rlrlsnrnromuilttr. "

' Gl?ll0lul,t

Deucalion dormea rar, dar, atunci cand totu$ dormea, visa'

Fiecare vis era un colmar. Niciunul nu-l infricoga. La urma

urmei, era ndscut din plimada colmarurilor; $ fusese cilit de o

viafi treiti i! tercarc.

Dupi-amiazi, in timp ce moliia in chilia lui simpli, visa ciun chirurg ii deschidea abdomenul pentru a-i introduce ceva

rnisterios care se zvArcolea. Perfect treaz, dar legat de masa de

operalie prin cituqe, Deucalion nu avea incotro decit sd su-

pone procedura.

Dupi ce fusese cusut la loc, incepuse si simti ci ceva i se

tir4te prin truP, explornnd, ca 9i cum ar fi fost menat de o

mare curiozitate,

Din spatele,mi5tii lui, chirurgul spunea: ,,Un mesag€r se

apropie. Via;a se schimbi cu o scrisoare".

Se trezi din vis gtiind ci fusese unul pmfetic' Nu poseda

niciun fel de putere paranormali, in sensul clasic, dar citeo-

dati visele lui conlineau semne ;i premoni;ii.

ln acegti muni ai Tibetului, un apus rogiatic atdgea in

mrejele lui, dinspre ghelari gi cAmpurile inzipezite, un miraj de

aur fluid. O curea zimlati de piscuri himalayene, cu Everesnrl

infipt ca un pumnal int-o teaci, se Prcfila pe cenrl senin'

10 DEAN KOONTZ

Depane de civilizaie, aceasti priveligte vasti il calma pe

Deucalion. De ani buni prefera si evite compania oameni.lor,

cu excep;ia cilugirilor bud\ti de pe aceaste pladorm; mitu-rati. de v6.nturi, de pe acoperiyul lumii.

Degi nu mai omorlse de multi vreme, inci mai ascundea

in el furia aceea uciga{i. Aici ciuta intotdeauna cu ardoare s5

igi suprime pornirile intunecate, ciuta calm gi spera si-gi gi-seasci adevirata pace interioari.

De la balconul de piatrd., deschis, al ministirii zugri.vite inalb, privind ghegurile scildate de lumina soarelui, se gindi, gi

nu pentru prima dati, ci ,,aceste doui elemente, focul $ ghea-

;a, ii definiseri existenla."

Lingi el, un cilugir bitrAn, Nebo, il intrebi:

- hivegti munlii - sau dincolo de mun1i, la ce ai lisat in urmi?

Degi Deucalion inviiase si rorbeasci mai multe dialecte

tibetane in timpul gederi.i lui prelungite, vorbea de obicei inenglezi. cu c ugirul, pentru ci asta le ingiduia o oarecare

tihni a conversaiei.

- Nu-mi lipsesc mult€ din lumea aceea, Marea. Sunetul

pisiri.tor pe litoral. Ciiva prieteni. Biscuijii cu brAnzi.

- Biscuii qi br6nzi? Avem $ aici brinzi.Deucalion zimbi gi ii mai zise o dati, mai clar decit inainte .

- Biscui;ii cu brAnzi sunt nigte biscuili uscali, cu arom5. de

brinzi. Aici, la ministire, ciuti.m iluminarea spirituali, sen-

sul viegii, un scop.., pe Dumnezeu. Cu toate acestea, adesea,

cele mai modeste lucruri, din viaga mi.runti, de zi cu zi, micile

pliceri, par si-mi defineasci existenp. Mi-e teami ci sunt un

elev superficial, Nebo.

Stningand mai bine pe lingi el mba de lini, cici vi.nturile

geroase ale iernii mugcau din el flri mili, Nebo rosti:

FrulRiricnoR ll

- Ba dimpotrivi. Niciodati nu am avut un elev mai pu$n

superficia.l decit tine. Doar auzind despre biscuilii acegtia us-

cai cu brinzi, gi am devenit ;i eu curios.

O rasi cilugireasci, voluminoasi, din lAni ii acoperea

truput peticit, plin de cicatrici, al lui Deucalion, dEi chiar $cele mai aspre temPelraturi rar pireau s6-l deranjeze'

Ministirea Rombuk, in formi de mandala - o minuni;ie

arhitecturali cu perei de cirimidi, turnuri inalte 9i acope-

riguri gra;ioase -, stdtea aternati, intr-un echilibru precar,

lingi un versant sterP' Era impozanti, maiestuoasi 9i as-

cunsi de lume. Cascade de trepte se reversau dinsPre turnu'

rile pitrate pini la baza nivelurilor principale, oferind acces

citre cu4ile interioare.

Steaguri de rugiciune in culori strilucitoarc - galbene, albe'

rogii, verzi ;i albasm, reprezentind elementele naturii - flutu-

rau in vAnt. Sutre frumos caligrafiate impodobeau steagurile,

asdel ci, de fiecare dati c6,nd steagurile se unduiau in bitaia

rafalelo4 o rugiciune era, in mod simbolic, trimisi ciue ceruri'

ln ciuda in(Eliqirii ciudate 9i a staturii lui Deucalion, cilu-

girii l-au acceptat. A absorbit inv{iturile lor $ le-a trecut prin

filtrul propriei experienle. in timp, au inceput si vini la el cu

intrebiri de naturi filosofici, au inc€Put sel caute Pentru

perspectila lui unici asupra lucrurilor'

Nu gtiau cine era, dar inleleseseri intuitiv ci nu era un

om obignuit.

Deucalion rimase multi vreme acolo, in picioare, 6ri si

scoati o vorbi. Nebo rimase lingi el, a5teptind' Timpul avea

prea pupni importanli in lumea 6ri ceasuri a cdugirilor 9i,

dupi doui sute de ani de viali 9i poate chiar mai mult de-atit

de atunci inainte, Deucalion tri.ise adesea liri si bage in seami

trecerca timpului,

12 DEANKOONTZ

Ro;ile tibetane de rugiciune pocniri, agitate de ralalele de

vAnt. Un ci.lugir, de la fereastra unui turn inalt, sufli dinn-ocochilie ca si cheme lumea la rugiciune. in adAncurile mdn6-

stirii, incantaliile incepuri si risune prin pereli de stdnci rece,

Deucalion privi in abisurile canioanelor inundate de lu-mina de purpuri a asfingitului, la est de ministire. De la unele

Grestre ale Rombukului ciderea in gol putea fi de peste treisute de metri.

Din lumina crepusculului o silueti indepirtati se desprinse,

inaintAnd spre el.

- Un mesage4 spuse el. Chirurgul din vis gri.ise adevirul.La inceput, bitranul cilugir nu distinse silueta vizitatoru-

lui. Ochii lui de culoarea ogetului pireau a se fi estompat de

soarele nefiltrat de la acea extremi altitudine. Apoi ochii i se

mirird brusc.

- Trebuie siJ a;teptim Ia porfle mini.stirii.

Salamandrele, atrase de luminile to4elot s€ t6.rau printreparii de fier ai po4ii principale qi pe zidurile de cirimidi care

ii impresurau.

InS.unrru, chiar lingi poane, in curtea exterioard. mesage-

rul il privi pe Deucalion cu un amestec de curiozitate ti teame.

- Yeti, qopti el, pmnunlAnd numele dat de gerpagi cum-plitului om al zipezilor.

- A devenit un obicei ca, inainte si ransmif.i un mesaj, siaduci o insulti celui care il primegte? spuse Nebo, cuvinteleiegindu-i din guri in rotocoale de respira;ie inghepti.

Vinat cAndva ca pe un animal silbatic, ri.ind doui sute de

ani ca ultimul paria, Deucalion era vaccinat impotrila ori-ciror riutii. Nu se mai putea sim$ ofensat.

- Daci ag fi fost un yeti, spuse el, vorbind pe limba mesa-

gerului, q fi putut fi atat de inalt pe cit sunt. $i se ridici in

IlulRiTicrroe 13

picioare, intinzAndu-se mai bine de doi metri in sus' '\ fi putut

6 atit de bine 6cut ;i musculos. Dar a5 fi fost mult mai pimg

nu crezi?

- D.., da, rispunse mesagerul, binuiesc ci da'

- Un yeti nu se birbieregte niciodati Aplecindu-se spre el'

ca $ cum avea de gi,ni sn-i impirtnpascn un secret, Deucalion

spuse: Sub tot acel pir, un yeti are o pieleltbarlz sensibili' Roza-

lie, moale... se iriti ulor daci dai cu lama de ras'

CipitAnd cwa curaj, mesagerul indrdzni siJ intrebe:

- $i atunci, tu ce eqti?

- Big Foot, spuse Deucalion in englezi, 9i Nebo rAse' dar

mesage ra nu inielese.

Siresat gi iritat de risul cilugirului, remurind nu doar din

cauza aerului inghetat, mesagerul ii intinse un pachet ripciu-

gos, invelit in piele de caPri, legat strans cu curele din piele'

- Poftim. iniuntru' Pentru tine'

Deucalion incolici un deget imens injurul curelei de piele

gi ii smulse pachen din mAini, desfrcu invelitoarea din piele de

capri, descoperind un plic, o scrisoare bo;iti 9i pntatn' aflatn

in tranzit dc multi rT eme.

Adresa de returnare era din New Orleans' Numele era

acela al unui vechi ;i crtdincios prieten, BenJonas'

Privind incn nervos, Pe ascuns, la chipul pe jumitate dis-

trus li acoPerit de cicatrici al lui Deucalion, era 6'idcnt ci

mesagerul considera ci era de preferat compania unui yeti

decit o cilitorie inapoi, prin intuneric, prin trecitoarca inghe'

lati qi periculoasi din mun1i.

- Aq putea primi adAPost in noaptea asta?

- Oricine ajunge la aceste Po4i, il asigurn Nebo' primqte

tot ce are nevoie. Daci am fi avut, 1i-a; fi dat nigte biscuili cu

brinzi usca$.

14 DEANKOONTZ

Din curtea exterioari urcari pe rampa de piatre pani incurtea interioari. Doi cdlugiri tineri, cu lanterne, sosiri ca gicum ar fi auzit o chemare telepatici, pentru aJ escorta pemesager la chiliile pentru oaspeti.

in sala de primire a oaspe;ilor, scildati in lumina candeleloraprinse, intr-un alcov care mirosea a lemn de santal ;i timi.ie,Deucalion citi scrisoarea. Cuvintele scrise de mAna lui Bentransmiteau un mesaj vital cu o cerneali. albastri, de stilou.

in acelagi plic era si un articol de zia4 din Neu O zansTimes-Pba2me Tittui $ conlinutul nu aveau atata importantipenrru Deucalion pe cdt avea fotografia care Ie insogea.

Deqi coqmarurile nuJ puteau inspiiminta gi incet6.nd demult si se mai teami de vreun om, mdna ii tremuri in mo_mentul acela.

- Vegti rele? il intrebi. Nebo. A murit cineva?

- Mai riu de atit. Cineva e itcd. tn uiatd. Deuca.lion se uita,nevenindu-i si-gi creadi ochilo4 la fotografia pe care o resim-

f€a mai rece ca Bheala. Trebuie si pirisesc Rombukul.Aceastd afirmagie il intriste teribil pe Nebo.

- Mi. mAngi.iasem cu ideea ci la moartea mea ,z vei fiacela care si spuni rugiciunile.

- Nu esti in pericol si mori in curind, La fel de bine con-sen?t ca o murituri. in otet, spuse Deuca.lion. in plus, suntultimul om din lumea a.sta pe care l-ar asculta Dumnezeu.

- Sau poate primul, spuse Nebo cu un zimbet enigmatic,dar cu semnificaie. Bine. Daci inten;ionezi si umbli iar inlumea celor de dupi muntii acegtia, mai intii permite_mi si_gifac un dar.

LumAnirile gilbui se inil;au din sfegnice aurite ca nifte sta_lagmite de ceari, strilucind calde in incipere. pe peretri erau

FruL RATic[oR 15

pictate, cu gra;ie, mandale, desene geometrice, inchise in

cercuri, reprezentind cosmosul.

Rezemat de un scaun c6ptuqit cu perne subliri, din mitase

ro$e, Deucalion se uita fix la tavanul cu lotugi inflori1i, sculpta;i

9i pictai.

Nebo stitea lAngi el, inclinat deasupra lui, studiindu-i

triseturile cu atenfia unui cirturar care descifreazi pergamente

complicate pe care sunt scrise sutre,

in timpul deceniilor petrecute prin circuri, Deucalion

fusese acceptat de circari ca $ cum nimic in in(X$garea lui nu

era remarcabil. Si ei erau la marginea societiii, fie ci aleseseri

asta, fie ci nu alrrseseri incotm.

Cigtigase binigor in reprezentalii cu monqtri de circ, repre-

zentalii care erau ntmlte zue inl,r-unu, pentru cd ofereau zece

ipectacole intr-un singur cort.

Pe scena lui mici, stitea din profil, cu partea frumoasi a

chipului intoarsi spre culoarul plin de rumegug, de-a lungul

ciruia fraierii treceau de la reprezentalie la reprezentalie, de la

femeia grasi la omul de cauciuc. CAnd se adunau inaintea lui,

neinlelegdnd de ce fusese bigat intr-un asemenea spectacol, el

se intorcea pentru a le arita partea desfigurate a chipului.

Birba;i in toati firea rimAneau lirn grai gi se scuturau

infiora$. Femeile le$nau, deqi erau din ce in ce mai pu,tine, cu

cit se scurgeau anii. Numai adul;ii pesre optsprezece ani erau

admigi, penru ci era posibil ca, la vederea lui, copiii si fietraumatizali pe viati.

Odati chipul descoperit in intregime, se ridica 9i igi scotea

cimaga, pentru a le arita trupul gol pani b briu. Cicatricile

lui cheloide, crestiturile puternice lisate de suturile de metal

primitive, excrescenlele ciudate,.,

16 DMNKOONTZ

Acum, l6ngi Nebo, stitea o tavi pe care cra a;ezati o gamimare de ace sub;iri de olel gi sticlule cu cerneluri de diferite

culori. Cu o dexteritate nemaipomenitd, caugtrul ii tatun fala

lui Deucalion.

- Acesta este darul meu pentru tine, un model de protectie.

Nebo se apleci s5-gi inspecteze opera, apoi incepu un nou

model de linii albastre, negre, verzi.

Deucalion nu schi;d niciun gest de durerc gi nici nu era

omul care si fi urlat la inpepiturile a mii de viespi.

- Vrei si creezi un puzde pe fap mea?

- Fap ta, in sine, e un puzzle. Cilugi.rul zimbi la.vederea

muncii lui qi la pinzele inegale pe care iqi imprimase dese-

nele elaborate.

Curgea vopsea, curgea singe, acele ciupeau, inlepau, sri-luceau gi zorniiau, atingindu-se urtul de celilalt in momentele

in care Nebo folosea douE deodati.

- [a modelul acesta complex, ar trebui si-i olcr ceva pen-

tru durere. Ministirea are opiu in dotare, degi nu putem si ne

bucuri.m de el foane des.

- Nu mi-e frici de durere, rispunse Deucalion. Vala e un

ocean de durere.

- Poate ci viala din afara ministirii.Chiar gi aici aducem amintirile cu noi.

Bitrd.nul cilugir selecti. o fioli de cerneali rogie ca focul,

pe care o adiugi la model, ascunzAnd concavitilile grotegti gi

zonele netede interupte, creind iluzia unei normaliti;i sub

motivele decorative.

Nebo ipi continui munca in linipte o rrreme, apoi spuse:

- Acestea i;i vor servi drept diversiune pentru ochii cu-rio$lor. Bine, nici cel mai complicat desen nu poate si aco-

Pere totul.

FIULRiTiCTTOR 17

Deucalion i$ ridici mAna si pipiie tatuajul dureros ce ii

acoperea suprafala pielii care aritase ca o oglinde sParti'

- Voi tii doarin intuneric 9i umbre, aqa cum an ficut-o

de-atitea ori inainte.

Dupi ce puse dopuri la sticlutele cu cerneluri $ qtene acele

cu o carPe, cilugirul sPuse:

- inci o dati, inainte si pleci.'. moneda?

ln&eptAndu-se in scaun, Deucalion culese cu mila dreapti

din aer, de niciieri, o monedi de argint'

Nebo il privi pe Deucalion cum plimba moneda pe montu'

rile degetelor - cum o llcea pur 9i simplu sA nuotg{ ata cw vr

fi frcut magicienii -, manifestind o dextcritate remarcabili

daci luai in considerare mirimea considerabili 9i aspectul

brut al miinilor lui.

Dar atAta lucru ar fi Putut face orice magician bun'

Cu degetul mare qi cel arititor, Deucalion trimise moneda

in aer. Moneda sriluci in timP c€ se rotea inillAndu-se'

Deucalion o smulse din aer, prinz6nd-o in pumn"' apoi il

deschise - era gol.

Oricare magician bun ar fi putut face ala ceva, $ chiar se

scoati moneda de duPi urechea lui Nebo, ceea ce Deucalion

9i IIcu.Ciluginrl era, in schimb, fascinat de ce avea si urmeze'

Deucalion pocni iar din degete 9i rimise moneda zburAtrd

in aer. Lumina luminirilor o {icu din nou si sclipeasci, aqa

cum o Ecuse ;i mai devreme' Dar' sub ochii lui Nebo, moneda'

pur qi simplu.'. disPiru.

La apogeul urcugului ei, intorcindu-se sprc lumini, cind

cap, cind pajuri, se Ecu nevizuti. Moneda nu mai ajunse

pe podea. Miinile lui Deucalion nu erau in apropierea ei

cind se topi in v&duh.