de carte gaudeamus - suplimentuldecultura.ro · anul ix » nr. 376 » 24 – 30 noiembrie 2012 »...

$: de carte Gaudeamus - suplimentuldecultura.ro · ANUL IX » NR. 376 » 24 – 30 noiembrie 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro$
ANUL IX » NR. 376 » 24 – 30 noiembrie 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

INTERVIU CUVLAD MOLDOVAN:

„Ce filosofs\ iau cumine pe o insul\pustie? Maibine unbriceag!“

Interviu realizat de Elena Vl\d\reanu

» pag. 8-9

Citi]i o relatare de R. Chiru]\ `n » paginile 2-3

AnalfabetizareaRomâniei

Radu Pavel Gheo

Citesc, aud [i v\d sistematic [tiridespre reforma sistemului de `n-v\]\m`nt românesc. {i ori de c`teori se `nt`mpl\ asta, pufnesc exas-perat [i resemnat, c\ci de obiceiideea din spatele celei mai noi re-forme reformatoare a vechilor re-forme nu este altceva dec`t o nou\modificare formal\.

» pag. 5

T`rgurile de carte s`nt de fapt un chin pentru pasiona]ii de lectur\. At`tea c\r]i la un loc [i niciodat\ bani de-ajuns, `nciuda reducerilor consistente pe care editurile le-au f\cut `n ultimii ani. Ce s\ cump\r mai `nt`i?, la ce s\ renun]?,30 de lei e prea mult?, 5 lei e prea pu]in?, ce s\ fac?, ce s\ nu fac? s`nt `ntreb\rile cu r\spuns greu ce trec prinmintea celor care vin la astfel de evenimente.

Românii ede[tep]i

Cronic\ de carte

Avanpremier\

SándorZsigmond Papp – Vie]im\runte

Suplimentul de cultur\ public\`n avanpremier\ un fragment dinvolumul Vie]i m\runte, de SándorZsigmond Papp, care va ap\rea `ncur`nd la Editura Polirom, `n colec-]ia Biblioteca Polirom. Proz\ XXI .

» pag. 12-13

TT`̀rrgguull oorrggaanniizzaatt ddee RRaaddiioo RRoommâânniiaa,, llaa aa XXIIXX-aa eeddii]]iiee

Gaudeamus650 de evenimente culturale

Cine, ce e MoYan, Nobelulliterar al lui2012

C. Rogozanu

Primele cuvinte-cheie dup\ decer-narea Nobelului pentru literatu-r\ 2012, pe l`ng\ cine-i \sta? , aufost Mo Yan ̀ nseamn\ nu vorbi /

taci! . Au zburat imediat on linemetaforele cu cenzura chinez\ [ipanseurile cu Mo Yan un soi deom al regimului , emise inclusiv

de pretenden]i la Nobel români.» pag. 11

www.suplimentuldecultura.ro

T`rgul organizat de Radio România, la a XIX-aa edi]ie

Gaudeamus – 650 de evenimenteculturale

R. Chiru]\

P`n\ s\ intre `n cl\direa Romexpo,unde se desf\[oar\ [i anul acestaautorii [i c\r]ile lor, vizitatoriicare au ajuns joi seara la t`rg s-aulovit de un obstacol nea[teptat pen-tru un astfel de eveniment. Dintr-odubi]\ r\suna destul de tare muzi-c\ popularo-manelist\ de petrece-re. Ritmurile erau pentru v`nz\-torii de c`rna]i pican]i [i br`nz\`n coaj\ de brad de la tarabele ce

apar]ineau unui alt t`rg, cel alproduselor tradi]ionale, ce are loc`n paralel. {orici [i beletristic\,tob\ [i literatur\ tehnico-[tiin-]ific\, slan\ [i c\r]i pentru copii,p`n\ la urm\ nici nu e a[a r\u.

Cum se simte un t`rg de carte

Ei s`nt to]i voluntari cre[tini, eis`nt ni[te catolici credincio[i [i

practican]i [i care fac voluntari-at `n numele acestei credin]e [i aldisciplinei lor catolice , se audedin st`nga, chiar cum intri `n spa-]iul Romexpo, dinspre EdituraHumanitas. ...[i mi se pare foar-te important. ~n particular, nu epronun]at cuv`ntul metafor\, darcartea se prezint\ ca o jerb\ de me-tafore. Adic\ tot timpul opera]ii-le cu numere s`nt preg\tite prinmetafore care se refer\ la cuvin-te , r\zbate din dreapta, din spa-]iul Editurii Paralela 45, tot aproa-pe de intrare. ...e complicat. Cinenaiba [tia `n 1940 ce avea s\ se `n-t`mple. Istoria pe mine m-a fasci-nat `ntotdeauna [i aplic la prezentfaptul c\ niciodat\ nu [tim ce seva ̀ nt`mpla peste c`tva timp , r\su-n\ slab, aproape de ne`n]eles dinboxele de la Adev\rul .

Pe m\sur\ ce via]a le scoate`nainte, mai ales prin apari]ia a-ceea extraordinar\ a unei fete stra-nii [i foarte incitante dintr-o alt\lume, via]a lor se reorganizeaz\,se restructureaz\. Ei `ncep s\ `[ipun\ altfel problemele vie]ii dec`tp`n\ atunci. Re`ncepe caruselul

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 376 » 24 – 30 noiembrie 2012

peste 400 de titluri

disponibile

T`rgurile de carte s`nt de fapt un chin pentrupasiona]ii de lectur\. At`tea c\r]i la un loc [iniciodat\ bani de-ajuns, `n ciuda reducerilorconsistente pe care editurile le-au f\cut `n ultimiiani. Ce s\ cump\r mai `nt`i?, la ce s\ renun]?, 30 delei e prea mult?, 5 lei e prea pu]in?, ce s\ fac?, ces\ nu fac? s`nt `ntreb\rile cu r\spuns greu ce trecprin mintea celor care vin la astfel de evenimente.La fel s-a `nt`mplat [i la edi]ia a XIX-a a T`rguluiGaudeamus – Carte de `nv\]\tur\, care are loc laBucure[ti, de miercuri, 21 noiembrie, p`n\duminic\, 25 noiembrie. {i, cel mai probabil, a[a seva `nt`mpla [i la edi]ia cu num\rul XX.

Prinse de febra momentului, numeroase edituri au anun]at un Black Friday editorial

FOTO

:Ale

xand

ra A

tana

siu

2 » actualitate

lans\rilor, la Humanitas e prezen-tat romanul Emaus. De pild\, s\aduci cuv`ntul porecl\ din lumeanumelor de persoane `n lumea nu-merelor e o chestie foarte intere-sant\, foarte atr\g\toare, dar nu`ntotdeauna ilustrat\ corect , au-de vizitatorul, tot din dreapta laParalela 45 cineva vorbe[te desprelucrarea Matematica nu e na[pa.

~n 1937, c`nd `l b\tea pe Gheor-ghiu-Dej la Siguran]\ sau pe AnaPauker, crede]i c\-[i imagina vreosecund\ agentul \la c\ la un mo-ment dat \sta va fi [eful statului? ,r\zbate [i vocea lui Ion Cristoiu,`nfundat\, de la dezbaterea His-toria Stalingrad 70 .

{i apoi iar: {i una dintre pro-blemele care apar se refer\ la ra-portul lor cu credin]a. Lucrul a-junge s\ fie important exact `nmijlocul romanului scris de Ales-sandro Barico. Poate c\ aici a in-tervenit [i libertatea traducerii `nlimba român\ a lucr\rii lui Da-nica McKellar. {i dac\ `n septem-brie 1989 cineva mi-ar fi spus c\Ceau[escu va sf`r[i la T`rgovi[te,mi-a[ fi f\cut cruce, pentru c\ nu`mi imaginam c\ a[a ceva va fiposibil , evident de la Adev\rul .

Cam a[a se simte, redat\ `nscris, atmosfera de la Gaudeamus.Lans\ri numeroase, autori mul]i,unii doar pomeni]i, al]ii prezen]i

`n carne [i oase , c\r]i de trei lei,c\r]i de cinci lei. La Editura Po-lirom, ofert\ consistent\ de c\r]ila 9,99. Alte case au preluat cevadin febra momentului [i au anun-]at un Black Friday editorial.

Un tenismen, invitatspecial al Italiei

Invitatul de onoare de anul aces-ta este Republica Moldova, iar par-tener privilegiat este Italia.

Moldovenii au venit cu nume so-nore ale literaturii moldovene[ticontemporane Arcadie Sucevea-nu, Leo Butnaru, Mihai Cimpoi,

Lucre]ia Bârl\deanu, Nicolae Da-bija, Em. Galaicu-P\un, Vitalie Cio-banu, Ion Mân\scurt\ , dup\ cumne-au anun]at organizatorii. Italie-nii s-au prezentat cu un tenis-men, Nicola Pietrangeli, unul din-tre cei mai cunoscu]i ̀ n anii 60- 70,dar [i cu Marcello Fois, scriitor

apreciat `n Peninsul\ pentru va-rietatea genurilor literare aborda-te, Giacomo Marramao, filosof denotorietate `n spa]iul european,Luca Maroni, jurnalist [i enolog,Sergio Valzania, scriitor [i direc-tor adjunct la Radio Rai , potrivitacelora[i organizatori.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 376 » 24 – 30 noiembrie 2012

actualitate « 3

PPEE SSCCUURRTTPPrrooiieecc]]iiee ddee ffiillmm [[ii llaannssaarreeaa uullttiimmuulluuiivvoolluumm ddiinn sseerriiaa „„EExxppeerriieenn]]ee ccaarrcceerraallee `̀nnRRoommâânniiaa ccoommuunniisstt\\““ llaa BBuuccuurree[[ttiiMar]i, 27 noiembrie, de la ora 17.00, `n Sala Oglinzilor, UniuneaScriitorilor din România (Calea Victoriei nr. 115) din Bucure[ti, vaavea loc lansarea celui de-al VI-lea volum Experien]e carcerale `nRomânia comunist\, coordonat de Cosmin Budeanc\ [i publicat deEditura Polirom sub egida Institutului de Investigare a CrimelorComunismului [i Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Cel de-al VI-lea volum `ncheie seria Experien]e carcerale `n România ,demarat\ `n 2007 [i publicat\ `n `ntregime la Editura Polirom.

Cu prilejul lans\rii va fi proiectat un film documentar de 25 deminute, ca rezultat al seriei Experien]e carcerale `n România .Vor prezenta Octav Bjoza, membru al Asocia]iei Fo[tilor De]inu]iPolitici din România, Virgiliu }âr\u, de la Consiliul Na]ional pen-tru Studierea Arhivelor Securit\]ii, [i Dinu Zamfirescu `mpreun\cu Cosmin Budeanc\, ambii de la Institutul de Investigare a Cri-melor Comunismului [i Memoria Exilului Românesc.

Volumul, o radiografie ampl\ a terorii [i a abuzurilor din Româ-nia comunist\, `ncheie seria Experien]elor carcerale `n Româniacomunist\ [i cuprinde interviuri realizate `n Bucure[ti cu fo[ti de-]inu]i, diferi]i din punctul de vedere al etniei, genului, studiilor [iapartenen]ei politice `nainte de arestare. Pe l`ng\ cele mai impor-tante momente ale deten]iei, intervieva]ii prezint\ motivele arest\-rii, derularea anchetelor [i a procesului, eliberarea [i reinser]ia so-cioprofesional\. M\rturiile lor contureaz\ o imagine sugestiv\ a sis-temului penitenciar incluz`nd programul zilnic, condi]iile demunc\, persecu]iile, dar [i via]a religioas\ , completat\ de portre-te ale gardienilor [i ale altor de]inu]i.

FFiilliipp FFlloorriiaann cciittee[[ttee ddiinn nnoouull ss\\uu rroommaann,,TTooaattee bbuuffnnii]]eellee,, llaa CC\\rrttuurree[[ttii VVeerroonnaaMiercuri, 28 noiembrie, la ora 18.30, la Libr\ria C\rture[ti Veronadin Bucure[ti subsol (Str. Arthur Verona nr. 13-15), Filip Florian,unul dintre cei mai aprecia]i [i mai `ndr\gi]i scriitori români, vasus]ine o lectur\ public\ din cel mai recent roman al s\u, Toatebufni]ele, `n curs de apari]ie la Editura Polirom, care va fi disponi-bil [i `n edi]ie digital\. Lectura va fi urmat\ de un dialog cu criticulliterar Marius Chivu [i cu publicul.

Filip Florian s-a n\scut la 16 mai 1968, `n Bucure[ti. Primul s\uroman, Degete mici (2005), a fost recompensat cu Premiul pentrudebut al României literare , Premiul de excelen]\ pentru debut `nliteratur\ al Uniunii Na]ionale a Patronatului Român [i PremiulUniunii Scriitorilor pentru cel mai bun debut `n proz\. ~n 2006, `m-preun\ cu fratele s\u Matei Florian, a publicat romanul B\iu]eii.Ambele titluri au ajuns ast\zi la a patra edi]ie. Zilele Regelui (2008),al treilea roman al lui Filip Florian, a fost distins cu Premiul Ma-nuscriptum acordat de Muzeul Na]ional al Literaturii Române [ia fost desemnat cartea anului 2008 la Colocviul romanului româ-nesc contemporan.

~n România, c\r]ile lui Filip Florian au ap\rut la Editura Poli-rom, iar `n str\in\tate, traduse `n zece limbi, la editurile HoughtonMifflin Harcourt (SUA), Suhrkamp (Germania), Acantilado (Spa-nia), Fazi (Italia), Magvetö (Ungaria), Czarne (Polonia), Didakta(Slovenia), Ciela [i Panorama + (Bulgaria), Kalligram (Slovacia),University of Plymouth Press (Marea Britanie) [i Animar (Egipt).

UUnn nnoouu pprrooiieecctt eeddiittoorriiaall PPoolliirroomm:: SSeerriiaa ddeeaauuttoorr „„GGaabbrriieellaa AAddaammee[[tteeaannuu““Editura Polirom va lansa la T`rgul Interna]ional de Carte Gaudea-mus (edi]ia a XIX-a, 21-25 noiembrie, Romexpo, Bucure[ti) o nou\serie de autor, dedicat\ unuia dintre scriitorii de prim-plan ai lite-raturii române contemporane: Gabriela Adame[teanu. Seria debu-teaz\ cu romanul Diminea]\ pierdut\, `n edi]ie definitiv\, dar [i cuvolumul de proz\ scurt\ Var\-prim\var\ ambele disponibile [i `nedi]ie digital\.

Distins\ cu cele mai importante premii na]ionale `nc\ de la pri-mele romane, Drumul egal al fiec\rei zile (1975) [i Diminea]\ pier-dut\ (1984), Gabriela Adame[teanu este unul dintre autorii românicei mai tradu[i `n str\in\tate, volumele sale fiind sau urm`nd s\ fiepublicate `n Fran]a, Germania, Italia, Spania, Statele Unite, Israel,Ungaria, Bulgaria, Rusia, Polonia, Estonia, Portugalia.

Cifre despre c\r]i» 370 de edituri din România [i din str\in\tate au fost

prezente anul acesta la Gaudeamus.

» 15 agen]i literari [i speciali[ti `n drepturi de autor [ide traducere din 7 ]\ri europene [i din SUA au venits\ caute la t`rg autori români.

» 650 de evenimente culturale, lans\ri de carte,evenimente profesionale au fost oferite vizitatorilorla cea de-a XIX-a edi]ie a t`rgului.

» {orici [i beletristic\,tob\ [i literatur\tehnico-[tiin]ific\,slan\ [i c\r]i pentrucopii, p`n\ la urm\ nicinu e a[a r\u.

SEMNAL

Andrei Oi[teanu, Cutia cu b\tr`ni, prefa]\ de Dan C. Mih\ilescu, carte publicat\ [i `n edi]ie digital\,colec]ia „Seria de autor «Andrei Oi[teanu»“, Editura Polirom, 264 de pagini, 24.94 lei

Alc\tuit\ din dou\ micro-romane, Cutia cu b\tr`ni este singura oper\ de fic]iune a lui An-drei Oi[teanu. ~n Comisionarul, un fost avocat ce renun]\ la profesie pentru a livra flori ladomiciliu este angajat de o client\ s\-i supravegheze tat\l care amenin]ase cu sinuciderea.Ostil `nc\ de la `nceput fa]\ de paznicul impus de fiica lui, Carol `ncearc\ prin toate mij-loacele s\ scape de el, ajung`nd `n final s\ nu mai [tie dac\ acesta exist\ cu adev\rat sau estedoar un dublu al s\u. Arhivarul este povestea unui colec]ionar care, `n dorin]a de a adunaobiecte stranii, str\bate locuri fantastice [i cunoa[te oameni la fel de neobi[nui]i ca lucru-rile pe care le v`nd. Retras printre obiectele str`nse, fostul arhivar `ncepe s\ se identifice cuele, `mpins parc\ de dorin]a de a atinge [i el condi]ia de obiect.

La fel ca Mircea Eliade [i I.P. Culianu marile sale modele, despre care a publicat ocarte-puzzle , Andrei Oi[teanu a `ncercat s\-[i dubleze studiile erudite de etnologie [iantropologie religioas\ prin intermediul fic]iunii. Cutia cu b\tr`ni r\m`ne o apari]ie mete-oric\, amestec de medita]ie fantast\, atmosfer\ crepuscular\, oniric\ [i fabula]ie stranie, cunervuri eseistice [i scriitur\ artist\, fascinat\ de pitorescul levantin. Autorul a topit `n tex-tura ei o experien]\ de arheolog al imaginarului, de folclorist [i mitolog. (Paul Cernat)

FOTO

:Ale

xand

ra A

tana

siu

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 376 » 24 – 30 noiembrie 2012 www.suplimentuldecultura.ro

Pledez vinovat: am de g`ndca, la un moment dat, s\-miiau un televizor nesim]it demare `n diagonal\, revolt\-tor de sub]ire, mai plat de-c`t P\m`ntul v\zut de fostaInchizi]ie. Nu-s `nc\ sufi-cient de hot\r`t, `nc\ mai a-dulmec ideea [i dau t`rcoa-le cred eu suficient dediscrete tuturor firmelor deelectrocasnice. Cred c\ s`ntdiscrete asta e naivitateamea. Intru, acum c`teva s\p-t\m`ni, pe vreo dou\ site-uriale unor comercian]i elec-tronici de pe la noi, m\ a-bonez la newsletter-ele lorcu oferte [i-mi zic: C`nd ofi ceva-ceva important, o s\primesc un mail! . Ieri, joi,

`mi deschid c\su]a po[tal\[i constat c\ mi s-au tr`ntit a-colo vreo zece oferte pe care,evident, nu ar trebui s\ le re-fuz. De ce s\ nu le refuz? P\i,pentru c\ ast\zi, vineri, c`ndscriu r`ndurile de fa]\, este

Black Friday ; o isterie co-mercial\, `n a c\rei capca-n\ se prind zeci de mii deromâni.

Nu pot s\ trec peste fap-tul c\ traducerea mot-à-mota sintagmei de mai sus nuare nici o leg\tur\ cu eveni-mentul ̀ n sine. Vinerea nea-gr\ te duce cu g`ndul la uncataclism produs `n a cinceazi a s\pt\m`nii, la o come-morare cu osta[i [i gard\ deonoare lipi]i de dale [i flinte

`n fa]a unui mausoleu, la obrusc\ [i nea[teptat\ pr\-bu[ire economic\; poate, laziua ̀ n care se ̀ mplinesc icsani de la s\v`r[irea unui a-tentat sau izbucnirea uneipandemii, la de ce nu? oversiune nou\ a Halloween-ului. Furculisionul splen-did de mai sus echivaleaz\,poate, doar cu poten]iala tra-ducere a cet\]eanului com-pozitor Johann Strauss `n

Ion Stru]u ori `n NeluStru]escu .

Nu este prima dat\ c`ndun popor mic ca al nostruse drogheaz\ cu denumiricomerciale de succes dinOccident, pentru ca apoi,sub efectul luxuriant al

etnobotanicului inhalat, s\ secread\ de-o teap\ cu fratelemaimare . {tiu, oare, marke-terii no[tri [i inocen]ii con-sumatori c\ tovar\[ul BlackFriday e o chestiune spe-cific american\? Sintagmade mai sus cap\t\ sens doaracolo, peste Ocean. BlackFriday se refer\ la a douazi dup\ Thanksgiving Day,c`nd americanii au liber dela serviciu. Denumirea aces-tei zile vine de la traficul in-fernal care se creeaz\ `n a-cel mini-weekend . M\caraici avem un punct comuncu supu[ii domnului Sam: deceva timp `ncoace, [tim [inoi ce `nseamn\ s\ mergi

bar\ la bar\ . Bun, ce fac

magazinele din SUA c`ndconsumatorii au zi liber\?P\i, cam ceea ce fac pe ori-unde: `ncearc\ s\-[i duble-ze sau s\-[i tripleze v`nz\-rile. {i atunci scot produse lapromo]ie, ̀ ntr-un evenimentde marketing care ia denu-mirea de Black Friday .

Stau [i m\ ̀ ntreb ce-o s\ se`nt`mple, oare, atunci c`ndasocia]iile americane carepropov\duiesc politicallycorrectness -ul se vor ̀ n]epadup\ ce vor fi citit de vreoopt sute de mii de ori denumi-rea asta. Probabil, o vor po-recli Afro-american Friday ,ca negrii din SUA s\ nu sesimt\ cumva marginaliza]i.

Exact a[a cum a ap\rut,prin unele state americane,un personaj ciudat pe carecredeam c\ doar noi, copiiilui Mo[ Geril\, `l cunoa[-tem. El se nume[te Frostythe Snowman [i e echiva-lentul corect politic al luiMo[ Cr\ciun. Unii apreta]ila minte cred c\ prezen]a Mo-[ului `n zilele de Cr\ciun ìjigne[te pe burto[i [i peb\rbo[i. Nu e departe ziua`n care românul superficial,autodeclarat iubitor de Ame-rica [i plin de fi]e, o s\ lanse-ze pe pia]\ propunerea ca, `nlocul lu nenea Cr\ciun dinLaponia, s\-l a[tept\m pe~nghe]atul Om de Z\pad\.

La loc TELEcomandaAlex Savitescu

Americanofili, americanofi]e

4 » opinii

Florin Iorga

Dar discu]ia despre Apocalipsasau, putem s\-i zicem a[a, trans-formarea presei scrise dureaz\

de c`]iva ani buni [i este mai ampl\.Vom fi `ns\ de acord c\ ziarele [irevistele nu se simt prea bine nudoar la noi, ci `n general, adic\ [iprin alte p\r]i. Tocmai de aceea, cuat`t mai nea[teptat, dar, totodat\,cu at`t mai oportun este volumul`n discu]ie. De fapt, vreau s\ spunc\ aceast\ istorie a gazet\riei au-tohtone, de[i necesar\, vine, nua[a cum ar fi fost ideal, `ntr-un mo-ment de maturitate, ci `ntr-unulde declin. Cu alte cuvinte, nimic decelebrat, ci doar de consemnat.La rece, ca pentru orice eventua-litate. S\ se [tie.

Trecem a[adar peste triste]ile[i furiile aferente moguliz\rilor,falimentelor sau intr\rilor `n in-solven]\ ale momentului. Oft\m[i admitem `n]elep]i c\ se cuvine

s\ spunem c\, odat\ cu aceast\ lu-crare ini]iat\ [i coordonat\ deMarian Petcu, gazet\ria rom=-neasc\ intr\ [i ea `n sf`r[it ,dintr-un anumit punct de vedere,`n r`ndul lumii. Zic asta pentruc\ nu s`nt sigur dac\ mai exist\multe ]\ri europene f\r\ un catas-tif modern [i (cvasi)exhaustiv ca-re s\ consemneze cu metod\ evolu-]ia presei. La noi, p`n\ la prezen-ta lucrare, ultima tentativ\ simi-lar\ data, dac\ nu m\ ̀ n[el, din 1964[i i-a apar]inut lui Constantin An-tip, care a publicat `n epoc\ Con-tribu]ii la istoria presei române,un volum de 216 pagini.

Dar s\ revenim `n prezent, lao distan]\ de aproape o jum\tatede secol, [i s\ men]ion\m c\ celpu]in pentru cine nu are un inte-res precis aceast\ Istorie a jur-nalismului este o lectur\ perfectarid\. E ca [i cum te-ai `ncumetas\ cite[ti Cartea de telefoane. Da-c\ ai stomacul tare, rezi[ti cu suc-ces primelor 10 pagini, dup\ carete opre[ti [i `]i spui c\ nu prinziac]iunea, c\ s`nt cam prea multepersonaje etc. {i, `n cele din ur-m\, pui oarecum jenat c\r\midape noptier\, min]indu-te cu neru-[inare c\ vei continua s\ o cite[timìne sear\. Cu alte cuvinte, a-vem de a face cu un instrument de

lucru. Cui ì este el folositor? ~nprimul r`nd, folose[te studen]ilor[i profesorilor de la facult\]ile deprofil. ~n al doilea r`nd, este utiloricui are nevoie la un momentdat de o documentare legat\ de unziar sau un ziarist din Rom=niaultimilor 280 de ani. Ca s\ ne `n-]elegem, bif\m informa]ia c\doar indec[ii (cel de publica]ii [iinstitu]ii media, cel de nume [icel de localit\]i) m\soar\ ca la vreo400 de pagini. S\rind peste bi-bliofili, `n al treilea r`nd, se vormai bucura de acest volum to]i ceicare vor dori s\ le dovedeasc\ deziua lor, negru pe alb, tuturor co-mesenilor c\ au o m\tu[\ sau unveri[or primar care este sau a fostc`ndva ziarist/ziarist\.

Redevenind serio[i, ne facemdatoria de a men]iona c\ `n cele1.400 de pagini ale enciclopediei`n discu]ie se reg\sesc articole cefac trimitere la nu mai pu]in de18.000 de publica]ii periodice, ra-diouri, televiziuni, agen]ii de pre-s\, precum [i 33.500 de jurnali[ti[i publici[ti. Cum spuneam, s`ntacoperi]i 280 de ani de pres\ `nRomânia din 1731 p`n\ `n 2011 [i s`nt oferite pentru prima oar\informa]ii relevante nu numaidespre produc]ia jurnalistic\ delimb\ român\, ci [i despre cea a

comunit\]ilor maghiar\, german\,evreiasc\, bulgar\, s`rb\, rus\ etc.

Pentru a `n]elege anverguraproiectului, merit\ men]ionat de-taliul c\ au lucrat la el timp de pa-tru ani peste 100 de speciali[ti profesori, cercet\tori, bibliotecari,arhivi[ti, jurnali[ti , al\turi denumero[i studen]i, masteranzi [idoctoranzi de la universit\]i pu-blice din Bucure[ti, Ia[i, Cluj-Na-poca [i Sibiu. De asemenea, s`ntpunctate anivers\ri [i comemo-r\ri, compara]ii `ntre ani [i eta-pe din evolu]ia presei [i s`nt ana-lizate modific\ri ale legisla]ieipresei. Da, a]i `n]eles, volumul co-ordonat de Marian Petcu, confe-ren]iar la Facultatea de Jurnalism[i {tiin]ele Comunic\rii din ca-drul Universit\]ii Bucure[ti, esteunul muncit.

~n sf`r[it, cu aceste ultime pre-ciz\ri r\spund nedumeririi unuiamic care m\ ̀ ntreba, u[or afectat,cum se face c\ Istoria jurnalismu-lui din România `n date. Enciclo-pedie cronologic\ se lanseaz\ luni,26 decembrie 2012, tocmai la Pa-latul {u]u. P\i, simplu: pentru c\merit\!

Dac\ tot avem pres\,atunci s\-i scriemistoria p`n\ nu moareBine-venit\, nimic de zis,recenta apari]ie a primeienciclopedii istorice a preseidin România. Totu[i,evenimentul este oarecumsurprinz\tor [i aproape tardiv,ar zice unii. Exist\ [i un motiv:Istoria jurnalismului dinRomânia `n date. Enciclopediecronologic\ coordonat\ deMarian Petcu sose[te `ntr-unmoment `n care am obosit s\auzim c\ presa scris\ este cuun picior `n groap\.


opinii « 5

Suplimentul lui Jup:

Biblioteca din Petrila

~n `nv\]\m`ntul românesc, cuv`n-tul reform\ nu mai `nseamn\de mult o ̀ nnoire sistematic\ [i be-nefic\, ci pur [i simplu modificare.Aici se opereaz\ mereu modific\ri,se fac permanent schimb\ri care`i bulverseaz\ pe p\rin]i [i elevi,`i exaspereaz\ pe profesori [i rui-neaz\ [i ce-a mai r\mas bun `ndomeniu.

Acum, la dou\zeci [i trei de anidup\ schimbarea regimului, re-forma `nv\]\m`ntului românescaminte[te de ̀ nnoirea straielor luiHagi-Tudose, personajul nuvelei

omonime a lui Barbu {tef\nescuDelavrancea, cel care `[i peticeascurteica lui destr\mat\ sau pan-talonii ro[i cu buc\]i de stof\ t\ia-te din acelea[i haine, dar din locurimai pu]in vizibile. {i tot t\ind [ipeticind, din scurteic\, din pan-taloni [i din `nv\]\m`ntul româ-nesc au ie[it trei caricaturi jalni-ce, cu care e mai mare ru[inea s\ie[i `n lume.

Deocamdat\, singurul demerscare a sem\nat c`t de c`t a reform\a fost cel al fostului ministru alEduca]iei, Daniel Funeriu. Efectulcel mai vizibil dar care pare s\fi deranjat cel mai tare a fost reor-ganizarea examenului de bacalau-reat sau, mai simplu spus, `ntre-ruperea [irului de genera]ii care`[i furau singure c\ciula, sub o-chii [i cu aprobarea tuturor. C\ci,`nainte de asta, cine nu [tia c\ ba-calaureatul e o p\c\leal\, c\ exa-menul acesta de maturitate nu re-flect\ nivelul de preg\tire, ci nive-lul de imaturitate al elevilor ([i altuturor celor implica]i)? Numaic\, odat\ cu sc\derea tragic\ a nu-m\rului de absolven]i cu diplom\de bacalaureat, a sc\zut [i num\-rul celor care pl\teau bani frumo[ila universit\]ile private, ca stu-den]i cu tax\ [i cu diplom\ de licen-]\ cvasi-asigurat\. Iar asta a st`rnitun viespar de profitori din aceast\zon\ de afaceri sigure [i f\r\ obli-ga]ii. S-a ajuns `n cele din urm\ s\

fie contestat\ ̀ ntreaga activitate alui Funeriu probabil singurulministru autentic al Educa]ieidin istoria noastr\ postrevolu]io-nar\ [i nici `nlocuirea lui, odat\cu c\derea Guvernului Boc, nu alini[tit zarva.

Problemele `nv\]\m`ntului ro-mânesc s`nt `ns\ mult mai profun-de, iar schimb\rile care se anun]\(din nou!) nu vor face dec`t s\ a-graveze r\nile. Nu pentru c\ o re-form\ autentic\ nu ar fi posibil\,ci pentru c\ iar\[i, cu excep]iacazului Funeriu nici un guvern[i nici un ministru al Educa]iei nua privit `nv\]\m`ntul românesc cape un scop `n sine. A fost, ca [i mul-te alte domenii de interes general,doar o surs\ de profit ori un mij-loc de atingere a unor ]eluri. E a-dev\rat c\ s-au investit mul]i bani`n repararea [i renovarea unor[coli sau `n dotarea lor cu compu-tere [i cu mijloace didactice adec-vate, dar `n destule cazuri astfelde ac]iuni au fost [i o surs\ de pro-fit consistent pentru firmele careau c`[tigat licita]ii [i nu pot s\ credc\ m\car unele din aceste firmenu au ob]inut contractele prin sis-temul de pile [i rela]ii care pune `nmi[care România. La fel, au fostnumeroase cazurile `n care pro-gramul altfel generos Cornul[i laptele a devenit o surs\ de ve-nit pentru firmele unor potenta]ilocali, adesea cu leg\turi politicela nivel `nalt. Zona `n care s-a in-vestit cel mai pu]in a fost resursauman\: salariile profesorilor aur\mas mizerabil de mici, pentruc\ dintr-un salariu e greu s\ ceri

para`nd\r\t , a[a cum po]i s-ofaci la un contract de renovaresau informatizare a unei [coli.

De aceea nu-mi vine s\ cred c\reformele anun]ate acum de noulministru al Educa]iei vor schimba`n bine `nv\]\m`ntul de la noi. Da-c\ m\ g`ndesc bine, nici n-ar fi mo-tive. Doamna Andronescu e mem-bru al Partidului Social-Democrat,ai c\rui votan]i provin `n majori-tate, conform statisticilor, dintreoamenii mai `n v`rst\, dar [i din-tre cei mai pu]in educa]i. A[a c\ nucred c\ tocmai Domnia Sa, `ntr-unacces de altruism, va reduce bazade votan]i a partidului s\u, care a`nceput [i, b\nuiesc eu, va des\v`r-[i analfabetizarea României.

» Zona `n care s-a investitcel mai pu]in a fostresursa uman\: salariileprofesorilor au r\masmizerabil de mici, pentruc\ dintr-un salariu e greus\ ceri „para`nd\r\t“,a[a cum po]i s-o faci laun contract de renovaresau informatizare a unei [coli.

Citesc, aud [i v\d sistematic[tiri despre reforma sistemuluide `nv\]\m`nt românesc. {iori de c`te ori se `nt`mpl\ asta,pufnesc exasperat [iresemnat, c\ci de obicei ideeadin spatele celei mai noireforme reformatoare avechilor reforme nu estealtceva dec`t o nou\modificare formal\. Nu arenici un rost evident [i nici ologic\ autentic reformatoare.

Românii e de[tep]i:Radu Pavel Gheo

AnalfabetizareaRomâniei


6 » muzic\

Memoria unui maestru:

Ultime apari]iiSergiu Celibidache

Volumul bilingv ap\rut la Mün-chen [i `ngrijit de Patrick Lang, cucolaborarea Svetlanei Pallady-Bo-beica Versuri [i povestiri. Textedintr-o succesiune , con]ine nou\texte a c\ror semnifica]ie, excep-t`ndu-l pe cel care a stat la baza opu-sului s\u, Gr\dina de buzunar,este greu de descifrat [i `ncadrat`n timp. Iar editorul, `n afar\ de ale numi probabile exerci]ii litera-re [i a da un termen ante quem,acela al interpret\rii `n 1979, cuOrchestra Simfonic\ Radio de laStuttgart, a Gr\dinii de buzunar,nu prea g\se[te nimic de spus `ncele c`teva pagini ale notei asu-pra edi]iei ce `ncheie volumul.

Textele `n române[te, Mot\na-che [i mon]unache, Vorbe[te deflori din gr\din\, Ave]i mil\, Ba-lul numerelor zecimale, Povestea`mp\ratului cel `n]elept [i cele treifete, Povestea unei `mp\r\]ii ciu-date, c\rora li se adaug\ alte dou\,scurte, `n limba francez\ [i un altul`n spaniol\, duc cu g`ndul la o nos-talgie difuz\ a copil\riei, probabil`n anii de peregrinare de dup\ ple-carea de la Filarmonica din Berlin.Ar putea fi comparate cu nostalgiaaltui dirijor, Hermann Scherchen,ce `[i f\cea `nsemn\ri `n versuripentru o autobiografie, [i duc cug`ndul spre o lume a subcon[tien-tului, `n care conlocuiau Petre Is-pirescu, Carlo Gozzi [i istoria luiTurandot, sau jocurile prietenu-lui apropiat al lui Celibidache, Eu-gen Ionescu.

Mai mult este greu de spus, `nlipsa unei cercet\ri a h`rtiei ma-nuscrise sau a ma[inii la care aufost dactilografiate o parte din tex-te. Demersul de a `ncepe publica-rea `nsemn\rilor lui Celibidachecu acest volum mi se pare pu]innefericit. Textele s`nt, `n ultim\instan]\, doar ni[te curiozit\]i[i [i-ar fi g\sit locul, mai cur`nd,ca un capitol Varia, la sf`r[itul uneiedi]ii serioase dedicate eventua-lelor manuscrise cu `nsemn\rimuzicale [i coresponden]ei diri-jorului. S\ sper\m c\ ea va urmac`ndva...

Mult mai interesant este CD-ulce inaugureaz\ o colec]ie orches-tral\ sub egida unei case de discurinou-create de Wiener Symphoni-ker, dup\ relativul e[ec de a an-gaja cu alte firme consacrate oedi]ie c`t mai complet\ a `nregis-tr\rilor orchestrei vieneze. E[ecul,din c`te am aflat, `[i are sursa `ncalitatea extrem de variabil\ a in-terpret\rilor prezentate editori-lor [i din care c`teva doar, dintrecele mai bune, au fost publicate subeticheta casei müncheneze Orfeo.

Concertul lui Sergiu Celibida-che de la 30 octombrie 1952, `nre-gistrat la Konzerthaus `n Viena,f\cea parte din aceste comori [iapari]ia lui a fost anun]at\ `n ur-m\ cu c`]iva ani de casa Orfeo, pen-tru a fi apoi am`nat\ sine die. A-cum, noua cas\ vienez\, purt`ndtitlul simplu Wiener Symphoni-ker , public\ din concertul live:Simfonia I `n do minor, op. 68, de

Johannes Brahms. Cred c\ nu m\`n[el spun`nd c\ este vorba de u-na din cele mai frumoase `nregis-tr\ri p\strate `n arhive de la `nce-putul anilor 50, comparabil\ cali-tativ doar cu `nregistr\rile de stu-dio cu Orchestra Filarmonic\ dinLondra (CD EMI Japan TOCE-9697-98 [i Decca London 425 958-2)[i cu Simfonia a 4-a de Brahms, `n-registrat\ live `n 1951 cu Nordwest-deutsches Rundfunk Sinfonie-Or-chester (Tahra TAH 494).

Remarcabil\ [i instructiv\ es-te [i trecerea `n revist\, `n livret,de c\tre muzicologul Ernst Kobau,a colabor\rii dintre dirijorul român[i Wiener Symphoniker [i a ecou-rilor sale `n presa de epoc\. Cola-borarea a `nceput `n aprilie 1949(Hindemith [i {ostakovici) [i a fosturmat\ `n acela[i an de dou\ con-certe (Dvorak, Simfonia a 9-a Dinlumea nou\ , Beethoven, Eroica[i Trois Nocturnes de Debussy).~n 1952 au avut loc alte dou\ con-certe, la 29 [i 30 octombrie, `nre-gistrate de postul de radio ameri-can Red-White-Red.

~n sf`r[it, din octombrie 1955dateaz\ ultimele dou\ ̀ nt`lniri din-tre orchestra vienez\ [i dirijor, [inu po]i s\ nu visezi la descoperireaunor benzi... La festivalul SagraMusicale de la Perugia, Celibidachedirija Messa `n fa minor de Bruck-ner av`ndu-i ca soli[ti pe SuzanneDanco, Christa Ludwig, WaldemarKmentt [i Frederick Guthrie, iar laViena, la Musikverein, Pateticalui Ceaikovski...

„Nu se [tie ca p\m`ntul,/Ce parte-[i alege v`ntul/ {i care-i va fi morm`ntul! S-a[tept\m p`n\ latoamn\,/ Doamn\ drag\,drag\ Doamn\!“ Greu de`nchipuit [i greu de ghicitc\ versurile `i apar]in luiSergiu Celibidache.Deschiderea mo[teniriisale [i seria de publica]iipe care i-o consacr\Funda]ia SergiuCelibidache, cu sediul laMünchen (Celibidachiana I.Werke und Schriften 2),aduc la sf`r[itul de ananiversar aceast\ mic\surpriz\. Mai pu]insurprinz\tor, dar un celpu]in la fel de pl\cutcadou `l constituieapari]ia pentru prima dat\pe CD a unei m\rturii acolabor\rii dirijorului cuOrchestra Simfonic\ dinViena (WienerSymphoniker), la`nceputul anilor ’50.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy, Praga

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Nu mai [tiu `n ce `mprejur\ri amprocurat LP-ul Larks Tonguesin Aspic, a c\rui copert\ jerpe-lit\ m\ ]inea departe de ebonitazg`riat\. Cred c\ a fost unul dinteancul cump\rat de la cineva ca-re ob]inuse pa[aport pentru USA[i-[i lichida agonisita. Pe-atunciascultam discurile la un pick-upsovietic, a c\rui marc\ a[ vrea s\mi-o amintesc (pentru pagina nos-talgicilor de pe Facebook). Nucred s\ fi pus placa de multe ori,poate cinci `ntr-un deceniu. Zgo-motele datorate uzurii [an]uriloracopereau frecvent muzica. Am`n ureche, sau `n zona creieruluiunde se adun\ chestiile mai greude uitat dec`t era Bruce Willis deucis, pasajul lent, juc\u[, savantritmat, de pe la jum\tatea pieseiEasy Money, chinuitor de supor-tat din cauza defec]iunilor. C`t des-pre introducerile subtile, cu tent\de `nregistrare natural\, nicivorb\ s\ se mai deslu[easc\!

M-a pocnit, totu[i, bafta ca, `nprimii ani de libertate , s\ g\sescun CD cu versiunea remasteriza-t\ de Robert Fripp & Tony Arnold,`n 1989, din seria numit\ pompos

The Definitive Edition . Am [iazi acel CD, [i tocmai l-am pus `nplayer, pentru compara]ie cu 40th

Anniversary Series . Nu se com-par\ , ar spune un b\tr`n specia-list care face naveta cu trenul [iascult\ la c\[ti mp3-uri. Iar eu, cas\ m\ dau de[tept, citez dictonulfrancez, g\sit `ntr-un text de Do-rin Tudoran, comparaison n estpas raison . ~ntr-adev\r, pare c\nu exist\ vreun motiv de a con-frunta dou\ edi]ii ale aceluia[i disc,deoarece substan]a din care s-aob]inut noul mix este neschimba-t\. Numesc substan]\ benzile ori-ginale, atent p\strate de proprie-tarul lor, Robert Fripp. Remixareadin 2012, recent trimis\ `n lumeaaudiofil\, poart\ girul [i ampren-ta (cite[te sporul) lui Steven Wil-son, omul care [i-a pus talentul [icompeten]a la dispozi]ia chitaris-tului admirat din fraged\ copi-l\rie. Iar c`nd spui Steven Wilson,inevitabil spui surround. Ei, aicise isc\ ni[te motive de compara]ie,chiar dac\ tot nu ob]inem argu-mentul imbatabil!

Prin ce minune se transform\structura [i dinamica unei vechi`nregistr\ri, a[a `nc`t s\ sune ca

din alt\ lume , asta pricep. Mij-loacele tehnice, controlate sau nude computer, au atins un asemeneastadiu de sofisticare, c\ pot fi fo-losite f\r\ probleme pentru a ge-nera ceva ce acum dou\ deceniip\rea improbabil. Dac\ inteli-gen]a uman\ care le utilizeaz\ econdus\ de g`ndul `mbun\t\]i-rii traiului de zi cu zi, perfect.Dac\ nu, nimic nu scuz\ perfor-man]a uluitoare, inimaginabil\.Fiindc\ nu-i totuna s\ operezi tu-mori canceroase cu laserul saus\ distrugi cu el solda]i inamici!

Robert Fripp & Steven Wilsonau aflat calea de a repune `n dis-cu]ie percep]ia muzicii. Ei ofer\exemple concrete diferite caritm, orchestrare [i execu]ie c\ treaba asta nu-i un moft al ca-sei de discuri, toana cut\rui mu-zician obsedat prea mult de avan-gardism ori mod\ perisabil\.Am s-o repet mereu, f\r\ teamade a fi tratat ca poseda]ii ideilorfixe, c\ surround-ul e pasul `nain-te care `nc\ `[i a[teapt\ publicul.{i nu-i o `ntors\tur\ de fraz\, cisimpl\ constatare: `ntotdeaunanout\]ile importante au fost pri-mite drept ciud\]enii, abera]ii,snobism. O fi paragraful acestaexagerat encomiastic, inutil ex-plicativ, impardonabil de parti-zan sau, de ce nu, perfect confuzstilistic. N-am chef s\-l modific.De prea pu]ine ori avem curajuls\ afirm\m deschis ce iubim, cene place, pe cine detest\m sau cem\g\rii am comis. Iar c`nd o pie-s\ de art\ iese at`t de pregnant `nrelief, a l\uda-o la modul echilibrat,

obiectiv , devine mediocritate programat\ sau involuntar\!

Am playat DVD-A-ul, versiu-nea surround, compresie MLP24/96, de mai multe ori dec`t res-tul titlurilor King Crimson, edita-te `n acela[i format anii trecu]i.E [i \sta un elogiu. Indirect.


Sonorit\]idelicate


Are oroare de cuvinte, a[a c\, oride c`te ori `l abordeaz\ presa, nuse simte deloc ̀ n largul s\u. De ace-ea, unii `l consider\ arogant. Nu e.E doar un artist care nu vrea s\ vor-beasc\ despre lucr\rile sale. Pen-tru c\ acestea se exprim\ prin ele`nsele. De altfel, o [i spune: dup\ pre-mier\, nu `i mai apar]in. Le livrea-z\, pe de o parte, arti[tilor din e-chipa cu care a lucrat; pe de alt\parte, publicului. Dar nu desprespectacolele din Focus FNT 22 voiscrie. Ci despre alte c`teva, ie[ite depe afi[, dar prezente pregnant `nmemoria genului.

Phaedra de 172 de ori

~ntrebat `n diverse contexte careconsider\ c\ este cel mai `mplinitspectacol al s\u, Silviu Purc\rete ar\spuns de fiecare dat\: Phaedra!Este spectacolul românesc cu ceamai `ndelungat\ [i mai spectacu-loas\ carier\ interna]ional\, deo-camdat\ neegalat\, care a avut pre-miera la Viena, `n 8 iunie 1993, laWiener Festwochen, [i o lun\ mait`rziu, 2 iulie, la Teatrul Na]ionalCraiova, care l-a produs. A urmatun [ir de turnee, de aproape un de-ceniu, `n str\in\tate, de spectacolela sediu [i la festivaluri din ]ar\,care i-au adus o lung\ list\ de su-perlative. C`]iva ani au fost foarteplini. ~n 1995, din mai p`n\ ̀ n octom-brie, Phaedra s-a jucat `n MareaBritanie (Londra, Bristol, Leeds,Manchester, Leicester), Polonia(Torun), Italia (Gibellina), Serbia

(Belgrad), Brazilia (Salvador, Cu-ritiba, São Paulo), Olanda (Rotter-dam), Danemarca (Copenhaga). ~n1997, din ianuarie p`n\ `n noiem-brie s-a jucat ̀ n Italia (Bologna), Ma-cedonia (Skopje), Ungaria (Zsambek,Gyula), Coreea de Sud (Seul), MareaBritanie (Sco]ia Aberdeen, Dun-dee; Irlanda Belfast), Irlanda (Du-blin), la list\ ad\ug`ndu-se repre-zenta]iile de acas\. ~n 1999, presaconsemna o sut\ de reprezenta]ii ̀ nstr\in\tate, a suta fiind la Festiva-lul Euro-scene Leipzig. Totalul ge-neral era, atunci, de 166. Dar cari-eraPhaedreis-a ̀ ncheiat abia ̀ n 2001,dup\ un periplu prin ]ar\, `n ma-rile centre culturale, pentru ca pu-blicul autohton s\ o poat\ vedea,ultima escal\ [i reprezenta]ie fi-ind, `nt`mpl\tor sau simbolic, laSibiu. Apoi a ie[it de pe afi[, dup\un num\r record de reprezenta]iipentru un spectacol teatral: 172. Per-forman]a r\m`ne impresionant\: unlung tabel de selec]ii `n festivaluri[i premii; un dosar de pres\ sub-stan]ial; milioane de spectatori `n-c`nta]i; tineri care s-au decis s\ fa-c\ teatru dup\ ce l-au vizionat. Unuldintre ace[tia a fost Radu Afrim.Terminase Litere, a v\zut Phaedra`n turneu, la Cluj-Napoca, dup\ care,singur o spune, s-a ̀ nscris la Regie!

Un Faust contrapunctic,grav [i totodat\ nostim

Dac\ ar fi s\-l alegem pe cel mai spec-taculos, ajungem la un ex aequo:

Faust, `nc\ vizionabil la Sibiu, [iMetamorfoze. Regizor-interpret,la Purc\rete orice spectacol e oreducere, o limitare a misteruluiunui text [i o `mbog\]ire a lui prinalte mijloace. La Metamorfoze, dis-pozitivul scenic const\ `ntr-o ame-najare special\, `n aer liber: un ba-zin cu ap\ `nalt de cca 40 cm, pe lu-ciul c\ruia se planteaz\ suprafe]eplane de joc. Din st`nga, dintr-unproscenium cu cortin\ amintindde baroc (o trimitere ce revine `nspectacol prin dou\ personaje tra-vestite, `n costume de oper\), dar[i de Faust, intr\ [i ies actorii, pur-t`ndu-[i plan[ele pe care vor evo-lua, reconstruindu-le ca ̀ ntr-un do-mino. ~n spate, delimitarea e unimens ecran din fragmente incen-diate `n epilog, pe care se proiec-teaz\ imagini ale actorilor, degra-d`ndu-se virtual, [i secven]e filma-te pentru momentul osp\]ului [i alciumei. Interpre]ii s`nt uniformi-za]i, compun un organism pluri-celular de homunculi. Din cor sedesprind pe r`nd, anim`nd c`te unnou fragment mitologic. Nu anu-leaz\ personajul, `l modeleaz\,multiplic`ndu-l `n variante. Se joa-c\ cu aerul unor copii care desco-per\ lumea, at`t frumuse]ea, c`t [ihido[enia ei. Apa, cerul `nnoptat,eclerajul, imaginile video, focul,zgomotele nasc un univers vizualunicat. Reprezenta]ia debuteaz\,precum lucrarea lui Ovidiu, cu

invoca]ia . Doi actori `n frac, dardescul]i, citesc, unul `n latin\, al-tul, un asiatic, `ntr-o limb\ orien-tal\, intro-ul. E o poant\, interpre-tul cu ochi migdala]i e alungatrapid de o actri]\, care reimpunenota serioas\. Sub semnul ludicu-lui st\ `ntreaga desf\[urare spec-tacular\: gaguri de film comic mut,mici p\c\leli, trucuri de b`lci (pi-cioare [i m`ini alungite , prelu-area [i comentarea prin mi[care aunor atitudini, ca `n oglind\, alu-necatul pe tobogan), de circ (foc, a-croba]ii) etc. Secven]ele nostime s`ntalternate cu cele grave, contra-punctul e modalitate de subliniere,

registrele poten]`ndu-se reciproc,prin compara]ie.

O Cumnata luiPantagruel plin\ de sarcasm

La cel mai rafinat a[ miza peCumnata lui Pantagruel. Un titluca o glum\, spectacolul are o con-struc]ie fundamental ironic\: e otranspunere nonverbal\ `n teatrala unei opere literare cunoscute `n-c\ din bibliografiile [colare obli-gatorii odinioar\. Cum propriul li-teraturii e cuv`ntul, iar al teatru-lui e ac]iunea, `nt`mplarea pe viu,`n fa]a spectatorilor, Purc\rete adecis s\ teatralizeze esen]ializ`nd:transleaz\ spiritul, [i nu litera cre-a]iei rabelaisiene. Abordarea luiPurc\rete e plasabil\ `n siajul e-xegezei lui Mihail Bahtin, care

caracteriza discursul literar allui Rabelais prin elementul s\ucarnavalesc. Corpul, hiperbolizatprin dimensiunile gigantice ale per-sonajelor, [i tot ceea ce ]ine de corpo-ral se bucur\ de o aten]ie special\`n lucrarea lui Rabelais. Mizansce-na ilustreaz\ creativ filosofia devia]\ a lui Pantagruel, veselia spi-ritului marinat\ `n dispre]ul lu-crurilor `nt`mpl\toare . Expan-darea corporalit\]ii e o form\ desarcasm specific\ culturii medie-vale a comicului, ̀ n care totul esteluat peste picior `n variante gro-siere. Corpul nu mai este privitla nivel individual, devine corpulgeneric, acela care asigur\ conti-nuitatea speciei. Aten]ia se concen-treaz\ pe distrugere [i regenerare,pe fertilitate [i cre[tere precumaluatul, sub ac]iunea drojdiei [ifr\m`ntatului.

teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Festivalul Na]ional de Teatru din acest an i-a consacratun Focus, reunind la Bucure[ti c`teva dintre cele maibune crea]ii ale sale din ultimii ani, române[ti, `ntr-o`ncercare de a compune, fragmentar, un portretregizoral. Silviu Purc\rete e, f\r\ doar [i poate, unuldintre – printre primii – cei mai importan]i regizoriromâni ai ultimelor decade.


Focus Purc\rete

Phaedra Faust Cumnata lui Pantagruel


Interviu realizat de Elena Vl\d\reanu

Primul lucru pe care am vrut s\-lfac `nc\ de c`nd am v\zut volu-mul t\u anun]at printre c\r]ile`n curs de apari]ie de la Car-tea Româneasc\ a fost s\ caut ̀ ndic]ionar cuv`ntul dispars. Bi-ne`n]eles, nu am f\cut-o dec`t ul-terior, c`nd am avut cartea ta.Nu l-am g\sit. Este un cuv`ntinventat sau vine din filosofie,acolo unde nu mul]i au acces?

~n ultimele faze ale edit\rii mi-a tre-cut [i mie prin cap situa]ia descri-s\ de tine: cititorul `ntorc`ndu-se

intrigat spre dic]ionare [i Google.~ntreb`ndu-se despre ce e vorba cutitlul acesta dispars. ~n desf\[u-rarea scenariului se ̀ mpletea [i unfel de challenge la care l-a[ fi in-vitat pe cel nedumerit. De prea mul-te ori c`[tigam a[a c\ am avut im-pulsul s\ ̀ l ajut un pic. Poate ̀ l ajutacum: Dispars a ap\rut ca titlu `n-m\nu[at `n volbura neclarit\]ii [iaici. Din c`nd `n c`nd se `nt`mpl\s\ te treze[ti cu o rela]ie oblic\ cuun titlu cam cum agasat te afli `noblicul unui poem ce se construie[-te , a[a a fost [i cu Dispars. Origi-n`nd dintr-o puncta]ie a lui Deleu-ze ̀ n Diferen]\ [i Repeti]ie, disparss-a mobilizat f\r\ inhibi]ii `nspreceea ce obi[nuiesc s\ numesc mon-struosul un concept-prezen]\important pentru mine. Dispars-ulca sumbru precursor indic\ sta-rea de intensitate plural\ pe carelumea o dezv\luie ̀ naintea unei cre-a]ii. Provenind din latin\ (unde sen-sul prim e acela de f\r\ termen decompara]ie , inegal), disparsul aprecipitat tot ceea ce cartea a-ceasta `ncearc\ s\ desf\[oare: unhaos proasp\t [i dinamic ce ne pre-merge [i ne `nso]e[te spa]iul vital.

C`t mar[ezi pe misterul cuvinte-lor-titlu? ~mi amintesc c\ [i vo-lumul de debut avea un titlu celpu]in la fel de misterios [i la felde imposibil de uitat, Blank.

Dac\ apare ipostaza mar[\rii , a-tunci poate ar fi cazul s\ sugerezfaptul c\ nu o fac cu o inten]ie bi-ne cump\nit\. La fel ca la Blank,[i Disparsul, ca titlu, s-a mi[cat fi-resc `nspre rangul s\u de circum-scriere potrivit\. Cele dou\ [i-autras, imperceptibil [i pentru mine,puloverul unei aure misterioase ,[i bine au f\cut. ~n modul acestale pot obiectiva [i eu, pot interpu-ne o distan]are s\n\toas\.

Conceptul volumelor tale estede c\utat `n titlu?

Conceptul desigur. Substan]aincontrolabil\ `ns\, nu.

Apropo de filosofie, e[ti printrepu]inii poe]i ai genera]iei 2000

(iart\-m\, nu [tiu care este p\-rerea ta genera]ionist\ , dar`mi este mai simplu s\ folosescaceast\ ̀ ncadrare) absolven]i deFilosofie. Unde te sim]i fa]\ deto]i ceilal]i, unii nici m\car cuFilologia dus\ la bun sf`r[it?

Apari]ia marginal\ [i t`rzie a vo-lumului de debut `n 2008, cu greu,sincer vorbind, m-ar putea `mpin-ge `nspre forul s\lbatic al dou\-miismului. Prefer s\ `mi constattraiectul `n nota unei alternativeparalele cu temele discursive aleprietenilor mei contemporani. Da-c\ lectura din Sociu, Chiva, Leac,Ruxandra Novac, Dumitru Crudusau {tefan Manasia s-a derulat p\-tima[\ `n acei ani aurorali ai gene-ra]iei, nu mai pu]in p\tima[ a fostimpulsul de a-mi g\si propriul stil,de a rezolva problemele (plural, cumar spune Tim Roth, The bellboy) im-perioase la nivel existen]ial-poeticcu care m\ confruntam `n acea de-cad\. {i poate aici devine inteligi-bil\ [i acea felie consistent\ pe ca-re experien]a [i lecturile mele fi-losofice o instituie. Poezia [i ceeace `n]elegeam eu din amu[in\rilemele filosofice descriu o `ntreag\nara]iune zbuciumat\, dar carespre final s-a transformat `ntr-o li-ni[tit\ conviven]\.

S`nt importante studiile pentruliteratur\? (Nu este o `ntrebaregeneral\, ci una care se refer\strict la literatura scris\ `n mo-mentul de fa]\.)

Studiile literare, ca orice corpus in-stitu]ionabilizat, prezint\ [i ele o-bi[nuita iner]ie [i ̀ nt`rziere fa]\ deevenimentul spectaculos pe care li-teratura vie `l na[te. Sigur, exist\mai apoi o anumit\ pl\cere [i sa-tisfac]ie `n momentul `n care, ca is-torie, percepi agiornamentul lor [itravaliul de ̀ nt\rire a funda]iei pre-care spre spa]iile noi descoperite destilisticile primeia. Pentru unii e deajuns chiar [i acest moment c\ldu]al unei culturi. Se poate tr\i potri-vit [i `ntr-o astfel de coda tihnit\.

Te-ai v\zut vreodat\ f\c`nd ca-rier\ ca teoretician/eseist/filo-sof? Dup\ cum observi, ezit `n afolosi cuv`ntul filosof, e mai cools\ spui teoretician.

Din fericire, am `n]eles destul de re-pede faptul c\ `mi lipsesc o seam\

8 » interviu

Vlad Moldovan: „Ce filosof s\ iau cu mine pe o insul\pustie? Mai bine un briceag!“Recunosc c\ am avut nevoie de ceva timp pentru a`nv\]a s\ citesc poezia lui Vlad Moldovan. ~mi amintesccum am `ncercat `n 2008 – c`nd deja era „isteria“acestui nou-venit, Vlad Moldovan – s\ citesc Blank [icum am e[uat. Am avut nevoie de un timp, destul delung, `n care nu am mai avut alt contact cu lumeacultural\ dec`t prin c`teva volume recente de poezie,pe care le-am tot citit [i recitit. {i, ei, da, am ajuns dinnou la Blank [i, pu]in mai t`rziu, la Dispars. {i s`ntconvins\ c\ nu e limba român\, a[a cum o cunoa[temcu to]ii, limba `n care este scris\ aceast\ poezie. {i c\trebuie s\ te prinzi cum s-o cite[ti. Poate vi se pare unefort prea mare. Merit\ fiecare secund\! Este o poezieinteligent\, emo]ionant\ [i, de ce nu, infinit defrumoas\.

» C`nd scriu, prefer s\pun pauz\ deoarece, `nacele clipe, trebuie s\deslu[esc o alt\ muzic\ce transpare `n poem.

de virtu]i pentru a deveni un veri-tabil filosof, din acela care se mi[-c\ [i creeaz\ `n dimensiunea uneifilosofii cu F mare. Din p\cate, nuam `ncetat s\ lucrez pe texte teo-retice [i deci s\ m\ aflu [i aziprins `n reprezentarea secunda-r\ a unui traiect eseistic.

{i totu[i, de ce Filosofia, tocmai tu,care veneai dintr-o familie de lite-ra]i? (Promit c\ e ultima ̀ ntrebare`n care m\ mai refer la filosofie.)

Literatura devenise un bun cotidian[i, ca orice a doua genera]ie care pri-me[te deja roadele precursorilor ,am c\utat [i eu o angajant\ varia]iespre un domeniu ̀ ndeajuns de afin culiteratura, `ns\ [i `ndeajuns de se-parat. Plus c\ e greu s\ dai seama ̀ norice fel de tripurile pe care adoles-cen]a le aduce [i apoi le pierde de lasine. M\ atr\gea puternic violen-]a insinuat\ de discursul filosofic.

C`t de comod este s\ fii poet `n-tr-o familie de poe]i?

Dar poate s\ fie chiar foarte comod!Mai ales atunci c`nd `nt`lnirea din-tre ace[tia, la un pahar de vin (meaculpa, dar sun\ at`t de burghez...),reu[e[te s\ se bucure de poezia no-u\ pe care fiecare o aduce de unde,de neunde.

Chiar voiam s\ te ̀ ntreb: obi[nu-i]i s\ v\ citi]i unul altuia texte-le? V\ consulta]i asupra lor? In-tervin apuc\turi literare, precuminvidia, competi]ia? V\ certa]i?

Nu e nici o obi[nuin]\, nu avem un ti-pic [i nici un desf\[ur\tor. Exist\`nt`lnirile [i mesele de familie, careuneori alunec\ [i spre discu]ii pe li-teratur\/autori/idei. {i atunci, `ns\destul de rar, putem ajunge [i la pro-priile produc]ii eu fiind mezinul,nu m\ sfiesc s\ le mai citesc din c`nd`n c`nd (am [i eu pl\cerile mele de am\ da `n spectacol). C`t despre invi-die, competi]ie [i altele, m\ tem c\ nue cazul: acuma, har Domnului, chiar[i eu am trecut de acele tinere]i culaturile lor stupide ̀ n care a[ fi pututsim]i as a threat poezia lui Rare[sau a tat\lui meu... Ceea ce e bizar,pentru c\ d\ dovad\ de un fel de

con[tientizare comun\, e faptul c\to]i trei s`ntem convin[i de spa]iul[i traiectul individual pe care fieca-re le de]ine `n crea]ie [i nu vedemnici un pericol.

Care a fost prima carte de poeziecitit\ [i cine ]i-a pus-o ̀ n m`n\?

Nu m\ pot ab]ine s\ nu fac o observa-]ie metadiscursiv\, `n stilul luiIonu] Chiva, [i s\ spun, mult maibonom `ns\, c\ apreciez jocul filo-logic-anamnetic pe care `l propui.Chiar dac\ [tii [i tu prea bine c\ ceeace urmeaz\ duce `nspre o rescrierea unor amintiri deja modificate din-totdeauna. Prima carte, care a deve-nit din juc\rie-obiect un mediu de ci-tit, a fost o antologie de haikuuri`mp\r]it\ `n mai multe c\r]ulii peautori, legat\ elegant cu o copert\de stof\, pe care o g\sisem mai `nfa]\ pe un raft.

Haiku! Nu mi-a[ fi imaginat! }i-apl\cut? Ai scris vreodat\ haiku?

Da haiku [i uite, chiar am g\sitedi]ia e vorba de Haiku Liric\Nipon\ Editura Albatros, [i dac\deschid din Issa peste ce dau: ~n lu-mea asta, chiar g`zele/ unele c`nt\bine,/ altele r\u . Am scris [i eu c t̀e-va, prin clasa a VII-a, care sunau cama[a: Nebun\ de furie/ Furnica mu[-c\/ Dar ]\ranului parc\ ̀ i pas\ . Darnu s`nt sigur c\ respect\ num\rulde silabe...

Dar primele influen]e?

Dac\ prin primele influen]e te re-feri la influen]ele pe care le prime[ti`n momentul `n care con[tientizezidecisiv c\ scrii poezie, atunci `miaduc aminte de c\r]ile lui Eliot,Pound, {tefan B\nulescu, MirceaIv\nescu [i ale lui Ioan Moldovan.

C`nd ]i-a fost clar c\ vei scrie poe-zie pentru a publica?

Foarte t`rziu, prin facultate, vizamdeja faptul c\ `ntr-un `ndep\rtat vii-tor va trebui s\ fac [i eu mi[carea u-nei public\ri. ~ns\ `n mod absolutt\ios, trebuie s\ m\rturisesc c\ g`n-dul s-a formulat doar post-factum dup\ apari]ia Blank-ului , m\ tre-zeam deci `ntr-o lume cu legile [iordinea sa. Fie [i a[a. Dar mai e ochestiune de neomis aici pentrumine, debutul real a avut loc c`ndam intrat ̀ n clubliterar.com [i c`ndam primit primele feedbackuri dela autori pe care deja ì citeam [i ìc\utam. Nici nu v\ pute]i `nchipuic`t de important a fost acest site pen-tru unii dintre noi pentru c\ de-venea uneori un forum-atelier `ncare inteligen]a [i versatilitatea e-rau moned\ de schimb. Odat\ cuintrarea `n club am considerat c\debutul s-a produs [i publicareadevenise aproape insignifiant\.

Volumul t\u de debut, Blank,s-a v`ndut ca pìnea cald\. Bun,

poate tirajul unui volum de ver-suri nu e foarte mare, dar un vo-lum de versuri de debut care s\`[i epuizeze tirajul `n doar treiluni este ceva rar. Cum `]i ex-plici? Sau e doar un mit?

Aici m\ vei scuza [i cred c\ am s\las s\ treneze mitul...

E obligatoriu s\ [tii cine esteClutchy Hopkins pentru a `n-]elege poezia din Dispars?

Nu e obligatoriu, `ns\ s\ [tii c\ facmunc\ de misionariat cu Clutchy[i alte trenduri hip-hop cinema-tic electronic\ `n România. Mise pare vital [i pentru viitorul poe-ziei de aici.

P\i, atunci hai s\ auzim cevadespre Clutchy Hopkins.

Clutchy Hopkins mi-a fost un soi deguru muzical pentru c\, de ce nu,chiar [i prin muzic\ po]i s\-]i g\-se[ti maestrul. Ceea ce m-a dat pes-te cap de la `nceput a fost versatili-tatea stilistic\ [i pluralitatea texturi-lor folosite ̀ n construc]ia fiec\ruic`ntec. Avem de-a face cu un adev\-rat fenomen pentru c\ cele c`tevaalbume ale sale sintetizeaz\ ex-trem de subtil ̀ ntreaga muzic\ mo-dern\ de la jazz la dub, de la coun-try la psychedelic 70s, de la rock laorientali dar o face at`t de firesc,`nc`t ajunge (`n cazul meu) directca un gut feeling de sheer delight.Studiile literare actuale cu a[a ce-va ar trebui s\ `nceap\! ~mi placede mor [i cum se plictise[te tipuldup\ un minut [i transform\ me-lodia `n cu totul alta, din alt regis-tru, la fel de memorabil\.

Unde este locul t\u preferat?

Pe drumul spre rù de la c\su]anoastr\ din Valea Vi[agului (Apu-seni). Acolo trebuie s\ cobori unpov`rni[ ca s\ ajungi la ap\ [i totacolo cresc mura [i zmeura `n ceamai curat\ lini[te.

Unde ai putut scrie cu cea maimare satisfac]ie?

Episodul s-a derulat la Paris, conco-mitent cu apari]ia Blank-ului. Exis-ta un av`nt [i o bucurie consistent\printre str\zile oblice ale dimine]ii.A fost cu adev\rat a peak point.

Ce filosof ai lua cu tine pe insulapustie? De ce?

Cum s\ iau un filosof pe insul\?Ce s\ fac cu el? S\ discut profun-zimi? Mai bine un briceag.

M\car un poet!

De ajuns insulei unul. Totu[i l-a[lua pe A.R. Ammons la o plimbarepe dealurile Flore[tiului c`t s\m\ primenesc olecu]\.


interviu « 9


PPrriinn cc\\ii cciiuudd\\]]eellee aajjuunnggii ss\\ ddeessccooppeerrii rreeaall ggeemmss

Atunci scrii ascult`nd muzic\? Doar a[a?

Muzica e omniprezent\ `n via]a mea, dar c`nd scriu prefer s\pun pauz\ deoarece `n acele clipe trebuie s\ deslu[esc o alt\muzic\ ce transpare `n poem.

{i pentru c\ `nc\ de la Blank am tot auzit spun`ndu-se c\poezia ta pare at`t de bizar\ tocmai pentru c\ s`nt multe in-fluen]e din muzic\, ei, bine, eu chiar s`nt curioas\ de unplaylist Vlad Moldovan. Doar 10 piese/muzicieni.

Am s\ fac chiar mai mult, am s\ te invit pe pagina mea de dj depe mixcloud: tasteaz\ la search dispars and go for it! Totu[i,dac\ ar fi s\ m\ supun unei cerin]e at`t de traumatizante de am\ rezuma la un playlist de suflet, i-a[ include aici pe cei de laCinematic Orchestra, pe Boards of Canada, pe Aim, pe Xplod-ing Plastix, pe Darkus, pe Leaders of the New School, Dj, Shad-ow, Buddy Peace, Robin Saville, Max and Harvey [i pe fan-tomaticul Clutchy.

Ha, s\ [tii c\ intrasem pe pagina mixcloud `nainte de a-]itrimite `ntreb\rile, pentru c\ tastasem dispars pe Google(a[a cum te a[teptai, de altfel, s\ o fac\ cititorii t\i). Numeledate de tine `mi s`nt total necunoscute, dar presupun c\ nicicineva care se pricepe c`t de c`t la muzic\ nu [tie neap\ratdespre ce este vorba aici. Cum ajungi la ace[ti muzicieni at`tde nepopulari [i ce te atrage la ei?

It s the underground... M-au `ntrebat mai mul]i curio[i fiindde procesul de c\utare. Chestiunea e analoag\ celor pasiona]ide poezie, de exemplu. Prin c\i ciud\]ele ajung s\ descopere re-al gems. A[a e [i cu muzica, odat\ aflat `n mediile potrivite,`ncepe c\utarea ([i netul a fost salvarea pentru noi, cei care nuavem magazine de specialitate, de vinil etc.), iar c\utarea vinecu metode singulare pe care fiecare dj sau pasionat prefer\ s\nu le expun\ `n totalitate. Ceea ce e cu adev\rat extraordinare c\ prin acest parcurs ajungi cu adev\rat s\-]i descoperi pro-priul gust, acesta form`ndu-se, la r`ndu-i, `n schimbul proiec-tiv interminabil.

» Debutul real a avut loc c`nd am intrat `nclubliterar.com [i c`nd am primit primele feedbackuride la autori pe care deja ì citeam [i ì c\utam.


10 » carte

Florin Irimia

Bine, asta e o descriere poetic\, e-legant\, dac\ vre]i s\ [ti]i cum `lv\d al]ii, atunci `ncerca]i, spectrur\p\nos, cu plete cenu[ii [i ochi ur-duro[i, de un albastru-cenu[iu `m-b`csit de frustr\ri vechi (...) o figur\dubioas\ (...) de boschetar pericu-los . {i cum s\ nu arate s\rmanula[a, dac\ mult\ vreme a fost gropar,s\p`nd parc\ ne`ncetat, `nfig`nd t`r-n\coape `n p\m`ntul tare sau moa-le, `n func]ie de anotimp, preg\tindgropi `n toate cele nou\ cimitire aleBucure[tiului, felul lui de a-[i c\u-ta isp\[irea pentru p\catele tine-re]ilor pentru care, nu-i vorb\, af\cut pu[c\rie, dar parc\ pu[c\rian-a fost de-ajuns!? Numai c\, ce s\-ifaci, de la o vreme l-au cam l\satputerile pentru dat la groap\, iar

acum s\ zic\ mersi c\ a prins oslujb\ de paznic de noapte, unspre-zece ore de patrulat de-a lungul a osut\ de metri de trotuar pe MihaiBravu pentru cinci milioane am\-r`te pe lun\. Nu c\ nu s-ar fi putut[i mai r\u, `ntotdeauna se poatemai r\u!

S-a hot\r`t soarta s\-iz`mbeasc\ Diavolului?

Bine-a]i (re)venit `n minunata lu-me nou\ a României postcomu-niste, `n epoca Iliescu-Constantines-cu-B\sescu, cum se exprim\ unpersonaj din roman, populat\ de fi-in]e abrutizate, unele binecuv`nta-te de Mamona, altele blestemate,dar toate ̀ nl\n]uite ̀ ntr-o hor\ a dis-pre]ului [i invidiei, pe care s`nt si-lite s-o joace f\r\ `ncetare p`n\ ce

fiecare va cobor` `n groapa ce i-afost h\r\zit\, c\ci moartea li se ci-te[te tuturor pe fa]\, chit c\ la uniise cite[te mai u[or dec`t la al]ii. O,da, Diavolul [tie, Diavolul, cel bles-temat de Mamona s\ scurme-n s\r-m\neal\ [i nimic mai mult, le-a v\-zut pe toate. ~n dou\zeci [i ceva deani de munc\ de gropar n-a reu[its\ chiverniseasc\ un ban, a[a c\ `nziua c`nd a `nt`lnit-o pe Andreea, ofemeie t`n\r\, cu apartament, s-ag`ndit c\ poate soarta s-a hot\r`ts\-i z`mbeasc\ [i lui. Sau m\car s\-iarunce acolo un r`njet, un rictus,ceva care s\ semene c`t de c`t a bi-necuv`ntare. St\tea la un c\minde nefamili[ti atunci, `mp\r]ea ocamer\ cu-un be]iv `nc\ [i mai `n-d`rjit dec`t el, a[a c\ nu era ̀ n situa-]ia s\ emit\ preten]ii, orice ar fi fostmai bun dec`t asta. Orice sau aproa-pe orice. Sigur nu asta. Pentru c\de[i Andreea e t`n\r\ [i are aparta-ment, o cocin\ str`mt\ [i igrasioas\`n Dristor, cam aici se opresc cali-t\]ile ei. ~n schimb, vine la pachetcu o sumedenie de defecte, e cam[ubred\ la minte, s\r\cu]a, cam ne-volnic\, cu v\dite tendin]e suicida-re [i o predispozi]ie pentru crize denervi [i psihoze.

Dar cumva, numai ea [tie cum,a reu[it s\-l acapareze pe Diavol, eal ei acum, el care-o ur\[te [i-o iu-be[te ̀ n egal\ m\sur\ pe Andreu]a,contorsionista lui ro[covan\ [i sexy,eman`nd acea senzualitate penal\de curv\, f\r\ prea mult\ minte `ncap [i nici prea mult lipici la b\r-ba]i, care de obicei o dau afar\ dup\c`teva luni de prob\ (la pat [i dup\tejghea), cum al lui e [i copilul cu ca-re s-a pricopsit, fructul amorului lorghebos, Andrei pe numele lui, sla-va-Domnului s\n\tos, f\r\ defec-te vizibile, cel pu]in nu la trup, [i,

pentru c\ la `ntre]inere banii nu sepun de la sine, ̀ ntr-o zi, dup\ ce pri-mesc o ~n[tiin]are de la Prim\rie,familia hot\r\[te c\ a venit vremeas\-[i v`nd\ cocina [i, cu banii lua]i,dup\ achitarea enormelor sume da-torate la Asocia]ie, s-o ia din loc,s\ se mute undeva unde via]a-i maiieftin\, cum ar fi, de exemplu, laFr\sineni, `n jude]ul Arge[.

Aldulescu – un necru]\torcronicar al vremurilor

Mai ]ine]i minte Fr\sineniul din ~n-gerul `nc\lecat? Era un biet s\tuc`n anii 80, dar acum a devenit ora[[i, dac\ n-ar fi venit Revolu]ia, bles-temat fie ceasul, poate acum s-ar fia[ezat chiar la periferia Pite[tiului,integrat `n logica f\r\ de cusur aprogresului socialist, a societ\]iimultilateral dezvoltate. {i unde eFr\sineniul e [i Len]ica, draga deea, v-o mai aduce]i aminte? Curvi[-tina care `l `mp\r]ea pe un Diavolmult mai t`n\r cu sor\-sa, Doini]a,alt\ curvi[tin\, care `ntre timp s-apr\p\dit. Ei bine, Robert se va duces-o vad\, nu de la ̀ nceput, dar la unmoment dat tot se va duce, `mpinsparc\ de destinu-i potrivnic, [i du-c`ndu-se, o ce gre[eal\, va da pestevarianta modern\, upgradat\ [i up-datat\ a Len]icii, adic\ peste fiic\-sa,Br`ndu[a, o cioric\ t`n\r\ [i par-venit\, c\s\torit\ [i mam\ a doi co-pii, dar `nc\ practicant\ a amoru-lui liber, pe care-l va practica [i cuDiavolul nostru cel priapic [i cu mi-ros de ]ap, spre disperarea Andreei,dar [i a so]ului doamnei directoareBr`ndu[a, duplicitarul ziarist Lau-rian Susanu, fost turn\tor la Secu[i actualmente justi]iar filotim ,la fel de tic\lo[it ca tic\lo[ii pe ca-re-i d\ `n g`t `n Foaia arge[ean\

pentru Minte [i Cuget , de pe urmac\reia s-a `mbog\]it. Chiar el scrierubrica Cronicile Genocidului , ti-tlu pe care ̀ l preia, parc\ ̀ n r\sp\r,romanul lui Radu Aldulescu, [i `ncare marele ziarist depl`nge (cu la-crimi de crocodil) situa]ia deplora-bil\ ̀ n care a ajuns poporul românla dou\zeci de ani de la moartea luiCeau[escu, marasmul moral [i eco-nomic `n care se zbate neputincios,ca un pe[te aruncat pe uscat. Nu c\n-ar avea dreptate, are perfect\ drep-tate `n (aproape) tot ceea ce spune,doar c\, asemenea multor altora `na-intea lui, el este nu doar ~ngerulApocalipsei, cel care o anun]\, ci [iunul din mul]ii ei `nf\ptuitori.

M\ opresc aici, nu v\ spun cumse termin\ acest al doilea roman,parte poate dintr-o posibil\ trilogie,a vie]ii [i p\timirilor lui RobertStan, zis Satan, zis Diavolul, cert ec\ ne afl\m `n fa]a unui roman ex-celent, `n care Radu Aldulescu sedovede[te din nou nu doar un necru-]\tor cronicar al vremurilor, ci [iun iscusit creator de atmosfer\ [ioameni.

Radu Aldulescu, Cronicile genocidului,colec]ia „Seria de autor «RaduAldulescu»“, Editura CarteaRomâneasc\, 2012

Robert S(a)tan, alias Robert Diavolul, alias ~ngerul`nc\lecat, s-a `ntors. A `mb\tr`nit `ntre timp, deh, ce s\-i faci, p`n\ [i diavolii `mb\tr`nesc, s-a coc`rjat, „ca unac de undi]\“, `n timp ce pe fa]a-i supt\ [i cenu[ie,`ncadrat\ de plete c`l]oase [i `nfoiate, privirea i s-asurpat `ntr-un albastru-cenu[iu.

P`n\ s\ recapitulez ce micibucurii m-au `ncercat `n no-iembrie, p`n\ s\ le pritocesc`n 3.500 de semne, recunoscc\ m-a b\tut g`ndul s\ renun]la titlul rubricii. M-am hot\-r`t brusc atunci c`nd mi-amdat seama c\ nimeni nu maiare habar de telenovela cuSecretul...[i c\ nu se prindela ce trag cu ochiul. Plus c\presimt vremuri grele, c`ndnervii o s\ fie pra[tie, iar i-nimile la p\m`nt. {i-atuncichiar c\ o s\ fie nevoie de ce-va pastile gen calmepam, dis-tonocalm, ba chiar zoloft sauxanax. Drept pentru care,f\r\ s\ schimb nimic din con-]inut, ̀ nlocuiesc doar numele

de pe ambalaj. Deci SecretulAdrianei devine scurt [i sec,Prozac. Ce-i cu medicamen-tul, dar [i cu jocul de-a prozaam scris deja `ntr-o carte.Acolo se adunau 101 pastilepentru bucurie, la care ammai ad\ugat `ntre timp, aici,`n Supliment..., altele. Nu lev`r nim\nui pe g`t, dar m\g`ndesc c\ ̀ n vremuri de cum-p\n\, ba chiar de restri[te,pic\ bine [i c`teva gr\un]e`ntrem\toare. Semn c\ o fivia]\ [i dup\ alegeri, c\ omai fi rost de inimi s\ltate, defrun]i descre]ite, de n\dejdis\n\toase. Eu, una, m\ preg\-tesc zilnic [i-mi sporesc imu-nitatea nu doar cu echinaceea,

ci [i cu mici cr`mpeie devia]\ voioas\ [i bun\, pe ca-re le descop\r `n jurul meu,le culeg s`rguincios [i vi lepun ̀ n panera[. Cum ar fi, depild\:

a). Cele patru nume iste]ede firme, descoperite zileleastea pe str\zile urbei. Unulat`rn\ deasupra unei agen]iide turism: C\l\torescu. Altul,deasupra unei patiserii: Lapl\cinte, `nainte! {i alte do-u\, la concuren]\ direct\: Bi-bliotheka, o super-vinotec\,deschis\ `ntr-una din celemai vechi case din Timi[oa-ra [i, o strad\ mai `ncolo,Sala de lectur\, care-i su-cursala bibliotecii lichide,un loc pl\cut de r\sfoit o ca-fea, un vin bun [i alte licori.O s\ zice]i c\-s fleacuri, fu-tilit\]i, zglobio[enii de furat

ochii, c`nd totul ar trebuiprivit `n fond, cu gravitate.A[a-i. Dar pe mine m\ bucu-r\ simplul fapt c\ v\d oamenicare nu se las\, nu depun ar-mele [i nu abdic\ de la u-mor. Deci mai au speran]\.

b). Cele 11 mu[cate careau re`mbobocit [i re`nfloritla final de noiembrie, ches-tie nemai`nt`mplat\ la mine`n curte, unde domnul Petri-c\ lucreaz\ de dou\ zile [ipreg\te[te p\m`ntul pentruiarn\. Nici a[a ceva n-am maiv\zut, pentru c\ domnul Pe-tric\ a ap\rut `n via]a noas-tr\ abia de azi-var\. Dar nicimeseria[ ca domnia sa n-am`nt̀ lnit. At̀ t de punctual, de pri-ceput, de r\spunz\tor pentruceea ce face, de corect, de cin-stit. Stau de multe ori [i m\g`ndesc c\ dac\ to]i am fi ca

domnul Petric\, Germanias-ar milogi de noi.

c). Cei 20 de oryzo-depen-den]i, care-s dependen]iitimi[oreni de orez cu lapte.{tiu c\ ce o s\ spun acum os\ m\ compromit\ pe vecie,dar ce mai conteaz\? M\rtu-risesc c\ ori de c`te ori simtc\ pic de stres, nelini[ti,triste]uri, m\ av`nt `ntr-o re-gresie infantil\ ca la carte.Ba m\ pitulez covrig sub du-n\, ba `ncep s\ rod un pix,ba s\ molf\i o par\, ba, celmai des, o pun pe mama s\-mifac\ un gri[ sau orez cu lap-te. Dar cum ea nu le mai ni-mere[te, cum dac\ le-a[ fa-

ce eu n-ar mai fi acela[i lu-cru, salvarea a venit de pes-te drum de redac]ia Orizon-tului, dintr-o focaccerie, un-de-i [ef\ o fost\ student\ dela filosofie. A[a c\, tun\,fulger\, zilnic dup\ pr`nzm\ `nf\]i[ez la datorie [i `miiau por]ia de tranchilizant:orez cu lapte, pres\rat cuscor]i[oar\. Chestia tare ec\ ne batem pe cele 20 depor]ii cam 20 de oameni pezi [i cam aceia[i. Mame cucopii? A[! Doar b\rba]i ti-neri [i domni[oare de pe lafirmele mari din jur. Pluseu, mo] pe coliv\.

Prozac

Adriana Babe]iTrei pastile

Diavolul se `ntoarce


C. Rogozanu

Cu c`t nu citim mai mult, cu at`tmai important e Nobelul. {i cu a-t`t s`nt mai mari dezam\girile du-p\ aceea. Dezam\girile române[tiau savoarea lor comercial\. Ba s`ntprea comuni[ti (vezi Jelinek sauDoris Lessing), ba e Herta Müller,adic\ scriitoare n\scut\ `n Româ-nia, dar care nu e de-a noastr\ , bas`nt necunoscu]i. Dar asta nu se`nt`mpl\ pentru c\ am fi noi prea`n afara lumii, ci pentru c\ Nobelula ajuns un soi de loterie literar\,dublat\ de misterele culiselor ju-riului: decizii politice, decizii decompensare, de echilibrare etc.

Mo Yan e primul scriitor chinezne-exilat, agreat de regim, care aluat premiul. Asta-l face din primavinovat? Disiden]a e mai complica-t\ dec`t `[i `nchipuie unii. Omul efascinant `n felul echilibrat, `n]e-lept `n care se ]ine departe [i deschemele eroice ale rezisten]ei, [ide puterea brutal\ la v`rf de par-tid. C\rt\rescu nu a fost singuruls\-l acuze ca fiind omul regimu-lui autoritar chinez.

C`t de ro[u este Sorgulro[u?

Wolfgang Kubin, un critic germanspecializat `n literatur\ chinez\, l-a

f\cut praf pe Mo Yan [i `nainte,[i dup\ ce a luat premiul. Motive-le ]in de comercialul din litera-tura lui [i de o oarecare pr\fuial\`n tehnici narative fumate de mult`n Vest. La astea se adaug\ repro[ulc\ nu a fost premiat Bei Dao, multmai bun dec`t Mo Yan, se pare, darcare are pa[aport american. Genul\sta de critic\, amestec de esteticcu acuza]ia de comercial, devinedubios c`nd adaugi [i acuza]ia c\un anumit personaj are o anumit\replic\ prea favorabil\ regimuluicomunist. Ajungem astfel la Sorgulro[u, romanul tradus [i la noi, pecare `l putem judeca cu to]ii dup\contact direct. Germanul spune c\se face acolo o laud\ de[\n]at\ par-tidului. Pot jura cu m`na pe inim\,dup\ ce l-am citit cu aten]ie, c\ nuam g\sit nimic strident. Dimpotri-v\, personajele preferate ale lui MoYan s`nt bandi]ii, oamenii din afa-ra sistemului care-i consider\ pena]ionali[ti tr\d\tori [i pe comu-ni[ti periculo[i (asta `n timpul in-vaziei japoneze). Nu exist\ criticideschise la adresa partidului, eclar c\ nu e `n inten]ia autorului,g\sim aici mai cur`nd strategii com-plicate de critic\: a[a cum `n lite-ratura român\ a anilor 60- 70 eracriticat\ perioada Dej pentru c\d\dea voie Ceau[escu, iar scrii-torii imaginau o critic\ a prezen-tului fantaz`nd istoric.

Filosofie desupravie]uitor [i`n]elepciune de ]\ran

S\ privim [i mai atent destinul a-cestui scriitor. N\scut `n 1955. ~n58- 61 e apogeul marii foamete. Re-

volu]ia cultural\ `l izoleaz\ [i maimult. Foamea [i singur\tatea `nmediul rural, peste asta Mo Yan nuare chef s\ treac\ supravie]uireae una dintre obsesii. Sfatul mameisale de a nu-[i complica via]a cu de-clara]ii politice cap\t\ parc\ cevamai mult\ consisten]\ dup\ o via-]\ ca asta. ~n 1976 vine salvareaodat\ cu primirea `n armat\ cumspunea un comentator francez,`n perioada aceea, ̀ n China, primi-rea `n armat\ era echivalent\ cuun soi de c`[tig la loterie, aveai din-tr-odat\ mas\ gratis [i acoperi[deasupra capului.

Apoi, s`nt foarte amuzan]i ceicare se pretind lupt\tori pentrudrepturi [i liber\ expresie `ntr-olume ca a noastr\, `n care vorb\-ria e permis\ (fapta mai pu]in). Ocarte a lui Mo Yan a fost interzis\,nu a avut `ntotdeauna o rela]ie ve-sel\ cu autorit\]ile. L-a l\udat cunaturale]e pe Gao Xingjian (chine-zul cu cet\]enie francez\) atunci

c`nd a luat Nobelul, de[i uniuneascriitorilor din care face parte [itoat\ media au preferat s\ ignoreevenimentul. La un tip ca Mo Yan,lumea pove[tilor rurale, duritatea[i nebunia unor ]\rani (cu bauze debanditism), fabrican]i de rachiu,puterea unor figuri feminine, toa-te astea chiar s`nt mai importante,nu e neap\rat fofilare, evitare aresponsabilit\]ii critice. E filosofiede supravie]uitor [i `n]elepciunede ]\ran.

Eu nu am `n]eles `n repro[urilela adresa acestui scriitor ce ̀ nseam-n\ pentru critici curajul , de cetrebuie el s\ se manifeste exacta[a cum vor ei. Cum spune [i MoYan, nu pot s\ vorbesc, atunciscriu, mai ales c`nd m\ raportezla un regim autoritar, nu glum\.

Mo Yan vine cu nuan]ecare conteaz\

~l cred [i c`nd spune c\ acum, du-p\ premiul Nobel, ì e fric\ de to]icei care `l urm\resc cu lupa, ìcaut\ `n toate textele vechi [i noi,`n care [tie c\ uneori gre[e[te. ~n-s\ eu pun `n oglind\, de exemplu,Sorgul ro[u, romanul s\u din 1987,[i ecranizarea lui Zhang Yimou,premiat\ cu Ursul de Aur. Filmulv\zut acum e mult mai conformist[i mai previzibil simbolic dec`t car-tea. Personajele s`nt simplificate in-credibil, practic toat\ savoarea ro-manului e f\cut\ harcea-parcea.Singurul lucru cu care r\mì estez`mbetul extraordinar al actri]ei-simbol at`tea decenii, Gong Li, fos-ta iubit\ a regizorului, apoi so]iaunui miliardar singaporez (de ca-re a divor]at dup\ c`]iva ani).

Un artist chinez mult mai cu-noscut dec`t scriitorul nostru, AiWeiwei, ne poate da o idee mai cla-r\ despre ce poate `nsemna luptachinez\ cu puterea. Po]i s\ fii [ifoarte critic cum a fost el, dar po]ifi [i consultant arhitect la constru-irea marelui stadion olimpic dela Beijing. Arta e s\ te opui, dar s\[i rezi[ti `n regim, se pare. Ai Wei-wei are un bun renume, lumea ìaplaud\ curajul. Ultima isprav\ afost parodierea celebrei melodiicoreene Gangnam Style: dansul cumìnile `ncruci[ate a fost `nso]itde c\tu[e, trimiterea fiind clar\.Dar dac\ ne uit\m la interviuriledate de Mo Yan `n ultima vreme,vom g\si adev\ruri profunde ex-primate direct, f\r\ perdea, f\r\re]ineri. Putem spune, da, c\ [i noii,[i vechii lideri ai Partidului Comu-nist Chinez (tocmai a fost al 18-leacongres, unde s-a f\cut schimbareade gard\) fac critica corup]iei, c\

s`nt `ngrijora]i de diverse efectesecundare ale capitalismului destat promovat `n ultimele dou\ de-cenii. Mo Yan adaug\ `ns\ nuan]ecare conteaz\: el spune c\, `ncet-`ncet, culmea ironiei, China ajun-ge s\ semene cu acea Chin\ r\stur-nat\ de revolu]ionarii comuni[ti,o ]ar\ plin\ de mandarini capita-li[ti, cu o groap\ imens\ c\scat\`ntre s\raci [i boga]i, `ntre biro-cra]i atotputernici [i cet\]eni der`nd (`ntr-un roman de-al s\u, re-la]ia asta e transpus\ dur direct `nscene de canibalism).

Despre lupta cuimediatul, cu foametea [i puterea local\

~n rest, spune Mo Yan, unii potstriga nemul]umirile `n strad\, darar trebui s\-i toler\m [i pe cei ca-re stau ascun[i `n camerele lor [ifolosesc literatura ca s\-[i expri-me opiniile . Cartea care i-a fostinterzis\ o bucat\ de vreme (S`nifrumo[i, fese frumoase formafrust\ a titlului `mi apar]ine, nua fost `nc\ transpus\ `n române[-te) prinde de toate, ocupa]ie japo-nez\, dar [i problemele Revolu]ieiCulturale sau corup]ia recent\.Fresca, saga de familie s`nt unelteliterare nu at`t de marcate istoric.Culmea e c\ ace[ti scriitori aparentevazioni[ti cred mai mult `n mesa-jul literar dec`t unii comentatorivestici care sau vor politic\ pe fa-]\ [i protest total sau vor avansteoretic [i estetic.

Sorgul ro[u e o lectur\ dificil\,aminte[te cumva [i de esopismulromânesc, cel de bun\ calitate, `n-s\ for]a personajelor e incomensu-rabil mai mare. Efortul traduc\-torului, pe m\sur\ (s-a [i spus c\Mo Yan a avut parte de un norocproviden]ial cu traduc\torul s\u`n englez\, Howard Goldblatt): `nromâne[te sun\ foarte bine tra-ducerea din chinez\ ì apar]inelui Dinu Luca. Interesant e c\ seprecizeaz\ c\ din edi]ia de fa]\lipsesc dou\ capitole care au fostad\ugate ̀ ntr-o edi]ie ulterioar\ (jo-curile cu cenzura, cel mai proba-bil). Iar ideea fundamental\, ceacare r\zbate toate zecile de romaneale lui Mo Yan, este una singur\:`ntre tabere diverse aflate `n r\z-boi, stau oamenii care lupt\ cuimediatul, cu foametea sau cu pu-terea local\. Yu, bunicul naratoru-lui, e un personaj incredibil, ban-ditul ]\ran care [i-a f\cut oaste [ichiar ajunsese la un moment datsperan]a bandi]ilor c\ ar putea de-veni un soi de rege al ]inutului:

Na]ionali[tii s`nt ni[te tr\d\tori,comuni[tii s`nt plini de viclenie:`n China, cel mai bine e s\ fie un`mp\rat! , ì spune un tovar\[ deband\ care citise c\r]i de istorieroman]at\ a Chinei. Citi]i Mo Yan,nu l\sa]i comentatorii s\ v\ direc-]ioneze opiniile. Mai ales atuncic`nd vine vorba de China, un t\-r`m `ndep\rtat la care capitalismulvestic se `nchin\ prudent, dar fa]\de care, atunci c`nd intr\m `n me-diul artistic, prinde o nea[teptat\vigoare critic\.


carte « 11

Primele cuvinte-cheiedup\ decernarea Nobeluluipentru literatur\ 2012, pel`ng\ „cine-i \sta?“, aufost Mo Yan `nseamn\ „nuvorbi“/„taci!“. Au zburatimediat on line metaforelecu cenzura chinez\ [ipanseurile cu Mo Yan – unsoi de „om al regimului“,emise inclusiv de preten-den]i la Nobel români.

Taci [i scrie. Cine, ce e Mo Yan,Nobelul literar al lui 2012

Afi[ul filmului Sorgul ro[u


12 » avanpremier\

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din volumulVie]i m\runte, de SándorZsigmond Papp, care vaap\rea `n cur`nd la EdituraPolirom, `n colec]ia„Biblioteca Polirom. Proz\XXI“, `n traducerea luiMarius Tabacu. Volumulva fi disponibil [i `n edi]iedigital\.

– Fragment –

Cineva suna insistent la u[\.De `ndat\ ce f`[ìtul discret al

creionului a `ncetat, zgomotele dincurte s-au `nte]it. Probabil c\ sies-ta s-a terminat. Rudolf s-a uitat in-dispus la ceas. Era aproape cinci[i jum\tate.

Cine e? a strigat el din buc\-t\rie.

Lini[te. Cel\lalt nu a auzit saunu a vrut s\ aud\. Apoi, `n timp ce`[i t`r[ìa pa[ii spre u[\, [i-a amin-tit cine putea fi. Ieri, peste drum decatedrala ortodox\, s-au dat m\run-taie de pui, tac`muri, cum li se zi-cea, dar atunci, cine [tie de ce, luii-a sur`s norocul: pe l`ng\ labele, g`-turile [i aripile violet-g\lbui, cade obicei, `n pung\ erau ascunse[i dou\ pulpe `ntregi. Poate c\ nufuseser\ preg\tite pentru el, dar

p`n\ [i `n cele mai precise meca-nisme se mai strecoar\ c`te un firde praf. Gre[eala lui a fost c\ nu[i-a putut ascunde bucuria fa]\de nea[teptata captur\ [i a ie[it dinmagazin cu fa]a luminat\ de vic-torie. Iar Rakucsinec, care r\m`neap`n\ se termina toat\ marfa, ca s\vad\ cine ce a primit, l-a dibuit din-tr-o ochire. Nu se putea spune c\ l\-c\tu[ul acela ageamiu, nazistul a-cela de operet\, cum `l porecleaupe la spate, ar fi luat caimacul depe bun\t\]i. Nici pomeneal\. Nus-ar fi `njosit `ntr-at`ta. Ci, dup\ce-[i f\cea fiecare cump\r\turiledup\ cum ì sf\tuia el iar de la ovreme toate se f\ceau numai la co-manda lui , trecea prin vecini cas\ se intereseze discret dac\ s`ntmul]umi]i, dac\ le ajunge pentrupr`nzul de onomastic\ sau pentrutortul de mult promis. {i atunci secuvenea s\ i se ofere c`teva ou\, obucat\ de carne, o por]ie de cafea,[i nimeni nu avea obrazul s\-i deaorice resturi sau zg`rciuri pe deo parte pentru c\ domnul e domn[i-n [an], iar pe de alta pentru c\,f\r\ sfaturile lui, puteai s\-]i iei lu-mea-n cap. Dar avea mare grij\ caasta s\ nu par\ o jecm\neal\ [i a-facerea s\ r\m`n\ `n limitele bu-nului-sim], fiindc\ ordinea se ba-zeaz\ pe recuno[tin]\.

Am onoarea, r`dea el `n fa]au[ii.

{tiam c\ ve]i veni, a dat Ru-dolf din cap.

A]i avut o presim]ire? Eucred c\ presim]irile salveaz\ vie]i,a recitat Rakucsinec, `mbr`ncin-du-l pur [i simplu pe b\tr`n p`n\`n antreu.

De acolo, buc\t\ria era la un sin-gur pas.

Dac\ m-ar fi ascultat cumna-tul meu [i nu s-ar fi apucat s\ re-pare boilerul mahmur [i cu mìni-le ude, ar avea [i acum cu ce s\-[im`ngìe nevasta, a mai zis el [i aamu]it brusc.

Din buc\t\rie se prelingea mi-rosul fripturii de pui. O arom\ pli-n\ de condimente. Rakucsinec a tre-s\rit de parc\ l-ar fi `njunghiatcineva.

Presupun c\ nu a]i venit doarca s\-mi spune]i povestea asta, nu-ia[a? l-a `ntrebat Rudolf.

~mi place c\ nu pot s\ v\ iauniciodat\ pe ocolite. Dumneavoas-tr\ merge]i `ntotdeauna drept la]int\.

A]i mai aflat ceva? Ne-ar prin-de bine un pic de zah\r.

Dar de ce nu mi-a]i spus, vai,de ce nu mi-a]i spus? `[i pocni eldegetele nervos.

V\ spun acum. Acum, acum... numai c\ eu

nu s`nt pe[ti[orul de aur, care s\ v\satisfac\ orice dorin]\ pe loc.

De obicei, pe[ti[orul e cu treidorin]e.

Specia aia a disp\rut de mult. Nici nu e de mirare, dac\ ni-

meni nu-i mai d\ drumul `n ap\.Rakucsinec s-a f`st`cit. Metafo-

rele nu erau specialitatea lui: c`ndocolea prea mult subiectul, obosea.Apoi [i-a smucit c\ma[a at`t debrusc, de parc\ ar fi vrut s\-[i scu-ture imprimeurile de pe relon.

Poate s\pt\m`na viitoare. L`n-g\ cinematograful Victoria... Dardeocamdat\ nu e sigur, a[a c\, v\rog, s\ r\m`n\ `ntre noi.

Mai `ncape vorb\? Eu doar v-am atras aten]ia!

Nu se [tie niciodat\ c`nd te ia gurape dinainte.

Bine, s\ v-o `mpachetez sau oduce]i `n m`n\?

Ce? l-a privit surprins Ra-kucsinec.

Ceea ce vre]i s\ `nfuleca]i.Pulpa aceea de pui.

Asta l-a dat gata. Nu se a[teptala a[a ceva. La un asemenea atacsau ce-o fi fost \la. Iar el trebuia fies\ r\spund\ c\ nici vorb\ de a[aceva, ceea ce ar fi fost pur [i simpluo t`mpenie, ca s\ nu mai pun\ lasocoteal\ ce ar fi auzit de la so]ialui, fie s\ intre `n joc [i s\ i seduc\ vestea c\ e un profitor f\r\scrupule.

P\i, m\car `ntr-o bucat\ deh`rtie, dac\ nu ave]i altceva.

O secund\.Rudolf a `nceput s\ scotoceas-

c\ printre ziare. Rakucsinec `[i[tergea fruntea `n dreptul u[ii dela intrare. Se vedea pe fa]a lui c\ nu`ndr\znea s\ mai fac\ nici un pas.S\ vad\ care va fi pulpa lui. Pentruc\ nu exist\ dou\ pulpe la fel. I sep\rea c\ nu s-a mai sim]it at`t dedezorientat de anul trecut, dinain-te de Cr\ciun, c`nd l-au alungat dela coada la fructe. Se b\gaser\ por-tocale [i s-a postat acolo, cu amiciilui, de la trei diminea]a. Ce-i drept,nu i-a anun]at pe cei din cas\, ceeace era de `n]eles: voia s\ le fac\ osurpriz\ un pic de miros de porto-cale pe sub brazi. Fiindc\ mirosulacela se r\sp`nde[te cel mai bineprin ganguri, se strecoar\ prin cr\-p\turile ferestrelor, prin n\rile oa-menilor, direct `n creier! P`n\ pela cinci `[i spuseser\ toate bancu-rile cu soacre [i atunci unuia din-tre ei i-a venit ideea ca l\c\tu[ul s\dea o fug\ dup\ pachetul de c\r]i,fiindc\, cu un [eptic, timpul ar tre-ce mai repede. Au [i a[ezat o sc`n-dur\ pe lada de gunoi, ̀ n chip de ma-s\. El locuia cel mai aproape, a[ac\ nu a avut ce s\ zic\. Dar acas\, ̀ nc\ldura paturilor desf\cute, nu amai sim]it presiunea timpului. Lo-cuin]a era plin\ p`n\ la refuz de res-pira]ii ademenitoare. Somnul carese prelingea din toate firidele l-a ̀ n-v\luit ca mierea. S-a g`ndit s\-[idea jos doar un pic pantofii, c\cib\ie]ii nici nu vor observa dac\ `n-t`rzie cinci minute. {i-a potrivit cea-sul interior: la [i un sfert va fi dinnou la coad\. Creierul lui era ca unceas de[tept\tor. Eu am un cap el-ve]ian!, obi[nuia el s\ se laude cut`mpenia asta. S-a ghemuit sub pla-puma cald\.

S-a trezit la lumina zilei. ~n locu-in]a goal\, `ncremenit\. So]ia l-al\sat s\ doarm\! De ce s\-l fi sculat?Doar de ieri era `n concediu. L-al\sat deci s\ se odihneasc\. S-a `m-br\cat cum a apucat. ~ntr-o clip\ afost la poart\, `ntr-un minut, la ca-p\tul str\zii Str\duin]ei [i apoi, `ndou\ minute, pe Petru Groza. Tro-tuarul era deja negru de oameni.Nici un cunoscut `n jur. Unde or ficolegii lui? Nici o for]\ de pe lumenu l-ar putea ajuta s\ intre ̀ n maga-zin, ca s\ arunce o privire. Nu ianimic, vrea doar s\ vad\ ceva, urlael. L-au luat peste picior. Un b\rbatcu c\ciul\ l-a tras de guler din fa-]a intr\rii. ~nva]\ ce-i ordinea, urlamul]imea la el. Coada era de nerecu-noscut: mare, umflat\. La intrarea

`n aprozar erau c`te trei. Iar ca-p\tul luase deja col]ul pe 1 Mai [ipoate c\ ajungea p`n\ la ceasul elec-tric. Asta ar `nsemna o dup\-amiaz\`ntreag\, `[i spuse el, palid la fa]\.Vedea plase pline de portocale,iar `ntre ele doar c`teva mai verzi.Cubaneze, spuse cineva. Cu coajasub]ire. Ar fi vrut s\ le[ine, dar nureu[ea. Apoi a r\mas neputincios,cu ochii la fe]ele radioase care sestrecurau afar\ din magazin. Sesim]ea p\r\sit. A [i uitat c`nd apl`ns a[a ultima oar\.

S\ [ti]i c\ eu s`nt foarte bunla c\r]i, se `ntoarce Rakucsinecdin u[\.

O spune pe un ton confiden]ial,de parc\ ar vrea doar s\-[i dreag\glasul. E r`ndul lui Rudolf s\ fiesurprins: deci nu pentru pulpa depui a venit?

Poker, ulti, canast\, mi-e totu-na. Dar pot s\ `nv\] [i ceva nou,dac\ trebuie, spune el repezit.

{i de ce-mi spune]i mie asta? P\i, dac\ lipse[te cineva,

pute]i s\ m\ chema]i oric`nd. Eurezist [i p`n\ diminea]a dac\ nu seia curentul, zice el r`z`nd.

I se v\d din]ii m\run]i, de copil.Rudolf nu `n]elege nimic, iar

asta `l enerveaz\. De ce ar juca elc\r]i cu am\r`tul \sta? Dar [i l\-c\tu[ul `ncepe s\ se jeneze. Simtec\ ar trebui s\ fie mai explicit. Numai are rost s\ fac\ aluzii.

P\i, nu la dumneavoastr\ vin\ia `n fiecare s\pt\m`n\? M-amg`ndit c\ ave]i nevoie [i de un al pa-trulea om.

Cine v-a spus? Vorbe[te lumea. Cine? A[a mi-au spus [i Mecseki,

[i Dan Vlahil\. Cred c\ s-ar b\ga[i ei...

Frumos! Foarte frumos! Mec-seki e de `n]eles, fiindc\ de c`nd ecu musca pe c\ciul\, se folose[tede orice ocazie ca s\-[i mai spele unpic din p\cate, dar doctorul? |[tiastau bine. To]i bolnavii ì dau c`teceva. Niciodat\ nu l-a v\zut cu o]igar\ mai proast\ dec`t Kent `ngur\. ~i v`jìa capul. Da, asta e! |[-tia umbl\ dup\ Nicu Zmeur\! Mu-safirul lui. Idio]ii! Ling\ii dracu-lui! Ei cred c\ o partid\ de c\r]i ede ajuns ca s\ te po]i apropia decineva? C\ dac\ a]i b\ut o dat\ cotla cot, nu te mai ̀ n[fac\? Ce-i drept,nu prea are de ce s\ se pl`ng\, fi-indc\ `n casa lui Nicu Zmeur\ s-apurtat `ntotdeauna impecabil. Maibine zis, nu a curs `nc\ nici o pic\-tur\ de s`nge. Are [i martori c\ ̀ [i

AUTORUL

N\scut `n anul 1974, la R\d\u]i, Sándor Zsigmond Papp [i-a f\cutstudiile la Satu Mare [i Cluj. Din anul 1995 este jurnalist, iar din2005 este coordonatorul departamentului cultural al cotidianului

Népszabadság de la Budapesta.

Sándor Zsigmond Papp –Vie]i m\runte


gole[te singur scrumiera. Dar ui-ta]i-v\ la Kalcsek! Se repede dinprima clip\ la b\utur\ [i nu trecenici o or\, c\ e deja beat cri]\. Pen-tru c\ a[a nu vede, nu aude nimic.Chiar dac\ s-ar `nt`mpla ceva, elnu ar putea fi implicat dec`t celmult prin prezen]\. Cu toate c\ i-aexplicat de nenum\rate ori admi-nistratorului s\ nu se cace pe el,pentru c\, oric`t ar p\rea de cu-rios, Zmeur\ vine la el doar ca s\discute. S\ se deconecteze. Nimicmai mult. Dar Feri Kalcsek cl\ti-na din capul lui trist [i p\ros [izicea c\ ei au discutat deja asta cuso]ia lui, a[a c\ Rudolf s\ fie lini[-tit, pentru c\ a[a e cel mai bine [imai sigur pentru toat\ lumea. ~ns\Kalcsek bine`n]eles c\ nu-[i d\ sea-ma c\ `n ultimul timp are pielea lu-cioas\ ca ceara, iar obrajii ì at`r-n\ pleo[ti]i, de parc\ [i-ar fi uitatmenirea. Omul pare ponosit dincap p`n\-n picioare, ca un paltonde care r`d [i negustorii de vechi-turi. {i degeaba `[i bag\ mìnile `nbuzunare, c\ ì tremur\ [i acolo.Copiii `l arat\ cu degetul pe la spa-te, fiindc\ d\ impresia c\ s-ar jucatot timpul cu scula. Nimeni nu ̀ n]e-lege de ce `mb\tr`ne[te at`t de re-pede. E cu cinci ani mai t`n\r dec`tRudolf, dar pare de [aptezeci deani. Oare unde se gr\be[te? Saupoate c\ asta e metoda lui secret\de a se sinucide.

Nu au trecut nici patru ani dec`nd Kalcsek mai b\tea dealurilecu televizorul lui Sport, ca s\ prin-d\ meciurile din preliminarii. Fi-indc\ `n curte, `n afara propagan-dei, totul se vedea cu purici, de par-c\ toat\ lumea ar fi fost curioas\s\ vad\ a[a ceva sau poate c\ f\-ceau [i ei parte din politica oficia-l\. Atunci s-a iscat zvonul c\ spor-tul era doar un pretext, un [iretlic,pentru c\ de fapt pe Kalcsek `l in-teresa politica. Avea ideea fix\ c\,`n cur`nd, vor veni americanii s\fac\ ordine pe aici, fiindc\ la ei avenit la putere un pistolar [i \la nuse joac\, una-dou\ le bag\ ru[ilorpumnul `n gur\. Cic\ de aia se du-cea Kalcsek pe dealul Csemergi,s\ vad\ pumnul acela. S\pt\m`n\de s\pt\m`n\. Dup\ o vreme, totparterul s-a umplut de o team\

amestecat\ cu speran]\. De o a[tep-tare `nfiorat\, pentru c\ nu existanici un locatar care s\ nu-l fi v\-zut m\car o singur\ dat\ pe JohnWayne r`njind dinaintea unor in-dieni `mpu[ca]i. {i pe lumea astanu exist\ un sentiment mai t`mpitdec`t speran]a. Pentru c\ omulnici nu-[i d\ seama cum `ncepe s\se poarte de parc\ ar putea s\ fac\bancuri `n gura mare, chiar `n mij-locul cordoanelor de paz\ de la fes-tivit\]i, s\-[i m`zg\leasc\ tot carne-tul de partid [i nici s\ nu tresar\c`nd este legitimat. Dac\ are cevanoroc, e considerat pur [i simplunebun [i b\ie]ii duri se distreaz\un pic cu el, fiindc\ au [i ei dreptuls\ se destind\ pu]in. Dar dac\ nu,atunci urmeaz\ ni[te ani grei, du-p\ care devine ]icnit de-a binelea.Asta dac\ `ntre timp nu ajunge fo-chist `n iad. Dar locatarii s-au cul-cat pe o ureche, f\c`ndu-se c\ nicin-au auzit de iad sau c\, `n cel mair\u caz, acolo era plin de majoretecu t\vi pline de sucuri, iar `n locultartorului st\ Kalcsek, ̀ n blugi pres-p\la]i originali. Au `nceput s\ ai-b\ aluri arogante [i retrograde, `[isavurau ceaiul r\sfoind ziarul de di-minea]\, de parc\ `n el nu ar scriezi de zi acela[i lucru, [i strigau du-p\ mili]ienii cu mitraliere, de parc\sarcina lor suprem\ ar fi fost s\le indice lor drumul sau s\ apere,dup\ fiecare ploaie, rochiile cucoa-nelor de [oferii cu mania vitezei.Degeaba [i-a adus Kalcsek pe veran-d\ caietul cu p\tr\]ele, `n care `[inota rezultatele de la olimpiad\ saugrupele de la campionatul mon-dial de fotbal, fiindc\ to]i `l cerce-tau cu privirea c`nd se `ntorcea dinescapadele lui. O fi venit deja pum-nul acela sau mai aveau de a[tep-tat c`teva zile?

Nu se [tie ce s-ar fi `nt`mplatdac\ televizorul lui Veterényi nu arfi vorbit deodat\ ruse[te. Tocmaila timp.

Veterényi, inginerul mecanic, [ifiul lui mai mare, Lajoska, au n\s-cocit o metod\ prin care s\ `ncro-peasc\ o anten\ cu care s\-i prind\pe unguri [i acas\, f\r\ s\ se maica]ere p`n\ la caban\. L-au luat peKalcsek ca asistent. La ̀ nceput [i-au`ncercat norocul cu ni[te mon[tride antene, care se ̀ n\l]au deasupra

paratr\snetului. Zg`riau norii ca-re pluteau mai jos. I-au sucit `ntoate direc]iile, dar degeaba: pe e-cranul Orionului nu se vedeau de-c`t purici. Apoi au `ncercat cu totce le era la `ndem`n\. Rudolf s-adistrat cel mai tare de gr\tarul`ndoit, la care Kalcsek a ad\ugatni[te aripioare de aluminiu [ter-pelite astea, cic\, erau `n stare s\fac\ minuni. Curtea era cuprins\de o invidie unanim\, pentru c\[tiau c\, dac\ le iese, au c`[tigatlozul cel mare: gaborii le-au promispe nev\zute valut\ [i dou\ cartu[ede ]ig\ri bulg\re[ti pentru anten\.

Lajoska era responsabil cu pu-ricii. Privea `ncremenit ecranul`n timp ce Kalcsek [i cu taic\-s\ureglau ultima lor g\selni]\ [i stri-ga prin u[a deschis\ de la pod da-c\ observa cea mai mic\ schim-bare. Dup\ c`teva zile f\cea dejadistinc]ie `ntre puricii compac]i,care p`rìau, [i exemplarele mailuminoase, alburii, care nu preves-teau nimic bun. Dar `ntr-o zi bine-cuv`ntat\ de martie, ecranul Ori-onului a fost invadat de ni[te pu-rici cenu[ii, necunoscu]i, apoi dec`teva dungi negre, pentru ca din-tr-odat\ totul s\ `nceap\ s\ se lim-pezeasc\, de parc\ s-ar `nsenina,iar puzderia de purici zglobii s-a co-masat `n c`teva pete inteligibile.Urletul de izb`nd\ a umplut podul.{i, `ntr-adev\r, dup\ c`teva mi-nute, din v\lul cenu[iu a ap\ruto fiin]\ uman\ cu p\rul ondulat,]in`nd `n m`n\ o foaie de h`rtie.F\r\ `ndoial\, un crainic. Apoi,dup\ ce tat\l lui a mai mi[cat unpic instala]ia [i a `nv`rtit cu grij\butoanele, a sosit, `n [oapt\, pu-]in bolborosit, [i vocea. Au r\masstan\ de piatr\. Norocul care leb\tea la u[\ i-a paralizat pe to]i.St\teau cu urechile ciulite, vr`nds\ prind\ c`t mai repede c`teva cu-vinte inteligibile din vacarmul a-cela confuz. Kalcsek d\dea din buzeemo]ionat, c\ut`nd s\ `n]eleag\limba aceea venit\ din cer, iar Ve-terényi [i-a lipit urechea de difu-zor. Apoi s-au ̀ ndreptat brusc am`n-doi, b\t`nd `n retragere.

Ce e? a ]ipat Lajoska. Nimic, a spus el `n cele din

urm\. Vorbe[te ruse[te.So]ia lui nici nu a `ntors capul.

{i-a aranjat ostentativ rochia [i a

`nceput s\ [tearg\ por]elanuriledin vitrin\. Le tr`ntea pe mas\ u-nul dup\ altul. Veterényi a tradus`n [oapt\ c`teva cuvinte pe carele-a deslu[it, iar Kalcsek z`mbeade parc\ nici nu s-ar fi a[teptat laaltceva. Fiindc\, oriunde ne-amuita, nu vedem dec`t acest marenimic, nimic, nimic, a repetat el`ntruna p`n\ a doua zi. Ceilal]i nu[tiau ce s\ cread\. S\ fi fost o alu-zie la undele acelea invizibile, r\s-p`ndite peste tot, dintre care, din-tr-o eroare, nu ajungeau la ei dec`tcele din ]ar\ [i c`teva resturi ru-se[ti? Cu toate c\, dac\ st\m s\judec\m, a ad\ugat Rudolf, pestecasa noastr\ clocote[te o lume `n-treag\ [i nu trebuie dec`t s\ ridi-c\m m`na ca s\-i sim]im fiorii.

Toat\ lumea a fost de acord c\era o piaz\ rea, care ar putea com-promite `ntreaga ac]iune. Din di-minea]a aceea, nimeni nu l-a mai`mbiat pe Kalcsek cu cafea [i aproa-pe c\ i-au r`s `n nas c`nd a pariatdou\ sute de lei pe Italia pentrutitlul de campioan\ mondial\ lapronosportul lor intern. Numai c\tehnicianul nu s-a dat b\tut `n fa-]a faptelor: urca dealul tot mai des[i venea din dou\ `n dou\ s\pt\-m`ni la Veterényi cu c`te o nou\ ideen\stru[nic\. Cu aliaje de metale

pre]ioase, cu instala]ii `n form\ deglob, cu cabluri din import... Dardegeaba: vidul l\ptos se instalasedefinitiv ̀ n Orion. Gr\mada de fiervechi din vecini abate semnalul,i-a explicat Kalcsek `ntr-o dup\-amiaz\ ploioas\, uit`ndu-se at`tde `ncruntat la dealurile de la mar-ginea ora[ului, de parc\ ar fi vruts\ le mute cu privirea din loc.

Dar p`n\ la urm\ totul s-a aran-jat: italienii, sub conducerea luiRossi, i-au triplat lui Kalcsek sute-le, iar teama a revenit `n vechea eimatc\ protectoare. Ea nu s-a rev\r-sat din nou dec`t atunci c`nd de laMoscova a venit vestea c\ Brejnevera pe catafalc, iar difuzoarele din`ntreprinderi au decretat o zi dedoliu. Pe deasupra, nu era nici unindiciu `n acele momente de criz\c\ ar fi ap\rut vreun tanc ameri-can la cap\tul str\zii Str\duin]ei,m\car ca s\-l salveze pe Kalcsek.Pentru c\ atunci nici un om cu sca-un la cap nu mai d\dea doi banipe pensia tehnicianului. Probabilc\ pe Kalcsek `l vor `nmorm`ntade viu. Iar cu Veterényi s-o vedeace-o fi.

Fiindc\ [i s`nt mul]i gata s\jure asta `n timpul emisiunilordin ziua de doliu s-a auzit ̀ n surdi-n\ cum se tot trag ni[te pumni.

CARTEA

~ntr-un ora[ fictiv, locuitorii români, maghiari [i germani,aduna]i cu to]ii sub umbrela im-perativelor dictate de vremu-rile `n care s-a `nt`mplat s\ senasc\ tr\iesc sub teroarea isto-riei: de la nesiguran]a din aniide dup\ sf`r[itul r\zboiului p`n\la c\derea comunismului [i `n-ceputurile unei vie]i noi, de ca-re oamenii ar fi gata s\ se bu-cure, dac\ ar reu[i s\ vad\ din-colo de harababura iscat\. Per-sonajul principal al romanuluieste, nea[teptat, un apartament,24, de la etajul al doilea, de pestrada Str\duin]ei nr. 24. Apar-tamentul `[i schimb\ locatariicu indiferen]a cenu[iului rea-v\n, `mbibat pentru totdeauna`n pere]i: un delator sinuciga[,

un [tab de partid sc\p\tat, untor]ionar pe care schimbareade regim nu-l `mpiedic\ s\-[ivad\ de ale lui, cum [tie el maibine.

SEMNALE

avanpremier\ « 13

Filip Florian, Toate bufni]ele, edi]ie cartonat\, carte publicat\ [i `nedi]ie digital\, colec]ia „Fiction LTD“, 280 de pagini, 34.95 lei

Dac\ oamenii, to]i oamenii, s-ar s\tura `ntr-o bun\ zi de po-ve[ti, cred c\ sufletele s-ar usca, s-ar topi [i lumea ar ar\ta caun pustiu. O asemenea nenorocire n-o s\ se `nt`mple `ns\ preacur`nd, nici s\pt\m`na viitoare, nici la toamn\, nici peste omie de ani. ~naintea ei, cu siguran]\, o s\ se petreac\ alte milioa-ne [i milioane de fapte, [uvoiul vie]ii o s\ curg\ mai departe,cu furtuni [i `ndr\gostiri, cu boli [i r`sete de copii, cu r\zboaie[i prietenii, cu crize financiare [i meri `nflori]i, cu alb, cu ne-gru [i cu infinite nuan]e de gri. Iar faptele, `ntotdeauna, vor fiurmate de pove[ti, de-o mare de pove[ti, fiindc\ fiecare fapt\se vede cu ochi diferi]i, `n fel [i chip. S`nt pove[tile noastre, aletuturor, f\r\ de care am muri de sete, ne-am pr\p\di. La sf`r-[itul sf`r[itului, zic eu, o s\ existe un singur mare regret, c\nu-l vom mai putea povesti. (Filip Florian)

Gabriela Adame[teanu, Var\-prim\var\, carte publicat\ [i `n edi]ie digital\, co-lec]ia „Seria de autor «Gabriela Adame[teanu»“, 312 pagini, 27.95 lei

~i revine cititorului menirea de a reconstitui coeren]a epic\, umpl`ndgolurile [i ref\c`nd leg\turile dintre episoade [i personaje, dincolo de frag-mentarea structurii de suprafa]\. Gabriela Adame[teanu construie[teastfel un roman latent formul\ narativ\ hibrid\, utilizat\, printre al]ii,[i de Milan Kundera `n Ridicole iubiri... (Carmen Mu[at)

~n leg\tur\ cu proza scurt\ a Gabrielei Adame[teanu `nc\ exist\ o pre-judecat\ critic\. Nuvelelor [i povestirilor li s-a rezervat un rol modest:de poligon de `ncerc\ri narative, `n vederea Romanului. Realitatea e totu[ialta. Proza scurt\ a Gabrielei Adame[teanu are ceea ce se nume[te auto-nomie artistic\. Eu nu cred c\ tema `n sine conteaz\ `n literatur\. Nu exis-t\ teme mari [i teme mici. Dar, atunci c`nd ajungem la concluzia c\ au-torul pe care l-am citit cu creionul `n m`n\ e unul excep]ional, `n genulextensiv al romanului [i `n regimul intensiv al prozei scurte, un dialogcu temele lui devine obligatoriu. (Daniel Cristea-Enache)

Unul dintre primele lungmetraje la ca-re a lucrat maestrul suspense-ului ,The White Shadow, poate fi vizionatacum gratuit, online, la un an dup\ce a fost redescoperit `n Noua Zeelan-d\, anun]\ Le Figaro .

~ncep`nd de joia trecut\, vreme dedou\ luni, site-ul US National Film Pre-servation Foundation (NFPF) difu-zeaz\ online unul dintre filmele din ti-nere]e ale lui Alfred Hitchcock, TheWhite Shadow (Umbra alb\), care afost redescoperit anul trecut, din `n-t`mplare, `n arhivele cinematografi-ce din Noua Zeeland\.

Este vorba despre un film mutdin 1923, care a fost realizat de brita-nicul Graham Cutts. Hitchcock, ca-re avea atunci doar 24 de ani, a lucratla film ̀ ntr-un rol multiplu: scenarist,

decorator, montajist [i asistent de re-gie, iar influen]a lui se vede `n produ-sul final. Umbra alb\, descris drept omelodram\ a c\rei ac]iune se desf\-[oar\ ̀ ntr-o atmosfer\ s\lbatic\ , spu-ne povestea a dou\ surori, una an-gelic\, alta diabolic\. Filmul con]inea[ase bobine. Au fost descoperite doartrei, care ast\zi pot fi vizionate pewww.filmpreservation.org.

Bobinele au fost reg\site printr-ogr\mad\ de filme mute donate arhive-lor `n 1993, dup\ moartea proiec]ionis-tului Jack Murtagh, care a lucrat `n-tr-un cinema din ora[ul Hastings (`nInsula de Nord a Noii Zeelande), `nprima jum\tate a secolului XX.

~n acele vremuri, cinematografe-le trebuiau s\ distrug\ copiile unuifilm la sf`r[itul perioadei de difu-zare, `ns\ Jack Murtagh a `nc\lcatregula [i a ad\postit bobinele `n gr\-dina sa.

Acum, speciali[tii arhivelor neoze-elandeze `[i bat capul s\ salveze co-lec]ia proiec]ionistului peliculelep\strate de acesta s`nt extrem de fra-gile, deoarece, `n epoc\, ele erau re-alizate dintr-un material extrem deinflamabil.

Un Hitchcock inedit [i gratuit, pe Internet


14 » interna]ional

Cred c\ The Wall atinge ocoard\ sensibil\ ce se ascun-de sub suprafa]a fiec\ruia

dintre noi , spune Waters ̀ n-tr-un interviu acordat postu-lui CBS, `ncerc`nd s\ explice

extraordinara popularitatea operei sale rock, la maibine de trei decenii de la lan-sare. Vorbe[te despre zi-durile care exist\ `ntre oa-meni, fie la nivel de fami-lie, fie la un nivel mai global.{i asta rezoneaz\ cu publi-cul . Succesul lui The Wallar putea fi datorat, `n opiniamuzicianului, faptului c\oamenii ̀ n]eleg c\ totul este

foarte sincer. Eu nu m\ pre-tind altcineva, scriu ceeace simt, nu exist\ nici unartificiu .

Nu cred c\ numele TheWall [i Pink Floyd vor `nce-ta vreodat\ s\ fie asociate[i nici nu ar trebui , spuneWaters, care a p\r\sit gru-pul `n 1985. ~n noul show, els-a str\duit s\ reproduc\ c`tmai fidel sound-ul albumu-lui original [i, not\ cu not\,sunetul chitaristului David

Gilmour, cu al]i muzicieni.Ceea ce a f\cut ziari[tii s\ se`ntrebe de ce Waters nu apreferat s\ lucreze cu fo[tiis\i colegi.

Exist\ un motiv pentrucare am p\r\sit Floyd-ul `n1985, am l\sat `n urm\ um-brela unui mare nume, con-fortul lui. Un motiv care nua disp\rut `n anii care autrecut , explic\ muzicianul.O decizie pe care n-a regretat-o

niciodat\, de[i drumul par-curs de atunci nu a fost tot-deauna u[or: ~n 1987, con-certam `n Cincinnati `n fa-]a a 1.500 de oameni, `ntr-osal\ de 4.000 de locuri, iar adoua zi David, Nick [i Rick(membrii Floyd din epoc\)au concertat `n acela[i ora[,pe un stadion, `n fa]a a 70.000de oameni. A sta `n fa]a ce-lor 1.500 de spectatori a fost oexperien]\ dintre cele care`]i c\lesc caracterul .

Dar Waters p\r\sise tru-pa cu drepturile asupra con-certului The Wall, iar oca-zia de a prezenta din nou al-bumul `n cadrul unui spec-tacol grandios a venit repede,odat\ cu pr\bu[irea Zidu-lui Berlinului. A fost nevoiede opt luni de munc\ pentrua organiza concertul, iar a-cesta a avut `n cele din urm\loc, pe 21 iulie 1990. A fostunul dintre cele mai mari e-venimente culturale din Ger-mania postbelic\, transmis`n peste 50 de ]\ri [i inter-pretat de Waters al\turi deorchestra unei filarmonici[i a unui cor din Berlinulde Est, a unei forma]ii mi-litare sovietice [i a unui

dream team de staruri in-terna]ionale. Nimeni nu [tiec`]i spectatori au fost, pro-babil peste 300.000. A fost o

noapte extraordinar\ , `[iaminte[te Waters.

The Wall a intrat `ntr-opauz\ de dou\ decenii, p`-n\ c`nd Roger Waters a re-activat spectacolul `n 2010,

unul dintre cele mai ambi-]ioase [i complexe show-urirock puse vreodat\ pe scen\ .Noul spectacol este readap-tat pentru stadioane, `ntruc`t,zice Waters, doream s\ revin`n America de Sud, unde nuexist\ s\li de concert. ~ntre1975 [i 1977, c`nd concertamcu Pink Floyd pe stadioane, nuprea eram `nc`ntat. Aveam

impresia c\ s`ntem deconec-ta]i de public, dar, de fapt, credc\aceast\ deconectare era ceadintre membrii grupului .

De asemenea, Waters adeclarat c\ munce[te la unnou disc, pe care `l constru-ie[te `n jurul unui c`ntecscris `n turneu . N-am maicompus un album din 1992 ,m\rturise[te muzicianul, nufiindc\ nu am mai compusnici un c`ntec, ci fiindc\ n-ammai g\sit `n mine ceva sufi-cient de coerent. Cred c\ amreg\sit aceast\ coeren]\ oda-t\ cu acest nou c`ntec .

Roger Watersreconstruie[te ZidulMembrul fondator al grupului Pink Floydva interpreta, din nou, celebrul s\u albumdin 1979, `n cursul unei serii de concerteeuropene, anul viitor. Va ajunge pentruprima oar\ [i `n România, `n august 2013.

Celebrul cineast David Lynch – care este[i pictor, [i fotograf, [i mare amator delitografii – a fost invitat de organizatoriisalonului Paris Photo s\ realizeze oselec]ie personal\ de 99 de imaginiprezentate `n expozi]ie care s\ fiestr`nse apoi `ntr-un album publicat la oeditur\ francez\.

Lynch s-a achitat de sarcin\, scrie Le Figaro , ale-g`nd imagini care, aidoma filmelor sale, spun po-ve[ti nelini[titoare [i stranii: un bordel gol, plin delumini str\lucitoare, realizat de Katharina Bosse, ofamilie de ]igani fotografiat\ vreme de mai mul]i anide Mathieu Pernot, un peisaj nocturn b`ntuit , de Oli-vier Metzger, o fotografie anonim\ `n care un grup deoameni pare reunit pentru un eveniment misterios.

Am v\zut mii de fotografii, dintre care le-am alespe cele mai puternice , explic\ Lynch, am redus se-lec]ia p`n\ am str`ns 99 de imagini. Nu [tiu dac\ exis-t\ o leg\tur\ `ntre ele, dar, `n carte, ele se `nl\n]uiecu u[urin]\. A[ putea spune c\ s-ar putea face un filmdup\ ele, fiindc\ par, `mpreun\, s\ spun\ o poveste.Sau s`nt ca o scen\, `n a[teptarea unui eveniment .

Lynch poveste[te c\ s-a apucat de fotografie dup\ce a realizat filmul Blue Velvet, c`nd a primit un apa-rat foto din partea unei firme, cu condi]ia s\ le tri-mit\ [i lor o fotografie. Imaginea trimis\ de Lyncha fost cea a unor furnici din buc\t\ria lui devor`ndun mic cap de om realizat din br`nz\, carne [i o pas-t\ folosit\ de legi[ti.

~mi place s\ fotografiez nuduri feminine , spu-ne regizorul, s`nt fascinat de infinita varietate acorpurilor, e uluitor [i magic s\ vezi c`t de diferit\este fiecare femeie. Fac fotografii foarte de aproa-pe, p`n\ c`nd corpul devine o abstrac]ie. De aseme-nea, `mi place s\ fotografiez uzine dezafectate, dup\ce natura a pus din nou st\p`nire pe ele .

David Lynch a descoperit multe similarit\]i `n-tre cinema [i fotografie: Fiecare cadru de film e o

imagine. Se aplic\ acelea[i reguli... compozi]ie, lu-min\... chiar dac\ nu vezi o imagine la fel atunci c`nde `n mi[care. Eu am `nceput prin a picta. Pentru mi-ne, pictura este activitatea cea mai privat\ din lume.E[ti singur. Cinemaul este, `n schimb, cea mai pu-blic\, munce[ti `n echip\. ~ntre acestea dou\, exist\fotografia .

Creat `n 1996, salonul Paris Photo a devenit celmai prestigios t`rg de art\ dedicat fotografiei istori-ce [i contemporane . El are loc `n fiecare an, la ju-m\tatea lunii noiembrie, la Grand Palais, `n Paris,[i str`nge laolalt\ arti[ti profesioni[ti, celebrit\]i [icolec]ionari de art\ modern\ [i contemporan\.


interna]ional « 15

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `̀ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `̀nnaappooiiaazz\\

La un an de la destr\-marea oficial\ a trupei,Bill Berry, Peter Buck,Mike Mills [i MichaelStipe au lansat cel mainou videoclip R.E.M.,Blue, melodie extras\de pe albumul din 2011,Collapse into Now.

Videoclipul a fost realizat deactorul James Franco, iaracesta a distribuit-o `n a-cest mic film pe starleta Lind-say Lohan, fosta vedet\ Dis-ney, mai cunoscut\ pentruve[nicele ei apari]ii `n tabloi-de dec`t pentru dovezile de ta-lent actoricesc.

~n spatele camerei de luatvederi se afl\ alt\ vedet\, fo-tograful de mod\ Terry Ri-chardson.

Blue este ultimul capitolal unui interesant proiect

cinematografic pus la calede trupa R.E.M. pentru ulti-mul s\u album, [i anume re-alizarea de videoclipuri pen-tru fiecare dintre piesele ap\-rute pe disc, clipuri regizate deFranco, Sam Taylor-Wood, JimHerbert [i vocalistul MichaelStipe.

Ideea a fost s\ prezent\m oversiune pentru secolul XXI aacestui album , a explicat Stipe,

am dorit s\ prezent\m cepoate ̀ nsemna un album ̀ n eraInternetului [i a YouTube .

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Scuze t`rziiRevista Hollywood Reporter , bibliaindustriei cinematografice americane,[i-a cerut scuze public pentru rolul ju-cat `n `ntocmirea, `n 1947, a unei listenegre ce a distrus carierele mai mul-tor scenari[ti, regizori [i actori acuza]ide comunism . Willie Wilkerson, fiulfondatorului revistei, a scris un edito-rial `n ultimul num\r din HollywoodReporter , `n care admite c\ tat\l s\ua fost motivat de ciud\ s\ publice olist\ de cinea[ti cu simpatii de st`ngacare, apoi, au intrat `n vizorul politicie-nilor angaja]i ̀ n v`n\toarea de vr\jitoa-re declan[at\ de senatorul McCarthy.De ce ciud\? Fiindc\ Billy Wilkersonse sup\rase c\ nu fusese primit `ntr-unclub exclusivist al [efilor Hollywood-ului, `n anii 20, c`nd `ncercase [i el s\`nfiin]eze un mic studio cinematogra-fic. Ca s\ se r\zbune, fondatorul revis-tei a decis s\ distrug\ vedetele du[-manilor s\i, acuz`ndu-le de simpatii co-muniste. Nimeni nu a cerut iertarep`n\ acum victimelor acestui Holoca-ust , a scris Wilkerson Jr. `n textulpublicat de Hollywood Reporter .

David Lynch: „~mi plac imaginile`n care se va `nt`mpla ceva“

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

SSeenniioorr eeddiittoorr::Lucian Dan Teodorovici

RReeddaaccttoorr-[[eeff::George Onofrei

RReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt::Anca Baraboi

SSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee::Florin Iorga

RRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo, Luiza Vasiliu.

CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungure-anu.FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Olti]a C`ntec.

CCaarriiccaattuurr\\::

Lucian Amarii (Jup).

GGrraaffiicc\\::

Ion Barbu.

TTVV:: Alex Savitescu.

AAccttuuaalliittaattee::

Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

PPuubblliicciittaattee:: tel. 0232/ 252294

DDiissttrriibbuu]]iiee:: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

AAbboonnaammeennttee:: tel. 0232/214100

TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

TTiippaarr:: Print Multicolor

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

~ntr-un interviu acordat revis-tei Vanity Fair , top-modelulKate Moss a dezv\luit asigura-rea ei financiar\ pentru even-tualitatea `n care [i-ar pierdeorice surs\ de venit: un tatuaj

cu doi porumbei, plasat pe spa-tele vedetei.

Secretul? Tatuajul a fost rea-lizat de pictorul german Lu-cian Freud, nepotul faimosu-lui Sigmund. Moss [i-a aranjato `nt`lnire cu Freud prin inter-mediul fiicei acestuia (BellaFreud, o creatoare de mod\),dup\ ce, `n 2002, declarase c\pictorul este persoana pe care[i-ar dori cel mai mult s\ o ̀ nt`l-neasc\. Lucian Freud mi-a po-vestit c\, pe vremea c`nd era `nMarin\, la 19 ani, f\cea multetatuaje pentru colegii s\i , apovestit Moss, mi-a propus: «Pots\ v\ fac [i dumneavoastr\ untatuaj. Ce a]i dori? Ce spune]ide ni[te animale?» .

~n cele din urm\, LucianFreud i-a tatuat top-modeluluidoi porumbei chiar deasuprafeselor, dar a realizat [i un cu-noscut portret al lui Kate Moss,tablou care, `n 2010, a fost v`n-dut pentru frumoasa sum\ de4,8 milioane de euro.

Un tatuaj pentru zile negre

Ultimul clip R.E.M.,plin de vedete


Alexia (guest): Bun\,fetelor, a[ dori s\ pun [i euo `ntrebare, poate carevadintre voi m\ poate ajuta.

Marian (administrator):Bun venit pe acest forum,Alexia. Sper s\-]i putem fide folos.

Ioana (membru): Ete lael, administratorul! Dac\femeia a `nceput cu bun\,fetelor , nu ]i-e clar c\ se a-dreseaz\ fetelor? Hop [i tu,repede! Spune, draga mea.

Marian (administrator):Ioano, poate vrei s\ vezicum `]i st\ cu contul sus-pendat trei zile...

Gina (membru): Hei, ce-icu voi? ~n]eleg, v-a]i desp\r-]it, n-a mers, dar asta nu`nseamn\ c\ trebuie s\ v\r\fui]i pe forum...

Alexia (guest): ~mi cerscuze, dar eu chiar am o pro-blem\. Prietenul meu sepl`nge c\ am s`nii prea mici.Zice c\ m\ iube[te oricum,dar c\ regret\ foarte tare c\nu s`nt mai... dotat\.

Ioana (membru): Drag\,prietenul t\u e un bou. Da-c\ zice a[a, `nseamn\ c\ nute merit\. De fapt, to]i b\r-ba]ii s`nt ni[te boi.

Marian (administrator):Am `n]eles aluzia. Alexia,

c`t de mici s`nt s`nii t\i? Po]is\ ne dai ni[te detalii, poa-te o fotografie, ceva?

Alexia (guest): Sincer,nu mi se par foarte mici.Dar el parc\ nu e nicioda-t\ mul]umit.

Gina (membru): Dar zi-mi,te rog, pe m\-sa o cuno[ti?Ea cum are ]`]ele?

Alexia (guest): Mama luie mega dezvoltat\. Dar, na,e [i geneticul [i sarcinile.

Gina (membru): Pe nai-ba. ~]i zic eu ce e, complexulOedip, asta e. To]i b\rba]iio caut\ pe m\-sa. Ar trebuis\-i spui a[a: dragul meu,dac\ vrei dovleci `n loc des`ni, dormi cu m\-ta!

Ioana (membru): Gino,asta nu ajut\ la nimic. Da-c\ fata ]ine la el, o s\ fac\ e-forturi s\-i fie pe plac. Cel maibine e s\-]i pui implanturi.

{tiu un doctor bun, pune [i`n rate, vrei num\rul?

Alexia (guest): M-amg`ndit la asta, dar nu e o so-lu]ie, c\ cic\ nu a[ mai fi

natural\ . Poate [ti]i voivreo alternativ\ mai non-invaziv\.

Ioana (membru): Ai pu-tea `ncerca cu ceai de m\-rar. Cic\ e bun [i la noduli[i cre[te [i s`nul.

Gina (membru): Sau cuceai de coada [oricelului.

Ioana (membru): Nu, fa-to, de coada [oricelului ebun pentru jos.

Alexia (guest): Am `n-cercat cu multe ceaiuri, nu

merge. Cic\ ar fi o metod\, defrecat cu sare mare, neioda-t\. {ti]i ceva despre asta?

Gina (membru): S\ m\ia naiba dac\ am auzit de a[aceva. Eu o folosesc doar lamur\turi. Dar, cine [tie,poate c\ stimuleaz\ cir-cula]ia periferic\.

Ioana (membru): Sfatulmeu este s\ `ncerci, c\ r\unu are ce s\ fie.

Alexia (guest): Gata, amverificat, nu merge! M\ us-tur\ `ngrozitor. Parc\ m-arfi `n]epat un roi de viespi!

Gina (membru): Da, aiputea s\ `ncerci [i cu unroi de viespi. M\ g`ndesc c\r\u n-are cum s\-]i fac\...

Patru ani de liceu c`]i i-au tre-buit Bellei s\ ajung\ la majorat,s\ se m\rite [i s\ fac\ un copil, a c\-rui grij\ s\ nu i-o poarte (vedemacum) dec`t tangen]ial, ca [i c`ndn-ar fi al ei. Ostenite, probabil, depovara celebrit\]ii, personajele nufac mai nimic `n aceast\ ultim\parte, dec`t s\ dea sfoar\ `n ]ar\ca s\ str`ng\ al]i vampiri al\turide care s\-i `nfrunte pe Volturi, `n-tr-o b\t\lie final\ care nici ea numai are loc, pentru c\ StephenieMeyer le face cinste tuturor.

O posibil\ scuz\?Scenariul scris `n grab\

Imaginea cu care am r\mas dinfilm e tabloul memorabil al mem-brilor clanului Cullen, asem\n\-tor fotografiilor de pres\ din T`n\r[i nelini[tit sau Dallas, modul cumace[tia stau ca la fotograf (mem-brii aceluia[i cuplu orienta]i cani[te telescoape unii spre ceilal]i,doi la bibliotec\, doi l`ng\ pian, doipe canapea, al]ii l`ng\ [emineu),

cu muzica de fundal curg`nd aproa-pe `ncontinuu ca apa cu pe[ti[orisub o elegant\ podea de sticl\. Nuapare nici o podea de sticl\ `n fil-mul lui Bill Condon, dar kitsch-ulacestei imagini e din aceea[i para-digm\ cu ce vedem pe ecran. Per-sonajele nu s`nt la fel de iconice caJames Bond, dar s`nt convinsec\-l bat pe Bond la fund, iar a-ceast\ convingere c\ totul mi secuvine, de[i s`nt mediocru (totmai frecvent\ azi, la toate v`rste-le) le d\ un soi de aur\ cu termende valabilitate expirat. Scris tot deMelissa Rosenberg [i StephenieMeyer (care au scris [i Saga Amurg:Zori de Zi Partea I) [i regizattot de Bill Condon, filmul are o sin-gur\ scuz\, dac\ e s\ `i c\ut\mfor]at una: a fost turnat `n acela[itimp cu Saga Amurg: Zori de Zi Partea I, de aici, poate, graba cucare a fost scris [i lipsa de oricea regizorului.

Autosuficien]\ [i ridicol

M\ `ntreb acum dac\ am avutmintea odihnit\ c`nd am spus c\mi s-a p\rut interesant Saga Amurg:Zori de Zi Partea I, deoarece re-flecta `n cheie voit ironic\, dar cusimpatie, modul ̀ n care adolescen-]ii v\d iubirea `mplinit\ [i pasiu-nea desc\tu[at\ de dup\ majorat.O s\ rev\d filmul cu prima ocazie.P`n\ atunci r\m`n la opinia c\ p`-n\ [i un fan al seriei ar trebui s\ sesimt\ jignit de asemenea `ncheie-re. Iner]ia filmului, lipsa lui de sens[i de ritm nici nu reu[e[te s\ `n-ceap\! vin parc\ din convinge-rea personajelor c\ e suficient caele s\ existe pentru ca noi s\ c\dem`n extaz la simpla lor apari]ie.

Ideea imprim\rii numelor lor peplaca de marmur\ a istoriei cine-matografiei, odat\ cu c\derea cor-tinei, d\ autosuficien]ei lor o aur\de un ridicol aproape trist. Bella,Edward, Jacob [i restul clanuluise comport\ ca echipa na]ional\de fotbal a României `n ultimele10 minute ale unei partide pe careo conduce cu 1-0. De ce s\ nu trag\de timp? Sau poate acest aer coolvine din sictirul dat de faptul c\deja s-au plictisit de nemurire.Chiar [i a[a dac\ ele au tot tim-pul din lume, noi nu avem!

Din p\cate, filmele seriei Amurgau trecut `n general pe l`ng\ su-biect [i au ratat ocazia de a fi o

oglind\ metaforic\, dar adev\rat\a adolescen]ilor de azi, cu visurile,temerile, frustr\rile [i momente-le lor de glorie. Nostalgia de finalde Twilight e nostalgia dup\ ce arfi putut fi aceast\ serie. E \sta unsemn de b\tr`ne]e?

Saga Amurg: Zori de Zi – Partea a II-a/The Twilight Saga: Breaking Dawn –Part II. Regia Bill Condon. Cu: KristenStewart, Robert Pattinson, TaylorLautner

P.S. ~ntr-un num\r anteriorm-am gr\bit [i am scris c\ nu-mele ora[ului ceh Jihlava sepronun]\ Ihlava. Revin [i sus-trag h-ul. Sau considera]i-l un

h muet .

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

RothSau de ce nu-mi pare r\u c\Philip Roth se las\ de scris

Mai ̀ nt̀ i a fost interviul din Inrocks ,ap\rut pe 7 octombrie. La `nceput,totul p\rea `n regul\, era doar uninterviu foarte bun `n care Rothpovestea c\ totul `n via]\ e o ches-tiune de [ans\ sau de ne[ans\ (in-clusiv prima lui nevast\, desprecare a aflat mai t`rziu c\ fura [imin]ea [i cine [tie ce mai f\cea). Pela jum\tatea drumului, apare ̀ ntre-barea Mai ave]i chef s\ scrie]i? ,[i r\spunsul sec Nu . Alarma `n-cepe s\ sune `n mintea cititorului,farurile se aprind `n noapte, Rothcontinu\: De altfel, nu am nici ceamai mic\ inten]ie s\ mai scriu ocarte ̀ n urm\torii zece ani. Ca s\ v\spun sincer, am terminat-o cu lite-ratura . {i `l aduce `n ajutor pe E.M.Forster, care s-a l\sat de scris la 40de ani. Ce-l preocup\ acum e s\-i la-se tot ce trebuie biografului s\u,Blake Bailey, cel care e responsa-bil de monumentala biografie a luiCheever. A scrie ̀ nseamn\ a te ̀ n-[ela mereu. Toate ciornele spun po-vestea e[ecurilor tale. Nu mai amenergia frustr\rii, for]a de a m\ con-frunta cu ea. Vestea trece `ncetoceanul, ca [i cum s-ar fi urcat ilegalla bordul unui vapor de m\rfuri [i-arfi r\t\cit pe ape mai mult dec`t eracazul. Cert e c\, o lun\ mai t`rziu, edi-torul lui Roth d\ o declara]ie oficia-l\ `n care anun]\ c\ e `ntr-adev\rgata. Pe 13 noiembrie, apare `n TheParis Review un text juc\u[ al unuiautor american debutant, JulianTepper, care poveste[te cum l-a prins`ntr-o zi pe Roth lu`nd pr`nzul `ndeli-ul evreiesc unde lucra el [i cums-a dus [i i-a dat romanul lui, Balls,de[i [tia foarte bine c\ Roth nu maicitea fic]iune de mult. Roth l-a luat,a f\cut o poant\ ( Ce titlu tare. Nu-mivine s\ cred c\ nu mi-a trecut mieprin cap s\-l folosesc ), dup\ care i-aspus t`n\rului Julian: Da, e grozav.Dar eu ̀ n locul t\u a[ renun]a c`t maipot. Serios, e un teritoriu teribil. Nu-mai tortur\. Groaznic. Scrii [i scrii,[i trebuie s\ arunci aproape tot pen-tru c\ nu-i bun de nimic. Mai binete opre[ti acum. Nu vrei s\-]i faci as-ta ]ie `nsu]i. |sta e sfatul meu . Pa-tru zile mai t`rziu, ap\rea `n NewYork Times articolul Adio, frus-trare , din care afl\m c\ e ultimulinterviu al lui Roth, c\ are lipit pecalculator un post-it cu fraza Luptacu scrisul a luat sf`r[it , c\ e u[uratc\ a sc\pat de corvoada literaturii.Iat\, deci, de ce n-are cum s\-mipar\ r\u.

Saga Amurg: Zori de Zi –Partea a II-a e at`t de prost,de parc\ realizatorii s-ar fistr\duit s\ fac\ cel maiidiot film al seriei pentruca fanii s\ nu r\m`n\ cu otraum\ de separare dup\epopeea cu care au crescuttimp de patru ani.

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

16 » fast food


Film

Iulia Blaga

Forum

Twilight la apus

de carte gaudeamus - suplimentuldecultura.ro · anul ix » nr. 376 » 24 – 30 noiembrie 2012 »...

Documents