Maestra

L.S. HiltonCoPYright @ 2016 L'S' Hilton

2017 L S Hilton

Edilie publicata pentru prima data ln limba englezl de Zaffre'

un imprint al Bonnier Publishing Fiction, Londra'

Scriitoarea gi-a declarat drepturile penffu a fi identificata

ca autoare a acestei ceti'

(/Lrra'

Lira gi Cdrqi romdntice sunt mlrci inregismate ale

GruPului Editorial Litera

O.P. 53; C.P.212, sector 4, Bucureqti, Rominia

tel., 031 475 16 l9i 07 52 l0l 777

e-mail: comenzi@litera'ro

Ne Puteqi vizita Pe

www.litera.ro/lirabooks'ro

Maestra

L'S. Hilton

Coplright @ 2019 GruP Media Litera

Pentru versiunea in limba romAni

Toate drePturile rezervate

Editor: VidtSgcu 9i fiiiRedactor: Camelia Bedagcu

Corector: Georgiana Enache

CoPert[: Flori Zahiu

Tehnoredactare 9i prepress: Ioana Cristea

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a Rominiei

HUTON, L.S.

Maestra / L.S. Hilton;trad.: Livia Olteanu - Bucureqti: Litera, 2018

ISBN 97 8-606-3 3-3 4tr-5

I. Olteanu, Livia (mad.)

821.111(73)-31=135. i

? r'\ TIYY fltlf\'ltYtr.5. i-l.IL I t"Ji\

MaestraTraducere din limba englezd

Livia Olteanu

Ltle na@2019

capitolul L

Dac[ m-aqi intreba cum a inceput totul, a9 puteaspune cu sinceritate cd prima oari a fost pura intAm.plare. Era cam qase seara, ora la care oragul frem[ta denglomeragie, gi, degi pe strdzi bdtea vintul tf,ios al uneirnizerabile luni de mai, atmosfera din stafie era ap[sf,-toare gi umede, sufocatd de tabloide aruncate gi de am.lralaje de fast food, cu turigti nervogi, imbrlcaqi in hainelejere gi qipltoare, inghesuigi printre navetigtii resemnafipi palizi. Aqteptam pe peronul metroului din GreenPark c[tre Piccadilly, dupl incl un inceput fantastic alrunei slptlmAni minunate de intimidari gi priviri aro,gante la superfabulosul meu loc de muncd. In timp cegarnitura de pe partea opusf, se indepf,rta, mulEimeaa fost cuprinsd de un oftat colectiv. Afigierul anunEa ciurmdtorul metrou era blocat in Holborn. Se aruncasecineva pe gine, probabil. $i poate cf, se gAndeau cu tofii:,,Da, tipic". De ce trebuia s[ se arunce la o ori de vdrflPasagerii de pe partea cealalte plecau, printre ei o fatacu tocuri foarte inalte gi o rochie mulatl de un albastruelectric. M-am gAndit c[ era colecqia Alaia de anul tre,cut, de la Zara. Probabil c[ se indrepta cetre piaqa Leicester impreuni cu restul de fednoi ratagi. Avea un plrextraordinar de bogat, o coamf, voluminoas[ de extensiimov legate cu un fel de fir auriu intre ele, care atregealumina neonului.

-JudeelJudylTu egti?Entuziasmatl, imi fdcea cu mAna. M-am prefdcut cl

nu o aud.-Judv! UitPte incoace!Lumea se uita la ea. Fata venise periculos de aproape

de linia galbenl de sigurangd.

10 L.S.Hilton

-Sunt eu, Leannel- Te strigl prietena ta' a spus femeia de linge mine'

sf,ritoare.- Ne vedem sus intr'un minut!Nu mai auzeam prea des voci ca a ei' Nu mf, aqtep-

,ur"t te o -ai aud vreodatl pe a ei' Era clat cf, nu

avea s[ renunfe' iar metroul nu d[dea semne ci ar apd'

rea. asa ci mi'am aranjat servieta de piele pe umlt '9i

;i.il?t*;il;'l; mulqime' Ma aetepta pe pasarela

dintre peroane.

- Bun[l Mi s-a Parut mie cd eqti tu!

-Bunl, Leanne, am incercat s[ rlspund delicat'

S.1*il.ai.at fecand ultimii paqi spre mine 9i 9i'a

aruncat bragele in jurul meu de patcl eram sora pe care

nu o mai vf,zuse de mult.'^--"Ui,;*. la tinel O profesionistf,' Nu gtiam c[ locu'

iegti in Londra!Nu i-am spus ce asta se intdmpla probabil din cauzl

ca nu mai uoibir.- cu ea de un deceniu' Prietenii de pe

F"l"book nu prea erau genul.meu;i nici nu voiam s[

mi se aduc[ weodatd aminte de unde plecasem'

Apoi m'am simtit ca ultima nemernicl'

-Ateti grozav' Leanne' imi place,plrul teu'

- D" i*it, nu mi se mai spune Leanne' Acum sunt

Mercedes.- -M"r..d"s?l Ce.'. frumos' Mie, de obicei' mi se spu'

ne ludith. Suna mai matur.

- Ei, d", uitLte la noi, nu? Suntem mature'

N; ;;,j c[ qtiam, alunci, cum era sa fii a9a' Me intreb

daci ea gtia.

- Auzi,mai am o ord pAnf, incep serviciul' "serviciu'"Vrei sd bem ceval Sa mai stam de vorba?

As fi outut spune c[ eram ocupate' c[ mi grdbeam'

ra-iil"'ti"-tt"i a"1.f.r"" de paica a9 f1 ryut de gand

;; ** Dar unde trebuia sf, m[ grlbescl $i era ceva in

;;.;;i, .irdut de confortabil 9i de familiar' core rn-?

fecut se mi simt singurl, dar 9i liniqtitl in acelaqi timp'

Maestra

Mai aveam doar dou[ bancnote de dourzeci de lire,pi mai erau trei zile pind la salariu. Totugi, poate iegea

t'cva de aici.- Sigur, am rlspuns. Fac eu cinste. Hai sd mergem

ll Ritz.Dou[ cocktailuri cu gampanie la barul ,,Rivoli", trei'

zcci gi opt de lire. Mai aveam doudsprezece pe cardul( )yster gi dou[ in buzunar. Nu voi mAnca prea multpiind la sfirgitul sdptdmAnii. Probabil cd era o prostiesil fac pe grozava, dar uneori trebuie s[ ai o atitudinesfid5.toare. Leanne - Mercedes - amestecd entuziasmatecr,r o unghie fucsia falsr prin lichiorul de cirege amare gi

stlrbi bucuroasd.- Foarte bun, mulgumesc mult! Degi eu acum prefer

lloederer.invdgdturl de minte s[ nu mai arunc cu banii.- Lucrez in apropiere, i-am spus. In domeniul artei.

I-ir o casi de licitagii. Me ocup de Vechii Maegtri.De fapt, nu era aga, dar nu cred c[ Leanne stia dife'

rcnta intre un Rubens gi un Rembrandt.- Elegant, a rlspuns ea.

Plrea plictisite gi se juca cu umbreluga din pahar. Maintrebam dacd regret[ c[ md strigase, dar, in loc sa

nrd enervez, am ar,lt jalnica senzaqie cd r,reau s[ ii fac

1',c plac.

-Aqa pare, dar salariul este de mizerie, i.am goptit,simgind lichiorul gi zahdrul cum imi ajungeau in singe.1)e obicei, sunt lefteri.

,,Mercedes" mi-a spus c[ era de vreun an in Londra gi

Iucra intr-un bar de noapte din St. James.* Este un loc stilat, dar plin de aceiagi nemernici.

Nimic dubios, addugf, in grabe. Este doar un bar. Darbacgigurile sunt fabuloase.

Mi-a spus cd ar cAgtiga doul mii pe sdptiminl.- Dar te ingragi, a zis intristatl, impungAndu4i cu

,legetul burta aproape invizibild. De la atita biutur[.

11

12 L,S.Hilton

Mecar nu ffebuie se platim noi. Olly spune ci putem se

o vdrslm la Plante, dac[ trebuie'

-Olly?- i-fri.,ut.rl. Eh, ar trebui sf, vii p-e--acolo cindva'

lrrdv. Aip"t"a lucra in tura de noapte' Olly cautn mereu

f"t.. Mui wei unul?---Lu -"t" de linga noi se aqezase un cuplu mai in vdr'

rta, i-tta."ti elegint, care se duceau probabil la Oper['

F.t*iu aruncd o"privire critic[ spre-picioarele bronzate

"i,iii.i"f ale lui ]r'[er..d., 9i spre decolteul ei plin de

;;itpt.t- M;tcedes s'a intors ctLscaunul, gi-a desfacut qi

si-a apropiat incet picioarele, ardtAndu'mi mie 9i bietu-

iui batra" chilogeii ia.tga din dantele neagr[, in tot acest

;id;;;;i;A-oit' o.hii. femeie' Nu.mai era cazul sd ne

i.rtrebem dacd avea cineva weo problemd'^^^: Cu ii.."^, te distrezi, a continuat ea cand femeia

qi-a mutat privirea in meniu, roqie la faq[' Fetele sunt de

p"ra" ,o,. Ai pnt." s[ ardqi criminal, dacl te'ai aranja un

pic. Hai!' M-u- uitat in jos, la costumul meu Sandro din

rtofa tt""gta. Sacou cambrat, fustd scurtd' lejer[ 9i

;i;;;ri. T;buie sf, arate in mod intenqionat cochet'

profesionist, cu un aer boem, sau cel puqin asta imii.r,rr"t.- cind cususem tivurile penffu a nu'9tiu-citi-o"ra, dar, pe lAngi Mercedes, ardtam ca o cioari

deprimat[.-Acum?- Da, de ce nu? Am o grdmada de chestii in geant6'

-Nu qtiu ce sd sPun, Leanne'

- Mercedes.- Scuze.

- H"i, pogl purta bluza mea din dantele' O sf, arate

beton pe ia.tii tal. Sau ai weo intilnire?- Nu, am rlspuns, lasand capul pe spate pentru a bea

ultimele picetuii de gampanie qi angostutal' Nu' nu am

nici o intilnire.rEt*t -"**tat, folosit pentru aromarea cocktailurilor (n'red')

Maestra 13

capitolul 2

Am citit undeva c[ efectul gi cauza ar fi mesuri desiguranll impotriva neprevlzutului, impotriva mutabi-litlgii ingrozitor de imprecise a hazardului. De ce m-amr'lus cu Leanne in ziua aceea? Nu fusese o zi mai rea decAtoricare alta. Dar alegerile se fac inainte de aparilia expli-caqiilor, chiar dac[ wem sau nu sf, gtim asta. In lumea ar.fci, existl doar doud case de licitagii importante. Ele suntcele care fac vAnzlrile de sute de milioane de lire, carese ocupl de colectriile ducilor disperaqi gi ale oligarhilornerebdetori, care expun in salile lor linigtite de muzeuf'rumuseqea qi miiestria a mii de ani qi le transformd inbani mulgi gi sexy. Cand am obginut locul de munc[lt British Pictures, acum trei ani, simqisem in sfArgit ciirrn reugit. Cel pugin pentru o zi sau dou5. Mi-am datseama repede cd hamalii, cei care chiar ridicau obieetele, erau singurii c[rora le plsa de tablouri. Restul arf i putut la fel de bine sd vinde chibrituri sau unt. Degifusesem angajatd pe merit, gi in ciuda eforturilor mele, a

rllruirii gi a cunogtinqelor despre artl destul de impresio.nante, am fost obligata sd recunosc ce, din punctul devedere al standardelor casei, eu nu me remarcam. Dupdciteva siptdmAni in cadrul departamentului, mi-am datseama cd nimdnui de acolo nu ii pdsa cd puteai face,leosebirea intre un Bruegelr gi un Bonnard2, in schimbcrau alte coduri importante de spart.

Cu toate astea, dupe trei ani, existau lucruri careirni plS.ceau la serviciul meu. lmi pldcea se trec pe lAn-gil portarul in uniform[ spre holul ce mirosea a orhi-.[ee. Imi pleceau privirile mulqumite pe care clienqii lepistrau pentru ,,expergi" in timp ce urcam scdrile im.l)ozante de stejar, pentru ce, firegte, tot ce era legat decasa de licitaqii ar[ta impozant gi vechi de trei secole.

I Pieter Bruegel cel Betran (1525-1569) - cel mai important pictorf lamand al secolului al XMlea (n.red.)I Pierre Bonnard (1867-1947) - pictor, ilusmator de carte 9i litografh'ancez (n.ted.)

t4 L.S. Hilton

imi olecea sf, trag cu urechea la conversaqiile euro'secre-

;;;;1"; ;;.; i.l. io, fran ceze e i italiene^ fl uturan du'[e pe

L;;;C f.l d. ".,"rgic

precum plruf imi plecea- faptul

;8";;; d.or.bir. d! ele, ..t ,ru it.tttam sd prind weun*""[g.i-i" f..d de investiqii in cArlionlii coafurii mele'

E -u*?a"ar[

de ceea ce realizasem, obqinand un p-o-st

J.lri*",a dupl un an de stagiu la British Pictures' Nuce as fi avut de gAnd sd rdmAn in acel departament pen'

it" p*" *"t, iiilp. N" intenlionam sd imi petrec restul

vieqii uitandu,mf, la tablouri cu cdini 9i -cai'Ziua aceea, in care m'am intAlnit cu Leanne, incepu'

." ;;;;.;ail de la Laura Belvoir' directoarea adjunc-

ia u d.p"t,"mentului. La subiect era trecutr ,,Acgiuneit.ai#Ji;, aar nu avea conlinut' M-am dus la biroul ei

ra o i"tt"U ce anume dorea. $efii fuseserd la un curs de

management, iar Laura adoptase ideea de comunicare

.l.lit3"ila intre birouri, d"r' ditt pacate, nu ajunsese la

Dartea cu scrisul mesaielor.""-X;-;;t;i. ta fa.l atribuirile pentru tablourile

de Longhi.- - Pregiteam o serie de lucrlri ale artistului veneqian

o.ntru vAnzarea urmdtoare cu temd italiane'' - Vrei s[ verific titlurile din depozitl

- N", i"a"t-t. futa este treaba lui Rupert' Du'te la

Heinz si vezi daca poti identifica subiecqii'

Rupert era qeful departamentului, care rar aplrea

mai deweme de unsprezece. Arhiva Heinz ate un cata-

i"*-it"."t Je lucrari cu titlu; trebuia sd caut care nobil;;?i;;;i ';;olului

al XVIII'1ea pozase pentru Longhi'p.itr,, c[ identificarea anumitor indivizi starnea intere'

sul cump[rdtorilor.- Bine. Ai un set de fotografii, te rog?

Laura a oftat.- in bibliotec[' Sunt notate Longhi/Primlvard'De weme ce casa de licitagii ocupa un bloc intreg'

"t" ; a;;; de patru minute intre departament 9.i bi-

bliotece, pe care il fa..u- de multe o{ p-e- zi' ln ciuda

up".."q"llt c[ la exterior arlta de secol )C(I, funcgiona

Maestra 15

l)recum o banc[ victorianf,. Mulli angajaqi i9i petreceauzilele facAnd drumuri pe coridoare pentru a4i duce foiscrise intre ei. Arhiva 9i biblioteca nu erau computeriza'te in mod corespunzetor; adesea te impiedicai de micilintome dickensiene blocate in unghere, intre munqi dec:hitanfe multiplicate de trei ori. Luasem plicul cu poze

;i md intorceam spre biroul meu s[ imi iau qi geanta'Mi-a sunat telefonul.

-A1o? Sunt Serena de la recepgie. Am pantaloniiIrri Rupert.

Aga ci am alergat la recepgie, am luat sacoga cea mare..le la croitorul lui Rupert, trimisd prin curier de la otlistanll de circa cinci sute de metri, de pe Savile Row, 9inm dus-o in departament. Laura a ridicat privirea.

- N-ai plecat inca, Judith? Ce tot faci? Ei bine, dace

tot egti aiii, imi aduci te rog un cappuccino? Nu de lacantin[, du-te la localul acela micuq gi frumos din CrownI'assage. Sa iei bon.

Dupf, ce am dus cafeaua, am plecat pe jos spre arhive.Aveam cinci fotografii in geante, scene la teatrul Fenice,hZattarc gi o cafenea de pe Rialto, 9i, dupi ce clutasemciteva ore prin cutii, f[cusem o liste cu dou[sprezeceiclentificlri sigure ale celor ce pozaseri gi fuseserd in Ita'lia in acelagi timp cind se ff,cuser[ portretele. Am veri'f:icat indexul Heinz cu pozele pentru ca atribuirea sd fiecorectl pentru catalog 9i le.am dus inapoi Laurei'

- Ce sunt astea?

- Colecgia Longhi la care mi-ai spus s[ lucrez.

-Aceste Longhi sunt de la licitatria de acum gase ani'Ziu aga, Judith. Pozele erau in e-mailul pe care gi l'amrrimis de dimineaqe.

Acela era e-mailul care nu avea nici un conlinut.- Dar, Laura, mi-ai spus cf, sunt in biblioteca.- Md refeream la bibhoteca electronicl.Nu am spus nimic. M-am logat pe catalogul on'line al

tlepartamentului, am g[sit pozele corecte (notate ca

Lunghi), le-am descdrcat pe telefon gi m'am intorsla Hiinz, dupl ce Laura m-a certat ce pierd timpul.

t6 L'5. Hilton

Am terminat al doilea set de atribuiri pinl s'a intors

ea de la Caprice, unde luase prinzul, 9i am inceput

.a au" telefoane cliengilor care nu rlspunseserl invi'

i"ri.i a. "

vedea colecfia in privat inainte de licitagie'

6;i ;; scris biografiiie 91 le-am trimis prin e'mail La-

urei si lui Rupert, i'am aietat Laurei cum sd' deschid[

;;;;t;;;, u* l.rut metroul cltre depozitul de Arte

A;k;i;: Je 6"ga Chelsea Harbour, penffu a verifica

.'rn.trta de meiase despre care Rupert credea ci s'ar

p*tJi." o pictura de Longhi, am.descoperit - fliu,:iiurorind pe nimeni - c[ nu se potrivea' am mers pe los

i;;;;; #* parte din drum pentru ca linia circle era

Lfri",e i" iag*ut. Road 9i am ocolit pe Piccadilly spre

Lillywhite ." ie iu,, un sac de dormit pentru excursia cu

.oriul a fiului Laurei' reintorcAndu'mi epuizatl 9i tran'

spiratl la 5.30, pentru a fi certate din nou c[ ratasem

,riri*"t." de caire cei din departament a picturilor la

care lucrasem toate dimineafa'-Zeu aqa, Judith, a remarcat Laura' Nu o sd progre'

r"ri;;;;J;ti Ju.a'"l.tgi prin oraq in loc sd te uiqi la

tablouri.Lasand la o parte ieqirile nervoase reprimate' poate

^" "* "ra, de surprinzf,tor c[, atunci cAnd o intilnisem

; i.;;. iu trutiu de metrou, pulin mai tarziu' chiar

.i-t.n* nevoia sd beau ceva.

capitolul 3

Interviul meu de la clubul Gstaad, din acea seare'

s,a rezumat la Olly, finlandezul gigantic gi-moroclnos'

-u.*r, de ceremonii 9i bodyguaid-, care se holba la blu-

r" J" J""*fd crem pe care o- imbr[casem in grabl' in

toaleta de la Ritz.-Tii la b[utur6? md intrebf,.

-i'd;;;t*tfo"1, a chicotit ,,Mercedes", qi astfel l-a

hmurit.

Msestra 17

Asa ca, in urmitoarele opt s[ptimdni' am lucrat la

.,l.rb'iol si vineri. Nu [a ore preferite de persoane de vAr'

sra mea,'insa iegitul la un pahar cu colegii de muncf, nu

era oricum un aspect al carierei mele. Numele acestui

club, la fel ca gi orice altceva legat de -acesta' era-o in-

cercare esuate de a simula rafinamentul; singurul lucrureal in legdturi cu clubul era prequl ustur[tor al I,an]'p""i"i. D-e fapt, nu areta-prea diferit faqa. de Annab-el,

iort"l .1"b d. .,oupt. de la citeva strizi deplrtare, dinpi"iu g.tLaey. A&iagi perefi galbeni Sloane-Rangerr,

i,cei.agi poze bune'rele, aceeaqi adunatur[ ingrozitoareJ. UaiU"gl in virstd gi burtoqi, -aceeaqi

cohortf, de fete

.ut..t" .ia., .hiut prostituate' dar care aveau nevoie de

ajutor pentru a-gi plati chiria' Treaba era simple' Cam

,... f.i. se strAngeiu acolo, cu jumltate de orl inainte.1. deschider.a cl"ubului, adica la nou[, pentru un pa\qr.1 oi.tit de barmanul Carlo, imbr[cat in sacoul slu alb

c[lcat perfect, dar ugor scimoqat.-Restul angajaiilo.r erau

., babuta care se ocupa de hainele clienqilor, qi Olly' La

ora noui fix, acesta deschidea uga dinspre strade qi spu'

nea aceeagi gluml, pe un ton solemn,

- Bun, fetelor, jos chilogii.Dupa'deschidere, steteam acolo la discuqii, dsfoind

reviste cu celebritigi sau trimigind mesaje timp de o ord

pinf, aplreau clienqii, aproape intotdeauna neinsogiqi'

id."u .tu ci alegeau o fata pl care o pleceau 9i o luau

s[ stea impreune inff-un separeu tapetat cu catifea roz,

obicei ce era numit, fere menajament.' ,,inchitiere"'CAnd erai inchiriatl, obiectivul teu era s[ il determinipe client s[ comande cdt mai multe sticle de gampanie

ildicol de scumpe. Nu aveam salarii, doar zece la sutiai"?i.."i. rric gi ce voia clientul si ne lase. in primamea seard, m.am impleticit de la masd cind ajunsesem

la iumdtatea celei de-a treia sticle qi am rugat-o pe babu'

{d;a imi ginl p[rul in timp ce m[ foriam si vomit'

T.t-." f"l"* in Marea Britanie pentru a desemna o persoane

bogatl, care face parte din clasa superioari a societlgii 9i care afigeazi

odir.u.o atitudine superioari, arogantd. (n.red.)

18 L.S. Hilton

- Fat[ proaste, a spus cu o satisfacqie bolnivicioasl'Nu tu trebuie sd o bei.

Aqa c[ am inv[!at. Carlo servea gampanie in nigte

pahare enorme, cdt acvariile de peqtigo.ri aurii, pe care

i" gol"u- in gdleata cu gheaq[ sau in ghiveciul cu floriimidiat ce clientul se ridica de la masd. AIta strategie

era s[ il convingem sd invite un prieten pentru a bea unpahar. Fetele pirrtau pantofi cu toc' niciodatd sandale,

oentru ca un alt t..r. et" sf, il tachinezi cAt s['1 convingiia b.^ gampanie din pantoful tau. Poqi s[ torni surprin'zltor de multe qamp;nie intr'un pantof Louboutin nu-

mdrul 39. Dac[ toate astea d[deau greg' pur 9i simplu,o vlrsam pe jos.

La incepui, mi s-a pf,rut surprinzd'tor ce localul rezista

pe piaqd. Pet." d".u ireptul eduardian, tot flirtul stan'

gaci gi'tarifele exorbitante pentru companie. De ce s'ar

Serania weun berbat se faad asta, cand-putea comandaorice de pe aplicagia I,Prostituat[? Totul era dureros de

demodat. Dai am ingeles treptat c[ exact asta ii fdcea pe

berbati sf, se intoarci. Nu ceutau sex, deqi destui dintreei deveneau cam indrlznegi dupd citeva acvarii de peg'

tigori aurii pline cu qampanie' Nu erau cuceritori, nicimlcar nu visau asta. Eiau indivizi normati, de vdrstd

mijlocie, clsltorigi, care voiau s[- se prefacl pret de citeva ore cl erau la o intdlnire reale, cu o fatd adevdratd,

una frumoasd, imbr[cata bine qi politicoasl, care chiar

isi dorea sf, vorbeascl cu ei' Mercedes, cu unghiile 9i

extensiile ei, era, oficial, cea mai neastampdrata' pentruclienqii care'voiau ceva mai indrtunel, dar Olly prefera

ca noi, restul, si ne imbrf,cdm in rochii simple' bine-cro-ite, sd nu ne fardem prea mult, plrul sl fie curat, biiu'teriile discrete. Barbalii nu voiau sf, rigte scandaluri sau

s[ afle sotiile 1or, protabil nici m[car ruqinea qi efortulde a li se scula. Indiferent cAt de uimitor de patetic era,

voiau doar sd se simtd dorigi.Ollv isi cunostea publicul 5i ii oferea exact ce dorea'

ir'r .lut era gi un mii ring de dans, iar Carlo juca qi rolde DJ, pentru a crea iluzii ci omul nostru ne putea oferi

Maestra 19

in orice clipa o noapte disco, degi nu trebuia sd incu'rajim asta niciodate. Aveam un meniu, cu o-fripturefoarte bun[, scoici qi inghegate - barbagilor de virstlruriilocie le place sd priveascd fete mAncAnd deserturicaie ingragi. Evident c5, deserturile rezistau in stomac

pina ficeam un drum discret pAnd la baie. Fetele care

iuau droguri sau care erau prea uquratice nu rezistau

nici o sear[ - era un anun( politicos pentru domni, care

ii informa cd era strict interzis sd inso{easc[ orice doam'n[ in afara clubului. Scopul era se tanjeascd dup6 noi'

Abia agteptam serile de joi qi vineri. ln afarl de

I-eanne (inca nu md gindeam la ea ca fiind Mercedes),

fetele nu erau nici prietenoase, nici neprietenoase' ama'

bile, dar nepdsltoire. Nu pf,reau interesate- de viaga

rnea, poate gip"t-tttrl cd nici unul dintre detaliile privindvieqile lor nu erau reale. In prima searf,, in timp ce ne

plimbam pulin amefite pe Albemarle Street, Leanne a

iug.r"t saimi aleg un nume pentru club. Al doilea pre'

nume al meu efa Lauren; neutfu' anost.Am povestit cd studiez istoria artei la seral. Toate fe'

tele pareau se studieze cite ceva, mai ales administrareaafacerilor, gi poate unele dintre ele chiar studiau asta.

Nici una dinire ele nu era englezoaice; era clar ci ideea

c[ lucreazl in bar pentru a4i imbunitdgi condilia atin'gea un fel de coarda Eliza Doolittle a- clienqilor. Leanne

igl modlficase accentul de Liverpool,- ,,pern6" suna ca

,,piern["; gi eu mi l.am modificat pe al meu, cel pe care

if foloseam la serviciu, care devenise vocea in care vi-sam, pentru a-l face s[ nu parS imbunltdtrit de orele de

.licqie, dar, spre satisfacqia evidenti a lui Olly, tot aveam

Lln accent ,,rafinat".La locul meu de munci de zi, de pe Prince Street,

erau acele milioane de coduri. Poziqia fiecdruia pe scara

sociale putea fi calibrate pinl la gradul n dintr'o singu're oriviie. si era mult *ii gt.u sd inveqi regulile decAt

si identiiici tablourile, p.titt., cd scopul regulilor era

tocmai acela cf, daca faciai parte din cerc' nu trebuias[ qi le spun[ nimeni. Orele petrecute invf,lind cum