniiii vvaarriiaattee iiaarr aassttaa îînnsseeaammnnãã ccãã eexxiissttããiiddeeii,, eexxiissttãã ppootteennþþiiaall””, a afirmat Sorin Bra-ºoveanu, preºedintele Consiliului JudeþeanBacãu, prezent la semnarea contractelor definanþare ale proiectelor.

„„SSppeerrããmm ccaa ddee llaa uunn aann llaa aallttuull iinntteerreessuullssãã ffiiee ººii mmaaii mmaarree.. MMoollddoovvaa aarree nneevvooiiee ddee aasstt-ffeell ddee iiddeeii ººii pprrooggrraammee.. FFiieeccaarree ddiinnttrree cceellee 66

jjuuddeeþþee ccaarree ffaacc ppaarrttee ddiinn AADDII EEuurroonneesstt aarree cceellppuuþþiinn ddoouuãã nnooii aaffaacceerrii,, îînncceeppâânndd ddee aassttããzzii,, iiaarrppuutteerreeaa eexxeemmpplluulluuii ssuunntt ssiigguurr ccãã îîii vvaa ddeetteerr-mmiinnaa ººii ppee aallþþiiii aaffllaaþþii llaa îînncceeppuutt ddee ddrruumm ssããaapplliiccee ppeennttrruu aassttffeell ddee ffiinnaannþþããrrii nneerraammbbuurrssaa-bbiillee””,, a afirmat Dumitru Buzatu, preºedinteleConsiliului Judeþean Vaslui.

Start-up Yourself a fost iniþiatde Asociaþia de Dezvoltare

Intercomunitarã EURONEST,al cãrei membru fondator este

Consiliul Judeþean Iaºi, alã-turi de celelalte consilii jude-þene din Regiunea Nord-Est.

Ianuarie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro

42COOPERARE REGIONALÃ

dintre cele 56 de maºinialocate într-o primã tranºãregiunii de Nord-Est, cele maimulte au revenit judeþului Iaºi pentru a reduce timpul deintervenþie, în acest an, în judeþ,vor fi înfiinþate ºi trei noi punctede lucru SMURD, la Vlãdeni,Rãducãneni, Þibãneºti ºi va fiextins cel de la Podu Iloaiei

Serviciul Judeþean de Ambulanþã Iaºi(SAJ) ºi Inspectoratul de Situaþii de Urgen-

þã ( ISU) au primit, pentru intervenþii, auto-speciale noi. 18 maºini pentru urgenþe darºi pentru transportul medical asistat auajuns la Iaºi. 15 dintre acestea au intrat înparcul auto al SAJ, iar trei la SMURD.Acestea fac parte dintr-o primã serie, înlunile urmãtoare Iaºul urmând sã primeas-cã alte ambulanþe.

Maºinile sunt dotate cu defibrilatoa-re, echipamente ºi medicamente, toateputând fi utilizate în acordarea primuluiajutor calificat sau în acordarea asistenþeimedicale de urgenþã. Dintre cele 56 demaºini alocate într-o primã tranºã regiuniide Nord-Est, cele mai multe au revenit

judeþului Iaºi. „„AAcceessttee aammbbuullaannþþee ssuunnttaacchhiizziiþþiioonnaattee pprriinn PPrrooggrraammuull OOppeerraaþþiioonnaallRReeggiioonnaall 22001144-22002200 ÎÎmmbbuunnããttããþþiirreeaa ccaappaa-cciittããþþiiii ddee iinntteerrvveennþþiiee llaa uurrggeennþþeellee mmeeddiiccaalleeddee ccããttrree MMiinniisstteerruull SSããnnããttããþþiiii,, pprrooggrraammccaarree vvaa ccoonnttiinnuuaa.. ÎÎii ffeelliicciitt ppee ttooþþii cceeii ccee ss-aauu iimmpplliiccaatt aallããttuurrii ddee nnooii ººii llee mmuullþþuummeessccttoottooddaattãã.. AAmm rreeuuººiitt îîmmpprreeuunnãã ssãã aadduucceemmllaa IIaaººii cceell mmaaii mmaarree nnuummããrr ddee aammbbuullaannþþeeppeennttrruu ccaa ttiimmppuull ddee iinntteerrvveennþþiiee aall ccaaddrreelloorrmmeeddiiccaallee llaa uunn ppaacciieenntt ssuuffeerriinndd ssãã ffiieerreedduuss””, a spus Maricel Popa, preºedinte-le Consiliului Judeþean Iaºi.

„„EErraa ººii eessttee îînn ccoonnttiinnuuaarree oo nneevvooiiee ddiiss-ppeerraattãã ddee mmaaººiinnii nnooii,, eerraauu ffooaarrttee aaººtteeppttaattee,,mmaaii aalleess ccãã mmaarree ppaarrttee ddiinn ppaarrccuull aauuttoo aallSSeerrvviicciiuulluuii JJuuddeeþþeeaann ddee AAmmbbuullaannþþãã IIaaººiieessttee îînnvveecchhiitt,, mmuullttee ddiinnttrree aauuttoossppeecciiaalleeaavvâânndd nnoorrmmaa ddee ccaassaarree ddeeppã㺺iittãã””, a afirmatRadu Calistru, directorul SAJ Iaºi. Serviciulde Ambulanþã Iaºi a avut funcþionalã, pânãnu de mult, o ambulanþã cu aproape unmilion de kilometri parcurºi.

Tot pentru a reduce timpul de interven-þie la un caz medical, în acest an, în judeþ,vor fi înfiinþate ºi trei noi puncte de lucruSMURD, la Vlãdeni, Rãducãneni, Þibãneºtiºi va fi extins cel de la Podu Iloaiei. „„ÎÎnn ffiiee-ccaarree llooccaaþþiiee vvaa eexxiissttaa oo aauuttoossppeecciiaallããSSMMUURRDD ººii oo aammbbuullaannþþãã ccee vvoorr ddeesseerrvvii

ppaacciieennþþiiii ddiinn aacceessttee zzoonnee vvuullnneerraabbiillee ººii vvoorriinntteerrvveennii ccuu rraappiiddiittaattee aaccoolloo uunnddee eesstteenneevvooiiee.. AAcceesstt lluuccrruu vvaa ffii ppoossiibbiill ddaattoorriittããccoollaabboorrããrriiii ccuu MMiinniisstteerruull SSããnnããttããþþiiii,, cceell aallAAffaacceerriilloorr IInntteerrnnee ººii MMiinniisstteerruull DDeezzvvoollttããrriiiiRReeggiioonnaallee ººii AAddmmiinniissttrraaþþiieeii PPuubblliiccee.. ªªttiimmffooaarrttee bbiinnee ccââtt ddee ggrreeuu ssee aajjuunnggee,, mmaaii aalleessiiaarrnnaa,, llaa uunn ccaazz mmeeddiiccaall ddiinn mmeeddiiuull rruurraall,,aassttffeell ccãã cceennttrreellee llooccaallee ssuunntt ddee mmaarree aajjuu-ttoorr.. VVoomm ssuussþþiinnee îînn ccoonnttiinnuuaarree ººii îînnffiiiinnþþaarreeaa

ººii mmooddeerrnniizzaarreeaa ccaabbiinneetteelloorr ddee mmeeddiicciinnããddee ffaammiilliiee ººii aa ddiissppeennssaarreelloorr rruurraallee””, a maispus preºedintele Consiliului Judeþean.

Guvernul a aprobat achiziþionarea apeste 1.200 de autosanitare pentru servi-ciile judeþene de ambulanþã ºi pentruSMURD, la nivel naþional, valoarea totalãfiind de aproape 477 milioane de lei.Numãrul de autospeciale noi va fi supli-mentat în primul semestru al acestui an.

Serviciul Judeþean de Ambulanþã a primit 18 autospeciale noi

Start-up Yourself

Sprijin financiar consistent pentrunoii antreprenori ai Moldovei

Sumele investite în ambulatoriiºi în unitãþile de primire urgenþe

(UPU) s-au întors la unitãþilemedicale, prin intermediul unuiproiect din cadrul Programului

Operaþional Regional 2014-2020,coordonat la nivelul judeþului decãtre Consiliul Judeþean, apli-

cantul principal declarat eligibilfiind Ministerul Sãnãtãþii.

Suma de 13,5 milioane de lei (aproxima-tiv 3 milioane de euro) a fost rambursatã prin„Asigurarea accesului la servicii de sãnãtate înregim ambulatoriu pentru populaþia judeþuluiIaºi”, proiect finanþat pe Axa Prioritarã 8 –„dezvoltarea infrastructurii sanitare ºi sociale”.Cea mai mulþi bani au revenit Direcþiei deSãnãtate Publicã, 9.41.302 lei (2 milioane deeuro), Institutul de Psihiatrie Socola a primit1.701.895 lei (370.000 de euro), Spitalul Cli-nic de Urgenþã „Prof. Dr. Nicolae Oblu” a recu-

perat 1.376.865 lei (300.000 de euro), Spita-lul Municipal de Urgenþã Paºcani – 608 689lei (130.000 de euro), Institutul Regional deOncologie Iaºi – 520.806 lei (113.000 euro),Spitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon” – 141.505 lei(30.000 de euro), Municipiul Iaºi – 44.006 lei(9.500 de euro) ºi Municipiul Paºcani –26.411 lei (5.700 de euro.)

ªi spitalele care au fãcut investiþii înunitãþile de primiri urgenþe (UPU) au primitînapoi fondurile cheltuite pe echipamente,aparaturã medicalã, lucrãri de reabilitare,extindere sau modernizare. Contractul definanþare aferent proiectului „Îmbunãtãþireaaccesului populaþiei din judeþul Iaºi la ser-vicii medicale de urgenþã” este în valoare de33.082.670,61 lei, adicã 7.101.723,90Euro. „„RReeccuuppeerraarreeaa aacceessttoorr ffoonndduurrii rreepprree-zziinnttãã oo gguurrãã ddee ooxxiiggeenn ppeennttrruu ssppiittaalleellee iieeººee-nnee ddeeooaarreeccee ººttiimm ccuu ttooþþiiii ccãã îînn aacceesstt ddoommee-nniiuu eessttee oo ppeerrmmaanneennttãã nneevvooiiee ddee iinnvveessttiiþþiiii..SSuummeellee vvoorr ppuutteeaa ffii rreeiinnvveessttiittee ppeennttrruu aaîîmmbbuunnããttããþþii ccoonnddiiþþiiiillee îînn ccaarree ssee ddeessffã㺺ooaarrããaaccttuull mmeeddiiccaall ººii aacccceessuull ppaacciieennþþiilloorr llaa eecchhii-ppaammeennttee ppeerrffoorrmmaannttee ccaarree ppeerrmmiitt ddiiaaggnnooss-

ttiiccaarreeaa îînnttrr-uunn ttiimmpp mmaaii ssccuurrtt””, a afirmatMaricel Popa, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Iaºi. Consiliul Judeþean a coordo-nat proiectele de restituire a sumelor pentruSpitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon”, SpitalulClinic de Urgenþã „Prof. Dr. Nicolae Oblu”,Spitalul Clinic de Urgenþã pentru Copii „Sf.Maria”, Spitalul Municipal de Urgenþã Paº-cani, Municipiul Iaºi ºi Municipiul Paºcani.

Cea mai mare sumã a fost recuperatã deSpitalul Clinic de Urgenþã „Nicolae Oblu”,unitate din subordinea Consiliului Judeþean,aproape 27 de milioane de lei. Pentru inves-tiþiile deja fãcute la Spitalul „Sf. Maria” s-arestituit suma de 3,5 milioane de lei, în vre-me ce Spitalul Clinic „Dr. C.I.Parhon” a pri-mit 1,2 milioane de lei. Spitalul Municipalde Urgenþã Paºcani recupereazã aproape 2

milioane de lei. Realizarea acestui proiectduce la creºterea calitãþii actului medical,prin modernizarea ºi dotarea Unitãþilor dePrimire Urgenþe din cadrul spitalelor dinjudeþul Iaºi, la scãderea numãrului depacienþi redirecþionaþi, precum ºi la reduce-rea timpului necesar pentru diagnosticare ºitratament ca urmare a dotãrii la standardeeuropene a unitãþilor de primire din judeþ.

Ianuarie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro PROIECTE EUROPENE25

Gurã de oxigen pentru unitãþile sanitare

Consiliul Judeþean a recuperatinvestiþiile fãcute de spitalele ieºene

Casa Memorialã „NicolaeGane” a primit fondurilenecesare reabilitãrii ºi

reintroducerii în circuitulturistic, dupã 12 ani

de când este închisã.

Sumele pentru reparaþii au fost obþi-nute de cãtre Consiliul Judeþean prin Pro-gramul Operaþional Regional 2014-2020,Axa prioritarã 5 – Îmbunãtãþirea mediuluiurban ºi conservarea, protecþia ºi valorifi-carea durabilã a patrimoniului culturalreprezintã o alternativã viabilã pentru stim-ularea dezvoltãrii urbane.

Valoarea totalã a proiectului este de5.752.209 lei, din care 5.636.115 leireprezintã finanþarea nerambursabilã, întimp ce, contribuþia Consiliului Judeþean va

fi de 116.093 lei. Durata de implementarea acestui proiect este de 56 de luni.

În ceea ce priveºte lucrãrile, zidurileclãdirii, ºarpanta, sistemul de preluare ºievacuare a apelor pluviale ºi trotuarele vorfi refãcute ºi va fi achiziþionat mobilier noupentru exponate.

Muzeul va gãzdui expoziþii permanenteºi temporare (fotografie, artã plasticã, co-lecþii de manuscrise, arhitecturã ºi design),un laborator de restaurare a cãrþilor precumºi activitãþi de legãtorie.

Preºedintele Consiliului Judeþean, Ma-ricel Popa ºi directorul general al Agenþieipentru Dezvoltare Regionalã Nord-Est,Vasile Asandei, au semnat contractul definanþare a proiectului. „„EEssttee oo bbuuccuurriiee ppeenn-ttrruu nnooii ffaappttuull ccãã,, llaa ffiinnaall ddee AAnn CCeenntteennaarr,,oobbþþiinneemm ffiinnaannþþaarree ppeennttrruu uunn nnoouu pprrooiieeccttccaarree vviizzeeaazzãã ddeezzvvoollttaarreeaa iinnffrraassttrruuccttuurriiii ccuull-ttuurraallee.. FFeelliicciitt ccoolleeggiiii ddee llaa DDiirreeccþþiiaa ddee

PPrrooiieeccttee ººii DDeezzvvoollttaarree DDuurraabbiillãã ddeeooaarreeccee,,pprriinn rreeaalliizzaarreeaa aacceesstteeii iinnvveessttiiþþiiii,, vvoomm rreeaadd-uuccee îînn aatteennþþiiaa ppuubblliiccuulluuii uunn oobbiieeccttiivv ccuullttuurr-aall ccaarree eessttee îînncchhiiss ppeennttrruu vviizziittaattoorrii ddee 1122aannii””, a afirmat Maricel Popa, preºedinteleConsiliului Judeþean Iaºi.

„„PPrriinn PPrrooggrraammuull OOppeerraaþþiioonnaall RReeggiioonnaall sseeffiinnaannþþeeaazzãã rreessttaauurraarreeaa mmoonnuummeenntteelloorr iissttoorriicceeddiinn rreeggiiuunnee ººii nnuu aa eexxiissttaatt nniicciiooddaattãã uunn eeffoorrtt aattââttddee mmaarree,, ffiinnaanncciiaarr ººii nnuu nnuummaaii,, ppeennttrruu rreeaabbiill-

iittaarreeaa ccllããddiirriilloorr ddee ppaattrriimmoonniiuu.. SSuunntt ffooaarrtteemmuullttee oobbiieeccttiivvee ccaarree rriissccaauu ssãã ssee ddããrrââmmee ddaaccããnnuu eerraauu rreeffããccuuttee ccuu ffoonndduurrii nneerraammbbuurrssaabbiillee””, aspus Vasile Asandei, directorul general alAgenþiei pentru Dezvoltare Regionalã Nord-Est.

Din anul 2006, Casa Memorialã „Ni-colae Gane” este în conservare structura derezistenþã fiind complet afectatã. Imobilul afost construit în secolul al XIX-lea ºi aaparþinut scriitorului ºi omului politic

Nicolae Gane, primar al Iaºului între anii1872-1911. Începând cu anul 1993, clãdi-rea a devenit muzeu.

Obiectivul se alãturã altor mari pro-iecte ale Consiliului Judeþean, de reabil-itare ºi restaurare a monumentelor istoriceºi clãdirilor de patrimoniu aflate deja în de-rulare ºi în diferite stadii de execuþie a lu-crãrilor: imobilul din strada Vasile Alec-sandri, Casa Pogor, ºi Casa Dosoftei.

Încã un muzeu în palmaresul reabilitãrilor Consiliului Judeþean

vor fi achiziþionate uncomputer tomograf spinal, unaparat de rezonanþã magneticã,un mamograf, o instalaþie deroentgendiagnostic mobilã, cuaparaturã pentru radiografiereanou-nãscuþilor cu problemerespiratorii, dar ºi un ecograf

Ambulatoriul Spitalului Clinic de Obste-tricã ºi Ginecologie „Elena Doamna” va fidotat cu aparaturã de ultimã generaþie.

Consilierii judeþeni au votat proiectul dehotãrâre privind aprobarea studiului de oportuni-tate necesar realizãrii proiectului „Dotarea Ambu-latoriului Integrat al Spitalului Clinic de ObstetricãGinecologie Elena Doamna Iaºi” ºi a devizuluiproiectului, în cadrul Programului OperaþionalRegional 2014-2020, Axa Prioritarã 8 – „Dez-voltarea infrastructurii sanitare sociale”.

Pentru a oferi servicii medicale de calitatevor fi achiziþionate un computer tomograf spi-

nal, utilizat pentru diagnosticul de precizie alafecþiunilor tumorale, un aparat de rezonanþãmagneticã, ce permite evaluarea detaliatã a pa-cientelor, un mamograf, o instalaþie de roent-gendiagnostic mobilã, digitalã, cu DAP-metru(aparat utilizat pentru radiografierea nou-nãs-cuþilor cu probleme respiratorii) ºi un ecograf.

În ultimii ani, numãrul de consultaþii încadrul ambulatoriului de la „Elena Doamna” acrescut, ajungâd la peste 12.000 în 2018.

Având în vedere adresabilitatea tot mai marecãtre aceastã unitate medicalã, se impunedotarea cu aparaturã nouã, performantã, caresã contribuie la creºterea calitãþii ºi eficienþeiserviciilor oferite pacienþilor.

Valoarea totalã a proiectului este de 11milioane de lei, din care, Uniunea Europeanãva susþine 70 la sutã, aportul statului român vafi de 28 de procente din sumã, în vreme ceConsiliul Judeþean va contribui cu 2 la sutã.

Dotãri mmoderne lla MMaternitatea EElena DDoamna

Ianuarie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roINTERVIU62

dialog cu preºedintele Consi-liului Judeþean Iaºi, Maricel Popa

- DDoommnnuullee pprreeººeeddiinnttee,, aamm aanniivveerrssaatt,,îînn mmaaii ppuuþþiinn ddee ddoouuãã lluunnii,, ddoouuãã eevveenniimmeenn-ttee ffuunnddaammeennttaallee ppeennttrruu RRoommâânniiaa –– CCeennttee-nnaarruull MMaarriiii UUnniirrii ººii 116600 ddee aannii ddee llaa UUnnii-rreeaa PPrriinncciippaatteelloorr.. CCuumm ssee ffaaccee ccãã,, ddeeººii aarrffii ttrreebbuuiitt ssãã nnee uunneeaassccãã,, ssãã nnee aadduuccãã mmaaiiaapprrooaappee uunniiii ddee aallþþiiii,, eevveenniimmeenntteellee aacceess-tteeaa nnee-aauu ddeezzbbiinnaatt ººii mmaaii ttaarree??

- Noi vom susþine întotdeauna uni-rea, al cãrei început a fost la Iaºi. Iaºul arenunþat la multe privilegii pentru a serealiza unirea. În 1859, politicienii dinIaºi au dat dovadã de maturitatepoliticã, nu au renunþat ºi auvrut sã realizeze aceastãunire, chiar cu preþulpierderii statutului deCapitalã. Acum, ungrup de parlamentariPSD, la iniþiativasenatorului VasileToma, a reuºit sãtreacã prin Parlamento lege care certificãstatutul Iaºului de Capita-lã istoricã a României. Iaºula fost Capitalã istoricã ºi în 1859,ºi astãzi ºi lucrul acesta va dãinui mereuîn inimile noastre. Marea problemã apareatunci când unii sau alþii vor sã împãune-ze cu astfel de succese.

„Pânã îîn aanul 22020, IIaºul vvaavea uun mmilion dde llocuitori”

- TTrreeccâânndd ppeessttee ddiissppuutteellee ppoolliittiiccee,,ppuutteemm aaffiirrmmaa ccãã rreeaalliizzããrriillee ddiinn aaddmmiinniiss-ttrraaþþiiee ssee ppoott ccoonnssttiittuuii îînnttrr-uunn ffaaccttoorr ddeeccooeezziiuunnee??

- La începutul mandatului, când spu-neam cã vreau sã atrag pentru Iaºi fon-duri europene ºi guvernamentale de unmiliard de euro, mulþi mã priveau cuscepticism. Acum, însã, au înþeles cutoþii nu doar faptul cã se poate, ci maicurând cã avem datoria sã încercãm sãdepãºim aceastã sumã. Trebuie sã con-ºtientizãm faptul cã, pânã în anul 2020,Iaºul va avea un milion de locuitori. Prinurmare, lozinca mea va fi „Un miliard deeuro pentru un milion de ieºeni”.

- UUnn mmiilliioonn ddee llooccuuiittoorrii vvoorr aavveeaammuullttee aaººtteeppttããrrii!! CCaarree vvoorr ffii pprriioorriittããþþiilleeCCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann ppeennttrruu aacceeººttiiaa,, îînnuurrmmããttoorriiii aannii??

- Iaºul are nevoie de investiþii majore,pentru cã, în ultimii ani, acestea au lipsit.Avem un plan ambiþios pentru urmãtorii aniprin care vom dezvolta infrastructura de

aducþiune de apãpotabilã ºi canaliza-

re în judeþ, infrastruc-tura rutierã, vom

moderniza ºcolile dinmediul rural care au rãmas în

urmã – ºi sunt 187 de ºcoli la ora actualãcare au contracte pentru lucrãri de moder-nizare, vom dezvolta infrastructura sanitarã.Anul trecut am semnat proiecte pentruinvestiþii de peste 60 milioane de euro însectorul sanitar ieºean, iar o sumã atât demare n-a mai fost alocatã în acest domeniudin anii ’90. Vom continua cu modernizareaClinicii pentru marii arºi, dar ºi a celor 6spitale ºi douã 2 institute care, deºi nu suntadministrate de Consiliul Judeþean, suntemparteneri pentru dezvoltarea lor – Institutulde Boli Cardiovasculare ºi Institutul Regio-nal de Oncologie. Vom atrage fonduri euro-pene ºi vom aduce bani de la guvern pen-tru modernizarea judeþului, inclusiv amunicipiului Iaºi. Sã nu uitãm, totuºi, cãavem cel mai modern spital din þarã, ceamai modernã maternitate, cu cele mai mul-te naºteri din România, cã avem aici, la Iaºi,cel mai modern spital de neurochirurgiedin Europa...

- CCee-aarr ttrreebbuuii ssãã îînnþþeelleeaaggãã llooccuuiittoorriiiiddiinn zzoonnaa rruurraallãã ddiinn aacceessttee ppllaannuurrii,, ccuumm aarrttrreebbuuii cciittiittee aacceessttee iinntteennþþiiii??

- Locuitorii judeþului Iaºi trebuie sãînþeleagã cã vom ajunge cu investiþiilepeste tot, cã vor avea apã curentã ºicanalizare, asfalt ºi gaz în toate cãtunele,în urmãtorii 4 sau 5 ani. Niciun cetãþeandin judeþul Iaºi, indiferent de culoareapoliticã, nu va fi neglijat.

„Banii ttrebuie ddrãmuiþi,direcþionaþi îîn pproiecte ccaresã aajute ccetãþenii”

- IIaaººuull vvaa aavveeaa oo ppooppuullaaþþiiee ttâânnããrrããnnuummeerrooaassãã.. EEssttee nneevvooiiee ddee mmuullttee pprrooiieecc-ttee ººii îînn aacceeaassttãã ddiirreeccþþiiee......

- Sprijinirea activitãþilor sportive vafi, pentru noi, prioritarã. Este un vechiproiect... În 2005 am încercat sã fac unCentru de excelenþã olimpic la Iaºi, îndomeniul tirului, iar în perioada respecti-

vã a fost un succes. Drept dovadã, cei pecare i-am susþinut au adus Iaºului singu-ra medalie olimpicã de aur. Vom mergepe aceastã idee ºi în alte sporturi ºi vomîncepe cu un Centru ce excelenþã pentrucopii, pentru juniori, la fotbal. Totul estepus la punct ºi, din acest an, 20 dintrecei mai talentaþi copii din judeþul Iaºi voravea posibilitatea de a-ºi construi ocarierã în fotbalul profesionist. Investindîn sport, investim în sãnãtatea copiilornoºtri, iar asta este ceea ce conteazã!

- CCee-ii lliippsseeººttee IIaaººuulluuii ppeennttrruu aarreevveennii,, îînn aacceesstt ddoommeenniiuu aall ssppoorrttuulluuii,,aaccoolloo uunnddee aa ffoosstt ccâânnddvvaa,, ccuu oo mmuullþþiimmeeddee ccaammppiioonnii,, ddee ppeerrffoorrmmeerrii??

- Iaºului nu-i lipseºte nimic. Pur ºisimplu, cei care au trecut prin adminis-traþie au neglijat aceastã activitate.

- DDiinn nneeffeerriicciirree,, aauu ffoosstt mmuullttee aalltteeddoommeenniiii nneegglliijjaattee......

- Sã nu uitãm un lucru: în mandateleanterioare, în ultimii zece ani, s-au reali-zat doar 39 km de drum. Acum, într-unsingur an, am fãcut peste 50km. Voi facetot posibilul pentru a amenaja, moderni-za, reabilita 500 km de drum judeþean,dintr-un total de 1.053 km. Este un pro-iect realizabil. Avem finanþare, nu lipsescbanii. Se tot plâng unii cã lipsesc banii,dar nu este adevãrat. Banii trebuie drã-muiþi, direcþionaþi în proiecte care sã aju-te cetãþenii, nu doar pe spectacole ºi eve-nimente care nu aduc plusvaloare. Baniitrebuie sã intre în economia judeþului.

- VVaa ffii rreeffããccuuttãã îînn aacceesstt aann îînnttrreeaaggaaiinnffrraassttrruuccttuurrãã ddee ddrruummuurrii jjuuddeeþþeennee??

- În mare parte. 500 km de drumurijudeþene sunt în diferite faze de autoriza-re, de proiectare, de licitaþie, iar noi nedorim ca în cel mult doi ani sã reabilitãmpeste jumãtate din suprafaþa drumurilorjudeþene din Iaºi.

- EExxiissttãã ffooaarrttee mmuullttee pprrooiieeccttee vviizzâânnddaassffaallttaarreeaa ddiiffeerriittoorr ddrruummuurrii ddiinn mmeeddiiuullrruurraall.. SS-aa ccrreeaatt oo eemmuullaaþþiiee,, lluummeeaa aarreeaaººtteeppttããrrii......

- Din pãcate, ºi o spun cu pãrere derãu, unii propagã ideea cã lucrurile aces-tea se pot realiza dintr-o datã, de la o zi

la alta. Aºa cum în aceastã perioadã aucãzut cantitãþi masive de zãpadã ºi toatãlumea ar vrea sã fie deszãpeziþi într-o cli-pã cei peste o mie de km de drum, darnu se poate. Trebuie sã etapizãm ºi, cusiguranþã, pânã în 2024 nu va fi niciundrum judeþean neasfaltat.

„Ne-aa ttrebuit uun aan ssã scoatem aautorizaþiile ppentru260 kkm dde ddrum jjudeþean”

- DDaarr ssuunntt mmuullttee jjuuddeeþþee uunnddee lluuccrruullaacceessttaa ss-aa ffããccuutt......

- Diferenþa o reprezintã faptul cã noimai avem de asfaltat peste 800 km dedrum judeþean, în comparaþie cu Bistriþasau Prahova, de exemplu, care au ace-eaºi suprafaþã de drumuri judeþene. Noiavem 1.053 km, Bistriþa – 1.051, Praho-va – 1.049. Dacã la Prahova mai sunt10-15 km de asfaltat, iar la Bistriþa sub 5km, noi mai avem încã 800 km. Asta-idiferenþa. Toþi mã criticã pentru cã nureabilitez drumurile dintr-o datã, însãeste imposibil. Pentru 260 km de dru-muri judeþene ne-a trebuit aproape un ansã scoatem autorizaþiile. Sunt proceduride licitaþie care dureazã ºi trebuie sã res-pectãm legea. Nu se poate altfel.

- ÎÎnn ccee ssttaaddiiuu mmaaii ssuunntt ddrruummuurriillee IIaaººii–– SSuucceeaavvaa ººii IIaaººii –– BBoottooººaannii??

- La drumul Iaºi – Suceava stãmºase luni de zile pentru managementulde trafic. Managementul de trafic care seface numai pentru autostrãzi, pentru dru-muri expres sau pentru noi drumuri, însãun fost deputat PNL s-a dus la MinisterulTransporturilor, în 2016, ºi a insistat cape acest drum sã fie management de tra-fic. Este unul dintre puþinele drumuri dinþarã pentru care s-a impus managemen-tul de trafic. Trebuie sã ºtiþi cã, în þarã,sunt doar vreo trei sau patru specialiºti îndomeniu, iar de 6 luni de zile aºteptãmsã vinã un specialist.

- CCââttee aavviizzee ssuunntt nneecceessaarree ppeennttrruu aaîînncceeppee uunn aassttffeell ddee ddrruumm??

- Ar trebui sã luãm o mie ºi ceva deavize pentru a începe. Din pãcate, agenþii-le acestea la care apelãm sunt deconcen-trate, sub controlul Parlamentului, suntaproape stat în stat. De exemplu, pentru unaviz, un comitet tehnic la EON sau laComunicaþii se întruneºte o datã la 3 luni.Dacã ai, cumva, o scãpare în documenta-þie sau cei de acolo vor încã un document,o completare, ceva, va trebui sã maiaºtepþi 3 luni! Nu este uºor, mai ales pen-tru firmele care sunt prestatoare de utilitãþi!

- DDaaccãã ppeennttrruu uunn ddrruumm ssiimmpplluu sseeîînnttââmmppllãã aassttaa,, ccuumm vvoorr ssttaa lluuccrruurriillee ccuuaauuttoossttrraaddaa??

- ªi la autostradã sunt aceleaºi impedi-mente. Este o mare problemã cu acestesocietãþi de utilitãþi. Vã dau un exemplu: ni s-a cerut autorizaþie de la EON ºi de la Servi-ciile de Comunicaþii numai datoritã faptuluicã, acolo unde drumul judeþean traverseazãreþeaua de tensiune sau reþeaua de comuni-caþie, dacã se toarnã un strat de asfalt de 6cm se poate depãºi limita de siguranþã adrumului. Dar, pentru fiecare autorizaþie noiplãtim foarte mulþi bani. Dacã ele ar trecesub autoritatea guvernului, am putea avansamult mai rapid cu lucrãrile publice.

„Nu ppoþi ssã tte ssaturi ddintr-oofarfurie ggoalã!”

- PPuutteemm aaffiirrmmaa ccãã SSiisstteemmuull ddeeMMaannaaggeemmeenntt IInntteeggrraatt aall DDeeººeeuurriilloorr îînnjjuuddeeþþuull IIaaººii,, ccuunnoossccuutt ccaa SSMMIIDD,, ss-aa ccoonn-ssttiittuuiitt ddeejjaa îînnttrr-oo rreeuuººiittãã??

„Un miliard de euro pentru

„67%dintre

locuitorii judeþul Iaºi trãiescîn mediul rural. Va trebui sã le

creãm condiþii decente de trai, sãducem acolo asfaltul, apa, gazul, sãducem civilizaþia în fiecare casã.

Vom face în aºa fel încât niciuncetãþean al judeþului Iaºi

nu va fi neglijat”.

„„Parcurile industriale sunt o prio-ritate pentru mine. Un parc

industrial creeazã locuri de muncãrapid. Acum vom dezvolta parculindustrial de la Leþcani, însã maiavem depusã o cerere la lichidato-rul de la Fortus, pentru a prelua unteren de acolo, de 80 hectare, sãdezvoltãm un alt parc industrial”.

Ianuarie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro INTERVIU27

- În urmã cu doi ani, foarte mulþicântau prohodul acestui proiect, spuneaucã este un eºec ºi o sã dãm 70 milioaneeuro înapoi la Uniunea Europeanã. Esteadevãrat cã am preluat acest proiectaproape prins pe marginea prãpastiei,dar am reuºit, cu personalul de la CJ, sãdepãºim acele momente destul de difici-le. Un an de zile ne-a trebuit sã conti-nuãm acel proiect, care se rezuma, defapt, la niºte cuburi construite în câmp.Anul trecut, în luna octombrie, am sem-nat pentru contractul de transport aldeºeurilor – deja din ianuarie a intratoperatorul în pâine, iar pentru sortarelicitaþia a fost în luna decembrie. Noisperãm ca în luna februarie sã avem ºioperator pentru sortarea deºeurilor.

- CCee aadduuccee nnoouu îînn vviiaaþþaa llooccuuiittoorriilloorrjjuuddeeþþuulluuii aacceesstt SSiisstteemm ddee MMaannaaggeemmeennttIInntteeggrraatt aall DDeeººeeuurriilloorr??

- Putem spune cã am reuºit cu acestproiect, cum am reuºit ºi cu Transagropolis,unde se vede eficienþa ºi unde vom avea un

nou proiect european, pentru îmbunãtãþire,deoarece cei care au fãcut acel proiect euro-pean probabil l-au fãcut din birouri, fãrã sãse gândeascã la posibilitatea de a ajuta pro-ducãtorii din mediul rural, cultivatorii delegume la sortare, ambalare, sã meargã în

reþelele de comercializare. Au fãcut doardepozitarea. Prea puþin... Putem spune cã auaºezat farfuria goalã pe masã ºi doar atât. Nupoþi sã te saturi dintr-o farfurie goalã!

- VVoorrbbiiþþii ddeessttuull ddee ddeess ddee pprrooiieecctteelleeeeuurrooppeennee.. UUnnddee ccrreeddeeþþii ccãã aarrddee mmaaii ttaarree,,

ssãã ssppuunneemm aaººaa,, ppeennttrruu aa iinnvveessttii bbaanniiiiaacceeººttiiaa eeuurrooppeennii??

- Aº aduce în atenþia locuitorilorjudeþului faptul cã, în zece ani, prede-cesorii mei au atras fonduri europenede 138 milioane euro. În 2 ani de zile,noi am reuºit sã atragem fonduri guver-namentale, fonduri europene de peste600 milioane euro. Banii sunt necesaripeste tot ºi avem o ºansã deosebitãpentru a recupera acele întârzieri con-statate de toatã lumea în ceea ce pri-veºte dezvoltarea zonei. Vom investi îninfrastructurã – apã-canal, asfalt ºi gaz,sunt cele 3 elemente care nu sunt delux, ci sunt de necesitate. Tot prioritatede gradul zero este sãnãtatea ºi învãþã-mântul. Apoi, sportul.

- DDee ccee ssãã iinnvveessttiimm îînn ssppoorrtt,, aarr ssppuu-nnee uunniiii,, ccâânndd ssee ppoott ccoonnssttrruuii ggrrããddiinniiþþee,,ccrreeººee,, ººccoollii,, ddiissppeennssaarree??

- ªi acele obiective sunt necesa-re, dar, sã nu uitãm cã prin sport copi-ii se dezvoltã armonios, capãtã abili-

tãþi. Trebuie sã ne întrebãm ce putemface pentru copiii aceºtia. De astavrem sã realizãm centre de excelenþã,olimpice ºi pentru alte sporturi, vremsã aducem specialiºti, sã se poatãface performanþã, sã avem mai multeterenuri de sport, cu monitorizare, cuspecialiºti, cu cabinete medicale.Vrem sã croim altceva, sã scoatemcopiii din mediul rural, pentru cã dacãnu-i aduci ºi nu le oferi ºi altceva, vorrãmâne la un anumit nivel. Dar noistãm ºi ne tot întrebãm de ce copiiiaceºtia abia reuºesc sã treacã clasa ºiabia pot scrie sau sã citeascã.

un milion de ieºeni!”

Unirea Principatelor Române,Moldova ºi Þara Româneas-cã, a fost actul politic funda-

mental prin care s-au pusbazele constituirii statuluinaþional român. Consiliul

Judeþean Iaºi a organizat oserie de manifestãri dedicateacestui important evenimental istoriei noastre naþionale.

Încã de dimineaþã, reprezentanþiiConsiliului Judeþean au participat alãturicei ai Guvernului ºi ai autoritãþilor localela ceremonia ºi la parada militarã ce auavut loc în Piaþa Unirii. PreºedinteleMaricel Popa a transmis cu aceastã oca-zie un mesaj celor prezenþi ºi românilorde pretutindeni.

O searã de galã care a reunit perso-nalitãþi din toate domeniile, oameni deculturã, reprezentanþi ai partidelor politi-ce, actuali ºi foºti ºefi din administraþiajudeþeanã, miniºtri ºi artiºti, a încheiatziua de 24 ianuarie de la Iaºi. Evenimen-tul de înaltã clasã la care au luat parteaproape 500 de persoane a fost gãzduitde Palatul Culturii.

Inspiratã din tradiþia vechilor baluride palat, manifestarea s-a dorit a marcaaºa cum se cuvine momentul istoric alînceputurilor României. De altfel, numi-rea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitora reprezentat o scenã pusã cu mãiestrieîn valoare în faþa privitorilor de cãtreactorii Ateneului Iaºi.

Programul artistic a împletit demon-straþiile interpreþilor ºi dansatorilor demuzica popularã ai Ansamblului ArtisticConstantin Arvinte cu cele ale balerinilorOperei Naþionale Române Iaºi ºi cureprezentaþia vocalã a corului Juniorii

Operei. Holurile Palatului Culturii aurãsunat de vocile corului bãrbãtesc Ad-hoc din Ciurea. În Sala Voievozilor, oas-peþii au fost rãsplãtiþi pentru prezenþã ºirãsfãþaþi muzical cu arii de operã de cãtreFilarmonica de Stat Moldova Iaºi. Cãprogramul a fost unul reuºit s-a pututobserva în implicarea activã a publiculuiîn fiecare moment artistic.

„„IIssttoorriiaa nnuu ttrreebbuuiiee uuiittaattãã,, ppuuþþiinnii mmaaiiººttiiuu ccãã pprriimmeellee ppllaannuurrii ddee uunniirree ss-aauu ffããccuuttaaiiccii,, llaa IIaaººii,, îînnccãã ddiinn aannuull 11885566,, ccâânndd,, uunnggrruupp ddee 2211 ddee uunniioonniiººttii,, îînn ffrruunnttee ccuuMMiihhaaiill KKooggããllnniicceeaannuu ººii VVaassiillee AAlleeccssaannddrrii,,ppuunneeaa bbaazzeellee aaccttuulluuii iissttoorriicc ccee aavveeaa ssãã sseeîîmmpplliinneeaassccãã ttrreeii aannii mmaaii ttâârrzziiuu,, aalleeggâânnddccaa lloocc ddee ssffaatt,, ssaattuull VViiººaann ddiinn aaccttuuaallaaccoommuunnãã BBâârrnnoovvaa,, ddeeppaarrttee ddee pprriivviirriilleecceelloorr ccaarree ssee ooppuunneeaauu uunniirriiii.. AAººaa ccuummssppuunneeaa MMiihhaaiill KKooggããllnniicceeaannuu,, uunniirreeaa nnaaþþii-uunneeaa aa ffããccuutt-oo,, iiaarr aaccttuull ddee uunniittaattee aall cceelloorrccaarree aauu îînnþþeelleess aaddeevvããrraattaa îînnsseemmnnããttaattee aaiinntteerreessuulluuii nnaaþþiioonnaall ttrreebbuuiiee ssãã ffiiee eexxeemmpplluuppeennttrruu nnooii ttooþþii.. DDee aacceeeeaa,, ccoonnssiiddeerr ccããrreemmeemmoorraarreeaa iissttoorriieeii nnuu ttrreebbuuiiee ffããccuuttããddooaarr llaa zziillee ssppeecciiaallee,, mmeerreeuu ttrreebbuuiiee ssããþþiinneemm vviiee aammiinnttiirreeaa cceelloorr ccaarree pprriinn aacctteellee

lloorr aauu ccoonndduuss ccããttrree RRoommâânniiaa ddee aazzii.. DDeeaacceeeeaa ttrreebbuuiiee ssãã îînnvvããþþããmm ssãã rreeccoonnssttrruuiimmppoovveesstteeaa ssttaattaalliittããþþiiii rroommâânneeººttii.. NNuummaaii aaººaavvoomm ffii iiaarrã㺺ii ccee-aamm ffoosstt ººii mmaaii mmuulltt ddeeccââttaattââtt!!””,, a transmis, prin discursul sãu, dela Palatul Culturii, preºedintele Consiliu-lui Judeþean Iaºi, Maricel Popa.

Înaltpreasfinþia Sa Teofan, Mitropoli-tul Moldovei ºi Bucovinei a binecuvântat

prin prezenþã acest eveniment. Pentrurolul hotãrâtor avut de Biserica Otodoxãîn Unirea Principatelor, Preasfinþia Sa aprimit distincþia oferitã de Consiliul Ju-deþean – „160 de ani de la Unirea Princi-patelor”. „„MMuullþþuummeesscc ppeennttrruu aacceeaassttãã mmee-ddaalliiee.. AAdduucc uunn ccuuvvâânntt ssccrriiss aaccuumm 33000000ddee aannii ººii aaººeezzaatt îînn SSccrriippttuurrãã ccaarree ssppuunneeCCââtt eessttee ddee bbiinnee ººii ccââtt eessttee ddee ffrruummooss ssãã

ffiiee ffrraaþþiiii îîmmpprreeuunnãã,, aarrããttâânndd ccãã bbiinneellee ººiiffrruummoossuull ddeeccuurrgg ddee ffaapptt ddiinn UUnniirree””, aspus Înaltpreasfinþia Sa.

Aceeaºi medalie a fost oferitã ºiGuvernului României, distincþia fiindu-iînmânatã viceprim- ministrului Viorelªtefan prezent la eveniment. „„EEmmooþþiiaammeeaa eessttee dduubbllaattãã ddee ffaappttuull ccãã aassttããzzii pprrii-mmeesscc oo rreeccoommppeennssãã ddiinn ppaarrtteeaa IIaaººuulluuiissttuuddeennþþiieeii mmeellee.. NNee aaffllããmm îînnttrr-uunn lloocc ccuuddeeoosseebbiittãã sseemmnniiffiiccaaþþiiee iissttoorriiccãã ppeennttrruuiiddeennttiittaatteeaa ppooppoorruulluuii rroommâânn ddiinn ddoorriinnþþaaddee aa ssããrrbbããttoorrii îîmmpprreeuunnãã îînncceeppuuttuull ccoonn-ssttrruuccþþiieeii ssttaattuulluuii uunniittaarr rroommâânn mmooddeerrnn..IIssttoorriiaa aauu ssccrriiss-oo îînnaaiinnttaaººiiii,, ddaarr iissttoorriieessccrriieemm ººii nnooii aaccuumm,, îîmmpprreeuunnãã.. DDeeppiinnddeeddooaarr ddee nnooii ccuumm vvoorr aarrããttaa aacceessttee ppaaggiinnii,,ssttãã îînn ppuutteerreeaa nnooaassttrrãã ssãã nnee rriiddiiccããmm llaaîînnããllþþiimmeeaa iiddeeaalluurriilloorr aavvuuttee ddee cceeii ccaarreennee-aauu llaassaatt mmooººtteenniirree oo þþaarrãã””, a afirmatviceprim-ministrul Viorel ªtefan.

Balul de la Palat s-a încheiat cu HoraUnirii interpretatã magistral de CorulFilarmonicii de Stat Moldova Iaºi,moment în care cerul Iaºului s-a luminatde lampioanele înãlþate cu gândul la ceice au înfãptuit pentru veºnicie Unirea.

„Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decât atât!”

„Vom aplica pentru o finanþarede 40 milioane euro, destinatã

construirii a douã staþii de cogene-rare. Pur ºi simplu, deºeurile nere-cuperabile se vor arde ºi vor pro-duce energie. Prima staþie o vomrealiza la Paºcani, pentru agenttermic, iar a doua la Þuþora. Va fi opremierã la nivel naþional, iar pro-iectul, pe care-l avem deja pregã-tit, va fi depus la Bruxelles”.

Ianuarie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro82 ACTIVITÃTI SPORTIVE¸

toþi performerii anului 2018,dar ºi susþinãtorii acestora suntinvitaþi la Gala Sportului Ieºean în cadrul Galei vor fi pre-miaþi cei mai buni sportiviieºeni care au concurat pe par-cursul anului 2018 la competiþiisportive naþionale ºi internaþio-nale olimpice ºi neolimpice,atât la nivelul juniorilor, cât ºi alseniorilor cei mai buni spor-tivi ai Iaºului în 2018 sunt VladSimionescu (judo, legitimat laCSS Politehnica Iaºi), AlinMoldoveanu (tir sportiv, cam-pion olimpic la Londra, 2012,legitimat la CS Omega Tehno-ton Iaºi) ºi Roxana Tudose(tir sportiv, legitimatã la CS Omega Tehnoton Iaºi)

Sportul joacã un rol tot mai importantîn viaþa omului modern, fie cã vorbimdespre o activitate de performanþã,

fie cã alegem miºcarea pentru menþinereasãnãtãþii; reprezintã o competiþie continuãcu noi ºi cu ceilalþi, în care educaþia prinsport devine un factor socio-cultural cumultiple conotaþii, prin care se formeazãpersonalitãþi ºi se contureazã caractereputernice.

Autoritãþile publice judeþene (ConsiliulJudeþean Iaºi, Inspectoratul ªcolar Jude-þean Iaºi ºi Direcþia Judeþeanã de StatisticãIaºi) fac toate demersurile necesare pentrua-ºi arãta preþuirea pentru rezultatele ºi per-formanþele înregistrate de sportivii ºi antre-norii ieºeni la competiþiile naþionale ºiinternaþionale pe parcursul anului prece-dent, continuând tradiþia unui evenimentiniþiat în 1993 ºi asumând sportul ca o car-te de vizitã onorantã pentru destinul unei

comunitãþi. Astfel, în data de 1 februarie2019 toþi performerii anului 2018, dar ºisusþinãtorii acestora sunt invitaþi la GalaSportului Ieºean. Evenimentul va avea loc laTeatrul „Luceafãrul” ºi va fi transmis în di-rect de televiziunea regionalã TVR Iaºi, în-cepând cu ora 17.00. Printre invitaþii demarcã se vor numãra Constantin BogdanMatei – ministrul Sportului, Rãzvan Burlea-nu – preºedintele Federaþiei Române deFotbal, Vasile Cîtea – preºedintele Federa-þiei Române de Box, ºi Sorin Babii – preºe-dintele Federaþiei Române de Tir Sportiv.

Momentul de maximã intensitate va fireprezentat de semnarea protocolului decolaborare dintre Consiliul Judeþean Iaºi ºiFederaþia Românã de Fotbal în vedereaconstituirii Centrului Naþional de Excelenþãpentru fotbal la nivelul copiilor ºi juniorilor.Acesta va reprezenta un punct de plecarepentru susþinerea sportului la nivel jude-þean. „„EEvveenniimmeennttuull ppee ccaarree îîll oorrggaanniizzããmm îînnppaarrtteenneerriiaatt ccuu IInnssppeeccttoorraattuull ªªccoollaarr JJuuddeeþþeeaannººii DDiirreeccþþiiaa JJuuddeeþþeeaannãã ppeennttrruu SSppoorrtt ººii TTiinneerreettîii pprrooppuunnee aa ffii oo ttrreecceerree îînn rreevviissttãã aa ppeerrffoorr-mmeerriilloorr ssppoorrttiivvii ddiinn jjuuddeeþþuull IIaaººii ppee ppaarrccuurrssuullaannuulluuii pprreecceeddeenntt.. SSee ccuuvviinnee ssãã pprreezzeennttããmmrreezzuullttaatteellee ººii ppeerrffoorrmmaannþþeellee ssppoorrttiivviilloorr ººiiaannttrreennoorriilloorr iieeººeennii îînn ccaaddrruull uunneeii ggaallee ppeennttrruuaa ggeenneerraa uunn ccaaddrruu mmoottiivvaaþþiioonnaall ssuupplliimmeennttaarr,,îînn ssppeecciiaall îînn rrâânndduull ttiinneerriilloorr ccããrroorraa llee ppllaacceessppoorrttuull ººii ppeennttrruu ccaarree ssppoorrttiivviiii ddee ppeerrffoorr-mmaannþþãã ppoott ddeevveennii mmooddeellee ddee uurrmmaatt.. SSuunntt ººiivvooii rrããmmâânnee uunn ssuussþþiinnããttoorr aall ssppoorrttuulluuii””,, adeclarat Maricel Popa, preºedintele Consi-liului Judeþean Iaºi.

Vlad SSimionescu, AAlin Moldoveanu ººi RRoxanaTudose, ccei mmai bbuni îîn 22018

În cadrul Galei vor fi premiaþi cei maibuni sportivi ieºeni care au concurat peparcursul anului 2018 la competiþii sporti-ve naþionale ºi internaþionale olimpice ºineolimpice, atât la nivelul juniorilor, cât ºial seniorilor.

Cei mai buni sportivi ai Iaºului în 2018sunt VVllaadd SSiimmiioonneessccuu (judo, legitimat laCSS Politehnica Iaºi), AAlliinn MMoollddoovveeaannuu (tirsportiv, campion olimpic la Londra, 2012,legitimat la CS Omega Tehnoton Iaºi) ºiRRooxxaannaa TTuuddoossee (tir sportiv, legitimatã la CSOmega Tehnoton Iaºi).

La sporturile neolimpice s-au remarcatGabriela Ivan (radioamatorism, sportivã laCSM Iasi), Lucian Popa (fitness/culturism,legitimat la CSM Iaºi), Iustin Zaharia (radio-amatorism, legitimat la CSM Iaºi), MirunaLehaci (ºah, sportivã la CS Poli Iaºi) ºi DavidGavrilovici (gimnasticã aerobicã, legitimat laCS Gimnis Iaºi).

Direcþia Judeþeana de Sport ºi Tineretva premia, la categoria Sportul pentru Toþi,personalitãþi din judeþul Iaºi, care s-auimplicat ºi au susþinut activitãþile sportivedin comunitãþile pe care le reprezintã. Vorprimi distincþii profesorii Alexandru Boiuru(Schitu Duca), Constantin Tihulcã (Bel-ceºti), Ionuþ Iftimie (Gropniþa), MariusCojocaru (Sireþel), Ionuþ Ungureanu (Moþ-ca), Cristian Argeanu (Popeºti), DumitruAnghel (ªcoala „Alexandru Vlahuþã”, Iaºi).De asemenea printre remarcaþi se numãrã ºiVlad Ungureanu, preºedintele AsociaþieiJudeþene Sportul pentru Toþi, ConstantinRadu, preºedintele Asociaþiei Judeþene deGimnasticã Iaºi ºi Radu Tofan, preºedinteleAsociaþiei Judeþene de Scrimã Iaºi.

Sportul iieºean are rresurse nnelimitate

În ceea ce priveºte sporturile de echi-pã, pe parcursul anului precedent, au obþi-nut rezultate foarte bune echipa de fotbalCMS Politehnica Iaºi, care a obþinut califi-carea în play-off-ul Ligii 1, echipa de futsalCSMS Iaºi, care a participat în Final Four-ul Cupei României la futsal, CS PolithnicaIaºi – judo, CS CFR Iaºi, campioanã naþio-nala la popice, dar ºi echipa de speranþe aPenicilinei Iaºi (volei), care s-a clasat pelocul ºapte la Turneul Final Naþional, orga-nizat, în premierã, la Iaºi.

Sportul ieºean are resurse nelimitate,dovadã fiind o serie de tineri foarte talen-taþi care deja obþin rezultate remarcabile lacomepetiþiile naþionale ºi internaþionale lacare participã. Sofia Creþu (ºah) este cam-pioanã europeanã la vârsta de 8 ani, Anto-nela Babii ºi Bogdan Dãrãban, ambii în

vârstã de 17 ani, au obþinut rezultate foar-te bune la campionatele naþionale de tirsportiv, ªtefan Lefter (LPS Iaºi), în vârstãde 15 ani este selecþionat la naþionala dejuniori U15 a României la fotbal, iar spor-tivele Ioana Loghin ºi Alexia Moroºanu,ambele de la Penicilina Iaºi, sun noilesperanþe ale voleiului ieºean.

Pe de altã parte ºi sportivii veterani aiIaºului obþin rezultate foarte bune. Astfelatleþii Maria Ene (categoria 75-79 de ani)ºi Aurel Aniþa (categoria 60-64 de ani)sunt primii în topul rezultatelor sportivilorveterani ieºeni.

Premii ppentru ddascãli, antrenori ººi pprimari

Unul dintre partenerii evenimentului,Inspectoratul ªcolar Judeþean Iaºi va pre-mia educaþia prin sport. Zece dascãli ºiprofesori care au o bogatã experienþã înatragerea cãtre sport a tinerilor elevi dinjudeþ vor primi distincþii de excelenþã.Aceºtia sunt: Viorel Popovici (LPS Iaºi),

Rodica Dudãu (LPS Iaºi) ºi Marian Andrei(LPS Iaºi), care va fi ºi coordonatorul Cen-trului Naþional de Excelenþã pentru fotbal,Florin Grosu (CSS Unirea Iaºi), Gabriel Cla-pon (CSS Unirea Iaºi), Cãtãlina Radu (CSSUnirea Iaºi, gimnasticã), Bogdan Melinte(Deleni, locul II la Campionatul Naþional deOinã în cadrul Olimpiadei Naþionale aSportului ªcolar), Mioara Maxim (Erbiceni)ºi Mariana Budacã (Horleºti).

Ministrul Sportului, prezent pentruprima datã la Iaºi în calitate oficialã vadecerna premiile de Excelenþã în Sport:Cornel Bãdulescu (antrenor emerit hand-bal), Bogdan Hanceariuc (arbitru FIFA lafutsal din 2019), Flavius Stoican (antrenorPolitehnica Iaºi, fotbal), Tatiana Popa (fos-tã jucãtoare de volei la Penicilina Iaºi),Laura Cristiana Hulubei (premiu de exce-lenþã în presã sportivã), Pluºa Ispas(medic medicinã sportivã), Laura Mareº(alpinism, medic primar oftalmolog),Marius Cosoi (profesor Colegiul NaþionalIaºi), Mirela Ancuþa (inspector de speciali-tate sport în cadrul Primãriei MunicipiuluiPaºcani) ºi Sorin Boca, preºedintele Aso-ciaþiei Judeþene de Fotbal Iaºi.

În încheierea Galei, preºedinteleConsiliului Judeþean Iaºi va premia oserie de primari din comunitãþile localecare s-au remarcat în activitãþile de susþi-nere a sportului. Printre aceºtia se vornumãra: Radu Curcã – primarul oraºuluiHârlãu, ªtefan Timofte – primarul comu-nei Tomeºti, Dan Niþã – primarul comuneiMiroslva, Dãnuþ Nechifor – primarul

comunei Ruginoasa, Dumitru Mihãiluc –primarul comunei Valea Lupului, ºi Ghe-roghe ªtefurac – primarul comunei Hol-boca, iar preºedintele Federaþiei Românede Fotbal, Rãzvan Burleanu va oferi dis-tincþii micuþilor fotbaliºti care s-au califi-cat în fazele finale judeþene ale competi-þiei „Cupa Satelor” competiþie în care s-au remarcat echipele din Ruginoasa,Tomeºti, Todireºti ºi Popricani.

Gala Laureaþilor Sportului Ieºean – 2018

Vlad Simionescu

Roxana Tudose

Alin Moldoveanu

Ianuarie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro ACTIVITATE CONSILIERI29

dialog cu Cristian Stanciu(PSD), preºedintele Comisiei deorganizare ºi dezvoltare urbanis-ticã, realizarea lucrãrilor publice,conservarea monumentelor isto-rice, protecþia mediului, ecologieºi patrimoniu, membru în Comi-sia pentru învãþãmânt, cercetareºtiinþificã, culturã, culte.

- DDoommnnuullee CCrriissttiiaann SSttaanncciiuu,, ttooaattãã lluummeeaaaaººtteeaappttãã cciiffrreellee bbuuggeettuulluuii jjuuddeeþþuulluuii IIaaººii ppee aannuullîînn ccuurrss.. NNee ppuutteemm aaººtteeppttaa llaa uunn nnoouu bbuuggeett rree-ccoorrdd,, ccaarree ssãã îînnddeessttuulleezzee mmuulltt aaººtteeppttaatteellee iinn-vveessttiiþþiiii îînn iinnffrraassttrruuccttuurrãã??

- Dacã anul trecut Consiliul Judeþean a avutun buget record, cu cea mai mare sumã alocatãde la Revoluþie încoace, pentru 2019 ne aºtep-tãm la o proiecþie bugetarã cel puþin la nivelulanului 2018. Iar din experienþa mea, ca unul caremã aflu la al patrulea mandat de consilier jude-þean ºi la al treilea în calitate de lider al Grupuluiconsilierilor judeþeni PSD, pot spune cã premi-sele sunt încurajatoare, astfel încât sperãm canoul buget sã asigure o finanþare adecvatã pen-tru principalele direcþii de acþiune pe care Con-siliul Judeþean va marºa în 2019.

- DDaaccãã aarr ffii ssãã ddiissccuuttããmm ddeesspprree pprriioorriittããþþii,,ccee aarr ttrreebbuuii ssãã ppuunnccttããmm îînn ccaappuull lliisstteeii??

- Dacã ar fi sã facem o categorisire simplã,am putea spune cã pe centrul urban pe primul locse claseazã Aeroportul, unde avem de continuatproiectul de modernizare, iar pe rural – drumurilejudeþene. Ambele sunt la fel de importante, câtã

vreme o dezvoltare a centrului urban ar putea disi-pa investiþii ºi spre zonele adiacente. Pe de altã par-te, fãrã o dezvoltare adecvatã a infrastructurii rutie-re judeþene, vom avea un centru urban rupt decomunitãþile din jur, ceea ce duce din nou la izo-lare ºi polarizare socialã, cu efecte negative pe toþiindicii statistici. Dincolo de acestea, prioritarã pen-tru Consiliul Judeþean Iaºi trebuie sã rãmânã pemai departe atragerea de fonduri europene, carepoate reprezenta atât un motor al dezvoltãrii, cât ºio importantã sursã de finanþare pentru proiecte maimici, punctuale, precum reabilitãri ºi construiri decentre sociale, modernizãri de parcuri ºi dezvolta-rea de proiecte culturale transfrontaliere.

- CCee-ii lliippsseeººttee IIaaººuulluuii ppeennttrruu aa ddeevveennii,,ttoottuuººii,, uunn ppooll ddee ddeezzvvoollttaarree ddee ccaalliibbrruu eeuurroo-ppeeaann ssaauu,, mmaaii ccuurrâânndd,, ppeennttrruu aa ppuutteeaa aajjuunnggee

llaa nniivveelluull uunnoorr zzoonnee iinntteerrnnee ccuumm aarr ffii CClluujjuullssaauu TTiimmiiººuull??

- Sunt trei elemente pe care le-aº menþio-na aici, iar ele sunt aceleaºi de ani de zile sauchiar de mandate bune, de-acum: autostradã,aeroport ºi dezvoltarea potenþialului turistic ºieconomic local. Dar, dincolo de acestea, cred cãIaºul nu ºi-a valorificat încã la maximum poten-þialul sãu local, atât din punct de vedere cultural,dar mai ales ca important centru educaþional.Din acest punct de vedere, cred cã preocupareamajorã a factorilor locali ºi nu numai ar trebui sãfie stimularea ocupãrii forþei de muncã locale cuspecialiºti ºcoliþi în facultãþile ieºene. Iaºul arenevoie mai mult decât oricând de solidaritatepoliticã, dacã vrea sã devinã cu adevãrat un polregional de dezvoltare. Cu alte cuvinte, lupta

politicã ar trebui sã se opreascã „la uºa” proiec-telor de interes judeþean sau regional.

- LLuuppttaa aacceeaassttaa,, uunneeoorrii ccoonnttrraa-ccrroonnoommee-ttrruu,, ppeennttrruu ddeezzvvoollttaarree llaassãã ddeessttuullee vviiccttiimmeeccoollaatteerraallee,, ssãã llee ssppuunneemm aaººaa,, ººii mmãã ggâânnddeessccllaa pprroobblleemmeellee ddee mmeeddiiuu,, ddee ccoonnsseerrvvaarree aammoonnuummeenntteelloorr,, ddee ssaallvvaarree aa aacceessttoorraa.. EExxiissttããoo pprreeooccuuppaarree eeffeeccttiivvãã aa CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaannîînn aacceeaassttãã ddiirreeccþþiiee??

- Dacã este sã vorbim despre mediu, omare problemã avem la nivelul municipiuluiIaºi, menþionat în ultimii ani printre cele mai po-luate oraºe din România. Acest lucru are o cau-zã foarte clarã, din punctul meu de vedere –dezvoltarea intensã din ultimii ani, atât pe verti-calã, cât ºi pe orizontalã, cu o creºtere substan-þialã a traficului auto. Iar toate cifrele ºi indicato-rii de trafic demonstreazã clar acest lucru, carese traduce în emisii de particule poluante în aer.Vrem, nu vrem, este o realitate, la care sper cãfactorii decizionali de la nivel municipal vor gãsio soluþie, fie printr-o semaforizare adecvatã, fieprin alte mãsuri de fluidizare a traficului. Dinco-lo de aceasta, în problema poluãrii mai vorbimºi de lipsa unei anumite educaþii ecologice, casã-i spunem aºa. Iar acest lucru este valabil nudoar pentru ieºeni, ci pentru români, în general.Ei, bine, exact acest lucru am încercat sã imple-mentãm noi, la nivelul Consiliului Judeþean Iaºi,prin proiectul SMID – Sistem de ManagementIntegrat al Deºeurilor. Este un proiect de peste60 de milioane de euro, implementat pe fondurieuropene, care va avea peste 500.000 de bene-ficiari din jude. În ceea ce priveºte monumente-le istorice, Consiliul Judeþean Iaºi a demarat oserie de proiecte ambiþioase pentru conservarea

patrimoniului cultural de pe raza municipiului ºinu numai.

- VViioolleennþþaa îînn ººccoollii pprroovvooaaccãã,, ttoott mmaaii ddeess,,îînnggrriijjoorraarree îînn rrâânndduull ppããrriinnþþiilloorr.. CCaa mmeemmbbrruu îînnCCoommiissiiaa ppeennttrruu îînnvvããþþããmmâânntt aa CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddee-þþeeaann,, ccee ccrreeddeeþþii ccãã ssee ppooaattee ffaaccee,, ppee tteerrmmeennssccuurrtt,, ppeennttrruu ccaa pprroobblleemmaa aacceeaassttaa ssãã nnuu sseettrraannssffoorrmmee îînnttrr-uunn ffeennoommeenn ggrreeuu ddee ccoonnttrroollaatt??

- Cu pãrere de rãu, nu pot decât sã constatcã violenþa în ºcoli a luat amploare în ultimaperioadã, atât în mediul rural, dar mai cu sea-mã în mediul urban. Putem spune cã tânãra ge-neraþie are acces ºi chiar este încurajatã la vio-lenþã, prin liberul acces la canale care promo-veazã acest lucru. Iar aici, un rol hotãrâtor îl aumediul familial ºi cei ºapte ani de-acasã, cumse spune. Nu este însã numai acest lucru. Totdin pãcate, avem din ce în ce mai multe fami-lii destrãmate, copii cu pãrinþi plecaþi la muncãîn strãinãtate ºi lãsaþi în grija rudelor. Nu maiascundem faptul cã existã ºi o tendinþã de alãsa întreaga responsabilitate educaþionalã însarcina ºcolii, în condiþiile în care familia ar tre-bui sã aibã o pondere importantã în acest pro-ces, cel puþin în primii ani de viaþã. Iar urmãri-le le vedem cu toþii. În ceea ce ne priveºte, încalitate de consilieri judeþeni, am susþinut dez-baterile ºi reuniunile pe aceastã temã de lanivelul ATOP – Autoritatea Teritorialã pentru Or-dine Publicã, nu doar în sensul combaterii vio-lenþei în ºcoli, ci al asigurãrii unui climat de or-dine socialã la nivelul comunitãþilor. Ca pãrin-te, rãmân în continuare la pãrerea cã un rol ho-tãrâtor îl pot avea educaþia ºi familia, dincolo deeventuale mãsuri preventive sau coercitive pecare noi, ca autoritãþi publice, le luãm.

dialog cu conf. univ. dr. VasileCotiugã, consilier judeþean PNL,preºedintele Comisiei pentru tine-ret, sport, turism, membru în Comi-sia de studii, prognoze economico-sociale, industrie, buget, finanþe

- SSee lluuccrreeaazzãã iinntteennss îînn uullttiimmaa vvrreemmee llaa nnoouullbbuuggeett aall jjuuddeeþþuulluuii IIaaººii.. SSee ffaacc nnooii ccaallccuullee,, sseeccrreeiioonneeaazzãã pprriioorriittããþþii...... CCee-ººii ddoorreeººttee CCoonnssiilliiuullJJuuddeeþþeeaann ppeennttrruu aacceesstt aann??

- Aici intervine o chestiune legatã de viziune.Fiecare partid ºi în interiorul partidului fiecare con-silier are o viziune separatã. Normal ar fi ca toateaceste elemente sã caute ºi sã gãseascã soluþiilecele mai bune pentru a gestiona un buget pe care,deocamdatã, nu-l cunoaºtem, nefiind aprobatbugetul la nivel naþional. Desigur, fiecare dintrenoi avem idei ºi propuneri interesante care pot davaloare comunitãþii noastre, însã cea mai mareproblemã a judeþului Iaºi în acest moment suntdrumurile judeþene. Eu aº dori sã asfaltãm drumu-rile judeþene în întregime!

- EE nneevvooiiee îînnssãã ddee ffooaarrttee mmuullþþii bbaannii ppeennttrruuaaººaa cceevvaa......

- Sunt convins cã, cu o bunã chibzuinþã încheltuirea banilor Consiliului Judeþean, la carese pot adãuga ºi unele împrumuturi, se pot faceaceste lucruri. Domnul preºedinte Maricel Popa

a cãutat sã facã un împrumut pentru drumurilejudeþene, însã, din pãcate, nu s-a reuºit, dar artrebui sã încercãm din nou. Evident, trebuie sãdemarãm asfaltarea drumurilor judeþene dupã ofoarte riguroasã revizuire a Master Planului detransport, sã nu asfaltãm drumuri care nu vor ficirculate sau care nu au importanþã la nivel jude-þean. În primul rând, un drum judeþean trebuie sãlege reºedinþele de comunã de drumurile naþio-nale, oraºele, municipiile din judeþ. Noi trebuiesã ne gândim la a lega reºedinþele de comunãde drumurile naþionale, iar dacã vor fi bani, pot ficheltuiþi apoi ºi pentru unirea reºedinþelor decomunã. Apoi, proiectele acestea se întind pefoarte mult timp, pe 3 sau 4 ani, deºi un drumcare are, în medie, 30-40 km poate fi reabilitatîntr-un an, zic eu, dacã constructorul, cel care seangreneazã în aceastã activitate are capacitateade a lucra mai extins.

- ªªii ccaarree aarr ffii pprriioorriittããþþiillee jjuuddeeþþuulluuii,, îînn vviizziiuunneeaadduummnneeaavvooaassttrrãã,, ppee llâânnggãã ddrruummuurriillee jjuuddeeþþeennee??

- Ar trebui sã ne gândim la realizareaunor noi parcuri industriale în judeþul Iaºi,care sã se constituie cu adevãrat în motoareeconomice. Am propus, pe lângã ParculIndustrial de la Leþcani, care este sub coordo-narea Consiliului Judeþean, sã mai realizãmun parc industrial în zona metropolitanã aIaºului, apoi am propus ºi a fost aprobat sãdezvoltãm un parc industrial la Paºcani. Ar

trebui sã extindem aceste parcuri, sã maiaprobãm încã douã sau chiar trei, ºi mã gân-desc în primul rând la Hârlãu, care este ozonã importantã, izolatã în acest momentan.Apoi, la Rãducãneni, o zonã care, de aseme-nea, are potenþial. ªi mai sunt ºi alte zone caÞibãneºti, Târgu Frumos, zone care au poten-þial economic ºi pe care trebuie sã le spriji-nim prin înfiinþarea de astfel de parcuri.

- SSuunntteeþþii pprreeººeeddiinntteellee CCoommiissiieeii ppeennttrruuttiinneerreett,, ssppoorrtt,, ttuurriissmm.. DDee aaiiccii aarr ppuutteeaa vveennii uunnee-llee pprriioorriittããþþii??

- Cu siguranþã! O a treia investiþie pe caream putea-o prioritiza pentru Consiliul Jude-þean ar fi sprijinirea comunitãþilor locale prinînfiinþatea unor centre de excelenþã pentrupregãtite sportivã, pentru cã existã foarte mul-te asociaþii sortive ale primãriilor sau chiarprivate care fac ceea ce noi ar trebui sã facem,cu toþii – lucreazã la sãnãtatea tinerilor. Iarsãnãtatea tinerilor, la vârsta lor, înseamnãsport ºi ar trebui sã cãutãm sã sprijinim ase-menea iniþiative. Consiliul Judeþean a sprijinitprogramul FRF cu fotbal la sate, a oferit burse

pentru tinerii fotbaliºti care vor face parte dincentrul de Excelenþã de la Iaºi.

- ÎÎnn cceeeeaa ccee pprriivveeººttee ttuurriissmmuull,, eexxiissttãã aannuu-mmiittee pprreeooccuuppããrrii ppeennttrruu vviiiittoorr??

- Orice am face, nu putem trece cu vedereapartea de turism, deoarece turismul înseamnã, pede o parte, protecþia monumentelor istorice ºi acelor naturale, iar pe de altã parte înseamnã veni-turi importante la bugetul judeþului, a comunitãþii.Aici ar trebui sã facem un inventar foarte clar, strict,al monumentelor istorice ºi naturale – de altfel, elexistã, un inventar stabilit de lege, dar noi ar trebuisã le punem în valoare prin realizarea conexiunilorrutiere despre care vorbeam ºi sprijinirea comuni-tãþilor. O comunitate localã, o primãrie care are înpatrimoniu un monument istoric nu va aveaoameni care sã-l facã cunoscut, sã-l punã învaloare... Sunt foarte multe bisericuþe din lemn desecol XVII-XVIII, multe ansambluri, cum ar fi Cur-tea Domneascã de la Hârlãu, fascinantã, dealtfel.Hârlãul este un târg în care au locuit ºi au dat actedomnitorii Moldovei. Acolo, Radu Mihnea, când aajuns domn al Moldovei, ºi-a ridicat un palat ºi aadus pentru prima datã în Moldova elemente dearhitecturã renascentistã. Palatul nu mai existã, darnoi trebuie sã punem în luminã aceste lucruri pen-tru turiºti. Din pãcate, Hârlãul este mort, chiar ºituristic... Este doar un exemplu. Cu cât coalizãm,cu cât adunãm mai mulþi oameni în jurul unor idei,cu atât realizãrile vor fi mai frumoase.

„Lupta politicã ar trebui sã se opreascã la uºaproiectelor de interes judeþean sau regional”

„Ar trebui sã facem un inventar foarte clar al monumentelor istorice ºi naturale” Consilierii

judeþeni, la raport

Ianuarie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roHOTÃRÂRI CJ10

privind repartizarea pentru anul 2019 a unor

sume din excedentulbugetului local al judeþului

Iaºi – Consiliul Judeþean Iaºi

Art.1 Aprobã repartizarea pentru anul2019 a sumei de 9.744,57 mii lei dinexcedentul bugetului local al judeþuluiIaºi – Consiliul Judeþean Iaºi, astfel:

a) 1.300,12 mii lei – pentru obiectivulde investiþii „Alimentare cu energie electricã(inclusiv procurare ºi montaj tablouri electri-ce) pentru racordarea la energia electricã aAmbulatorului de Specialitate (DispensareTBC) din cadrul Spitalului Clinic de Pneu-moftiziologie Iaºi – str. Dr.I.Cihac nr.30“ –Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaºi;

b) 23,50 mii lei – pentru obiectivulde investiþii „Construire ºi dotare casã detip familial P+1E, împrejmuire ºi racor-duri utilitãþi în tarlaua 57/538/1 Lot 1-Zona Centru, localitatea Horleºti, judeþulIaºi, în cadrul proiectului ÎnchidereaCentrului rezidenþial Bogdana, Bogdã-neºti, judeþul Iaºi“ – Direcþia Generalã deAsistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului;

c) 23,50 mii lei – pentru obiectivulde investiþii „Construire ºi dotare casã detip familial P+1E, împrejmuire ºi racor-duri utilitãþi în tarlaua 31/923/1 Lot 2 –Satu Nou, localitatea Horleºti, judeþulIaºi, în cadrul proiectului ÎnchidereaCentrului rezidenþial Bogdana, Bogdã-neºti, judeþul Iaºi“ – Direcþia Generalã deAsistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului;

d) 23,50 mii lei – pentru obiectivulde investiþii „Construire ºi dotare casã detip familial P+1E, împrejmuire ºi racor-duri utilitãþi în tarlaua 53/1193 Lot 3 –Pârloage, localitatea Bogdãneºti, judeþulIaºi, în cadrul proiectului ÎnchidereaCentrului rezidenþial Bogdana, Bogdã-neºti, judeþul Iaºi“ – Direcþia Generalã deAsistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului;

e) 23,50 mii lei – pentru obiectivulde investiþii „Construire si dotare casa detip familial P+1E, imprejmuire si racor-duri utilitati in Tarlaua 53/1193 Lot 4 –Parloage, localitatea Bogdãneºti, judeþulIaºi, în cadrul proiectului ÎnchidereaCentrului rezidenþial Bogdana, Bogdã-neºti, judeþul Iaºi“ – Direcþia Generalã deAsistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului;

f) 27,00 mii lei – pentru obiectivulde investiþii „Reabilitare, modernizare ºidotare, în vederea schimbãrii de destina-þie din Centrul de Servicii Sociale Bog-dana, Bogdãneºti în Centru de zi, satBogdaneºti,comuna Horleºti, judeþulIaºi, în cadrul proiectului ÎnchidereaCentrului rezidenþial Bogdana, Bogdã-neºti, judeþul Iaºi“ – Direcþia Generalã deAsistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului;

g) 12,00 mii lei – pentru obiectivul deinvestiþii „Reabilitare ºi schimbare de des-tinaþie din Centru rezidenþial Sf. StelianPaºcani în Centru de zi Sf. Stelian Paºcani,str. M. Kogãlniceanu, nr.2, oraº Paºcani,judeþul Iaºi în cadrul proiectului ÎnchidereaCentrului rezidenþial Sf. Stelian Paºcani,judeþul Iaºi“ – reactualizare documentaþiede avizare a lucrãrilor de intervenþii, altestudii, taxe ºi avize – Direcþia Generalã deAsistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului;

h) 15,00 mii lei – pentru obiectivulde investiþii „Construire casã de tip fami-lial, împrejmuire ºi racorduri utilitãþi înstr. Morilor, cvartal 47, loturile 4, 5, 6 ºi8, oraº Paºcani, judeþul Iaºi, în cadrulproiectului Închiderea Centrului rezidenþi-al Sf. Stelian Paºcani, judeþul Iaºi“ – stu-diu de fezabilitate, alte studii, taxe ºi avi-ze – Direcþia Generalã de AsistenþãSocialã ºi Protecþia Copilului;

i) 15,00 mii lei – pentru obiectivul deinvestiþii „Construire casa de tip familial,împrejmuire ºi racorduri utilitãþi în str. Mori-lor, cvartal 47, loturile 1, 2 ºi 3, oraº Paº-cani, judeþul Iaºi, în cadrul proiectului Închi-derea Centrului rezidenþial Sf. Stelian Paº-

cani, judeþul Iaºi“ – studiu de fezabilitate,alte studii, taxe ºi avize – Direcþia Generalãde Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului;

j) 33,00 mii lei – pentru obiectivul deinvestiþii „Reabilitare, modernizare ºi do-tare, în vederea schimbãrii de destinaþie acorpului de cantinã P+1 situat în stradaVasile Lupu, nr.80, judeþul Iaºi în Centrude zi, în cadrul proiectului ÎnchidereaCentrului rezidenþial C.A. Rosetti Iaºi“ –expertizã tehnicã, documentaþie de aviza-re a lucrãrilor de intervenþii, alte studii,taxe ºi avize – Direcþia Generalã de Asis-tenþã Socialã ºi Protecþia Copilului;

k) 20,00 mii lei – pentru obiectivulde investiþii „Construire ºi dotare casã detip familial P+1E, împrejmuire ºi racor-duri utilitãþi în Str. Brânduºa, nr.7, jude-þul Iaºi, în cadrul proiectului ÎnchidereaCentrului rezidenþial C.A. Rosetti Iaºi“ –studiu de fezabilitate, studiu stabilizareversant, alte studii, taxe ºi avize – Direc-þia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Pro-tecþia Copilului;

l) 20,00 mii lei – pentru obiectivul deinvestiþii „Construire ºi dotare casã de tipfamilial P+1E, împrejmuire ºi racorduriutilitãþi în Str. Strugurilor, nr. 41A1, judeþulIaºi, în cadrul proiectului Închiderea Cen-trului rezidenþial C.A. Rosetti Iaºi“ – studiude fezabilitate, studiu stabilizare versant,alte studii, taxe ºi avize – Direcþia Generalãde Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului;

m) 20,00 mii lei – pentru obiectivulde investiþii „Construire ºi dotare casã detip familial P+1E, împrejmuire ºi racor-duri utilitãþi în Str. Azilului, nr. 1, judeþulIaºi, în cadrul proiectului ÎnchidereaCentrului rezidenþial C.A. Rosetti Iaºi“ –studiu de fezabilitate, studiu stabilizareversant, alte studii, taxe ºi avize – Direc-þia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Pro-tecþia Copilului;

n) 20,00 mii lei – pentru obiectivulde investiþii „Construire ºi dotare casã detip familial P+1E, împrejmuire ºi racor-duri utilitãþi în Str. Vasile Lupu, nr. 80 cuacces din str. Hanciuc, judeþul Iaºi, încadrul proiectului Închiderea Centruluirezidenþial C.A. Rosetti Iaºi“ – studiu defezabilitate, studiu stabilizare versant, altestudii, taxe ºi avize – Direcþia Generalã deAsistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului;

o) 20,00 mii lei – pentru obiectivulde investiþii „Construire ºi dotare casã detip familial, împrejmuire ºi racorduri utili-tãþi în comuna Popricani, judeþul Iaºi, încadrul proiectului Închiderea Centrului

rezidenþial C.A. Rosetti Iaºi“ – studiu defezabilitate, studiu stabilizare versant, altestudii, taxe ºi avize – Direcþia Generalã deAsistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului;

p) 20,00 mii lei — pentru obiectivulde investiþii „Construire ºi dotare casã detip familial, împrejmuire ºi racorduri uti-litãþi în comuna Miroslava, sat Corneºti,judeþul Iaºi, NC 79428, în cadrul proiec-tului Închiderea Centrului rezidenþial C.A.Rosetti Iaºi“ – studiu de fezabilitate, stu-diu stabilizare versant, alte studii, taxe ºiavize – Direcþia Generalã de AsistenþãSocialã ºi Protecþia Copilului;

q) 20,00 mii lei — pentru obiectivulde investiþii „Construire ºi dotare casã detip familial, împrejmuire ºi racorduri utili-tãþi în localitatea Corneºti, comuna Miros-lava, nr.cad.79478, judeþul Iaºi, în cadrulproiectului Închiderea Centrului rezidenþialBucium Iaºi“ – studiu de fezabilitate, altestudii, taxe ºi avize – Direcþia Generalã deAsistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului;

r) 20,00 mii lei — pentru obiectivulde investiþii „Construire ºi dotare casã detip familial, împrejmuire ºi racorduri utili-tãþi în comuna Miroslava, sat Corneºti,judeþul Iaºi, NC 79434, în cadrul proiec-tului Închiderea Centrului rezidenþial Bu-cium Iaºi“ – studiu de fezabilitate, altestudii, taxe ºi avize – Direcþia Generalã deAsistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului;

s) 20,00 mii lei – pentru obiectivulde investiþii „Construire ºi dotare casã detip familial, împrejmuire ºi racorduri utili-tãþi în comuna Miroslava, sat Corneºti,judeþul Iaºi, NC 77229, în cadrul proiec-tului Închiderea Centrului rezidenþialBucium Iaºi“ – studiu de fezabilitate, altestudii, taxe ºi avize – Direcþia Generalã deAsistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului;

t) 20,00 mii lei — pentru obiectivulde investiþii „Construire ºi dotare casã detip familial, împrejmuire ºi racorduri utili-tãþi în localitatea Corneºti, comuna Miros-lava, judeþul Iaºi, NC 79465, în cadrul pro-iectului Închiderea Centrului rezidenþialBucium Iaºi“ – studiu de fezabilitate, altestudii, taxe ºi avize – Direcþia Generalã deAsistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului;

u) 40,00 mii lei – pentru obiectivul deinvestiþii „Reabilitare, modernizare ºi dota-re, în vederea schimbãrii de destinaþie dinSala de sport din str. Pãun, nr. 70, Iaºi, înCentru de zi în cadrul proiectului ÎnchidereaCentrului rezidenþial Bucium Iaºi“ – exper-tizã tehnicã, documentaþie de avizare alucrãrilor de intervenþii, alte studii ºi docu-

mentaþii, taxe ºi avize – Directia Generalãde Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului;

v) 8,00 mii lei – pentru obiectivul deinvestiþii „Corpul de clãdire CI din strada V.Lupu, nr. 80, municipiul Iaºi“ – expertizãtehnicã, studii de teren – Directia Generalãde Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului;

w) 7,00 mii lei — pentru obiectivulde investiþii „Clãdire staþie pompare ºiclãdire puþ forat, str. Strugurilor nr. 4IA,municipiul Iaºi“ – expertizã tehnicã –Directia Generalã de Asistenþã Socialã ºiProtecþia Copilului;

x) 991,00 mii lei – pentru obiectivulde investiþii „Realizarea monumentuluide for public „Iaºi Capitala celor 3 Uniri“– Direcþia Tehnicã ºi Investiþii,

y) 452,45 mii lei – pentru obiectivulde investiþii „Lucrãri de amenajare a spa-þiilor publice pentru Parcul Memorial Ciu-rea 1917“ – Direcþia Tehnicã ºi Investiþii;

z) 6.550,00 mii lei – pentru obiecti-vul de investiþii „Angiograf neuro inter-venþional biplan“- Spitalul Clinic deUrgenþã „Prof. Dr. N. Oblu“ Iaºi.

Art.2. Aprobã credite de angajamentpentru anul 2019 în sumã de 6.550,00mii lei, astfel: 6550,00 mii lei – pentruobiectivul de investiþii „Angiograf neurointervenþional biplan“ (1 buc) – SpitalulClinic de Urgenþã „Prof. Dr. N. Oblu“ Iaºi.

Art.3.(1) Responsabilitatea pentrugestionarea eficientã ºi în conformitatecu prevederile legale a sumelor reparti-zate pentru anul 2019 din excedentulbugetului local al judeþului Iaºi – Consi-liul Judeþean aparþine conducãtorilor in-stituþiilor de sub autoritatea judeþului Iaºi– Consiliul Judeþean Iaºi, în calitate deordonatori de credite. Art.3. (2) Condu-cãtorii unitãþilor de sub autoritatea jude-þului Iaºi – Consiliul Judeþean Iaºi, încalitate de ordonatori terþiari de credite ºiconducãtorii compartimentelor financiar– contabile sunt cei care poartã rãspun-derea pentru modalitatea de gestionare afondurilor repartizate pentru anul 2019din excedentul bugetului local al judeþu-lui Iaºi — Consiliul Judeþean Iaºi (res-pectarea prevederilor legale cu privire laangajarea, lichidarea, ordonanþarea, pla-ta, încheierea angajamentelor legale,stabilirea prioritizãrii în efectuarea plãþi-lor ºi cheltuielilor, stabilirea ºi solicitareavalorii totale a necesarului de fonduripentru efectuarea plãþilor – deschideri/re-trageri de credite, pe surse, organizareaevidenþei – contabile º.a.).

HOTÃRÂREA nr.459

privind realizarea proiectului „Burse pentruelevii din mediul rural din

judeþul Iaºi cãre au oînclinaþie deosebitã pentru

fotbal – Centrul de Excelenþãpentru fotbal la nivelulcopiilor ºi juniorilor”

Art.1 Se aprobã realizarea proiectu-lui „Burse pentru elevii din mediul ruraldin judeþul Iaºi care au o înclinaþie deo-sebitã pentru fotbal – Centrul de Exce-lenþã pentru fotbal la nivelul copiilor ºijuniorilor”.

Art.2 Se aprobã includerea în buge-tul Judeþului Iaºi – Consiliul JudeþeanIaºi, echivalentul în lei, a sumei de

84.000 euro reprezentând contravaloa-rea a 20 de burse (420 de euro/elev/lu-nar/an ºcolar) pentru susþinerea copiilordin mediul rural care au înclinaþie deo-sebitã pentru fotbal în anul ºcolar2019-2020.

Art.3 Cu ducerea la îndeplinire aprezentei hotãrâri se încredinþeazã Pre-ºedintele Consiliului Judeþean Iaºi,Direcþia Juridicã, Direcþia Economicãdin cadrul Consiliului Judeþean Iaºi.

Art.4 Biroul Relaþii Publice, Monito-rul Oficial, Relaþii cu Consiliile Locale,Consilierii Judeþeni ºi Presa va comuni-ca în copie prezenta hotãrâre InstituþieiPrefectului Judeþelui Iaºi, PreºedinteluiConsiliului Judeþean Iaºi, Compartimen-tului Cabinet Preºedinte, Direcþiei Eco-nomice, Direcþiei Juridice ºi Asociaþiei„Pro Ruralis” Iaºi. (23 ianuarie 2019)

HOTÃRÂREA nr.11

Ianuarie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro SUGESTII SI ÎNTREBÃRI 11¸

Din cauza numeroaselor cazuri înregistrate în ultimaperioadã, România se aflã în

pragul declarãrii stãrii deepidemie de gripã. Cât de gra-vã este situaþia? Alarmantã,

deoarece se înregistreazã zil-nic decese din cauza gripei,

iar numãrul cazurilor de infec-þii respiratorii acute este într-

o creºtere pronunþatã, cupeste 20% faþã de nivelulaºteptat. Prin urmare, þara

noastrã ar putea ajunge într-osituaþie similarã cu cea din

2009, când virulenþa gripei detip A a determinat autoritãþilesanitare sã declare nu epide-

mie, ci pandemie de gripã.

Gripa este o boalã acutã, foarte conta-gioasã, produsã de virusul gripal.Sezonul rece favorizeazã îmbolnãvi-

rile. Gripa se transmite pe cale aerianã,direct prin tuse sau strãnut ºi indirect prinobiecte contaminate (batistã, prosop, vese-lã) ºi debuteazã brusc, la 1 – 2 zile de lacontactul cu persoana bolnavã. Simptome-le gripei sunt febrã 39 – 40 grade Celsius,frisoane, dureri de cap, dureri musculare,stare de slãbiciune, tuse uscatã, senzaþia deobosealã, lipsa poftei de mâncare, greþuri ºivãrsãturi. Pentru a preveni îmbolnãvirea degripã, specialiºtii recomandã evitarea pecât posibil a colectivitãþilor, a contactuluicu persoanele bolnave, spãlarea mâinilor,aerisirea încãperilor.

Mãsuri dde pprevenire în ººcoli ººi sspitale

Compartimentul de supraveghereepidemiologicã ºi control boli transmisi-bile din cadrul Direcþiei de Sãnãtate Pu-blicã Iaºi a transmis atât în spitale, cât ºimedicilor de familie ºi cabinetelor medi-cale ºcolare mãsurile de prevenire a îm-bolnãvirilor prin infecþii respiratorii acu-te ºi gripã.

Astfel, în unitãþile ºcolare se va reali-za triajul zilnic la prima orã de curs, efec-tuat de cãtre cadrele didactice în clasã,scoaterea temporarã din colectivitate acelor depistaþi cu simptomatologie respi-ratorie, asigurarea respectãrii normelor de

igienã personalã, atât a personalului di-dactic, cât ºi a elevilor/preºcolarilor ºiinformarea Direcþiei de Sãnãtate Publicãprivind focarele de infecþii respiratorii acu-te înregistrate la nivelul unitãþilor de învã-þãmânt, în vederea stabilirii mãsurilor carese impun. În cazul în care la nivelul unitã-þii se înregistreazã focare de infecþii respi-ratorii acute/gripã cu minimum 3 ca-zuri/clasã, respectiv o ratã de absenteismde 20% din efectivul unitãþii de învãþãmântdin aceastã cauzã, timp de 3 zile consecu-tive, se pot lua mãsuri de suspendare tem-porarã a cursurilor ºcolare în clasã, res-pectiv ºcoalã, pentru o perioadã stabilitãde DSP, dar nu mai mare de 5 zile lucrã-toare. Suspendarea activitãþii se va face în

funcþie de contextul epidemiologic, etapi-zat, evitându-se întreruperea activitãþii înîntreaga unitate ºcolarã.

În ceea ce priveºte spitalele, Direcþiade Sãnãtate Publicã Iaºi solicitã limitareaaccesului vizitatorilor, în special în sec-þiile cu risc, interzicerea accesului vizita-torilor care prezintã simptomatologie res-piratorie, purtarea echipamentului deprotecþie adecvat de cãtre vizitatori ºipersonalul medical. Totodatã, se va reali-za triajul epidemiologic zilnic al persona-lului medico-sanitar si auxiliar, cu scoa-terea temporarã de la locul de muncã acelor depistaþi cu simptomatologie respi-ratorie, instruirea personalului medico-sanitar ºi auxiliar privind mãsurile ce se

impun pentru prevenirea transmiteriiinfecþiilor respiratorii acute, continuareavaccinãrii antigripale pentru unitãþile caremai deþin în stoc vaccin.

Atât unitãþile medicale, cât ºi celede învãþãmânt (cabinete medicale) ºi me-dicina familiei vor raporta, sãptãmânal,datele de morbiditate, decese prin gripã(ILI), infecþii acute de cãi respiratorii su-perioare ºi pneumonii, precum ºi even-tualele focare.

De cce sse mmoare dde ggripãO mare parte dintre simptomele gripei

sunt mai degrabã semnale pe care le trans-mite organismul. Prin urmare, virusul teface mai sensibil la alte probleme de sãnã-tate, fapt care poate cauza moartea. Este ºicazul pneumoniei, infecþie care duce ladiminuarea sacilor de aer din plãmâni, laumplerea lor cu lichid sau puroi. Totuºi,gripa poate provoca moartea ºi din altecauze, mult mai neobiºnuite.

Riscul suferirii unui atac de cord estede ºase ori mai ridicat în chiar primelezile dupã infecþia cu virusul gripal, fiindmult mai mare la persoanele în vârstã. Pelângã faptul cã inima este afectatã de fap-tul cã i se taie fluxul sanguin (infarct mio-cardic acut), gripa conduce uneori ºi laalte complicaþii grave, inclusiv inflamaþiainimii, a creierului sau a þesuturilor mus-culare. Infecþia se extinde, în aceste ca-zuri, la nivelul întregului corp. Mai mult,la copiii sub 5 ani – extrem de vulnerabilila virus, din cauza faptului cã sistemul lorimunitar este încã în curs de dezvoltare,complicaþiile sunt fatale, 99% dintreaceºtia suferind decesul din pricina boli-lor legate de gripã.

O treime dintre persoanele care mordin cauza gripei mor, practic, din cauzaefectelor virusului, problemele respira-torii (plãmânii nu pot obþine suficientoxigen) constituindu-se în cauza comu-nã ºi rapidã a morþii (în câteva zile ºiaproape fãrã avertizare).

Vasile Popescu (Lungani) – „Decând a început sã ningã ºi mai ales înzilele în care înzãpezeºte, nimeni nu seocupã cu deszãpezirea. Nu spun de dru-murile dintre sate sau cele din interiorulsatelor, dar nici mãcar drumul judeþeancare trece prin comunã nu aratã strãlucit.Existã probleme mari la ora de a ieºi dinlocalitate în astfel de zile ºi nimeni nu sepreocupã, vãd eu...”

Rãspuns: Iaºul a fost de câteva ori, înaceastã iarnã, sub incidenþa codului gal-ben de vreme rea. Utilajele firmelor careasigurã deszãpezirea în judeþ au acþionatîn permanenþã, fãrã sã existe drumuriblocate. Sistemele GPS montate pe ma-ºinile de deszãpezire permit localizarea

în orice moment, iar activitatea acestorapoate fi urmãritã pe site-ul ConsiliuluiJudeþean, www.icc.ro

Adrian Mangalagiu (Mãdârjac) – Dece nu se fac ºedinþe ale Consiliului Jude-þean ºi în alte localitãþi, nu doar la Iaºi?Mai sunt ºi alte zone cu probleme ºi ale-ºii ar putea vedea la faþa locului acesteprobleme”.

Rãspuns: S-au mai fãcut ºi se vormai organiza astfel de ºedinþe ale Consi-liului Judeþean. De exemplu, chiar primaºedinþã din acest an a Consiliului Jude-þean Iaºi s-a desfãºurat la Ruginoasa, ale-ºii judeþului marcând astfel în acest modziua de 24 ianuarie, zi în care, în urmã cu160 de ani s-a înfãptuit Unirea Principa-

telor. Printre multe alte documente, con-silierii judeþeni au votat, la Ruginoasa,proiectul „Burse pentru elevii din mediulrural din judeþul Iaºi care au o înclinaþiedeosebitã pentru fotbal – Centrul Naþio-nal de Excelenþã pentru fotbal la nivelulcopiilor ºi juniorilor”, prin care 20 decopii talentaþi din mediul rural vor primiºansa de a deveni sportivi de performan-þã ºi de a reprezenta judeþul Iaºi la com-petiþii naþionale ºi internaþionale.

Manuela Arhip (Tomeºti):Aº dori sã fiu mai bineinformatã în legãturã cuprogramele culturale exis-tente la nivelul ConsiliuluiJudeþean, a bibliotecilor,în special, pentru cã seorganizeazã multe acti-vitãþi ºi, din pãcate, nuaflãm sau o facem doaratunci când nu mai putemparticipa”.

Rãspuns: Biblioteca Jude-þeanã „Gh. Asachi” Iaºi,prin Compartimen-tul American Cor-ner, lanseazã atreia ediþie a Con-cursului de felicitãri ºi scrisori de dra-

goste în limba englezã February’s Moon-struck. Concursul se va desfãºura pedouã secþiuni, dupã cum urmeazã: unconcurs de felicitãri destinat elevilor dinclasele I-IV (participanþii vor realiza ofelicitare cu mesaj conform temei date,pe care o vor depune la sediul bibliotecii,termen limitã 14 februarie 2019) ºi un

concurs de creaþie literarã adresat ele-vilor de gimnaziu ºi liceu (participanþiisunt invitaþi sã scrie o lucrare literarã ori-ginalã în limba englezã – scrisoare, po-vestire, eseu, poezie etc., pe tema datã ºisã o depunã pânã pe 14 februarie 2019).Participarea este gratuitã, însã tineriiautori trebuie sã fie înscriºi la bibliotecã.Cele mai apreciate lucrãri vor fi publica-te într-o carte care va intra în fondul bi-bliotecii. Premiile vor consta în cãrþi,articole de biroticã ºi premii surprizã,

împreunã cu un exemplar din lu-crarea publicatã.

George Manea (Ciurea) –„Mai face cineva ceva pentruºcolile din mediul rural, pentrucã au devenit adevãrate pericole,cu tavane care cad peste elevi ºicondiþii precare de studiu?”

Rãspuns: Desigur, existã lanivelul Consiliului Judeþean Iaºio deosebitã preocupare în acest

sens. Chiar ªcoala Ciurea, înfiinþatã înanul 1960, a fost modernizatã ºi extinsãrecent prin Programul de DezvoltareLocalã, costul total al lucrãrilor fiind de1,5 milioane de lei. De noile condiþii destudiu se vor bucura 900 de copii ºi 40de profesori.

Vestea Judeþului ºi-a propus sãpoarte un dialog permanent cu cetãþenii judeþului Iaºi

ºi nu numai, pe orice temã propusã. Puteþi trimite întrebãrile ºisugestiile dumneavoastrã pe adresa de mail

vesteajudetului@yahoo.com, sau direct la Consiliul Judeþean Iaºi,Bd. ªtefan cel Mare ºi Sfânt, nr. 69, Cod poºtal: 700075, cu

specificarea „Pentru ziarul Vestea Judeþului”.

ÎÎnn ddiiaalloogg ccuu dduummnneeaavvooaassttrrãã!!

Gripa face ravagii

Ianuarie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roFILE DE ISTORIE12

Considerat a fi primul dintre paºii importanþi îndrumul spre înfãptuireastatului naþional unitar

român, momentul Unirii Prin-cipatelor Române de la 24ianuarie 1859 reprezintã ºi

punctul de reper al moderni-zãrii statului, prin reformeledemarate în timpul domniei

lui Alexandru Ioan Cuza.

Marii unioniºti Mihail Kogãlnicea-nu, I.C. Brãtianu, Alexandru IoanCuza, Vasile Alecsandri, Costa-

che Negri au avut intuiþia diplomaticã dea alege momentul cel mai bun pentruproclamarea Unirii Principatelor Române,conform voinþei patrioþilor din Moldovaºi Þara Româneascã.

Dupã izbucnirea Rãzboiului Crimeii,în 1853, domnitorii Grigore AlexandruGhica, din Moldova, ºi Barbu ªtirbei, dinÞara Româneascã, ºi-au pierdut scaunul.Odatã cu înfrângerea Rusiei în acest rãz-boi, statutul celor douã Principate Româ-ne a fost oarecum clarificat prin Tratatulde pace încheiat la Paris, în 1856. Fuse-se înlãturat protectoratul Imperiului Rus,Principatele urmând sã beneficieze degaranþia colectivã a Marilor Puteri, cutoate cã se pãstra suzeranitatea otomanã.Cum independenþa administrativã rãmâ-nea garantatã ºi se constituiserã Divanu-rile Ad-hoc, care sã exprime voinþaromânilor, au fost numiþi caimacani caresã prezideze hotãrârile poporului.

Deºi în Þara Româneascã mareamajoritatea a opiniei publice susþineaideea Unirii, situaþia luase o întorsãturãneaºteptatã în Moldova, unde PartidaUnionistã, avându-i în frunte pe MihailKogãlniceanu ºi Alexandru Ioan Cuza, a

întâmpinat o durã rezistenþã din parteaseparatiºtilor, în frunte cu GheorgheAsachi ºi Costache Negruzzi, dar ºi dinpartea Austriei ºi Turciei sau a caimaca-nului Nicolae Vogoride.

Cu toate cã disputele deveniserãtot mai încrâncenate, în final, în sep-tembrie 1857, divanurile din cele douãPrincipate s-au pronunþat pe rând înfavoarea Unirii.

În 1858 ºi Marile Puteri europeneau acceptat, prin Convenþia de la Paris,uniunea între cele douã þãri, cu instituþiiproprii, însã, deºi prevedea modul deorganizare a Principatelor, nu specificafaptul cã nu poate fi aceeaºi persoanãatât domn al Moldovei, cât ºi domn alÞãrii Româneºti.

În Moldova a fost gãsitã imediatsoluþia de compromis, cu un domn pro-venit din rândurile militarilor – hatmanulAlexandru Ioan Cuza, comandantul arma-tei, pe care grupãrile politice l-au spriji-nit de îndatã, acesta fiind ales, pe 5ianuarie 1859, în unanimitate.

În noaptea de 23 spre 24 ianuarie,membrii Partidei Naþionale s-au reunit laHotelul Concordia din Bucureºti, unde auhotãrât ca Alexandru Ioan Cuza sã fie alesdomn al ambelor Principate, pentru a seînfãptui Unirea. Fapt care s-a petrecut pe24 ianuarie 1859, când Cuza fost ales, înunanimitate, domn al Þãrii Româneºti. S-a realizat astfel unirea de fapt a celordouã Principate, printr-un act politic aldublei alegeri, fãrã a se încãlca formalprevederile Convenþiei de la Paris, naþiu-nea românã obþinând o victorie impor-tantã în realizarea statului modern român.

Anunþarea rezultatului a fost întâmpi-natã cu o bucurie de nedescris. „Alegân-du-tte pe tine domn... am voit sã arãtãmlumei aceea ce toatã þara doreºte: la leginoi, om nou... Fii dar omul epocii; fã calegea sã înlocuiascã arbitrarul! Fã ca

legea sã fie tare, iar tu, Maria Ta, cadomn, fii bun, fii blând; fii bun mai alescu aceia pentru care mai toþi domnii tre-cuþi au fost nepãsãtori sau rãi. Nu uita cãdacã cincizeci de deputaþi te-aau alesdomn, însã ai sã domneºti peste douãmilioane de oameni!”, a spus, la momen-tul respectiv, Mihail Kogalniceanu.

Pe 8 februarie 1859, Alexandru IoanCuza a ajuns la Bucureºti, unde a fostprimit cu mult entuziasm.

Conferinþa de la Paris a reprezentan-þilor Puterilor garante (Franþa, Rusia,Marea Britanie, Prusia ºi Regatul Sardi-niei), din acelaºi an, a recunoscut dejure, la 1 aprilie, înalta alegere a lui Ale-xandru Ioan Cuza ca domn al Principate-lor Unite (Austria ºi Imperiul Otoman, la25 august). Recunoaºterea dublei alegeride cãtre Puterile garante ºi Imperiul Oto-man a consacrat uniunea personalã acelor douã Principate, prima etapã sprerealizarea deplinã a Unirii.

La 22 noiembrie 1861, în urma con-sensului stabilit la Conferinþa reprezen-tanþilor Porþii Otomane ºi ai Puterilor ga-

rante (septembrie 1861), Poarta emana„Firmanul de organizare administrativã aMoldovei ºi Valahiei”, prin care se admi-tea unirea administrativã ºi politicã aPrincipatelor.

Prin proclamaþia cãtre naþiune de la11 decembrie 1861, Alexandru Ioan Cuza,aducea la cunoºtinþã oficial cã „Unireaeste îndeplinitã, naþionalitatea românãeste întemeiatã. Acest fapt mãreþ, doritde generaþiile trecute, aclamat de corpu-rile legiuitoare, chemat cu cãldurã denoi, s-aa recunoscut de Înalta Poartã ºi deputerile garante... Alesul vostru vã dãastãzi o singurã Românie”.

Pe 22 ianuarie 1862 a fost formatprimul guvern unitar al României, condusde Barbu Catargiu, iar pe 24 ianuarie1862, la Bucureºti, s-a deschis primulParlament al României. Domnitorul Ale-xandru Ioan Cuza a proclamat, în modsolemn, în faþa adunãrilor Elective aleMoldovei ºi Þãrii Româneºti reunite înºedinþã comunã, „Unirea definitivã aPrincipatelor”, iar oraºul Bucureºti a fostproclamat capitala noului stat.

Reformele iniþiate de Alexandru IoanCuza au pus bazele dezvoltãrii moderne aRomâniei. Printre cele mai importantereforme realizate sub domnia lui Alexan-dru Ioan Cuza se numãrã reforma fiscalã(1861), prin care se instituia impozitulpersonal ºi cel funciar, secularizarea ave-rilor mãnãstireºti (1863), cu scopul de atrece în proprietatea statului marile averiale bisericilor si mãnãstirilor, legea rura-lã (1864), prin care au fost împroprietã-riþi peste 400 de mii de þãrani ºi alþi 60de mii au primit locuri de casã ºi grãdini.Reforma agrarã a desfiinþat servituþile ºirelaþiile feudale ºi a reprezentat unul dincele mai însemnate momente din istoriaRomâniei moderne.

În timpul domniei lui AlexandruIoan Cuza a fost reformatã ºi justiþia, aufost concepute o nouã lege electoralã,Codul Civil ºi Codul Penal inspirat delegislaþia francezã, învãþãmântul primara devenit obligatoriu ºi s-au înfiinþatUniversitatea de la Iaºi (1860), cea dinBucureºti (1864) ºi a fost organizatãArmata naþionalã.

Unirea Principatelor Române – punctulde reper al modernizãrii statului

Anul 1859, anul de o însemnãtatecrucialã pentru istoria noastrã ca neam,anul în care s-a reînãlþat însãºi naþionali-tatea românã a rãmas în conºtiinþa popu-larã ca punctul de plecare al statului naþi-onal ce urma sã se îndeplineascã la1918. Deºi revoluþia de la 1848 nu ºi-aputut atinge decât parþial scopul, a lãsatîn conºtiinþa ºi vrerea poporului nostrucredinþa ºi dorinþa unirii.

Dupã mai mulþi ani în care paºii spreîndeplinirea acestei dorinþe au fost„mãrunþiþi” de atitudinea marilor puteri deatunci ale Europei, a venit ºi timpul ca ceide o parte ºi de alta a Milcovului sã trã-iascã într-o singura þarã, sã fie o singurãnaþiune condusã de un singur domn.

Unirea Principatelor s-a înfãptuitpentru cã cei care aveau atunci putereade decizie au ascultat vocea þãrii. În ace-

le zile, la 1859, pentru întâia oarã a fostchemat poporul sã aleagã sub lozinca

dreptãþii, libertãþii ºi fraternitãþii. De dataaceasta nu a mai fost vorba de o simplã

schimbare de domnie, ci de o nouã pagi-nã de istorie naþionalã, scrisã cu dorinþaunui ideal de veacuri. Indiferent de cre-dinþa ºi voinþa politicã personalã, þãrani,oameni simpli sau politicieni ai vremii auales cu unanimitate de voturi un singurdomn: Alexandru Ioan Cuza. Gestul lor afost caracterizat ca fiind „o sublimã pre-staþie în contra hotãrârii acelora care auvrut sã fie despãrþite Moldova ºi ÞaraRomâneascã”.

Oameni precum Alecsandri, Cuza,Kogãlniceanu ºi alþii asemenea lor senasc doar o datã, iar dacã naþia românã aavut norocul ca aceºtia sã îi fie fii ºi con-temporani, înseamnã cã suntem un po-por ales. Mesajul lor lãsat înscris cu lite-re de glorie trebuie sã ne fie crez. Adevã-ratul patriotism este cel care se îndepli-neºte cu fapta, nu cu vorba.

La 160 de ani de atunci, ziua de 24ianuarie ne face sã retrãim, cel puþin lanivel de evocare, aceºti importanþi paºifãcuþi de înaintaºii noºtri pentru tot ceînseamnã statul de azi.

ªi tot atunci, în documentele oficia-le este folosit întâia oarã numele deRomânia pentru noua þarã care s-a formatdin unirea celor douã principate surori,pentru primul stat românesc.

Aºadar, noi, cei de azi, suntem datorica prin ceea ce vom face, sã reconstruimºi sã perpetuãm povestea statalitãþiiromâneºti pentru a putea privi cu demni-tate în urmã, pentru a ne putea ridica laînãlþimea idealului înaintaºilor noºtri.

De aceea, daþi-mi voie sã închei prina repeta mesajul domnitorului Cuza: Vãiubiþi patria, veþi ºti a o întãri! Sã trãiascãRomânia!

Maricel Popa, preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi

Adevãratul ppatriotism eeste ccel ccare sse îîndeplineºte ccu ffapta, nnu ccu vvorba