N u m è r u l 1. Şoimuş. I. lanuar 1901. A n u l I V .

FOIA ENCICLOPEDICA U I ' Ë LiAKA.

JM>*-i*t-W-^** :.n :<: :>: :•• :<: :K ;n :•: ;•: ;•: .•:

4

4 -o . - , 4. i • PROPRIETAR Şl REDACTOR : P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i : t

fentru .imtro-Uwjmia 4 corone f I 0 A N B A C I U H franci '.f p r e o t .

APARE IN E1ECAKE LUNA DE DOUK-OHJ

an :n :n .'ti :»>. «H -»'. :ti ;n :>: :». :n :<: m ;« :>'. JKMM

Pentru România si strëttuUatc

:*; :«*

P r e ţ u l i n s e r i i u n i l c r :

S l'ralru laibUcaţtnntlr de [trente Iul anal (de '-4 art) toi ihi[>ă ~>o cuvinte eu litere yarmond ie comptUa I

v corona, ér ca Itlere mai f/râse da/dit.

:•: :<: :i: :i: :«: uf :t; ţ»; :i: :•: :>." :>: :t; -.»: :.: î(f"ţf

De anul nou. . . . ( f r e c , dispar din lume tute

Şi se înfundă în voiari, şi vremea îş urmeză cursul...

Şi erăşi a trecut un an!! Un au de lupte şi de patimi

De suferiuţi şi fericiri . . . In urma Iul abia remâne,

Dor o comorii de amintiri...!

Câte Huşii spulberata Şi anul care s'a, sfârşit,

Câte iiuili'jdi au fost legate De el şi nu le-a hiplinit :

Şi cute inimi slmeiumute Balsam dureril-au aşteptat,

Ciift urlu găsit-a plini de lacrărnl Si tot în lucru mt i-u luxat'!

Căci lumea şi viepa-'ntreagă E m o mare de amur,

Şi picurit de fericire Iu valurile ei dispar...

Jar lunuri de fericire

S'o amăgesci dece-l mm spui. Cuci iiimpenită cit durerea

In lume fericire un-i !

Şi totuşi ce fruuuisu-i rirfii . . După cumjtUtrli'-i dureri

Ce dulce ui-se pare clipa De fericiri şi măugu iert:

Din ceasul naşterii vieţa Xi-e scumpă, drugă, o iubire.

Şi iubir&m lu suferinţe Numai şi numai se trăim!!

Prea vieţii hotărîitl scară Xoi ne pornim iu cetini/

Şi iiu de an. fără repaus Urcăm cu greu cute-uu fustei.

Ori cât de f/rea ui-e neta. Xoi o JIUrlam cu drug şt dor:

Trecând un au pliu de sjterauţe Urcăm fuştelul viitor!!

liiue-ai venii duru pre lume Au nou. eu drug te-am aşteptat,

Anul cel rechin de suferinţe. Tj'a.'i îngropat şi Vum uitat!

Adi tu ne eşti nădejdea' utrega. Ţtt ue eştt idolul : lu rit.

Cu- ucredere priţiim la tine: fiiuc-ai venit... bine-ai venit!!!

E m i l i a n -

B E Ţ I A, Nu e făptură pe păuient m:il uiăreţă şi mai minunată

de câ t omul. Ce minte mai ageră şi mai ineăpetore de cât a l u i ? Animalul cel mai deştept ah ia îşi aduce aminte ca prin vis de diua de cri şi nici prin gând nu-i t rece că după adî vine mâne. T răesce cu clipa care sboară şi piere fără să se întrebe de restul seu. de al flintelor ce fa i i înconjurat şi de al lumeî în care s'a născut . Omni nu uită treeuhil, vede departe în viilor şi caută se-şl lămurescâ şi firea hiî şi fiirea din afară de el.

Ce fiinţă mai chipeşe, mai falnică şi maî fruinosă de cât densul! Statura lui mândră şi dreptă \\i spune c ă el este regele atâtor vietăţi, care se târăsc pe pământ sau se încovoaie cu capul plecat, ca nişte roabe înnaintea lut.

Când omul se adâncesce în gânduri, când grigile vieteî şi dorul de isbândă îl îmboldesc la muncă şi la luptă, cu respect te opresc! fără voie, î in î t ea lui. ca înaintea unei ic6ne , aşa de împodobit de raze, şi se pare chipul "lui serios. Er când rîsul vesel şi ghima. isteaţă îî lumineză faţa, ce seninăta te şi răeore iţi străbate sufletul. P a r c ă vedl risipin-du-se norii de pe fruntea munţilor şi soarele di mi ne tel aurind holdele bogate .

Numai omul are darul nepreţuit de a"şî arăta ir.ru;; gratii desluşit, ce simte şi ce gândesce . Uitaţi-ve Ta cele-l 'a l te iiinţ.î. N'or fi simţind şi ele trecând prin capul lor, păreri, fie c â t . de întunecate ? B a r sunt mute. Suflet!,1 lor care abia l icăresce mijind în lume ca după somn, nu se arată limpede în cuvinte, cu şir şi cu rost. Animalul mugeşte, sbeni , urla. geme, nu vorbesce. Da nu e făptură pe pământ mai măreţă şi maî minunată de cât omul ; nu e alta maî chipeşe, maî falnică şi mai f'rmnosă şi numai ei are darul cuvintuluî.

Ce ja le grea le apasă dar, când verjî pe acest rege al pământului c ă se face una cu toate dobitocele de rând! Cine e fericitul care h 'a întâlniTriiicl-odată în~ vîaţâ l u t chipul dom­nesc şi mândru al omului schimonosit de s t r icăciunea beţiei într'o pocitanie hâdă. şi desgustâtore ? Nu maî s t ă drept şi arătos ca un stăpânilor, se ineovoie c a un rob nemernic , şovăie c a un copil neverstnie, cade ea un stârv lipsit de vieţă. Ochii lui deştepţi şi vii dormiteză stinşi şi împăenjeniţ l . In Iu mine le lor zăresc! maî multă minte de cât în a unui bou. Icona sfântă a figurii lui, făcută după semânarea luî Dumnedetî. s'a stricat, e numaî o rnăzgâlitură. Cine a mânjit 'o ast-fel. pe obraz, pe

nas cu văpseie s t a c o j i i ? Ce de reu şi-a bătut j o c de dînsa, încondeind'o ca se nu mat semene a om ? S e întrebi, ce lig­hioaie o fi astă făptură ciudată, care nu e nici om. nici a n i m a l ? In loc se vorbeseă. gângănesce . Cura luî flecară bolboroseşte sunete fără legătură, fără interes sau fără judeca tă . Dar şi un copil ar grăi mai românesce. Tot ce ştie. se şterge din minte. Tot ce plănuia se ascunde in întuneric. Uită trecutul şi numaî zăresee de loc în viitor. Nopte şi haos e în capul luî, haos şi noapte se întinde şi peste lumea luî. Din om a ajuns ne-om. Nu mai vede. nu mai pricepe. înjură, râcnesce , bate , fură, ucide. E tu rba t ! Negreşit s ănă tos nu e. Cine e treaz să se dea în lături şi se ' l oco lescâ! Boia lui e grozavă. Ca mâne o se-1 vedeţi in spital oi i în puşcărie. — S ă r a c u l ! Şi ce blestem pe neamul lui ! Din sângele beţivului es copiii stricaţi, porniţi la beţie şi la fapte rele. ursit! a t rece şi dânşii prin cârc iumă c a se ajungă tot la spital sau la ocnă . E un blestem care prigo-nesce până la al 9-lea neam, până la c e a din urmă odras lă ! Strănepoţi i ispăşesc în j a ln ică ticăloşie greşelele strămoşilor loviţi de păca t ! Nici praful nu se alege de traiul lor, de ca sa lor, de neamul lor. Afurisită ie este sortea şi truda şi agoni-sela. Nimic nu se prinde, c a putregaiul se dărâmă tot ce se înfiripează o clipă din ostenelile lor.

Duşm&nî ai omului sunt dar toţi ace ia ca i i pun înaintea slăbiciunilor omenesc!, ispita reuluî, momeala păcatului. Duşmani ai omului sunt toţi ace ia c a i i au puterea şi datoria de a înde­părta ispita, de a strivi păcatul, şi nu fac asta !

Duşman e eârciumarul care otrăvesce ca se t ră iască luând banii munciţi ai altuia c a se ' î dea în schimb boia şi perzania ruşinosă.

In teşgheaua negustorului de spirt, bietele jertfe îşi gră­mădesc obolul vieţel lor perdute, înspăimântaţi de nenoroci rea ce ne ameninţă neamul şi ruşinaţi de t icăloşia ce aduce peste densul beţia, o mână ~de~ om e f f i >"a n lega! se lupte în cont ra reuluî „Liga" lor, cu o ţintă a şa de vrednică de. laudă, pornesce din iubirea de ţară şi din respectul de om. Cine îşî iubesce neamul, şi cine vede in om, ceva mal mult de câ t o viaţă, v a întinde grabnic mâna cu frăţie acestor luptători şi se va lega cu sufletul seu, se le (ie tovarăş de luptă, după puteri, in ori-ce loc şi împrejurare s'ar afla.

I . G ă v ă n e s c u . Prof. mucesitar din Ta.fi

La ince Ce Sorte-ţî profeţesee, trecutul teu. Române , Pre pragul unui Secul , ce astădi s 'a n ă s c u t ? Dac'ai trăit Tu astădi, trăi-vei Tu şi m â n e ? Spiritul lumei, grosnic, etern, nepriceput, Custava-a T a vieţă şi nume c u n o s c u t ? ~ -Şi dacă trăesci astădi, — nu cumva eşi aprope De Demonul perirel, duşman neîntrecut, Ce sci fără de milă poporă se in grdpe : Se- 'n nece-alor fiinţă in marea de potope ? !

Dar' nu more egrotul, ce-şi trage a s 'a bulă Prin dile de durere, mereu suspinător — — De câte ori nu more Cel tare, şi se scolă Din patul vescediriî, Cel slab. pa t imi lor? O ! Musă obidată, cu suflet plângetor, Ce lungă epopee poţi scrie şi compune, Ce acte complicate iu spirit lugitor Din marea traghediă, in câte-o Naţiune Mereu pre S c e n ă luptă cu Sorţi le nebune ! . . .

Pre cum are tot omul a s'a grea traghediă Cu acte ne-nţelese. Exod neresolvat : Aşa şi Tu Române , popor plin de tăria

Secluiui XX. Menit eşti in vièta sé treci ne încetat Prin scene curióse şi grele de juca t . Ci. agera Ta minte şi inima-ţî curată Amorul pentru ţară fidel şi devotat Vor sci se-nvingă încă ca şi de altă-dată A dramei peripeţii şi drama-ntunecată.

Popóre mari, cu fala — s'au stins cu multă j e l e Şi-n grópa de perire şi-au pus vièta lor : Chiar David eu Iudeii şi Cir, ce-n lupte grele Supuse Regi şi tronuri şi teri cu mult ardor, 0 ! Babi lon puternic, şi tu şi-alteu popor Peritati şi apusaţî ca S ó r e l e - n d e s é r a . . . Ascunsuvaţî voi faţa c a stelele în nor i ; — 0 mână ne veduta, o mână mult amară A scris , — a vòstra ginte se mòra, şi se péra.

Cambises şi Sesostr is — sumeţî c a şi un sóre, Persia şi Egiptul trecutau, — nu mal sunt ! . . . Atâta lucru, zolă şi mânuri lucrătore, Atâtea piramide, eolóse, pre păment Atâtea monummte şi Temple de cult s â n t ? ! Ah! Unde e vièta şi-alor stea de m ă r k c ?

Pre 'naltele ruine a glorii de-órecànd S e vaetii eu spaimă a Umbrei nălucire, Acelor, ce zac astâdî in grópa de perire

O iniiă si opl-sute de ani sunt <> minime, Minune, pentru cine cunosce pre Român, Şi scie câte rele. urgii şi amărăc iune Au înnundat vieţa-i şi iriima-i din sin ; Gepif.liî şi Avarii eu Turcul cel păgân Trăgeu în spre-alor locuri, ea vulturii la pradă Ca lupii in timpul nopţii la oi Iară s tăpân; Veniau ea roiul verii din tote părţi grămada ; Muria ori ee suflare sul» c râncena lor spadă.

Veniau ca si fortuna, pre cer, ce se ridica Talarul si Mongolul cu fete de S ă l a n i . —

Peria norocul lumii si omenii de frică Cercau asii. scăpare in peseerî suleranî, Şi -ar li deschis pamèiitul se rimili il de Sermoni ! 0 ! Munţi - c ă n'aveţl limba se spuneţi de-aeele (Jile. Carpati şi Munţi istorici nepoţilor romani, -Dar voi staţi numai martori de lacrimi calandri le (ăi Rodna, Chhai lesml. măreţe Termopile.

0 ! Mureş. II |KÎ lină şi Tisă, apa negru, Când merg pre-ul vostru ţermur. păreu de lucrami vers Când merg pre-al vostru ţermur. o carte mare-ntreagă Cetesc in apa vòstra, plângând, c e fuge An mers. Şi nu este inima in cârca s 'ar li scers (Inimă romanesca) şi-n carea să se-n neee A timpului pomene şi-al Sorţii negru vers : Fân ' ţine Tisa negra şl Someşul cel rece, Pan' stau Carpa t i ' n só re , se trecă câl ar t r e c e ? !

hi s«}-a de Crăciun.

Resbel id , foinea ciuma şi cruda servitute. Amar te sbuciumase, te storse pan la o s : Dar' al trăit R o m â n e - rnli asta-fi fu virtute)t9 Creditnţa. limba, portul şi legea lui Christos Făcututeau pre Tine , tiranilor, colos. Colos ne espugnabil. granit, ee nu se s f a rmă! Şi când vre se te-n ghitâ Balaurul setos. Credinţa, limba, gintea erau ca şi o armă. Ce sci tăia la Monştrii, pân trupul li se dannă .

Dar ai trăit Române şi că Irâescî. se scie — Un nume de vieţă ti-al scris şi Tu ţi-aî scris In car tea Europei, in drepta i s t o r i a . . . Prin lupte, prin fatigii, ce ca le ţi-ai deschis Spre dulcea nemorire, spre dulcele teu vis. F rmnosâ Monuminte : Neaglovul, Câmpul Pârtii, Ciurgiul. Velea-albâ, mereu unde-al învins. Spunend lumii ca Marius, c ă nu se dau Romanii , — Chiar morţi ei nu se lasă pân ved în ochi păgânii.

Dar ai trăit. Române, şi-a fost cu neputinţă S e mor-o Naţiune şi-o ginte. c e - a avui Bărbaţi şi Rărdi cu nume. Eroi in prisosinţă: Pre Ştefan şi pre Rareş . pre Negrul d e de mult. Pre Mircea şi Corviniil. - pre lancul din Abrud. Români , ce trăiţi astâdî. voi tipuri seriose, Căleaţi eu reverinţa al patrii âşcernut, E sânt pământul vostru, in e l dorin sânte ose, Strămoşii . Larii vostriî. ei Yelfele frumose.

Şi al trăit. Române, cu gloria şi mărire. Tu nu uiţi nici odată pe Marele Minai, Luceferul credinţi!. Măiestrul de Oştire De care tremurase Osmanul şi-n Se ra l Şi care te-nâlţase la gloria, dar vai. Dar val cum se mal stinse de odată al Teu s o r e ; 0 ! Mirislâu, o. Turda cu verdele teu plai. Voi Gelboe de lacrimi, - o. Turdă-ntristătore Mormentul l'o idee subl imă-ardetore!

Pre (Mim se duce turma, (tre (Mini se risipeseo Càuri s'a perdili pastorul şi n'o poţi aduna: In tocmai l)i 'a\iì o-l<u -\ oslea se porneM-o Murind M fluii In 'furda si nu sei-nealr 'ova V ! Poporul, val, sei-man il, 'nil vine-a, lacrima Se văietă şi mòre, el pere si; jerl l'esce, Colera, ciuma, fònica, i d e a l a lui Basla Il lac se numai siini i. se sciti cu, traiesce Chiar l)-(J(!ii se mi r a de ci cài pal imesce !

Dar ai Ini il Romàne curat IMI al Téli ninne. Credinţa-n l,)eilale l,i-u dal poteri, puteri. Colilia ţeranesea şi veti-ile străbune, Umorul, gluma dulce, poveştile din Cert Şi doina de pre liner, lot scule şi averi. Nici când nu le lăsară se cadì în desperare, Nici când nu le lăsară se credi c ă o se perl : Inchina-le o, dară, Ceniului Teu mare Şi-a dora Dedalea cu vers de adorare !

O iniia şi opi-sule do' ani. suni optsprezece, Sunt oplsprei.lcce secuii, de când s'a alirniat Românul 'n eslea lotairl aci , unde petrece, Pre care el eu sânge ce mult le-a îngrăşat, Şi-n (Jile de linisce (MI plugul Ie-a brăzdai. Dar' iiu-l solbălăcise barbara panorama, A vremilor barbari;, ce el a, obse rva i : Ma, pană, at.lî. Românul,., o ! Romă, n'are Iernă, Şi iiii-T este ruşine se strige că.-i eşti Mamă!

O ! Nu, iubi tă Doină, tu Maică presle mare ; Că.-cî în D:.:inâ,n trâiesce mereu sângele fon. El a zidit la Temple, Palestre şi Altare. Lui D-(Jeu şi l in ibe î . păşind mereu, mereu. (Ca surele, c e trece tăcut in (Mirsul seu) Păşind (MI paciinţâ, păşind tot 'nnainte ' Sub ochiul Pi-ovedinţiî, sub bunul D-deu Pre ca r i 1 - ! represintă ud ' latina gin te Cu lipul, cu friiniseţa.. (Mi agera s'a. iniule.

Salute, ah ! Salute, latină sânlă. Rassă L a mulţi ani '1,1 doreseo, la mul 1,1 .anî se trăiesc!, R o m a n a Naţiune din tera, ei l ' r umosă ! . . . 0 ! Frâiiciă. iubită, le rog ea, se pr imes , ! Salutul nost lerbinte de inimi românesc! ! Italia, ce r dulce, şi cer cu dulce sore, —•

Hispaniă l'rumosă cu farmece, ceresc!, . , Primiţi strângeri de inână, a i i ! Scumpe şoi-iore, . .

T ră iască Gintea romă, in veci ne per i to re! !

S e nu uitaţi, iubite, câ-n es lea Tocuri sânte. La Dunărea bel rână şi-n b r e u l d c carpa|I Trâ iesce sora. voslrâ şi Nea unei ginte, Ce-a ntemeia! aicia, im I M I I şi clasic La t in : Tră iesc aci Românii , Rmnam adereraţl! Trăiesc aci Românii , şi-n vetrile străbune, in ele arde focul legendă- sub P e n a ţ i : . — l'rindsă, l'erialil şi sacră : libăţi-nne Şi adl presta Coliba ea-n vechia Tradiţiune.

Şi adl presta co l iba şi dalj.nî şi vietâ. .-Şi casa Românescă e chiar casa, Jui Drullu ; -Femeia, sau Matrona cu sullet de duleetă E chiar Luereţia, lulia. Cornelia de de mult. Că-sî sciu iubi copil mal mult ea-a lor avut! Ah! Port român şi datini.. opinci, sandale scumpe, Din timpul cei de aur a Romei, ci' a l iveul. Glumiri, zonna eeuesl.râ,, ( M i r e l e : de pre pulpe, Gameşiă lungă mândră şi Doină, inimi .-rumpe.

Er vita,, presiă astâdl şi a.i.lf c a de-aIIă dată Cu-a, ei braţe vinjose şi sullel ostăşesc. Şi adl presta, produce la S e c voi I încântată, Şi .Uruiţi (Mi sentieminte, poporul ce-şî iubesc; . . . Ah! Lupto-uverşiiniate. la 'Plevha eu gândesc, In voi a, privit lumea, Resbele le române, Şi-n luptători pre Rravil ostaşi, ce resboiesc In luptele Iul Coşar din tei'ile germane, In luptele luì Scipio, din vre re pi li cane !

(•) astici de Naţiune sositul Veac ga.sesce In asta. leni, sânta, pre-aoest uihil pamènt. Deschideţi pcptul dara. cu dor le veselesee •* - * Domane si inarosce p r e Dumnedeii cel s l'ani-Se hi Roman in Iole, Roman se In ori c a n d ! . . . luhesee-tl naţiunea, credinţa s i rănioşescâ Din siillel şi inimă cu l'oc, devotament: Şi-aluncia. om şi hune chiar sii, se prăpădesoă, Eu nu cred c'o se mòra, Naţiunea romanésca !

0 . A. M. I). ( i l . ! S. P. Simonu.

C u m n a t u l . (Novelă

Era deja luna tul Oclombre, când Nitul, părăsind ban- i cile universitate!, se ocupă pentru priinadaliî postul seu de I-profesor la gimnasul din R.

Ce tîner din familia bună, plăcui şi recomandat atât prin esterior, I, cât şi prin generosi talea, sciinta şi nobleţă sa, avea încă ea universitar mare treceri;, nu numai între colegii sei, cari îl iubeau forte, ci chiar şi prin cele mal de frunte familii, unde era toldeuna. bineveijut.

După ce se aşedâ în c.uartirul destinat şi cercetă, in­stitutul unde avea se-şi praot.iseze (Miiioseinţele sale, îş făcu visitele de lipsa, cu cari oCasîunî se alirmâ cu totă demni­ta tea secerând cele mal favorabile înpresiiml.

Cu o înprejurare însă. nu se putea înpăca de loc. Acesta era vieţa socială din noua sa patria.

Discordia era la ordinea dilei. F iecare lucra după prin­cipiile sale individuale, în mare parte greşite, inteligenta, de şi încă la numer sta pe picior de resbei, că chiar şi profesorii între sini; nu trăiau în cea mal bună, şi sinceră, pretenie

Tote înceraăr i le sale de a consolidita şi a, re 'nvia aces ta viată degenerată., deamnă de compătimit, fură zadarnice.

Se holari deci, ca pe timpul cât, va fi necesitai a mai petrece aci , se trăiască numai studiului seu, şeoleî sate.

Renunţă, c a un desiliisionat, la. tote : invitările făcute şi procurendii-sî o mulţime de cârti din slreinâlale, tot timpul seu liber îl sacrifică numai acestora şi oficiului seu.

Dar ori cât. de retras ar fi un om îiiHM- şi în deosebi într'un oraş micuţ cum e orăşelul R. unde din fiecare fe­reastra ră tăcesc pâroehî de ochi (lupă un nefericit, care e cunoscut de barbaI linei- şi necâsâtoril , lotus ajungem tim­pul cel do farmec, unde se schimbă, propusul, cugetele, inima şi dorinţele.

Oh ! câ tă poesiă este în şoptele serei, îş dicea. din când in când tineriil nost. profesor, cu car tea la mână , dar rătăcit în universul nemărginit al fantasiei.

II.

in ca sa directorului gimnasiului s 'a ţinut într 'o dj după amiadl, aprope de crăciun >o petrecere de casă .

Cele doue fete a le directorului invitaseră, încă şi alte domnişore şi pe când se bea teea, se vorbia, forte mult despre balul ce avea a se aranja cât de curend, după ser-

băl ori şi u cărui motor, ca şi in imii trecuţi era direc­torul. Tocmai de aceea era aşa de înportantâ seara acesta fe­telor directorului, întrebarea era. c a óre veni-va şi lineriil pro­fesor la bal, sau nu V

«Nu v8 spun că mi vine. (.lise .Maria, pentru aceea ar fi inai bine se abstăin încă de acum. ca apoi se un ne [ie in-şălarea prea mare" .

..Dar lăsaţi-ve, se alidi o vóce, cum iie-am petrecut panii acum Iară de el. ne-cm petrece şi de aslădată, daca nu mai bine, eu nici că ine îngrijesc de acesta ."

«Dar e curios, réspimse ér Maria, că nici un om se nu-i convină, ce iş şi póle închipui ? <>h! cum s'a schimbat. nu-1 mal recunoşti. Pe când venise era vioiu, plin de curtua-sie, şti un gavaler ; acum s'a inclus acasă , nu-l vedi niciuri, s'a plictisit de toi . . ."

Nu-1 aşa. dise Elisa; l'ala mai In Prèsta a directorului, sliti e) e fòrte retras şi potè a avul vr'uu amur nefericii."

— ..Prostie, ii respunse Maria, e ìnchipuitoriu şi nimic altă, când i-l întâlnesc <hicèndii-se la institut, aşa me salută de necuviincios, ìncàl . . ."

Du e iic mai pomenit, (.lise intr'uii lân.liu ér Maria védind ca nu ia alla persóna cuvântul, şi uinplendu-ş a dóua tasâ, ar trebui adecă să-i juram reshunare, da reshiinare de n'o veni la hal. ce alela separatism ? !

Elisa trecuse într 'aceea la l'ereaslra si se Iul uila de-a lungul stradei.

. .lalal, vinr. (.lise ea."

«Unde. unde. strigară celelalte, sărind spre fereastră. Un bărbat t incr inali şi cu o faţă seriósa l iceu pe dina­

intea casei directorului redicăndu-şi ochii cei negri spre fereas­tra îngrămădită de capelele felelor curióse.

Cu o /.inibire mai neobservata îşi Imi pălăria, salutând adânc, tocmai aşa de necuviincios precum i.li>ere Maria.

După ce Irecu. damele se reìnlórseru erâş la masă, şi trecu eâl-va timp pan' se pulură reculege d e a începe ér disputa.

„Ah! (.lise Aurelia, una dintre cele chemate, daca loluş ar veni la bal !."

Domnită deşartă, (.lise Maria. Atunci Elisa, sculândii-se de pre scaun esclama cu Iotă

siguranţa: ..Mai se ne ramaşiiii e a vine!" Ce iiisamna acesta, întreba Maria spallata, dórtu poti

şti planurile si ideile sale? Aceea nu. réspimse Elisa, roşindu-l obrazi. dar eu am

0 idei1. Ce-mi daţi, daca profesorul, dar nu. s e facem in scris şi

aniline : dacă profesorul Niţu . . . vine la bai. alunei daniele. Maria. Aurelia ele. au se-ini piateseli un pomi d e choCoIàde. Lucru de onore.

Ve 'nvoiU?" - Ne 'nvoiin !"

Dar cum o se Iaci tu acesta, o întrebă Maria curiosa şi cu nerăbdare !

- Aceea e treaba mea. dar la Iul (rasili va veni. cred vi de ajuns.

Acum am vorbii destul despre Nitul, (.lise Aurelia, prin urmare, care dintre noi i-o mai aminti numele se lie pe­depsită. A-a-e V

A ş a ! ! Priinilî V Primim ! !

III.

Dupli eâle-va (.Iile. profesorul Niţu şedea eraş singur in chilia sa scriind o epistolă suroreî s a l e :

. .Şederea mea in aeesl oreşel. sau inai bine i.lis. in acest cuib. mi-e toile neplăcuta şi nii-U poţi închipui discordia ce predominerà Iole clasele de aici, ba omenii suferă şi de obrăz­nicie. Înainte cu vre-o caleva i.lile eram la preumblare, unica distragere ce mi-a mai remas afară de casa . şi trecând pe lângă e -a directorului, de-odala se iviră la fereastră vre-o şese capele unul preste altul, şli o formala . . .

Acésta iti potè servi (le esempli!-. Onienimea şi in deosebi coconitele meurmări se la lui paşulşi..." Precànd serica el. halii cineva la usa. — Intra !" Servitórea intrând ii dete o epistolă, cu un plic de co­

lóre roşietieâ. cu cuvintele : D-luî profesor, ini-a dat-o un baiai şi nu mi-a spus de unde."

Mulţumesc, (.lise profesorul luând epistola.

Servitórea se grăbi alara, nevrétid a li martoră la des chiderea cuverlel.

Nifu o desfilen. Ineepénd a o ceti o sehiritee Irecu prin fâţa sa. apoi un suris o ceti ine'ódata, dar acum deveni serios.

Epistola era scrisă iu versur,', fură subscriere: Cănd va in.-ei a Şi ciasul va hah' Tu ine vei alia La (iie şepte Caula-ine iubite Şi ine vei alia Pe-a bisericel drepte Eu te-oi aştepta Ascultă-ml dorinţa Şi la tu dreptate Când şeple vor li şi 'n turn vór bale.

După ce a cetii epistola şi a inpăturat'o, Nitu se parca rănit. Fata lui cea gândilore. arela ca nu-i venia a crede acesta, dar ce-i mai mult, nici că-i ti'ecuse prin minie a li dat cuiva insa la o astfel de cutezanţă, liind forte retras şi ne-CUnOSCénd inca tote daniele.

..Ca aceea fiinţa, care a scris acesle şire esle una dintre ceale de rând, se vede <!in stilule pistólei, îş dicea el. dar că nu s'a subscris, acesia împrejurare uu-i venea la socólela

Ei dar plăcerea cunosi lâţeî e mare şi cine a fosl odată tiner, sau c ă a cunoscut pe vr'im tiner. nu se va mira, că Nitul nosl imbracându-ş sumanul de iarnă, şi SUCindu-ş ea nea-stenpărarc musteţeie, se îndreptă eu totă punctualitatea la locul destinai.

Turntil bisericel, stând niăestoa şi incunjural de nori. printre cari abia străbăteau razele luneî, avea a li martorul acestei întâlniri curiose.

„Cel puţin un timp mal favorabil ş'ar ti putut alege

necunoscuta, murumi Niţu, tocmai când lovia vântul cu nea păreţi! bisericel, întorcea perul pe ochi şi-i isbiă pălăria de era s'o peardâ.

Căuta inprejur spre a se convinge care-1 aşteaptă sau caută cineva, după cum suna poesia, dar nu vedu pe nimeni.

Ajungând la dreptele bisericel , se ivi o statură de fată alergând spre el.

D u p ă I . Z. d e : I o v . (Urmare)

Favoriţii rnânăstwUor.

D e c o r a r e a r a m e l o r de i c ò n e şi de ogl indi .

Inaialo vremo rar! (iran acele caso unde puteai ca. su voeJT câte o icòna oii' oglinda, încadraţii. în rame ornate en figuri sculptate si întraurite ;

Astăxjt si pre la grani i itosi ri dola, sale incit vet.li a t ămâ ie po paretele caselor şi rame decorate cu arabescuri întraurite car i de cari mai frumóse. —

Causa respàndirel acestor frumóse lucruri pană, şi la poporul agricol. Nu poto fi altă. de cât eftinirea lor, căci până când înainte vremi; astfel de lucruri ' së făceau ninnai do sculptori cart lucrau la c i l e o ramă septămanî întregi pentru cari şi preturi poftea mai mari aşa. d. o. un sculptor român a Vìmini Majestăţil Sa le Monarci) a lui nostru o ramă de oglindă, pentru un preţ di; 1600 co­rone. Astădt la. colo- mai multe rame. de oglindi şi de icòne nu mai allăin sculpturi ci tunai o simplă iinilaţiuiie compusă dintrun lei de massa co intru atât de bine samână, sculpture! adeverate încât e forte cu greu de distins una de alta.

Acesta manieră înse de ornamentat r ame le ; . s t e tórte simplii, procedura e următorea. :

Ne cumperăm forme gata do cari së află anume făcute pentru acest scop, de asemenea şi masă pontini decoruri, ori pre­gătim noi înşine massa, după. recepitile de mai jos .

Punem pe un eulpăl.or putină, făină de cretă, cernută prin o sită. deasă şi o resfirăm ca şi când facem aluat de tăieţăi.

întindem preste o olà pusă cu apă la. foc ca se fearbă, o cârpă şi în cârpa accòs ta aşedăm massa ca să se mòie.

După ce s'a muiat o punem pe culpător şi o frământăm c a aluatul, ungem forma, cu olea, tăem o bucată din massă şi o apăsam în formă, tăiem cu un cuib, cea. ce întrece pesto formă, apoi o scòtem şi o lipim pe rama ce voim a decora.

După ce s'a. uscal o aurim iu modul eam am arătat in nr. II) din a Hovisloi Ilústralo. / . II.

M a s ă p e n t r u d e c o r u r i de r a m e .

Topim \ ± litră do apă. şi spre a. faci* ma.-.n llexibilâ adău­geai o leu şi lerpenlui gros cari Io mestecăm bine la olallă, adăugeai la acesta, atâta, faină de cretă, (Albastru ori Winorweis) câ tă so rocero pentru c a să se facă, mal aşa do groşii precum o aluatul do tăie^eî, apoi o frământăm bine şi o folosim după, trebuinţa. I. />',

A p ă c u c a r e o r i c e f e l i u de m e t a l e se p o t p u l v e r i s a s p r e a s c r i e c u e l e .

Punem jntr'un inojoriu urinălorele substanţe. 9 6 gr. sare .16 .. Salanioaiao 16 ., Sal-alcaliu 1.6 ,, Cocleală. (Grün spau) 17 .. Alb de peana, (lederweis) 16 ., Vitriol 16 „ Alaun

Le pisăm bine, pană. ce se pulveriscză., punem pnlverea aces ta într'o sticlă, turnăm presle oa, apoi sărată. (Salt/, vvasser) pece sticla cu cea ră şi o lăsăm se sleie a : a. 9 due punem în fluiditatea aces ta metalul ce dorim ca să se seze. după pulverisare scurgem fluiditatea din st iclă pulverea o mes tecăm cu apă de gutui şi scriem cu oa.

apoi pulveri-ou răţim

R. r.

DE ALE P O P O R U L U I . o - -

Sluga popii şi cucu. Snovă. - -

La, popa nici un slugă, nu împliné anul, din pricină, c ă Jucru-i da, nutremênt nu pré. Un fecior intrase şi el slugă la popa, dar popa, îl primise numai cu îndatorire së'J slugescă până când va cânta c a c a pe crénga moralul de lângă casă . A slagit cat a, slugit c a t rebă bună., dar delà o vreme se urise şi el de răbdări prăjite şi i 'ar fi lăsat pe popa, dar contractul . . . Delà o vreme a început a, se purta roii, încât popa I'ar li dat necuratului cu adaus, dar şi pe el il inipedeca, contractul. După frămentări de minte de o nople nlrega, popa află un modru de scăpare. Ura. chiar nainle de S. Georgiu şi al doilea an de slujbă, acuşi se între in al treilea. Popa, se sculă des de d imineţ i şi dise eă i râ îaamă-sa :

— Mamă, noi am făcut contract ca dracii şi au iio-out

puie scăpa de ol, pote in veci cu Irealii, bună, că mai scie D-(Jeu dacă va cânta vr'odat.ă. cucu pe crengii, merului, liind pre aprope de c a s ă ; dar eu am aflat modru de scăpări!.' Tu te suie în tner şi cân tă „cucu" de câte va ori se audă sluga din grajd şi apoi suntem scăpaţi de ol. Asia, s'o faci mâne dimineaţă până 'n zori.

Bine dici fîiule! în dimineaţa următore, când se crepau zorile, mânat popii

urcase fie scară şi aşedindu-se pe-o crengâ, cu manile (,hienda-se de alta începu, începu a cân ta şi cân tă ..cucu" do vr'o eâto-va ori. Sluga eşind din grajd repede, c a se şi vadă cucu, dacă. 'I aude, şi veijend „caco ica" , înţelese de loc cam stă treba şi, drăcos cam era, se repezi ia grajd, luă puşca, o puse le ochi

ş i - - - - t r o n c ! biata mama popii sc rostogoli şi, ne avênd vreme se dică mai mult decât un „vai" se întinse, dându-şi sufletul. La audul sunetului de puşcă, popa eşi a lară repede şi vedênd pe slugă încă cu .puşca în mână, ér pe mumă-sa întinsă întrebă cu spaimă :

Ce ai făcut mei, bată-te DiunnedeuV ! — Buşeai cucu, părinte, că vréii se merg delà dla cu penă

de cuc în pălărie. ' - • - Ha tu al puşeat pe mama. !

— Dapoi că. nu am seiul eu, că mama dtale se preface cuc şi sbôra pe sus ! J»6tc ea-i strigoie |.e c u c i V !

-- - Acuma te poţi duce necuratului, bine că ai aud' cucu cântând pe crenga. merului cjise popa, "mâtigâindu-s-cu ace , că mumă-sa şi altcum a fost s l insă de bătrină. . . . d*> barem scapă, de dracu şi nu va mai fi cine se-i otrâvescă inim, cu. câ te şi mai câte alte mai mari pagube decât c e a pricinuit: prin împuşcarea mumei sale.

Asta. sa întâmplat pe vreme când nu era alţi judecăio r " afară de Diunnedeu nici temniţă alta afară, de inorinentui; e.-popi erau iniilţî dor numai de la seceriş până. la cărat .

G . B o r i n a r i u .

Cronica. P o m u l d e c r ă c i u n în Ş o i m u ş . Şi in anul acesta ea

şi în trecut pomul, de crăciun pentru -pruncii şcolari s 'a aranjat şi împărţit, în biserica gr.-cat. din loc, în presenta unui numeros public.

Copiilor mal săraci li sa iinpart.it vestminte, celor din părinţi cu stare mal bună, li sa dat turte.

Lăudă pentru aranjament se cuvine InveţătoruJut Basiliu Baciu şi fruntaşilor Vasile Baeiu J. I). curator primar loan Marian Baciu supiavigil silv.. Victor Baciu cassar eoni., Dumitru Moldovan prhnariu eoni. Geoige Pop, Vasile Bac iu 1. I. Flore Pârcă lab , Vasile Blaga I., Alexandru Bac iu , Grigore Baciu 1. I., Ştefan Pârcă lab jun., Teodor Buca, Mafteu Luca, Ii ion Pârcălab Fil ipescu şi Gregoriii Ursa cari ş 'a dat osteneala pentru reuşirea cu deplin succes a acestui aci carilativ.

R e v i s t a I l u s t r a t ă g ra t i s . Banca, naţională, a. României earea de la fondarea, acestei Reviste în (ie care an a fost cea dintâiu earea sa grăbit, de aşi inoi abonomentiil , în anul aces ta ne a tăcut plăcuta surprindere de e ne irimete preţul abona­mentului Iriplieal, cu menirea ca doue exemplare se le irunelem ia doue scule sărace în mod gratuit.

Am salisffteiit eu plăcere şi mare mulţumită acestei gene-rosităţi şi am dispus trimiterea Revistei llustr. de pe anul curinte in mod gratuit:

Un exemplar scoici gr. cat. din l 'osinuş şi un ex. seolei g r . o r . din Berla.

C a r i t a t e a . La adminisţraliunea averilor bisericeşti din Şoimuş a. mai incurs pentru fondul ..Caritatea" următorele sume :

Pavel Cusman Corone : 1.—-Victor Baciu , Şoimuş ., Stefan Botcariu, Bisr i tä . Mafteiu Luca. Soiinus . . . Michailä lacobele , Arcalia . . Toma Roman, Ragia . . . . Nastasia Netea, Budaciil-rumàn Toadar Cilea, Ardan . . . . Vasile Ursa, Ardan . . . . Elena Todoran, Fe l eac . . . Rafila Bac iu , Soiinus . . . . Raveca Magiarusan, Magiums . Carolina B u s . Biidacul-rom. . Pavel Botcar iu, Bistrit,ä . . . Georgiu Ungurean, Bistr i ta . .

1, 1 , - . 2 0

.40

.10

. 20 - .20 - . 1 0

.20 - .20 .40

L—

Suma 9.-

(\'d u r ina ) V a s i l e B a c i u ,

curator prim bisericesc

Ilustraţi un ile ndstre. Detunata. Iliistraţiunea nostrâ de pe pag. 5 ne resresintă

o s t încă de tot interesantă din munţii apuseni alcătuită din stîlpi de basal l .

Numita detunata in a[iropierea satului Buciuin-şasa lângă Abrud.

Descrierea mai pe larg a acestei admirabile slîncl se pote vede în nr. 2 a Rev. lliist. din a. 189S.

Comunii Ha gin. Voeşte şi vei putea, luminea/.ete şi vei fi. Proverbul aces ta aşă se vede că a pătruns la. inima lo­

cuitorilor din. în vecinata comună. Ragla , penlru că dintre câte comune româneşt i şi chiar şi săsesc! din comitatul Bistriţa-Nă-

séiidiilui nici una nu se pùte mândri că are alita ómeni 'inteli­genţi esiti 'gin sinul poporului câţi ne pole arăta ct.omuna Ragl ••• acărei ilusfraţiune ini'rumseţază pag. 5 a acestei Reviste.

Sara de. craciim. iliistraţiunea nòstra, de pe pag. 3 ne îr-făţ işa/ă o societate veselă ce în sara.de crăciun petrece la olalt în bună armonie.

FaroiiJu iiifituÎMllrilor. Bieţii porumbi cum mal sboră < de cu drag pe dinaintea maicelor de la "mănăstire şi bietei maiee cum se desfă lea /ă şi privesc cu multă dragoste la t.. aruncàndule grăunţe şi nulriindu-i cu îngrijire căci doră ei sur" favoriţii mănăstirilor.

Gâcitură de şach de Theodor A. Jluţfdau inveţâ.lor.

POSTA * * * • * • REDACŢ1UNEI

Stimat), celilore şi coti toi f ai Revistei JJostmto le poftim din inimi an nou fericit. . „

D- lui I. D. B . Poesiile „Român-- le" „lou al popii," şi „Mamei meie Nu le putem publica. ,

Trimeteiie mai bine j eva p a n l r o „de ide poporului" precum legenclt balade, descântece, gâciturî, datini etc.

Intre aSoueuliî Revistei Ilustrate co vor deslega bine găcitura, dii Nr. 1. se vor sorta ii premii: Premiul I. Revista llcstr. de pe semetrul li anului W-r compactată elegant. Premiul al II. Broşura „Oglinda mur poesiî de Gaoril Boinariu. Premiul al III. Potretnl lui Georgm Banţ .