dacă vrem cu sinceritate să fim folositori elevilor luminându · pdf fileliterele au...
TRANSCRIPT
1
2
Dacă vrem cu sinceritate să fim folositori elevilor luminându-le permanent voinţa, drumul lor
spre împlinire, atunci trebuie să ne dăruim profesiei pe care ne-am ales-o, să nu ne înspăimânte nici
vârsta, nici lipsa de experienţă, pentru ca nimeni nu se naşte cu tact pedagogic şi nici înzestrat cu
măiestrie, ci acestea i se formează prin exerciţii şi practică pedagogică, iar asa cum imi place mie sa
spun – dascălul este ,,făclia care se stinge luminând ”.
Prof. Inv. Primar Niticu Otilia – Ana
Unde este provocarea?
Se presupune că astăzi este ziua mea. Pentru că sunt profesor, pentru că am nişte copii de care mă ocup, pentru că îi iubesc şi pentru că poate şi ei mă iubesc! Dar...sunt eu educator? Cine îmi acordă mie
privilegiul să fiu educator? Ce înseamnă să fii educator? Citeam de curând, într-o minunată carte o
"definire" excepţională a relaţiei educaţionale: "Dascălul trebuie să depăşească statutul de simplu
funcţionar al informaţiei/informării elevilor săi. Dascălul trebuie să ajute elevul să se apropie de
cunoaştere, să-l determine să se descopere în urma unei întâlniri spiritule, autentice, cu o rezonanţă
afectivă".
Unde este provocarea?
De ce mi-am pus toate acele întrebări de la început? "A preda înseamnă a pătrunde în intimitatea celuilalt. Înseamnă a anula obişnuinţe, ticuri, moduri de a fi, a distruge stabilitatea, a doborî obstacole şi
a ridica altceva în schimb. Atunci când educi pe cineva, încerci să-l formezi, să-i conturezi
personalitatea, să-i impui un BINE care este al tău. Învăţarea presupune anularea unui EU pentru a
determina un TU sau mai exact, un sine deschis, perfectibil, în sensul dorit de tine [...].
Oare este potrivit cu ceea ce ar fi putut face el îţi pui această întrebare? A aduce cu forţa pe altul
la opinia ta înseamnă o anexare forţată a persoanei, un atentat la libertatea ei. Este drept să facă aşa
ceva?". Deci, cine sunt eu să "formez", sa "determin", să EDUC?
Poate că va mai trece mult timp până ce îmi voi contura propria-mi personalitate pedagogică. Până
atunci, nu-mi rămâne decât să merg la ÎNTÂLNIREA cu elevii, aşa cum sunt eu, ca o carte deschisă, ca
un model pe care ei îl pot urma. Pentru că, evident, nu le pot impune să fie ca mine. Şi revin la un pasaj
pe care îl ador din cartea de care v-am vorbit:
"Să educi înseamnă să ajuţi pe altul să ajungă mai sus decât ai putut tu urca, să faci din altul
ceea ce tu nu eşti".
Aşadar, educatorul din mine îşi promite lui însuşi şi elevilor: am să stau în slujba educaţiei, a
copiilor, a tinerei generaţii aşa cum voi şti eu mai bine, voi aduce tot ce am pozitiv, creativ, minunat în mine, pentru voi!
Prof. Claudia ILIESCU
3
ÎNTRECE-TE CU TINE ÎNSUŢI!
"Îl poţi învaţă pe un elev o lecţie pe zi ; dar dacă îl educi să înveţe din curiozitate , el va continuă să
înveţe toată viaţă ."spunea Clay P. Bedford
Curiozitatea şi dorinţa de autoperfecţionare îi însufleţesc pe elevii clasei aIII-a A de la Şcoală
Gimnazială Măgurele , conduşi de doamna învăţătoare Moraru Georgeta.
Ei sunt dornici de a participa la concursuri şcolare ,pentru a-şi măsură forţele cu alţi elevi din şcolile
din ţară.Plăcerea pe care o obţin din a gândi şi a învaţă îi determina să înveţe tot mai mult şi să încerce să-
şi depăşească astfel limitele.
“În fiecare copil zace ascuns un talent care aşteaptă a fi descoperit şi dezvoltat” Doamna învăţătoare
Moraru Georgeta încurajează permanent elevii să-şi dezvolte competenţele şi îi ajută să şi le pună în
valoare prin participarea la competiţii şcolare.
Pe parcursul acestui an şcolar, elevii clasei ,la îndemnul doamnei învăţătoare au participat la
numeroase concursuri şcolare , în funcţie de aptitudinile şi talentele fiecăruia. Unii au participat la
concursuri de matematică, alţii la eseuri şi poezie, iar cei mai îndemânatici la concursuri de bricolaj sau
abilităţi practice pe diferite teme. Cei cu talente artistice s-au pregătit pentru participarea la concursuri de
interpretare vocală, de recitare sau de dans.
S-au încheat astfel o serie de Parteneriate educaţionale de colaborare cu şcoli din ţară:
• Parteneriat educaţional “Eminescu printre noi” cu Şcoală Gimnazială Nr. 2 localitatea Bocşa,
jud.Caraş-Severin
• Parteneriat educaţional “Crucea în imaginaţia copiilor”- cu Clubul copiilor Român, jud. Neamţ
• Parteneriatul educaţional ” Mărţişorul între tradiţional şi modern”-cu Şcoală PRO INGENIO,
loc. Bragadiru, jud.Ilfov
• Parteneriat educaţional pentru Concursul şi simpozionul naţional “Sărbătorile primăverii,prilej
de bucurie”- cu Şcoală Gimnazială Rastolita, jud. Mureş
• Parteneriat educaţional pentru Concursul regional “ Toamna –fantezie şi culoare”- cu Şcoală
Gimnazială Teofil Vâlcu, loc. Hăneşti, jud. Botoşani
• Parteneriat educaţional cu Şcoală Lilieşti-Băicoi,pentru Concursul Naţional
“AUTOPORTRETUL”
Proiectul educaţional “Simfonia Iernii”,pentru Concursul şi simpozionul judeţean “ Să citim
pentru mileniul III” în colaborare cu Şcoala Gimnazială Obreja, jud. Caraş-Severin
Elevii care au participat , au obţinut diplome şi premii : Ungureanu Andreea, Marin Gabriel, Geangu
Bianca, Stoean Alexandra, Drăgan Teodora, Bugoi Mihai, Alexandru Raul, Vâlsan Maria, Stoica
Tiberiu, Vlăsceanu Raluca ,Ilie Angelica.
Felicitari elevilor si doamnei invatatoare pentru aceste rezultate !
Prof. Inv. Primar- Moraru Georgeta
4
5
Doamna Toamnă
Circula un zvon aseara,
C-o să vina toamna iara.
Cu dovleci şi tărtăcuţe
Şi cu mere pe crenguţe
Cu gutuile aurii
Şi cu struguri copţi in vii.
- Ce frumoasă eşti tu toamnă,
Elegantă, ca o doamnă ,
Parfumată şi stilată,
Proaspătă si colorată!
Te-aşteptăm să vii la noi
Cu covor de frunze moi,
Cu alai de vânt şi ploi,
Tufănele ciufulite,
Păsărele zgribulite...
Cu castane coapte in iarbă
Şi copiii strânşi în salbă
În grădina de la şcoală,
Lângă doamna lor cea dragă
Ce vorbeşte despre toamnă.
Cum apare ca o doamnă...
Proaspătă şi colorată
Parfumată şi stilata!
Prof. Înv. Primar ,
Niţicu Otilia – Ana
6
Povestea celor trei “R”
Ionuţ este elev în clasa I.Astăzi la şcoală a învăţat litera R mare de tipar.Toată după masă el a
citit pe abecedarul lui ca,mâine să ştie lecţia la perfecţie.De atâta effort el adormi cu abecedarul în braţe
,deschis la lecţia cu litera R.
Deodată se auzi un zgomot.Cine să fie? Literele au sărit sprintene din abecedar şi au început să
vorbească agitate:
-Eu sunt cea mai importantă dintre toate,spuse litera A plină de importantă !Eu încep alfabetul
!De mine trebuie să ascultati !Până şi Ionuţ este în clasa IA.!
- Ba eu sunt importantă !Cu mine începe cuvântul « mama » pe care orice copil în spune prima
dată.
Şi aşa fiecare litera se laudă după puteri.Litera R care stătea şi ascultă ,sări şi ea de pe pagină
abecedarului întrebând:
- Şi eu, care ar fi rostul meu?
- Ha!Ha! Tu eşti o litera fără importantă!Eşti R de la “rebut” sau de la “repetent”
Toate literele începură să radă de el.Supărat ieşi pe fereastră şi pleca pe drum foarte necăjit.Merse trist
gândindu-se:”Trebuie să fiu şi eu de folos la ceva!Nu se poate” Tocmai când obosise şi se aşeza să se
odihnească, zări în faţă lui un container mare ,verde, pe care stăteau scrise la loc de cinste trei litere R.
Nu-i venea să-şi ceada ochilor!Le privea cu ochii măriţi de mirare.Atunci auzi:
-Hei ,ce ai rămas aşa mirat?
-Sunt mirat pentru că nu ştiu ce căutaţi voi acolo sus
- Păi nu ştii ce rost avem?Uite ,spuse primul R-eu vin de la cuvântul REDUCE-adică îndemn
oamenii să reducă cantitatea de deşeuri.
- Eu , spuse al doilea R-vin de la cuvântul RECICLEAZĂ-adică sfătuiesc oamenii să recicleze
gunoaiele şi să le dea o nouă viaţă.
-Iar eu, spuse al treilea R-sfătuiesc oamenii să REFOLOSEASCĂ materiale reciclabile,
reducând astfel consumul de energie şi de alte materiale .Iar noi împreună vom putea salva pământul de la
pieire!
- Va mulţumesc !Mi-aţi redat încrederea .Sunt şi eu de folos la ceva!
Şi micuţa litera ,se întoarse fericită acasă şi se aşeza surâzând la locul ei pe pagină abecedarului lui
Ionuţ.
Iar a două zi la şcoală ,Ionuţ citi foarte bine lecţia cu litera R mare de tipar.
Prof. inv. primar Moraru Georgeta
-
7
Zi de iarnă
Baba Iarnă s-a facut stăpână peste întinsul ţării.A aşternut pe pământ un covor gros, pufos, alb si
strălucitor de zăpadă.
În serile cu lună rece policandrele cerului îşi aprind luminiţele una cîte una şi aruncă o umbră palidă
peste tot cuprinsul.Liniştea este tulburată doar de săniile care trec, zburând parcă în zvon de zurgălăi pe
uliţele satului străjuite de pomii încărcaţi cu flori strălucitoare de gheaţă.
Nici în pădurea de la marginea satului nu este prea multă forfotă.Doar cerbii cei cu coarne, pe spate
despletite, mai aleargă căutându-şi hrana.Urşii îşi sug laba în bârlogurile lor, visând un vis sălbatic de
iarnă.Foarte rar ies afară să vadă dacă mai e mult până va veni primăvara.
Coşurile fumegânde ale caselor cheamă copiii şi vârstnicii în jurul focului. Acolo povestesc despre
întâmplări din anul care a trecut sau fac planuri pentru anul care vine, privind zăpada ca pe un semn de
belşug al câmpiilor .
Doar şuieratul vântului de afară îi trezeşte din visarea lor.Atunci parcă ar dori să spună:
”Ce buna eşti cu noi Babă Iarnă! Te aşteptăm şi la anul, cu zăpadă tot atât de multă!”
Stoean Alexandra, clasa a III-a A
Prof. înv. primar Moraru Georgeta
MAMA MEA
De dimineaţă până seară,
Munceşti, munceşti făr’ s- oboseşti.
Ne dai sfaturi, ne-ocrotesti,
Dar tu mereu ne zambesti.
Te iubesc mămică mea,
Pentru mine eşti o stea,
Iar eu fetiţă ta îţi spun
Că te iubesc nespus de mult!
Îţi mulţumesc că mă iubeşti,
Mă creşti şi mă îngrijeşti,
Şi eu să ştii mămică mea,
Mă rog pentru sănătatea ta!
Ungureanu Andreea , cls. III A,
prof. inv. primar Moraru Georgeta
8
Mama, soarele meu!
Mama e un mândru soare,
Cu căldură ce o are.
Mama mea e minunată,
Ne-a-nvăţat ce-i bun în viaţă,
Simte când ceva ne doare,
Şi ne poartă grijă mare.
Cum putem să-i mulţumim,
Să vadă că o iubim?
Mama-i un dar minunat
De la Dumnezeu lăsat.
Marin Gabriel, cls. III A
Prof. inv. primar Moraru Georgeta
Vestitorul primăverii
A sosit primăvară. Păsările călătoare se întorc aducând pe aripile lor soarele cu razele lui
calde.Cerul este albastru şi cristalin.
La marginea pădurii, zăpadă a început să se topească.Păsărele vesele îşi pregătesc concertul
organizat în cinstea sosirii primăverii. Pădurea este verde.
Au apărut primii ghiocei. Ei îşi scot timid capul din zăpadă. Albi şi firavi se aseamănă cu nişte
clopoţei argintii.
Deodată unul din ghiocei spune:
-Vai, ce frig îmi este! Deabia am reuşit să străbat stratul rece de zăpadă!
Auzindu-i vorbele, soarele i-a spus:
-Îţi voi trimite câteva raze în ajutor.
Razele soarelui încălziră ghiocelul şi topira zăpadă. Astfel ghiocelul cel plăpând a invnis –o pe Baba
Iarnă. El a dovedit că este vestitorul primăverii.
( Creaţie de grup- Marin Gabi, Vâlsan Maria, Vlăsceanu Raluca, Ilie Angi, Ilie Fabian, cls. III a)
9
O ZI DIN VIATA MEA
Astăzi este sâmbătă, 4 octombrie, zi minunată de toamnă. M-am trezit dis-de-dimineaţă, cu gîndul să-
mi fac temele pentru luni, deoarece familia mea a hotărăt ca mâine să plecăm împreună în vizită la
Castelul Bran. Fiind ocupată cu temele, timpul a trecut parcă în zbor şi ziua de plecare a sosit.
Drumul este destul de lung, cu foarte multe curbe periculoase. Pe geamul maşinii am admirat
peisajul mirific. Nu mi-am putut imagina că toamna poate îmbrăca atâtea nuanţe, începând de la culoarea
paiului până la maroniu închis, precum ciocolata! Unii copaci şi-au pus haina roşcată, în alţii frunzele
tremurătoare străluceau ca nişte bănuţi aurii. Pe jos s-a aşternut un covor gros şi multicolor de frunze.
Pădurea părea un castel din basme, ceea ce m-a dus cu gândul la monumentul arhitectural ce urma să-l
vizităm.
Cînd ne-am apropiat, prin frunzişul auriu al pădurii am întrezărit turnul castelului, ce se înălţa
mândru şi maiestos spre cerul albastru. Ardeam de nerăbdare să ajungem mai repede!
În sfârsit am ajuns! Castelul ni se înfăţişa în toate splendoarea lui, luminat de razele palide ale
soarelui de toamnă. Din vîrful stâncilor sfida parcă timpul care a trecut peste el. Nu mă puteam opri să nu
mă gândesc la câte întâmplări deosebite a fost martor acest castel, câte prinţese şi cavaleri au păşit
înaintea mea pe aici!
Am aflat de la ghid multe lucruri despre castel. Este situat la 30 kilometri de Braşov, pe drumul ce
leagă Braşovul de Câmpulung Muscel, prima capitală a Ţării Româneşti. Legenda castelului îl are în spate
pe contele Dracula, asociat cu Vlad Ţepeş, chiar dacă datele istorice nu confirmă prezenţa îndelungată a
acestuia în castel. Mi-a părut rău că domnitorul drept, curajos şi viteaz despre care doamna ne-a vorbit
atât de frumos, a ajuns sa fie prezentat ca un vampir crud.
Dupa ce am vizitat castelul, am servit masa împreună cu familia şi ne-am cumpărat o mulţime de
suveniruri. Ne-am îndreptat obosiţi spre casă, bucuroşi ca am petrecut o zi minunată. A fost o zi încărcată
de istorie şi îmi va rămâne întipărită în minte.
STOEAN BIANCA, clasa a III-a A, Şcoala Gimnazială, com Măgurele, prof.înv. primar Moraru Georgeta
O ZI DIN VIATA MEA
SPECTACOLUL
După o săptămână de şcoală, iată că a început şcoala din nou. Mă bucur mult deoarece îmi era dor
de colegi şi de doamna învăţătoare.
În această duminică am avut un spectacol folcloric la noi în comună.A fost ziua comunei noastre şi
s-a numit “Festivalul fructelor de toamnă”
Ansamblul BĂSMĂLUŢA din care fac şi eu parte a cântat pentru oamenii din comuna mea.Vremea a
fost cam rece, dar bucuria a fost prea mare şi nu am mai simţit atât de tare frigul.Spectacolul nostru a fost
foarte frumos. Au venit mulţi oameni să ne vadă şi ne-au răsplatit cu multe aplauze.
Sunt fericită atunci când cânt.O privesc pe mama mea şi îi văd ochii plini de lacrimi de fericire. E
bucuroasă şi mândră de mine de fiecare dată cînd urc pe scenă sau când am rezultate bune la învăţătură.
Mă bucur că astfel o pot răsplăti şi eu pentru bunătatea ei. Atunci când eşti pe scenă e un sentiment
minunat!
La sfârşitul serbării am fost felicitate de domnul instructor de canto si de domnul primar. Am fost
mulţumită şi bucuroasă că nu i-am dezamăgit nici de această data!
Duminica aceasta a fost o zi de neuitat din viata mea!
UNGUREANU ANDREEA, clasa aIII-a A, Scoala Gimnazială,com.Măgurele, prof. inv. Primar Moraru Georgeta
10
DOBRE DENISA CLS. A IV-A DRAGAN TEODORA CLS. A III-A.
GABI MARIN Cls. a III-A. NEGOITA ANA.
SINDILA ANDRA Cls. Pregatitoare A MOLDOVEANU SEBASTIAN Cls. Pregatitoare A
11
RAUL ALEXANDRU cls a III-a A UNGUREANU ANDREEAcls a III-a A
VALSAN MARIA cls a III-a A DOBRE IRINA Cls. Pregatitoare A
VALSAN ANTONIA Cls. Pregatitoare A BURICAN FRANCESCA Cls. Pregatitoare A
12
ACTIVITATE EXTRACURRICULARA
DATĂ : 1 decembrie 2014
DENUMIREA ACTIVITĂŢIi:” Hai să dăm mâna cu mâna!”
TIPUL ACTIVITĂŢIi: serbare omagială “SUNT FECIOR DE DECEBAL” - în cinstea Zilei
Naţionale a României
SCOPUL ACTIVITĂŢIi:
• Dezvoltarea sentimentului patriotic la şcolarii mici;
• Omagierea Zilei naţionale a României prin activităţi cultural artistice;
• Cunoaşterea principalelor evenimente memorabile din istoria poporului nostru;
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR
In perioada 29-31 noiembrie 2014 am desfăşurat cu elevii activităţi de comemorare a
evenimentelor istorice care au dus la realizarea Marii Uniri din 1918 de la Albă Iulia.
În acest scop am confecţionat păpuşi pe linguri de lemn pe care le-am îmbrăcat în costume
tradiţionale româneşti.Am învăţat cu elevii mai multe cântece pariotice şi poezii.Am vizionat mai multe
filme cu subiecte din istoria noastră :DACII, COLUMNA, MIHAI VITEAZUL, MIRCEA.
Elevii au reuşit astfel să înţeleagă înlănţuirea istorică a evenimentelor care au condus la unirea din
1918.
Pe dată de 1 Decembrie a avut loc o depunere de coroane de flori la monumentul eroilor din
comună după care elevii clasei a III-a A au prezentat în faţă invitaţilor un frumos program artistic dedicat
acestei zile.
La sfârşitul activităţii toţi participanţii au dansat Hora unirii, plini de entuziasm.Elevii îşi vor
aminti cu plăcere de acest eveniment !
Imagini din timpul desfăşurării activităţilor:
Prof. inv. primar Moraru Georgeta
13
IN ASTEPTAREA LUI MOS CRACIUN
Cea mai frumoasă şi mai iubită de cei mici şi mari este sărbătoarea Crăciunului.Veche de
peste două milenii,răspândită pe tot globul, cea mai importantă sărbătoare a creştinilor este aşteptată cu
emoţie şi bucurie.
Crăciunul este asociat cu feeria iernii, cu puritatea zăpezii şi este o sărbătoare emoţionantă
mai ales pentru copii care aşteaptă sosirea lui Moş Crăciun.
În data de 19.12.2014 am organizat cu elevii clasei pregătitoare B serbarea „Uite, vine Moş
Crăciun!”
Elevii au interpretat cântece de iarnă, colinde şi au recitat poezii.
Prof. Inv. Primar, Gogot Gabriela
14
“MAGIA CRĂCIUNULUI”
CONCURS JUDEŢEAN DE CREAŢIE PLASTICĂ ŞI LITERARĂ
Continuând iniţiativa începută în anul trecut, Comisia Metodică a învăţătorilor din Şcoală
Măgurele, a organizat în anul şcolar 2014-2015 ,ediţia a ÎI-a a Concursului de creaţie literar –artistică şi
plastică “Magia Crăciunului”
Intrând pe tărâmul magic al sărbătorilor de iarnă , care ne–a fermecat pe toţi încă din copilărie,
elevii au participat cu entuziasm la acest concurs , punându-şi la încercare talentul în artă plastică sau în
literatură.
Astfel concursul propus de noi a trezit interesul numeroaselor cadre didactice şi elevi de la
şcoli din ţară. Au participat în acest an un număr de 164 de elevi din 43 de şcoli din 23 de judeţe ale
ţării.S-au încheiat cu aceste şcoli acorduri de parteneriat pentru desfăşurarea în comun a activităţilor din
proiect.
Aceştia au fost pregătiţi de un număr de 54 de cadre didactice din învăţământul primar care au
trimis realizat cu elevii şi au trimis lucrări de picture, colaj , felicitări sau creaţii literare dedicate
sărbătorii de Crăciun.
Lucrările cele mai reuşite au fost premiate acordându-se numeroase premii I, ÎI ÎI sau menţiuni.
Cu aceste lucrări s-a realizat o interesantă expoziţie pe holul şcolii şi s-a alcătuit un generos
portofoliu care ar putea fi folosit că material didactic în activităţile viitoare .
Cadrele didactice din învăţământul primar s-au implicat în activităţile de triere şi evaluare a
lucrărilor, expedierea diplomelor , alcătuirea portofoliului şi amenajarea expoziţiei. Numeroşi elevi din
şcoală noastră s-au numărat printre câştigători, obţinând multe premii I,ÎI sau III.
Deoarece concursul propus de noi a trezit interes deosebit vom continuă şi in anul şcolar următor
cu Ediţia aIII-a a concursului.
Prof. inv. primar Moraru Georgeta
15
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE PAŞTE
Cea mai mare sărbătoare a creştinilor, Învierea Domnului, este prilejul, pentru români, de a trăi
clipe de bucurie sfântă, dar şi de a sărbători în cadrul comunităţii.
Paştele, cum denumesc românii sărbătoarea Învierii, îşi are etimologia în cuvântul ebraic pesah, trecere.
Paştele evreilor marca trecerea poporului ales prin Marea Roşie, din robia Egiptului, în pământul
făgăduinţei, Canaan. Paştele creştinilor este, în primul rând, sărbătoarea Învierii Domnului, după al cărui
model vor învia toţi creştinii.
Sărbătoarea Paștelui nu este una izolată. Antrenează un întreg ciclu de sărbători și evenimente,
care fac să se individualizeze, clar, în calendarul românilor, momentul pascal. Acesta cuprinde mai multe
sărbători, de la intrarea în Postul Mare până la Pogorarea Duhului Sfânt (Rusaliile), adică perioadele
numite, în termeni bisericești, a Triodului și a Penticostarului.
Pentru români, Postul Mare este cel mai important și mai sfânt post de peste an. Fiecare încearcă
să postească după putere, mai ales prima săptămâna și Saptamana Mare, să facă milostenie și fapte bune,
să se împace cu cei cu care s-a certat. Datinile populare, se mai păstrează doar în unele localități. Cu
trecerea anilor, parcă timpul e tot mai puțin îngăduitor cu oamenii, grijile vieții lipsindu-i tot mai mult de
bucuria sărbătorii. Sau, poate că se vede tot mai mult influența creștinismului, care consideră Postul Mare
drept o perioadă de adâncă pocăința și tânguire, pentru că acum a fost chinuit și omorât Creatorul lumii.
Iar la răstignirea Lui, ne facem cu toții părtași, prin păcatele noastre. De aceea, din punct de vedere
creștin, sunt interzise petrecerile și serbările de orice fel.
Postul Mare durează 40 de zile, amintind de postul lui Moise, dar mai ales al Mântuitorului.
Ultima săptămâna (Săptămâna Mare) este dedicată însă, în afară Postului, patimilor, răstignirii și punerii
în mormânt a Domnului. Este cea mai aspră săptămâna de post. În toate bisericile se slujesc, seara,
Deniile, iar dimineață slujbe speciale, care predispun la meditație asupra vieții creștine și a patimilor
Domnului.
Deniile (slav. denii = zilnic) sunt slujbe specifice Postului Mare; Utrenii ale zilei următoare. Ele
se desfășoară în prima, a cincea și ultima săptămâna a Postului, fiind cele mai frecventate de românii de
astăzi. Rânduiala este de a se îmbrăca în haine cernite sau, măcar, femeile să-și acopere capul cu o
năframă neagră. E regulă că până la deniile din săptămâna a cincea să fie gata curățenia prin case și
ogrăzi.
Chiar dacă azi nu se mai practică vechile obiceiuri, românii cinstesc în mod deosebit sfintele
slujbe din Săptămâna Patimilor. Fiecare zi din Săptămâna Mare are semnificația sa. Luni se pomenește
Iosif cel cu bun chip, care a fost vândut de frații săi pe 30 de arginți, ca și Mântuitorul. E pomenit și
smochinul neroditor pe care Hristos l-a blestemat și s-a uscat. Marți se pomenesc cele zece fecioare-cinci
înțelepte și cinci nebune pentru că nu făcuseră fapte de credința și milostenie. Miercuri se pomenește
femeia păcătoasă, care a spălat cu mir picioarele Mântuitorului, spre îngroparea Sa.
În Joia Mare se prăznuiește spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cină cea de
Taină, rugăciunea din grădină Ghetsimani și vinderea Domnului de către Iuda. În seară acestei zile
creștinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Prin Sudul țării, fețele fac câte 12 noduri unei ațe, punându-și
la fiecare câte o dorință și dezlegându-le când dorință s-a împlinit. Acesta ață și-o pun sub pernă seară,
crezând că-și vor visă ursitul. Tot aici se păstrează obiceiul de a spăla picioarele celor din casă (copii) de
către femeile mai în vârstă.
Din Joia Mare până în ziua de Paști se zice că nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toacă.
Joia Mare este cunoscută mai ales, în cultură populară actuală, că ziua în care se inroşesc ouă
pentru că se spune că ouăle înroșite sau împistrite în această zi nu se strică tot anul. De asemenea, oamenii
cred că aceste ouă sfinţite și îngropate la moşie o feresc de piatră .
16
Pe lângă ouă roșii, românii contemporani mai vopsesc ouăle și în galben, verde, albastru. Ouăle
colorate în alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primăverii. Mai demult, ouăle se vopseau
cu coji de ceapă, cu sunătoare (pojarniță), cu coajă de crin roșu sau cu flori de tei; luciul li se dădea
ștergându-le, după ce s-au fiert, cu slănină sau cu untură.
Spiritualitatea românească păstrează și câteva legende referitoare la înroșirea ouălor. Cea mai
cunoscută spune că, întâlnindu-se cu jidanii, Măria Magdalena le-a spus că Hristos a înviat. Iar ei au
răspuns că atunci va învia Hristos, când se vor înroși ouăle din coșul ei. Și pe data, ouăle s-au făcut roșii.
Se mai spune că, după Înviere, jidanii au aruncat cu pietre în Maria Magdalena. Iar pietrele se prefăceau
în ouă roșii. Altă legendă spune că, sub crucea pe care a fost răstignit Hristos, Maria Magdalena a pus un
coș cu ouă și ele s-au înroșit de la sângele ce cădea din rănile Domnului..
În ornarea ouălor se folosesc motive geometrice, fitomorfe sau zoomorfe. Dintre ele amintim
romburi, triunghiuri, zig-zag-uri, puncte, frunză de stejar, bradul, floarea de măceș, grâul, coarnele
berbecului, peștele, cerbul (coarnele cerbului), steaua magilor, cărarea (calea) rătăcită, cârligul ciobanului,
crucea Paștelui, etc. Mai nou se întâlnesc icoane pictate pe ouă sau în interiorul oului. Tot un motiv
tradițional îl constituie încondeierea cu increteli (motive ornamentale) de pe cămășile populare. Se mai
întâlnesc și alte motive: șarpele, greblă, furcă, cibotica cucului, horă, cloșca cu pui, coadă rândunicii, labă
gâștei, colțul porcului, strugurele, cireșica, floarea păștii, fierul plugului, cheptenul, frâul, ferestruică, etc.,
prezente, mai nou, în zonă Branului.
Vinerea Mare (Vinerea Păștilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a întregii
crestinătăţti pentru că în această zi a fost răstignit și a murit Mântuitorul lumii. Zi aliturgică, pentru că
Liturghia reprezintă jertfă nesângeroasă a lui Hristos, în chipul pâinii și al vinului, iar cele două jertfe nu
se pot aduce în aceeași zi. În seara acestei zile se oficiază denia Prohodului Domnului.
În mijlocul bisericii se scoate Sfântul Epitaf (care-l închipuie mort pe Mântuitorul, înconjurat de
Apostoli și Maica Domnului) pe sub care toată lumea trece, până în după-amiază zilei de sâmbătă. În zorii
zilei de Înviere este dus din nou în Sfântul altar și este așezat pe sfântă masă, unde rămâne până în
miercurea dinaintea Înălțării Domnului. Se spune că pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfântul Aer nu-i
doare capul, mijlocul și șalele în cursul anului, iar dacă își șterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi
de dureri de ochi
Acestei zile i se spune și Vinerea Seacă, pentru că bătrânele posteau post negru, iar seara, la Denia
Prohodului Domnului, luau anafură de la biserică. După cântarea Prohodului Domnului se înconjoară de
trei ori biserică de tot soborul, cu Sfântul Epitaf, care apoi este așezat pe masă din mijlocul bisericii. La
terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumânări și-și jelesc morții. La sfârșitul slujbei, era
obiceiul că preotul să împartă florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac. Lumea, în trecut, pleca
acasă cu lumânările aprinse pe drum, că să afle și morții de venirea zilelor mari. Ocoleau casa de trei ori
și intrând, se închinau, făceau câte o cruce cu lumânarea aprinsă în cei patru pereți sau doar la grinda de la
intrare și păstrau lumânarea pentru vremuri de primejdie.
Sâmbătă Mare este ziua îngropării Domnului cu trupul și a pogorârii Lui la iad, de unde a slobozit
neamul omenesc. Este ziua în care se definitivează pregătirile pentru marea sărbătoare a Învierii; spre
seară, creștinii se odihnesc pentru a putea participa la slujba de la miezul nopții. Fiind ultima zi a Postului
Mare, era obiceiul ca bătrânii și copiii să se împărtășească.
Ziua Învierii Domnului, cunoscută și sub numele de Paști începe, din punct de vedere liturgic, în
noaptea dinainte; la miezul nopții, când se spune că mormântul s-a deschis și a înviat Hristos. În biserică
este obiceiul ca, în această noapte, să se sfințească pâinea numită paști, fie sub formă de anafură sau
anafură amestecată cu vin
După cum pasca este un aliment pe care și evreii îl consumau când sărbătoreau Paștile, la fel e și
mielul. La paștile evreilor, fiecare cap de familie trebuia să aleagă din turma sa un miel sau un ied de
parte bărbătească, fără defecțiuni corporale, pe care îl păstra din ziua de 10 Nissan până în 14, când
trebuia junghiat între cele două seri. Pragul și părțile laterale ale casei unde se consumă, se ungeau cu
17
sângele lui, apoi se pregătea pentru a fi fript împreună cu toate măruntaiele în cuptor, fără ca înainte să fie
fiert sau să i se zdrobească vreun os.
Mielul este însă, mai cu seamă, semnul "blândeții, al simplității, inocenței și purității. E unul dintre
simbolurile Mântuitorului Hristos
Puteri deosebite i se atribuie și lumânării de la Înviere, care este păstrată șapte ani și aprinsă în caz
de grindină, furtuni, sau mari primejdii. Noaptea Învierii este deosebită, ea simbolizând noaptea luminii, a
izbăvirii omului din iad, din păcat și din moarte. Spun sfinții că întreagă omenire va învia după modelul
Învierii lui Hristos .
De aceea, în zilele noastre, Învierea este privită că o sărbătoare a luminii. Seara sau la miezul
nopții, când oamenii merg la slujba Învierii, aprind lumânări la mormintele celor morți din neamul lor.
Din acest moment salutul obișnuit este înlocuit cu cel de "Hristos a-nviat", la care se răspunde "Adevărat
a-nviat", salut păstrat până la Înălțarea Domnului. Este o formă de mărturisire a Învierii și a credinței
creștine.
La întoarcerea de la slujba de Înviere, creștinii pun într-un lighean un ou roșu și o monedă de argint,
peste care toarnă apa neîncepută. Există apoi datina de a se spăla, dându-și fiecare cu oul roșu peste obraz
și zicând: "Să fiu sănătos și obrazul să-mi fie roșu că oul; toți să mă dorească și să mă aștepte, așa cum
sunt așteptate ouăle roșii de Paști; să fiu iubit că ouăle în zilele Păștilor." Atunci când se dă cu banul pe
față, se spune: "Să fiu mândru și curăț că argintul. Iar fetele zic: "să trec la joc din mână-n mână, ca și
banul", "să fiu ușoară ca și cojile de ouă, care trec plutind pe apă." În unele sate, în lighean se pune și o
crenguță de busuioc existând credința că, dacă te speli cu el, vei fi onorat că busuiocul.
Familia creștină se așază apoi la masă pascala. După această masă, capul familiei ciocnește ouă
cu soţia și la formula tradițională :"Hristos a înviat!" adaugă: "Hai să ciocnim ouă, că să ajungem și la
anul Paști frumoase, iar după moarte să ne vedem iarăși în ceruri!" Apoi ciocnesc și ceilalți membri ai
familiei. De obicei, cinstea de a ciocni oul mai întâi revine celui mai în vârstă. Se crede că, făcând acest
lucru, membrii familiei se vor vedea și pe lumea cealaltă.
Prof. Inv. Primar, Nicolae Madalina
18
19
EXCURSIA, MIJLOC DE EDUCAŢIE ŞI CUNOAŞTERE
,, Drumetia te invata mai mult decat zece biblioteci la un loc.” Nicolae Iorga
Excursiile şi drumeţiile organizate de şcoală au multiple valenţe de informare şi educare a
elevilor, contribuind la adâncirea şi completarea procesului de învăţământ, mai cu seamă la „ancorarea”
sa în realitatea mediului natural şi social explorat direct. Conţinutul didactic al drumeţiilor şi excursiilor
este mult mai elastic, mai variat şi mai complex decât al lecţiilor în clasă, având şi un caracter mai
atractiv, elevii participând într-o atmosferă de voioşie, optimism şi multă însufleţire la asemenea acţiuni.
Scopul excursiei:
- achiziţionarea unor cunoştinţe legate de istoria neamului;
- evaluarea competenţelor şi capacităţilor formate în orele de limba română, istorie, ştiinţe, geografie, prin
raportarea la observarea directă;
- formarea unor reprezentări despre relief, ape, vegetaţie, faună, organizare administrativă, activitate
ecologică şi culturală a zonelor din traseu;
- cultivarea sentimentelor de dragoste pentru trecutul istoric şi frumuseţile pământului românesc;
- formarea unui comportament corect faţă de mediul înconjurător;
- consolidarea deprinderilor de comportare civilizată, de cooperare şi respect faţă de aproape;
- trezirea sentimentului de mândrie naţională.
Obiective urmărite:
Să indice poziţia oraşului natal faţă de zona vizitata, desprinzând conexiunile dintre mediul geografic şi om.
- Să observe obiective istorice, economice şi cultural – artistice;
- Să descrie obiectivele vizitate şi să argumenteze importanţa lor;
- Să redea în compuneri, desene şi lucrări practice impresiile din excursie;
- Să comunice folosind metodele şi mijloace diverse, fondul general de cunoştinţe privind semnificaţiile, particularităţile şi importanţa principalelor monumente istorice, de cultură vizitate.
- Să analizeze aspecte etnografice şi folclorice.
- Să aprecieze morala creştină românească şi frumuseţile florei şi faunei zonelor prin care au trecut; specificul acestora în funcţie de relief.
- Să motiveze de ce cunoaşterea şi ocrotirea monumentelor istorice, religioase, folclorice, etnografice ale mediului înconjurător reprezintă îndatoriri elementare ale fiecărui locuitor al ţării.
În acest an şcolar cadrele didactice de la Scoala Gimnaziala Magurele au organizat mai multe
excursii scolare. Elevii claselor pregatitoare, claselor I si claselor a II-a au vizitat Muzeul Antipa si au
asistat la un extraordinar spectacol de circ prezentat de Circul Globus.
Prof. Inv. Primar – Niticu Otilia Ana
PE CĂRĂRILE COPILĂRIEI
Elevii clasei a III-a A , împreună cu părinţii au propus sărbătorirea Zilei copilului in localitatea
Sinaia, un loc încărcat de istorie şi care se află aşezat într-o frumoasă zona de munte..
Plini de nerabdare, în ziua excursiei ne-am îmbarcat în autocare şi am pornit la drum. Am fost
însoţiţi şi de un grup de părinţi şi ei dornici de plimbare.Am străbătut zona de câmpie trecând pe la
monumentul lui Aurel Vlaicu de la Băneşti, apoi am făcut popas la Muzeul Cinegetic de la Posada. Aici
elevii au fost fermecaţi de frumuseţea exponatelor din muzeu .Au putut să admire o serie de animalele
sălbatice ce erau expuse în habitatul lor natural.
20
Am plecat apoi spre Sinaia, unde Castelul Peleş ne-a întâmpinat maiestos ,inaltandu-şi
turnuleţele printre brazi.Aici am vizitat castelul regal şi astfel elevii au putut vedea cum trăia regele şi
care era viaţă la castel în acea vreme.Am făcut un popas de reculegere şi la Mănăstirea Sinaia,unde este
înmormântat marele om politic Tache Ionescu.
Dar cea mai mare surpriză pentru elevi a constat în vizitarea Parcului de Aventură de la
Buşteni.Aici elevii au avut posibilitatea de a face căţărări, de a se da cu tiroliana sau alţii au învăţat să
tragă cu arcul la ţintă.
“A fost o zi de vis” – au afirmat elevii la întoarcerea acasă. Şi chiar aşa a fost!!!
Prof. inv. primar Moraru Georgeta
21
ARTIŞTI ÎN DEVENIRE
Ansamblul vocal folkloric “Băsmăluţă” format din elevi ai claselor primare şi gimnaziale din
Şcoală Măgurele au participat în anul şcolar 2014-2015 la mai multe concursuri de interpretare vocală din
judeţ şi din ţară.
Duminică, 29 martie 2015, Grupul vocal Băsmăluţă - Măgurele, a participat la Concursul
naţional de folclor de la Săftica. Grupul vocal Băsmăluţă a obţinut Premiul special al juriului şi
Trofeul Festivalului
Elevii Şcolii Măgurele alături de Băsmăluţe au fost aplaudaţi la scenă deschisă şi apreciaţi pentru
calitatea activităţii susţinute în cadrul Festivalului interjudetean- Ziditori de ţară desfasurat la Casa
Armatei -Ploiesti pe data de 9 aprilie 2015
22
Băsmăluţele au participat la un nou concurs pe 9 mai 2015 - Centru Cultural M.A.I, Bucureşti,
Festivalul- Concurs Interjudetean de muzică pentru copii ,,EURO MUSIC”.Acest concurs a fost unul
de înalta calitate .Totuşi dintre cei 102 concurenţi s-au evidenţiat şi micii noştri artişti obţinând
MENŢIUNE.Având în vedere dificultatea concursului şi competiţia strânsă îi felicităm şi pentru acest
rezultat!
Pe 23 mai 2015 din nou grupul folkloric Băsmăluţă şi-au pus în valoare talentul şi pregătirea
prin participarea la Festivalul –concurs de muzică prahoveană “TRADIŢII ŞI OBICEIURI LOCALE”
desfăşurat la Plopeni. Deşi au participat un număr de 54 de şcoli din Judeţul Prahova, micii noştri
23
cântăreţi nu ne-au dezamăgit nici de asta dată şi au obţinut PREMIUL DE EXCELENŢA din patrea
juriului.Bucuria a fost mare în rândurile elevilor, dar şi al părinţilor şi al cadrelor didactice care i-au
pregătit .BRAVO!
Dar iată că a venit vacanţă şi micii nostril artişti au beneficiat din partea Primăriei de o vacanţă
binemeritată , ca recompensă pentru dăruirea cu care s-au pregătit în acest an şcolar şi pentru rezultatele
obţinute.Toţi elevii au plecat într-un sejur la mare , unde s-au bucurat de soare şi de baia în apele albaste
ale marii
Felicitări tuturor elevilor care fac parte din Grupul folkloric BĂSMĂLUŢă !! Şi noi succese în
viitor.
Prof. inv. primar Moraru Georgeta
24
MEREU IN FRUNTE! Pe parcursul anului şcolar 2014-2015 elevii clasei a III-a A au participat la o serie de concursuri
şcolare, de creaţie plastică şi literară si concursuri pe discipline, atât la nivel local, judeţean cât şi naţional
Mulţi dintre ei s-au evidenţiat primind numeroase premii şi menţiuni.
Felicitări elevilor pentru rezultatele obţinute ! Prin aceste rezultate au reuşit să facă cunoscut
numele Şcolii Gimnaziale Măgurele în judeţ şi în ţară.
REZULTATE LA CONCURSUL JUDETEAN DE CREATIE
PLASTICA “MAGIA CRACIUNULUI”- 2015
CLASA a III-a A
NR.
CRT.
Numele si prenumele premiul sectiunea
1. STOEAN ALEXANDRA I Creatie literara
2. UNGUREANU ANDREEA II Creatie literara
3. VLASCEANU RALUCA III Creatie literara
4. UNGUREANU ANDREEA I pictura
5. STOEAN ALEXANDRA I pictura
6. MARIN GABRIEL I pictura
7. UNGUREANU ANDREEA I colaj
8. STOICA TIBERIU III colaj
9. MARIN GABRIEL I colaj
10. COSTACHE PETRUT Diploma de
participare
Creatie literara
11. ALEXANDRU RAUL Diploma de
participare
Creatie literara
REZULTATE LA CONCURSUL NATIONAL”TOAMNA –FANTEZIE SI CULOARE”-
noiembrie 2014
CLASA a III-a A
Nr.
Crt.
Numele si prenumele premiul sectiunea
1. UNGUREANU ANDREEA I pictura
2. DRAGAN TEODORA II pictura
3. VILSAN MARIA MENTIUNE pictura
25
REZULTATE LA CONCURSUL NATIONAL
“OLIMPICII CUNOASTERII”- 2015
CLASA a III-a A
Nr.crt. Numele si prenumele elevului Premiul Sectiunea/disciplina
1. Marin Gabriel Premiul II/mentiune Matematica/romana/cultura
generala
2. Geangu Bianca Premiul II/premiul III Romana/matematica
3. Ungureanu Andreea Premiul II/mentiune Cultura
generala/matematica/romana
4. Stoean Alexandra Premiul III Cultura generala
6. Stoica Tiberiu Premiul III Lb. engleza
7. Bugoi Mihai Mentiune Lb. engleza/cultura.generala
8. Alexandru Raul Mentiune Lb. engleza/matematica
Rezultate la Concursul national de creatie plastica “SIMFONIA IERNII’
27.02.2015-organizator Seminarul Teologic Liceal-Caransebes
CLASA a III-a A
Nr.crt. Numele si prenumele elevului Premiul Sectiunea/disciplina
1. Marin Gabriel Premiul III pictura
2. Ungureanu Andreea Premiul I pictura
REZULTATE LA CONCURSUL NATIONAL DE CREATIE LITERARA SI PLASTICA”
JURNAL-O ZI DIN VIATA MEA”
Organizator-Scoala Gimnaziala Liliesti,Baicoi
CLASA a III-a A
Nr.crt. Numele si prenumele elevului Premiul Sectiunea/disciplina
1. Marin Gabriel Premiul I pictura
2. Ungureanu Andreea Premiul I compunere
3. Stoean Alexandra Premiul I compunere
Rezultate la Concursul National “TRADITII SI CREDINTA”- organizator Scoala Gimnaziala Gaiesti
CLASA a III-a A
Nr.crt. Numele si prenumele elevului Premiul Sectiunea/disciplina
1. Ungureanu Andreea
Premiul I Icoane pe sticla
2. Vlasceanu Raluca
Premiul III Icoane pe sticla
REZULTATE LA CONCURSUL-FESTIVAL”INTERCULTURALITATE SI SPIRITUALITATE” -
03.03.2015, organizator Scoala Gimnaziala Liliesti
CLASA a III-a A
Nr.crt. Numele si prenumele elevului Premiul Sectiunea/disciplina
1. Ungureanu Andreea Premiul I pictura
2. Ungureanu Andreea Premiul II pictura
3. Marin Gabriel Premiul I pictura
Prof. inv. primar Moraru Georgeta
26
CONCURSUL “OLIMPIADELE CUNOAŞTERII”
CLASA a III-a B
ANUL ŞCOLAR 2014-2015
Învăţătoare Aldescu Petruţa
Numele şi prenumele elevului Limba şi literatura română
Mihalache Andrei 88 puncte – locul III
Dobre George 82 puncte – menţiune
Gavrilov Alisia 82 puncte - menţiune
Baniţă Sebastian 82 puncte - menţiune
Numele ţi prenumele elevului Matematică
Mihalache Andrei 88 puncte – locul III
Dobre George 88 puncte – locul III
STIATI CA ...? Plantele iubesc muzica
Nişte cercetători indieni au demonstrat că plantele supuse unui ,,tratament” cu muzică au crescut
în înălţime şi în numărul frunzelor, mai mult decât plantele care nu ,,ascultau” muzică.
În India există un arbore numit ,,uriaşul uriaşilor”. Coroana acestuia poate adăposti 20 000 de
persoane.
Plantele pot ajunge la vârste foarte înaintate În ţara noastră, în apropiere de Suceava, există un stejar în vârstă de peste 500 de ani. Se spune că
acest stejar şi-a petrecut tinereţea sub domnia lui Ştefan cel Mare.
În multe locuri de pe glob trăiesc plante carnivore. Cea mai cunoscută asemenea plantă, întâlnită la noi în ţară, este roua-cerbului. Frunzele ei atrag
insectele, care sunt apoi înfăşurate şi digerate.
În America de Sud, într-unul din cele mai secetoase deşerturi, se pot găsi seminţe de cactuşi care aşteaptă ploaia timp de până la 25 de ani pentru a putea încolţi.
Există flori şi frunze gigant
În Asia creşte o plantă a cărei floare cîntăreşte 10 kg. Este cea mai mare floare din lume. Nici o
insectă nu vizitează această floare, deoarece are un miros foarte urât.
În Brazilia creşte un nufăr ale cărui frunze au un diametru de 2 m şi pot suporta o greutate de 23
de kg.
Există şi în ţara noastră comori ale naturii
27
În judeţul Alba există un arbore, numit gorun, în vârstă de 350 de ani, cu un trunchi de 2 m
grosime şi o înălţime de 32 de m.
Lângă Haţeg, în judeţul Hunedoara, există un molid care, pentru că are o înălţime de 62 de m, este
considerat cel mai înalt arbore din Europa.
La Blaj, în grădina unei şcoli, cresc câţiva peri care rodesc de 11 ori pe an.
Lângă Borsec cresc 7 brazi într-o singură tulpină.
Dacă balenele şi delfinii ar dormi, ele ar risca să se înece, deoarece pentru a respira trebuie să iasă mereu la suprafaţă.
Un ghepard poate alerga cu o viteză de 120 km/oră, pe o distanţăscurtă.Aceasta este o viteză de
tri ori mai mare decât cea atinsă de omul cel mai rapid.
O balenă albastră a tras după ea, timp de 7 ore, un vapor care mergea ...cu spatele şi cu toate motoarele în funcţiune la capacitate maximă.
O furnică, ce nu avea nici măcar 3g, a fost surprinsă deplasând o greutate de 145 de g, adică de 50 de ori mai mare decât greutatea ei.
În Australia trăieşte un păianjen care îşi construieşte o plasă cu un diametru de 2 m. Firele acestei plase sunt atât de rezistente, încât pescarii le pot folosi pentru plasele lor de pescuit.
Un purice, care are doar 2 mm lungime, poate face salturi de până la 100 de ori mai mari decât
lungimea corpului său:30 cm lungime şi 20 cm înălţime.
Cel mai mare înotător, dintre animalele de pe uscat, este ursul alb.
O cămilă rezistă fără apă 700 de zile.
Cei mai mici cai domestici din lume se întâlnesc în Argentina şi ating înălţimea medie de 75 de
cm şi greutatea de 35-45 kg.
Cel mai mare animal din neamul pisicilor este tigrul siberian.
Prof. Inv. Primar - Dobre Aurelia-Georgeta
COLECTIVUL DE REDACTIE:
Coordonator: prof. Inv.primar Niticu Otilia
Prof. Inv. Primar Moraru Georgeta
Colaboratori: prof. Inv. Primar Nicolae Madalina
Prof. Inv. Primar Dobre Aurelia
Prof. Inv. Primar. Gogot Gabriela
Prof. Inv. Primar Aldescu Petruta