Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI28 iulie 2015

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...............................................................................................................2

Teme similare...............................................................................................................3Secetă severă în Gorj. Agricultorii se tem că recoltele sunt compromise....................3Echipamente ultraperformante de intervenţie în caz de incendii şi inundaţii.............3

PRESA LOCALĂ.............................................................................................................4ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET....................................................................5

Teme ABA.....................................................................................................................5Natură dezlăntuită. Caniculă si furtuni!.......................................................................5Furtună pe Valea Bistriţei: Pagube de 420.000 de lei la Borca şi Farcaşa....................7Vijelii si necazuri, dar bine că a mai plouat..................................................................8

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA........................................................10Teme similare.............................................................................................................10Zalăul şi-a făcut plan de acţiuneimpotriva blegarului................................................10Drumuri calamitate, refacute cu balast la Satulung...................................................12Teme de mediu...........................................................................................................12SCANDAL – Disputa intre Drusal si Consiliul Judetean Maramures. Marul discordiei: rampa de gunoi a municipiului Baia Mare.................................................................12

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI...............................................................15TEME de ABA..............................................................................................................15Şantier de-a lungul Pârâului Paris..............................................................................15Gata cu problemele de mediu şi cu inundaţiile - Pârâul Paris, regularizat.................16Pârâul Paris va fi întubat, fiind eliminate deversările şi poluarea..............................17Dispare (?) putoarea: Întubarea pârâului Paris merge înainte în ciuda reclamagiilor poluatori.................................................................................................................... 19Investiţie de 3,5 milioane euro! ABA Crişuri şi CAO "îngroapă" Pârâul Paris..............20Râurile bihorene, secate de caniculă.........................................................................21Vara caniculară a dus la scăderea de câteva ori a debitelor râurilor din Bihor..........22

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

Teme similare

Secetă severă în Gorj. Agricultorii se tem că recoltele sunt compromiseAutorităţile locale sunt în alertă, după ce sute de gospodării au rămas fără apă potabilă. În ultimele zile, seceta s-a accentuat în Gorj, iar fântânile şi puţurile care alimentau reţelele de apă comunale, fie au secat, fie nu mai fac faţă solicitărilor oamenilor. Zonele cu risc mare de secetă sunt monitorizate permanent. Agricultorii se tem că recoltele de anul acesta sunt compromise şi că nu vor reuşi să recupereze nimic din ce-au investit, a transmis Adriana Marcu de la TVR Craiova.În comuna gorjeană Băleşti nu a mai plouat de aproape trei luni. Autorităţile au cerut ajutorul armatei pentru a le distribui sătenilor apă de băut, în timp ce pompierii o aduc pe cea pentru animale sau pentru spălat. Autoritătile pun situaţia şi pe seama consumului mare de apă pentru irigarea grădinilor.Dacă pentru oameni şi animale s-au găsit soluţii, sătenii se plîng că recoltele sunt compromise. Locuitorii comunei Sămărineşti au cam aceleaşi probleme. Autorităţile judeţene vor evalua pagubele produse de secetă şi vor cere ajutor Guvernului./TVR, http://stiri.tvr.ro/seceta-severa-in-gorj--agricultorii-se-tem-ca-recoltele-sunt-compromise_63349.html

Echipamente ultraperformante de intervenţie în caz de incendii şi inundaţiiBrigăzile de apărare civilă din România şi reprezentanţii industriilor petrochimică şi nucleară au asistat, acum câteva zile, la o demonstraţie cu utilaje de intervenţie în caz de incendii sau inundaţii. Evenimentul a avut loc în zona lacului Snagov.O singură unitate mobilă de stingere a incendiilor cu tehnologie de ultimă generaţie poate înlocui zece autospeciale din dotarea standard a echipajelor de pompieri. Cu ajutorul acestor utilaje se poate obţine apa din surse imposibil de accesat în mod normal, cum ar fi albia abruptă a unui râu. Sistemele Hytrans sunt ataâ de versatile, încât un singur utilaj-vehicul poate rezolva situaţii de incendii de pădure, unde sursa de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

apă este la kilometri distanţă sau în caz de inundaţii, cu scopul retrimiterii în matca râului a unor cantităţi de zeci de metri cubi de apă pe minut.“Echipamentele se bazează pe o tehnologie unică în lume de pompare la scară largă a apei pe distanţe foarte lungi, cu alimentare de la surse de apă deschise şi greu accesibile sau aflate la mare adâncime. Unităţile sunt mobile şi usor de montat sau demontat, în doar câteva minute, cu un minimum de personal”, explică reprezentanţii producătorului olandez Hytrans Fire System.La evenimentul de la Snagov, reprezentanţii inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă au avut ocazia să vadă cum din autospeciala sosită pe cale rutieră din Olanda s-a putut instala, în doar câteva minute, o unitate de pompare pentru 50.000 de litri pe minut, cu numai trei oameni. În aceste condiţii, o piscină de dimensiuni olimpice poate fi golită complet în mai puţin de o oră.În altă configuraţie, utilajul a generat un jet de 3.000 de litri pe minut, la 50 de metri înălţime. La acest debit, o autospecială clasică precum cele aflate în posesia inspectoratelor de urgenţă din România ar fi golită în trei minute, astfel că pentru menţinerea jetului ar fi necesare alte autospeciale, în continuă circulaţie, pentru realimentare./Jurnalul național, http://jurnalul.ro/stiri/observator/echipamente-ultraperformante-de-interventie-in-caz-de-incendii-si-inundatii-692255.html

PRESA LOCALĂ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Teme ABA

Natură dezlăntuită. Caniculă si furtuni!• vineri seara s-au rupt norii peste Borca si Farcasa • au căzut precipitatii care au atins si 40 de litri pe metru pătrat în patru sate din cele două comune de pe Valea Muntelui • „A fost prăpăd, ceva ce nu am mai văzut pînă acum, iar pîrîul Borca a ajuns la o cotă istorică“, a descris fenomenul primarul Geo-Ovidiu Nită •Comunele Borca si Farcasa au intrat în week-end udate din belsug de o ploaie torentială, dar si cu pagube materiale produse de suvoaiele pîraielor umflate. Cele trei atentionări care prognozau fenomene meteo periculoase, cu precipitatii care să depăsească, izolat, si 40 de litri/mp si intensificări ale vîntului cu aspect de vijelie, s-au adeverit vineri la lăsarea serii. Au fost importante scurgeri de pe versanti, torenti, pîraie si cresteri de debite si niveluri, în special pe pîrîurile Borca si Farcasa. Conform unei informări făcute de CJSU, patru sate de pe Valea Muntelui au fost afectate de ploaia de vară: Stejaru din comuna Farcasa si Borca, Soci si Pîrîul Pîntei, trei sate din comuna Borca. 25 de anexe gospodăresti din Stejaru au fost avariate sau afectate, fiind prinse în indentificările făcute de specialisti la fata locului. De asemenea, doi afaceristi au rămas fără gaterele în care debitau lemnul. Tot la Stejaru, apele au afectat 1,3 hectare de teren arabil, iar la Borca, două hectare de păsuni si fînete. Si mai grav e că aceeasi ploaie de vineri seara a afectat si terasamentul pe 1,8 km de drum comunal - DC 154 din Stejaru, Farcasa. Printre alte pagube se mai numără 470 de metri de drumuri sătesti afectate - 100 de metri în satul Borca, 170 de metri în Soci si 200 de metri în Pîrîul Pîntei. Printre reparatiile pe care trebuie să le facă administratia locală se numără si patru podete din beton armat din satul Stejaru. „A fost rupere de nori, ceva ce eu nu am mai văzut pînă acum, prăpăd, zeci de litri de apă pe metru pătrat într-un timp foarte scurt, iar pîrîul Borca a ajuns la o cotă istorică. Apele s-au umflat rapid si cu ce a venit si de pe versanti, toată lucrarea de îndiguire a fost compromisă. Sub fundatie, în unele zone, apa a săpat mai mult de un metru, ceea ce a făcut ca digurile să cedeze si să se încline în interior,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

către albie. Portiunile acestea nu mai pot fi refăcute si la următorul episod ca cel de vineri, ba chiar si la o ploie mai redusă, zidurile de beton vor ceda, vor cădea în albie si o vor bloca, iar apele vor pătrunde în curtile si grădinile oamenilor. Sîmbătă a fost prezentă la fata locului comisia de evaluare a pagubelor, au trecut totul în procesul verbal, ce portiuni ar trebui distruse si refăcute, în total fiind vorba de lucrări de circa un miliard de lei vechi. Urmează o nouă evaluare ce trebuie făcută de Apele Române, dar eu cred că lucrarea este compromisă si trebuie refăcută, altfel va fi jale. Drumurile forestiere în amonte de Borca au fost distruse, iar în pădure au rămas camioane si utilaje pentru că nu au mai avut pe unde să se mai întoarcă, nemaifiind cale de acces. Si coloana de apă a fost smulsă în două locuri, dar aici a fost mai simplu si situatia este remediată în proportie de 80%. Au mai fost curti inundate la Soci, terenuri agricole si patru beciuri unde a intrat apa“, a declarat Geo - Ovidiu Nită, primarul comunei Borca. Natura s-a înfuriat din nou, după 9 ani Pentru depăsirea situatiei de urgentă înregistrate în cele două comune de pe Valea Muntelui au intervenit 13 reprezentanti ai MAI - un ofiter si 12 subofiteri, cît si primarii de Borca si Farcasa, sefii serviciilor de voluntari, voluntari etc, care s-au folosit de două buldoexcavatoare, un ifron si un autocamion. În vreme ce în cele două comune apa a mai făcut si „fapte bune“, tăind cumva din setea pămîntului, în alte zone din judet seceta a pus stăpînire cît vezi cu ochii, distrugînd culturi, secînd fîntîni si ducînd animalele spre suferintă. În urmă cu 9 ani, pe 30 iunie 2006, tot într-o zi de vineri, locuitorii din Farcasa si Poiana Teiului au avut parte de scene asemănătoare celor petrecute week-end-ul trecut. Astfel, ploile torentiale care s-au abătut în zonă au umflat torentii de pe versanti si au făcut ca la Dreptu să fie inundate 8 case si aproape 30 de gospodării, au fost avariate 2 poduri, distruse 4 podete, peste 3 kilometri de drum comunal a fost făcut una cu apa, iar peste 180 de gospodării au rămas izolate. În satul Busmei, din Farcasa, furia apelor a condus la inundarea unei case, a 28 de curti, 25 de gospodării, trei gatere, două magazine si a 2,5 hectare de teren agricol. Bilantul a mai însemnat distrugerea în totalitate a două poduri din beton, colmatarea canalului din beton situat la confluenta cu Bistrita a Busmeiului si „stergerea“ de pe harta localitătii a unui kilometru de drum comunal. /Monitorul de Neamț,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

http://www.mont.ro/stiri/?editia=20150727&pagina=1&articol=41271

Furtună pe Valea Bistriţei: Pagube de 420.000 de lei la Borca şi Farcaşal „Nu am văzut pârâul atât de mare în 50 de ani de când mă ştiu“, spune primarul de Borca l „Am mai avut astfel de inundaţii şi în urmă cu doi ani, dar nu am primit niciun leu“, a menţionat primarul comunei FarcaşaO furtună care a durat puţin peste o oră şi care s-a abătut asupra comunelor Farcaşa şi Borca situate pe Valea Bistriţei, în Nordul judeţului, a făcut prăpăd. Deşi locuitorii acestor comune spun că au văzut şi mai rău, de data aceasta pagubele produse i-au pus şi pe localnici, dar şi pe cei din administraţie la treabă pentru a elimina efectele vijeliei de vineri.La Farcaşa, satul care a fost cel mai afectat de căderea puternică de precipitaţii a fost Stejaru, acolo unde s-au produs cele mai mari pagube. În schimb, în comuna învecinată oamenii spun că nu au mai văzut pârâul Borca atât de mare niciodată.Beciuri cu mâl, poduri afectate şi culturi distruse la FarcaşaÎn raportul emis de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ este menţionat că ploile au afectat 25 de anexe gospodăreşti în comuna Farcaşa, toate în satul Stejaru. Tot acolo sunt conto-rizate ca afectate două gatere de debitare a lemnului şi 1,3 ha teren arabil.Primarul comunei Farcaşa, Cristinel Gheorghiu, a menţionat că, faţă de alţi ani, nu au fost atât de mari pagubele produse la gospodării, în schimb unele dintre construcţiile edilitare mai au puţin şi se dărâmă. „Podul comunal din satul Stejaru nu a fost rupt cum spuneau unii, dar a fost spălat până la structura de rezistenţă. Au fost distruse câteva podeţe în acelaşi sat, dar şi acelea se pot repara. Cea mai mare problemă o avem la priza de captare a alimentării cu apă. Acolo vom avea de lucru cel puţin o săptămână să eliminăm mâlul şi să decolmatăm lucrarea“, a spus primarul comunei Farcaşa.El a mai adăugat că în urma evaluărilor a rezultat că suma necesară pentru a reface obiectivele afectate se ridică la 230.000 de lei. Când vine vorba despre speranţele pentru a obţine aceşti bani de la fondul de rezervă pentru astfel de situaţii, primarul s-a arătat lipsit de speranţă. „Am mai avut astfel de inundaţii şi în urmă cu doi ani, dar nu

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

am primit niciun leu. Vom face hârtie către Prefectură pentru fonduri deoarece nu dispunem de aceste sume“, a adăugat Cristinel Gheorghiu.Pârâul Borca aproape a stricat digurileDeşi la Borca nu s-au înregistrat pagube materiale importante, primarul Geo Niţă spune că el nu a văzut pârâul atât de mare niciodată. „Nu avem pagube deocamdată, dar apa a distrus mare parte din albia şi îndiguirile care o ţin în matcă. Eu nu am văzut pârâul atât de mare în 50 de ani de când mă ştiu. Dacă apa ar fi ieşit din matcă ar fi inuntat zeci de case şi gospodării. Sunt trei sau patru zone în care apa a săpat pe sub dig şi acesta s-a înclinat. Riscăm ca pe viitor, la o ploaie ceva mai mare să se surpe şi va bloca albia în întregime. Este clar că albia pârâului Borca trebuie refăcută cât de repede posibil. Trebuie făcută o expertiză urgent“, a spus primarul de la Borca.Membrii comisiei de evaluare a pagubelor au fost la faţa locului şi au stabilit că sunt afectate lucrări edilitare de peste 190.000 de lei. Primarul a spus că va înainta o adresă Prefecturii în care va solicita ajutor pentru refacerea albiei şi a celorlalte obiective afectate.Ambii primari – şi de la Borca, şi de la Farcaşa – au menţionat că toate aceste pagube s-au produs în decurs de o oră de la momentul în care a început ploaia puternică. / Realitatea media - http://realitateamedia.ro/furtuna-pe-valea-bistritei-pagube-de-420-000-de-lei-la-borca-si-farcasa/

Vijelii si necazuri, dar bine că a mai plouat• desi pe unde a plouat au fost si unele probleme, pentru că grindina si vîntul au schilodit copaci si culturi, oamenii sînt bucurosi că s-a mai ostoit seceta • în anexa Văleni a municipiului Piatra Neamt, apa a pus stăpînire pe zonă • la Dumbrava Rosie, oamenii s-au temut să nu le cadă copacii pe case, de cît de tare a bătut vîntul •Pe secetă, e bună si grindina - si-au zis multi nemteni care de vineri încoace si-au văzut pămîntul de sub picioare udat bine de ploile asteptate săptămîni la rînd. Dacă vineri, 24 iulie, după-amiază, a plouat bine pe Valea Muntelui, în două comune - Borca si Farcasa chiar mai mult decît ar fi vrut unii, pentru că au rămas si pagube de pe urma precipitatiilor, fenomenele meteorologice periculoase au continuat si în week-ned,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

ploile făcîndu-si de cap în mai multe zone, începînd din partea montană si pînă după Piatra Neamt, Tîrgu Neamt si Roman. Centrul Meteorologic Regional Moldova a trimis duminică trei atentionări de fenomene periculoase imediate cod galben, prognozînd precipitatii ce puteau depăsi 25-35 de litri mp, izolat si 40, cu intensificări ale vîntului pînă la vijelie si cu grindină si descărcări electrice. Atentionările au fost valabile pentru intervalele orare 13.30 -15 si au vizat Crăcăoani, Borca, Farcasa, Piatra Neamt, si 15:10 - 16:30, pentru cea mai mare parte a judetului. De la Centrul Operativ pentru Situatii de Urgentă s-a emis cod galben cu atentionarea că urmau a se produce cresteri de debite si niveluri cu posibile depăsiri ale cotelor de atentie pe afluentii sectorului Brosteni - Piatra Neamt, cu mentiunea că fenomenele se pot produce cu probabilitate mai mare în bazinul rîului Farcasa si pe rîurile mici din zona Piatra Neamt. Acestea au fost transmise prin SMS către toti membrii CJSU Neamt si către toate CLSU Neamt. Startul furiei naturii s-a dat la 14.46 Primul eveniment produs de dezlăntuirea naturii a fost anuntat prin numărul unic 112 la ora 14.46, fiind vorba despre o curte inundată în Piatra Neamt, pe strada Gheorghe Doja. Cîteva minute mai tîrziu a fost anuntat că un arbore a căzut într-o parcare peste un autoturism si fire electrice, la Dumbrava Rosie. Apoi alt copac căzut a fost anuntat prin 112 la Piatra Neamt, pe strada Dumbravei. La 15 fix, autoritătile au aflat că a apărut prima curte inundată la Dumbrava Rosie si după 21 de minute a fost făcută sesizarea că un nuc a căzut peste firele de telefonie în acelasi sat. Vijelia s-a manifestat si la Poiana Teiului, unde un brad a căzut peste retelele electrice. Si tîrgnemtenii au văzut natura dezăntuită, la 16.04 un cetătean anuntînd că un arbore a căzut peste fire si un stîlp de telefonie, riscînd să cadă pe carosabil. Asta s-a întîmplat la Humulestii Noi. Simultan au fost rupte de vînt mai multe fire de electricitate la Rediu, comuna Bîra. La Roman, cîtiva oameni s-au speriat pentru că un element din componenta acoperisului unui bloc de locuinte de pe strada Anton Pann prezenta pericol de prăbusire. Spre seară, în Piatra Neamt au căzut doi copaci peste retelele E-On, dar cel mai mult a fost de muncă în anexa Văleni, unde a fost nevoie să se decolmateze pîrîul, pentru că apa îsi făcuse drum prin curti si pe drumul principal. Pentru remedierea fiecărei astfel de situatii de urgentă,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

au intervenit ofiteri si subofiteri de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgentă si de la serviciile de voluntari din comunele unde natura s-a dezlăntuit. Un alt eveniment a avut loc în Soimăresti, Drăgănesti, unde pompierii au intervenit pentru stingerea unui stog de fîn aprins de trăsnet, flăcările mistuind o tonă de fîn. În jurul orei 18, pompierii au fost chemati la Doljesti pentru a îndepărta un arbore doborît de vînt si căzut pe firele electrice. La o zi, două de la trecerea iuresului, oamenii se bucură că n-au avut belele mari si că seceta a mai fost potolită, chiar dacă încă mai e nevoie de apă pentru a se mai salva ce se mai poate din rodul pămîntului. „Tot ce dă Dumnezeu e bun si noi ne bucurăm că a plouat bine în ultima săptămînă. Chiar dacă am avut parte de două ploi cu vijelii, bine că Dumnezeu nu ne-a uitat si ne-a dat niste apă. Noi zicem că tot ce dă Domnul e bun si trebuie să îi multumim că nu ne-a lăsat însetati. Tare era însetat cîmpul si desi avem porumb înalt si de doi metri, rodul e slab tare. Acum, că a plouat, avem sperante că mai leagă, că se mai recuperează ceva din pierderile cu care ne vom alege în acest an agricol“, a declarat primarul comunei Dumbrava Rosie, Ioan Grădinaru. / Monitorul de Neamţ - http://www.mont.ro/stiri/?editia=20150728&pagina=1&articol=41277

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Teme similare

Zalăul şi-a făcut plan de acţiuneimpotriva blegaruluiO comisie interministerială a trasat autorităţior locale pe teritoriul cărora există exploataţii agricole sarcina să elaboreze şi să supună aprobării consiliului local un plan de acţiune la nivel local care să cuprindă măsurile prevăzute în programul de acţiune. Aşa se face că a fost adoptată Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Zalău privind aprobarea Planului local de acţiune pentru protecţia apelor împotriva nitraţilor proveniţi din surse agricole. Din informarea prezentată ieri şedinţa de Consiliu Local rezultă că s-au realizat o serie de activităţi tocmai în scopul enunţat mai sus. De pildă, s-a întocmit lista exploataţiilor agricole care deţin animale şi care utilizează îngrăşăminte organice în

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

scopul producţiei agricole la nivelul localităţii; s-a calculat efectivul de animale în echivalent unitate vită mare UMV şi presiunea exercitatată de azotul provenit din îngrăşămintele organice; s-a asigurat informarea fermierilor cu privire la Codul de bune practici agricole; s-a adus la cunoştinţa fermierilor care figurează în evidenţele Registrului agricol cu un efectiv de animale care conformconversiei efectivelor de animale în unitate vită mare UMV depăşesc valoarea de 8 unităţi de vită mare prin informare în scris că a au obligaţia de a-şi însuşi Planul local de acţiune pentru protecţia apelor împotriva nitraţilor proveniţi din surse agricole şi de a conduce evidenţa gunoiului de grajd.Cartierul-fermă Ortelec.Legea spune că în oraşe nu se cresc animale. Dacă acceptăm ideea că în municipiul Zalău nu se cresc vaci şi nici porci în gospodăriile cetăţenilor, ce ne facem însă cu cei din Ortelec - vestitul cartier al Zalăului. Aici e firesc să crească gospodarii pe lângă casă, capre, vaci, porci, oi etc. Cu siguranţă, Planul local de acţiune pentru protecţia apelor împotriva nitraţilor este cunoscut şi locuitorilor acestui cartier./Graiul Salajului,http://www.graiulsalajului.ro/zalul-i-a-fcut-plan-de-aciuneimpotriva-blegarului-a-46307

Drumuri calamitate, refacute cu balast la Satulung

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

/Glasul Maramuresului,

Teme de mediu

SCANDAL – Disputa intre Drusal si Consiliul Judetean Maramures. Marul discordiei: rampa de gunoi a municipiului Baia Mare Disputa intre angajatii Drusal si Consiliul Judetean Maramures din cauza gropii de gunoi a municipiului Baia Mare. Scandalul a inceput in seara zilei de vineri, 24 iulie, cand un utilaj al unei firme care face lucrari in numele Consiliului Judetean Maramures a intrat in perimetrul rampei si a facut mai multe lucrari.Aceste lucrari de ecologizare a rampei fac parte din proiectul mai amplu pe care il are Consiliul Judetean, „Managementul Integrat al Deseurilor in Judetul Maramures”, care prevede, pe langa deschiderea depozitului de la Farcasa, inchiderea „in situ” si ecologizarea celor sapte rampe de gunoi din judet.„Dorinta este sa cooperam pentru ca stim ca este vorba despre bani europeni si nu vrem sa se piarda acesti bani. S-a facut un protocol pe care noi urmeaza sa-l semnam in baza discutiilor care mai exista intre Consiliul Judetean si firma noastra de consultanta si tot in baza acestuia antreprenorul care va face lucrarea a primit un drept de a folosi suprafata care este in subordinea Consiliului Local Grosi, drept de servitute pentru a incepe pregatirea de santier. Suprafata din interiorul rampei care ne este data noua in baza unui contract clar cu tot felul de acte aditionale in care se spune clar ce se poate face ce nu se poate face, in momentul de fata noi avem acolo dreptul de a opera si licenta eliberata de ANRSC, in baza autorizatiei de mediu”, declara Mihai Apan, directorul SC Drusal SA. In dupa-amiaza zilei de vineri, 24 iulie, la rampa de gunoi au venit mai multi muncitori cu un utilaj si s-au apucat de lucru. Acesta lucru a fost anuntat dar nimeni nu s-a alarmat.„Am fost sunat de catre serviciul de paza de la aceasta rampa si mi s-a spus ca a aparut un buldozer care incepe sa lucreze. Intelegerea mea a fost ca in baza acelui drept de servitute acest buldozer va delimita zona de pregatire de santier. Pregatirea de santier este o operatiune complexa, inseamna ca acea zona trebuie delimitata, trebuie facuta accesibila, se vor aduce probabil niste containere birouri, niste containere vestiare pentru angajati, niste containere magazii de scule, deci exista un mare front de lucru pentru antreprenor inainte de a intra pe rampa noastra si crezand

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

ca asta este ceea ce se face, am transmis foarte bine, sa-si faca treaba ca noi vom ajunge la acordul cu Consiliul Judetean”, explica Apan. Cel de-al doilea telefon venit de la agentii de paza de pe rampa l-au determinat pe directorul societatii sa se prezinte de urgenta la fata locului. Buldozerul a sapat digul care inconjura santul plin cu levigat pe care l-a si obturat si a sapat in baza de rezistenta a rampei.„Dupa care am primit un telefon si mai alarmant, ca un buldozer a blocat santul perimetral de colectare a levigatului si isi face drum prin taluzul rampei noastre care noi l-am construit. Stim ca acesta este elementul de rezistenta al rampei si care tine toata rampa in asa fel incat sa nu se produca alunecari de teren”, continua Apan. Ajuns la rampa, Apan a solicitat interventia oamenilor legii care au intocmit un proces verbal de constatare, in baza caruia reprezentantii Drusal pot depune o plangere de incalcare a proprietatii. Lucrarile au fost stopate momentan pana cand se va ajunge la un acord scris.„Interesul firmei noastre nu este de a bloca executia acestui proiect de sistem de management integrat al judetului Maramures. Vrem sa cooperam dar vrem sa cooperam asa cum trebuie. Conform ultimei discutii pe care am avut-o chiar joi in biroul managerului de proiect, domnul Florea, ne-am inteles ca avocatul nostru, care este cu firma de consultanta, va mai cere niste detalii, probabil va veni cu niste adaugiri la acel protocol”, a precizat Mihai Apan, directorul SC Drusal SA. Din punctul de vedere al presedintelui Consiliului Judetean insa, la rampa de gunoi nu s-a intamplat nimic.„Nu s-a intamplat nimic. Sunt unii oameni care nu-si cunosc atributiile lor. Din perspectiva implementarii proiectului «Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Maramures» exista autorizatia de construire in vederea efectuarii lucrarilor de inchidere. Din aceasta perspectiva, operatorul care este acolo va trebui sa respecte aceste categorii de lucrari care se executa acolo, ca ii place, ca nu-i place”, a declarat Zamfir Ciceu, presedintele Consiliului Judetean Maramures. Mai mult, presedintele sustine ca operatiunile facute in seara zilei de vineri, 24 iulie au fost perfect legale desi nu exista nicun document care sa ateste acest lucru.„Atat in autorizatia de mediu cat si in toate celelalte reglementari este prevazut aceasta situatie, ca aceasta rampa va fi supusa operatiunilor de ecologizare. Nu cred ca vine sa faca regulile un operator economic care se gandeste doar la profit. Judetul Maramures are interesul de a implementa acest sistem de management integrat

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

astfel incat la finalizarea lui sa putem toti beneficia cu totii de un mediu mai curat. Ori ca acest lucru nu convine cuiva nu este treaba noastra”, a subliniat Ciceu. Potrivit proiectului „Managementul Integrat al Deseurilor in Judetul Maramures”, rampa de gunoi de langa Baia mare ar trebui inschisa pana pe 16 iulie 2017. Acest lucru nu se poate intampla insa pana cand depozitul de la Farcasa nu este finalizat dar abia luni, 20 iulie 2015, a fost demarata organizarea de santier. Potrivit aceluiasi proiect, durata de executie este de 10 luni, cu o perioada de notificare a defectiunilor de 24 de luni./EMaramures,http://www.emaramures.ro/stiri/116530/SCANDAL-Disputa-intre-Drusal-si-Consiliul-Judetean-Maramures-Marul-discordiei-rampa-de-gunoi-a-municipiului-Baia-Mare-VIDEO-/Vocea Transilvaniei, http://www.voceatransilvaniei.ro/zamfir-ciceu-ii-lasa-pe-baimareni-cu-gunoaiele-in-drum-cj-forteaza-inchiderea-rampei-de-gunoi-desi-depozitul-ecologic-e-in-aer/

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI

TEME de ABA

Şantier de-a lungul Pârâului ParisPe porţiunea sa urbană, pârâul e întubat. Concomitent, se lucrează şi la o reţea de canalizare care să preia dejecţiile gospodăriilor riverane. Întubarea Pârâului Paris a început în mai, în contul unui proiect cu finanţare europeană şi ar trebui să se termine până la finalul acestui an. Administraţia Bazinală Ape (ABA) Crişuri derulează lucrări de întubare pe 1,7 km şi face regularizarea albiei, pe o lungime de aproximativ un km. Odată terminată partea de şantier a ABA Crişuri, pe o porţiune de 900 de metri va intra Compania de Apă Oradea, pentru realizarea canalizării.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

„Derulăm împreună cu Apele Române şi Compania de Apă această lucrare care, practic, va rezolva două probleme importante: una legată de inundaţiile în această zonă şi o problemă legată de mediu”, a declarat primarul Ilie Bolojan, ieri, în cadrul unei descinderi la intersecţia pârului cu drumul expres.Problemă veche: Pasztor Sandor, managerul ABA Crişuri a expus un scurt istoric al situaţiei apelor curgătoare poluate din Oradea. „În anii 2009-2010 am identificat trei probleme esenţiale în municipiu: una era Adona, alta era Crişul Mic în Episcopia şi asta, Paris, era a treia. Toate trei reprezentau risc pentru oraş din punctul de vedere al inundaţiilor şi din punct de vedere a mediului înconjurator, a poluării prin deversarea de ape menajere. Primele două, Adona şi la Crişul Mic, s-au relizat acum doi-trei ani, pe proiecte europene. A treia lucrare s-a tergiversat foarte mult. În 2010 am reuşit să facem studiul de fezabilitate. Anul trecut m-am aflat temporar la Bucureşti şi am reuşit să încheiem, la finalul lui 2014, un contract pentru finanţare. Dupa aceea, în aproximativ 3-4 luni am obţinut toate avizele, autorizaţiile, acordurile necesare şi am pornit lucrarea la sfârşitul lui mai”, spune Pasztor. E vorba de un proiect POS Mediu, cu valoarea aceptată de 13.844.000 lei. Valoarea de execuţie la care s-a ajuns în urma licitaţiei este 12.500.000 lei, termenul de finalizare este finalul acestui an. Descărcarea acestui pârâu în Criş este în aval de Podul Dacia, loc unde s-au înregistrat, de multe ori, probleme legate de calitatea apei. Două proiecte ale CAO: Compania de Apă are în plan două proiecte pe traseul Pârâului Paris. Unul e finanţat de oraş şi se derulează pe tronsonul 1 – drumul expres – strada George Enescu (80 de metri), tronsonul 2 e legătura cu Luis Pasteur iar tronsonul 3 e o reţea de canalizare peste întubare, pe o lungime de 800 metri. „Mai sunt 47 de cămine de racord care vor lega consumatorii de pe traseul acesta. În zona şantului avem o lucrare de canalizare din fonduri europene. Aşteptăm să întubeze pârâul Apele Romane, după aceea, pe acelaşi amplasament vom veni cu conductele de canalizare”, spune Ovidiu Gavra, directorul CAO. Aceasta face obiectul celui de-al doilea proiect, finanţat prin Aparegio.Între case Conform primarului lucrarea pune mai multe dificultăţi tehnice şi crează disconfort pentru riverani. „Intrăm pe acert pârâu care nu avea accese. El curge printre grădinile

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

oamenilor. Un mal este mai ridicat decât celălalt şi, în plus, avem mai multe construcţii realizate fără autorizaţie pe acest amplasament – piscină, podeţe, tubulaturi sau ziduri de sprjin, şi va trebui să le demolăm. O problemă foarte neplacută este că am constatat că o parte dintre proprietatile de pe cele două străzi, cele care erau sub nivelul străzilor, nu aveau canalizarea legată la reţea. Trei case erau legate direct în pârâul Paris, ceea ce reprezenta o sursă de poluare pentru oraş. Vor fi canalizări de o parte şi de cealaltă în aşa fel încât să nu mai existe nici un fel de deversare menajeră. Suprafaţa pe care o folosesc oamenii va creşte cu secţiunea întubată”, zice primarul./ JURNAL BIHOREAN, http://www.bihon.ro/santier-de-a-lungul-paraului-paris/1557951

Gata cu problemele de mediu şi cu inundaţiile - Pârâul Paris, regularizatPână la finele acestui an, Pârâul Paris va fi reabilitat pe o porţiune de 2,8 km, urmând să se rezolve problemele de inundaţii de pe strada Louis Pasteur, respectiv cele de mediu.După aproape cinci ani de la primele discuţii legate de traversările de apă din Oradea, abia acum a venit şi rândul Pârâului Paris să facă obiectul unui proiect amplu de amenajare. Lucrările au demarat la sfârşitul lunii mai, fiind implicate două entităţi: Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, respectiv Compania de Apă Oradea. Astfel aici se derulează două tipuri de lucrări: amenajarea văii Pasteur, respectiv introducerea reţelelor de menajer. "Mulţumesc directorilor ABA Crişuri şi CAO care derulează împreună o importantă lucrare pentru Oradea, care va rezolva două probleme: inundaţiile şi problema legată de mediu", a subliniat primarul Oradiei, Ilie Bolojan. Preocupările pentru regularizarea pârâielor şi râurilor de pe raza municipiului au existat de mai bine de cinci ani. "În 2009-2010 am identificat pe lângă Crişul Repede, alte trei probleme de mediu şi inundaţii: Adona, Crişul Mic şi Paris. Primele două probleme le-am rezolvat, a mai rămas pârâul Paris. În 2010 am realizat studiul de fezabilitate, dar apoi am tergiversat foarte mult. Abia anul trecut am semnat, la Luxemburg, contractul de finanţare, în valoare de 13,8 milioane lei", a precizat Pasztor Sandor, directorul tehnic al ABA Crişuri. Proiectul se derulează prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu, lucrările trebuind finalizate până în noiembrie 2015. Investiţia presupune amenajarea pârâului Paris pe o lungime de 2,8 km, amonte de Oradea, până la pasajul CF de la

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

Ecaterina Teodoroiu. Proiectul prevede regularizarea albiei pe o lungime de 1.052 m, rămânând ca zonă deschisă, respectiv întubarea Parisului în zona de case, pe 1.705 m. Amenajarea pe proţiunea deschisă presupune săpături la - 2 m şi realizarea unui taluz din piatră, în timp ce pe partea întubată se va aşterne un strat de pământ, riveranii urmând ca aici să-şi poată amenaja grădini. În paralele, CAO va executa lucrări de introducere a reţelelor de canalizare. În urma demarării lucrărilor s-a costatat că mare parte din casele de pe Pasteur şi George Enescu nu erau racordate la reţeaua de canalizare a oraşului, astfel că deversarea se făcea direct în pârâu. Lucrările se vor derula cu ajutorul a două surse de finanţare, una de la bugetul local (695.414 lei), respectiv pe fonduri nerambursabile (466.000 lei)./ CRISANA, http://www.crisana.ro/stiri/actualitate-13/gata-cu-problemele-de-mediu-si-cu-inundatiile-paraul-paris-regularizat-155818.html

Pârâul Paris va fi întubat, fiind eliminate deversările şi poluarea Primarul Ilie Bolojan şi Pasztor Sandor, director adjunct la Administraţia Bazinală de Ape Crişuri (ABAC), au prezentat azi, 27 iulie, în cadrul unei conferinţe de presă, lucrările de întubare a pârâului Paris.Conform explicaţiilor date de reprezentanţii celor două instituţii, pârâul a fost parţial întubat în anii '50-'60, însă de atunci nu s-a mai luat nicio măsură, deşi acest pârâu prezenta un risc substanţial pentru oraş, atât din punctul de vedere al inundaţiilor cât şi din punctul de vedere al poluării mediului înconjurător.Întubarea pârâului se realizează prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013 - Axa Prioritară 5 - "Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc", Domeniul major de intervenţie 1 - „Protecţia împotriva inundaţiilor", ABAC reuşind să atragă fonduri pentru amenajarea văii Pasteur, lucrare care în momentul de faţă se află în execuţie.Astfel, pe o lungime de 1705 m se va realiza un canal închis, iar pe o lungime de 1052 m se va regulariza albia pârâului.Lucrările sunt în valoare de 13.864.865 lei, urmând ca ele să fie terminate până în luna noiembrie 2015.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

Paralel cu aceste lucrări, şi Compania de Apă Oradea derulează două lucrări în zonă, una din fondurile bugetului local, de o valoare de 695.414,32 lei, prin care are loc extinderea reţelei de canalizare pe o lungime de 900 m, şi alta din Fondurile de Coeziune în cadrul proiectului "Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bihor", lucrare în cadrul căreia se realizează o extindere a reţelei de canalizare pe o lungime de 924 m. Valoarea acestei lucrări este de 466.000 lei şi va fi începută la mijlocul lunii august, termenul de finalizare fiind o lună de zile. Legat de aceste lucrări, primarul Ilie Bolojan a menţionat că sunt lucrări dificil de executat deoarece există construcţii realizate în zonă fără autorizaţie de construcţie, constatându-se că o bună parte din ele nu au canalizare corespunzătoare, iar cele legate de pârâul Paris sunt şi o sursă de poluare pentru oraş. "După ce se va finaliza întubarea pârâului Paris vom readuce la condiţiile normale zona afectată de lucrări, iar în urma acestor lucrări Oradea va fi în regulă în ceea ce priveşte inundările provocate de apele adunate de Adona, Paris sau chiar Crişul Mic", a menţionat primarul Ilie Bolojan./ ORADEA Online, http://www.oradea.ro/stiri-oradea/paraul-paris-va-fi-intubat-fiind-eliminate-deversarile-si-poluarea

Dispare (?) putoarea: Întubarea pârâului Paris merge înainte în ciuda reclamagiilor poluatoriFirma Repcon (angajată de Administaţia Bazinală de Apă „Crişuri”) şi Compania de Apă Oradea (CAO) lucrează de zor la întubarea pârâului Paris şi la realizarea sistemului de canalizare din zonele afectate de investiţia finanţată prin POS Mediu. Având o valoare de 12,47 de milioane de lei, lucrările înseamnă, pe de o parte, o întubarea pe o lungime de puţin peste 1,7 kilometri (începând din apropiere de Hanul Pescarilor şi mergând până spre zona de vărsare a pârâului în Crişul Repede) şi regularizarea albiei apei pe o lungime 1.052 metri.Luni, 27 iulie, împreună cu fostul secretar de stat în Ministerul Mediului, Pasztor Sandor (acum director tehnic al ABA „Crişuri”), primarul Ilie Bolojan a prezentat investiţia subliniind faptul că lucrările, chiar dacă crează un disconfort obiectiv pentru locatarii

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

afectaţi, va rezolva o mare problemă a Oradiei: cea a poluării inclusiv a Crişului Repede. Cum Parisul se varsă în Criş (lângă Podul Dacia), iar o serie de case erau cu canalizarea legată direct (şi ilegal) în pârâu, e clar că lucrurile nu erau în regulă din punct de vedere al mediului înconjurător. De fapt, sistemele improvizate şi ilegale de canalizare sunt descoperite aproape la fiecare pas, atunci când utilajele sapă pentru pregătirea locului în care va fi amplasat tubul uriaş.În paralel cu întubarea, în funcţie de frontul de lucru lăsat de Repcon, Compania de Apă Oradea (prin firma Cristicom) a început în această lună extinderea reţelei de canalizare pe lungimea pârâului Paris. Conductele vor fi amplasate peste întubare şi vor venir cu 47 de cămine de racord. Contractul în valoare de aproape 700.000 de lei este finanţat din banii accesaţi prin proiectul Aparegio. De asemenea, CAO mai are un contract cu firma Triada, care trebuie să extindă reţeaua de canalizare în paralel cu întubarea (pe str. Șanţului), pe o lungime de peste 900 de metri. Lucrarea de 466.000 de lei va demara efectiv în 20 august şi ar urma să fie terminată în 20 septembrie./ BIHOR STIRI, http://bihorstiri.ro/dispare-putoarea-intubarea-paraului-paris-merge-inainte-in-ciuda-reclamagiilor-poluatori-fotovideo

Investiţie de 3,5 milioane euro! ABA Crişuri şi CAO "îngroapă" Pârâul Paris (FOTO)Pârâul Paris va fi întubat, iar porţiunea lăsată liberă va fi regularizată. Administraţia Bazinală de Apă Crişuri şi Compania de Apă Oradea reamenajează cursul de apă pe porţiunea dintre barajul Săldăbagiu şi străzile Louis Pasteur, respectiv Gheorghe Doja.Investiţia, în valoare totală de 3,5 milioane euro, vizează lucrări de regularizare şi întubare a cursului de apă demarate de ABA Crişuri şi introducere a canalizării menajere efectuate de Compania de Apă Oradea."Investiţia este necesară pentru că Pârâul Paris prezenta probleme de poluare prin deversarea de deşeuri menajare în cursul de apă şi prin faptul că la precipitaţii puternice acesta se deversa", a declarat Pasztor Sandor, directorul tehnic al ABA Crişuri, luni, în cadrul unei conferinţe de presă organizate în teren.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

La eveniment au mai luat parte primarul Ilie Bolojan, directorul CAO, Ovidiu Gavra şi reprezentanţi ai firmelor de construcţii care lucrează la reamenajarea cursului de apă.Potrivit primarului, lucrările sunt cu atât mai necesare cu cât o parte din locuitorii de pe dealurile Oradiei aveau canalizarea menajeră racordată direct la cursul de apă, iar mizeria era deversată în Crişul Repede prin gura de scurgere de lângă Podul Dacia."O bună parte din case sunt sub nivelul străzii şi nu erau racordate la canalizare pentru că le-ar fi trebuit staţii de pompare. Din trei case verificate, două deversau mizeria direct în Pârâul Paris devenind o sursă de poluare pentru oraş", a declarat primarul Ilie Bolojan.Acesta este şi motivul pentru care atât pe porţiunea regularizată cu blocuri de piatră, cât şi pe cea întubată, CAO va face lucrări de introducere a canalizării menajere. "După întubarea cursului de apă vom monta deasupra conductele de canalizare menajeră", a declarat directorul CAO, Ovidiu Gavra.Lucrările au început în afara oraşului, în zona barajului Săldăbagiu, unde pârâul este regularizat într-o albie de piatră, urmând ca din vecinătatea fostei staţiuni pomicole să fie întubat. "Este o lucrare dificil de executat pentru că în zona străzilor Louis Pasteur şi Gheorghe Doja întubarea trece prin grădinile oamenilor printr-o zonă fără accesuri. În plus, sunt probleme de declivitate pentru că un mal este mai sus decât celălalt, iar pe o bună parte din porţiune, locuitorii zonei şi-au amenajat pe domeniul public, piscine, podeţe, tubulaturi şi ziduri de sprijin", a mai spus primarul Ilie Bolojan.Pe Pârâul Paris, ABA Crişuri desfăşoară prin firma Repcon lucrări în valoare de 12,4 milioane lei care vizează întubarea cursului de apă pe o porţiune de 1,7 kilometri şi regularizarea albiei pe o lungime de un kilometru.În completarea acestor investiţii, CAO extinde cu aproape 1,7 kilometri reţeaua de canalizare şi execută 47 de racorduri prin firma Cristicom Construct, iar firma Triada amenajează în strada Șanţului încă un kilometru de reţea de canalizare menajeră. Toate şantierele vor trebui închise înainte de sfârşitul anului./EBIHOREANUL, http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1/investitie-de-35-milioane-euro-aba-crisuri-si-cao-ingroapa-paraul-paris-122078.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

Râurile bihorene, secate de caniculăTemperaturile ridicate şi ploile rare au făcut ca 22 de cursuri de apă din bazinul hidrografic Crişuri să aibă debitele în scădere. Administraţia Bazinală de Apă Crişuri monitorizează în permanenţă starea hidrologică de pe râurile Ier, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb, precum şi de pe afluenţii acestora."Din primele măsurători reiese că debitele cursurilor principale se situează mult sub debitul mediu lunar multiannual. De exemplu, pe Crişul Alb, în localitatea Chişineu-Criş, debitul este de 1.84 m3/s faţă de media multianuală de 14.9 m3/s, la Zerind, pe Crişul Negru, debitul este 5.56 m3/s faţă de 19.4 m3/s, la Oradea, pe Crişul Repede debitul este de 6.50 m3/s faţă de 20.0 m3/s iar la Sălard, pe Barcău debitul este de 0.915 m3/s faţă de 5.65 m3/s", a precizat Dorel Dume, director A.B.A Crişuri.Un sfert din pârâurile mici din judeţ băltesc sau chiar au secat, însă specialiştii spun că nu trebuie să ne îngrijorăm: în lacurile energetice este suficientă apă stocată."O situaţie asemănătoare s-a mai constatat în anul 2012, când aproape 40 de cursuri de apă din bazinul hidrografic Crişuri au secat. Spre deosebire de anul 2012, anul acesta volumul de apă stocat în acumulări este cu cel puţin 30% mai mare", a mai spus Dume.Acum, volumul de apă stocat în acumulări şi rezerva din lacurile energetice este de 155 de milioane metri cubi de apă şi sunt suficiente pentru a asigura, fără probleme, necesarul de apă pentru următorul interval de timp. În aceste condiţii, spun specialiştii, încă nu se impun restricţii pentru utilizarea apei nici pentru agenţii economici, nici pentru populaţie./EBIHOREANUL, http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1/raurile-bihorene-secate-de-canicula-122082.html

Vara caniculară a dus la scăderea de câteva ori a debitelor râurilor din BihorVăi aproape secate, fântâni în care apa are o adâncime de câţiva centimetri şi debite înjumătăţite pe râurile din judeţ. Cu asta se confruntă locuitorii din satele aflate în bazinul hidrografic al Crişurilor, afectate de secetă. În ultimele două luni puţinele ploi

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

căzute nu au reuşit să stingă setea de apă a pământului. O situaţie asemănătoare a mai fost întâlnită acum trei ani, când arşiţa prelungită a dus la secarea a 40 de pâraie.După o perioadă lungă în care soarele a pârjolit pământul, iar ploile au fost un fenomen rar, sătenii din Bihor abia mai au apă în fântâni. Oamenii se tem că nu vor avea apă nici pentru adăpatul animalelor."Numai nămol trag de pe fundul fântânii... nisip. Animalele nu au ce bea. A scăzut apa, căldură mare."22 de cursuri de apă din Bazinul Hidrografic Crişuri au debitele de câteva ori mai mici decât cele normale pentru această perioadă.Specialiştii Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri au făcut măsurători şi au constatat că pe Crişul Negru, la Zerind, debitul este de 5,5 metri cubi pe secundă, faţă de 20 de metri cubi pe secundă, cât ar fi normal. Probleme sunt şi pe Crişul Alb şi pe râul Barcău, iar o treime din micile cursuri de apă au secat.Debite scăzute în bazinul Crişurilor- la Chişineu-Criş, pe Crişul Alb, debitul este de 1.84 m3/s, faţă de media multianuală de 14.9 m3/s, - la Zerind, pe Crişul Negru, debitul este 5.56 m3/s, faţă de 19.4 m3/s, - la Sălard, pe Barcău debitul este de 0.915 m3/s, faţă de 5.65 m3/s.sursa: Administraţia Bazinală de Apă CrişuriPe Crişul Repede curge acum de două ori mai puţină apă ca de obicei."Vorbim de 6,5 metri cubi pe secundă şi în mod normal ar trebui să fie undeva la 13, 14 metri cubi pe secundă. Ca să vorbim de o revenire la starea normală ne-ar trebui precipitaţii de cel puţin 5 ori mai multe şi mai mari cantitativ decât cele înregistrate până în prezent", susţine Anca Mihociu, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri Bihor."Aş vrea să sugerez populaţiei municipiului şi judeţului Bihor, implicit a spaţiului hidrografic Crişuri să nu facă risipă de apă. Să se încerce o raţionalizare", cere Dorel Dume, Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri Bihor.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

În prezent, în lacurile de acumulare din judeţ se află 155 milioane de metri cubi de apă, despre care autorităţile spun că pot asigura necesarul pentru populaţie şi industrie pentru următoarea perioadă./ DIGI 24 ORADEA, Știri: http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Oradea/Stiri/Vara+caniculara+a+dus+la+scaderea+de+cateva+ori+a+debitelor+raur

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23