De mai muli ani, Dali ne vorbea despre jurnalul pe care-l ine cu regularitate. La nceput, a vrut s-l intituleze Viaa mea re-secret, ca o urmare la Viaa secret a lui Salvador Dali de Salvador Dali. Pn la urm, s-a decis s pstreze un titlu mai exact i mai aproape de realitate, adic titlul care mpodobete primul dintre caietele de coal pe care i-a scris aceast nou oper: Jurnalul unui geniu. ntr-adevr, e vorba chiar de un jurnal, cci Dali a turnat aici de-a valma gndurile, frmntrile de pictor n cutarea perfeciunii, dragostea pentru soie, relatri despre ntlnirile sale extraordinare, idei estetice, morale, filosofice, biologice.Dali are contiina propriului geniu. Pn la vertij. Pare s fie un sentiment intim foarte reconfortant. Prinii l-au numit Salvador tocmai pentru c era menit s salveze pictura ameninat cu moartea de ctre arta abstract, de suprarealismul academic, de dadaism i, n genere, de toate ismele anarhice. Jurnalul este deci monumentul pe care Dali l nal gloriei personale. Lipsete din paginile lui orice urm de modestie. n schimb, sinceritatea arde. Autorul se dezbrac de secrete cu o impudoare insolent, cu un umor fr msur i cu o verv strlucitoare. Ca i Viaa secret, Jurnalul unui geniu este un imn nlat splendorii Tradiiei, Ierarhiei catolice i Monarhiei. Sunt tot attea motive pentru care astzi aceste pagini vor putea trece drept subversive n ochii ignoranilor.E greu de spus ce merit s fie admirat mai nti: sinceritatea lipsei de modestie ori lipsa de modestie a sinceritii. Povestindu-i viaa de fiecare zi, Dali i ia biografii prin surprindere i-i face pe comentatorii si s par puin rsuflai. Nu este el oare cel mai n msur s vorbeasc despre sine nsui? E un drept care nu i se poate contesta, mai ales c o face cu lux de amnunte, cu inteligen i cu un lirism de o factur cu totul personal.n general, toat lumea are impresia c-l cunoate pe Dali, pentru c a ales, cu un curaj excepional, s fie persoan public. Jurnalitii nghit pe nemestecate tot ce le spune i, n cele din urm, surpriza plcut tot de la bunul-sim rnesc al lui Dali vine, ca n povestea cu tnrul care vrea s reueasc n via i e sftuit s mnnce caviar i s bea ampanie, ca s nu moar de foame ispind ca ocnaii. Dar ce-i mai drgu la Dali sunt rdcinile i antenele lui. Rdcinile coboar adnc sub pmnt, n cutarea a tot ce a produs omul mai suculent (ca s folosim unul din cuvintele lui