in u l ad X C IIII-lea Nr. 72. NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă Í2 Iulie 1931

miCTii fi IDIMISTÂTIAm MA?A LIBERTAŢEI BRAŞOV.

TELEFON 226 Abonament anual B60 lei. Fantrn streinătate 800 lei. Anunţuri, reclame, după tarif.

Fondată la 1838 de @e©rge BariţiuApare de trei ori pe săptămână

Ladin cari a răspuns

»D ieghiţi găluşt gălu şcă*.

Poftă

C eirerl în ccnfr* fofopuhilfde legi perrons), d l prim«ministru N. îcrga

a, spun [Francezii, îitsesm ră a o i nevoiţi să înghiţim câte o

naţionalţărănescBucureşti, 10 Iulie 1931.

Comitetul central executiv, al partidului naţional- ţărănesc s’a întrunit Joi 9 Iulie la ciob.

A prezidat d*l Ion Mihalache, vicepreşedintele par­tidului naţional-ţărănesc.

S ’a discutat organizarea congreselor judeţene, a con­greselor provinciale^şi a congresului general al partidului.

S’au dat instrucţiuni organizaţiilor judeţene să con­voace congresele în cursul lunilor Septembrie şi Oc­tombrie.

In luna Noembrie se vor ţine congresele provinciale, iar congresul general al partidului în prima jumătate a lunii Decembrie.

Cercetându-se situaţiunea partidului nafional-ţărănesc fa lă de noua lege administrativă, în urma căreia guver­nul are latitudinea să dizolve consiliile legal alese şi să le înlocuiască cu com isiuni interimare, s’a hotărât ca mem­b ri partidului să nu partcipe la formarea comlsiunilor in­terimare.

Numai în cazuri bine justificate comitetele judeţene vor putea admite excepţiuni.

In cursul şedinţei d 1 Grigore Iunian, vicepreşedinte, a desminţit categoric informaţiunea publicată de un ziar de dimineaţă, după care, d-sa ar intenţiona să demisio­neze din partidul naţional-ţărănesc.

Potopul de legiCufernării Perfidului Naţio-

nel'Ţărănesc se făcuseră la timpul s îu adeseori observaţii în parlament ca şl prin presă, că aducea prea multe legi cari din cauza scurtime! timpului nu se puteau in de*?juna studia de citră parlamentari pentru a le vota în deplină cunoştinţă de ceuză.

Este adevărat că sub guver­narea P. N. Ţ s’au adus în cele trei sesiuni multe legi, dar să nu se uite că acele legi erau in mrjoritatea lor legi, cari tre­buiau votate fiind In strânsă legături cu concepţiile, princi­piile şi cu Ideologia programu­lui P. N. Ţ., în multe privinţe diametral op ase concepţiilor* cari stăteau ia baza legilor vo­tate de guvernele premergătoa­re, îndeosebi sub guvernările liberale. AQeste [legi însă Întot­deauna erau temeinic discutate fn ecmiaiunile speciale şi In secţiile parlamentului, iar ve­nind in plenul şedinţelor nu mai aveau nevoie de-o discute mai lungă mul|uminduse opozi­ţ ia — dacă lua parte la şedinţe — cu simple deelaialfunl.

Erau apoi numeroase legi de Impoitaniâ secundari aduse de obicei la sfârşitul sestunet, cari nici nu cereau o discuţie deo* sşbită, cum ere u de pildă pro* Ilctele de legi oari priveau con­venţii şi tratate Internationale, mutări şl schimburi de terenuri eto. ete,

Legile erau însă votate întot­deauna de numărul reglementar de voturi, nu ca pe viemuri cănd se votau legile in prezen|a a 30—40 parlamentari, pentru a scoate apoi din urni suta nece- ssră de ţoturi,

Ce se întâmplă lasă astăzi în parlament?De două zile incinta parlamentului răsună de protes tul zldarnic al parlamentarilor, cari cer să se înceteze odată cu potopul de 20—30 legi ne zi, eari niai nu pot fl votate, fi­ind prea putini parlamentari prezenţi la şedinţă dar şl pe motiv, că legile ce se supun votutui Corpurilor Legiuitoare nici nu sunt cunoscute de cei cari au s l le voteze.

Totul este însă zădarnie, căci maşina de legi nu se opreşte. Astfel în şedinţele de alaltăeri şi eri ale Camerei numeroşi de­putaţi s’au văzut nevoifi să pro* testeze în diferite rânduri In contra acestui abuz. Şi e de notat, că cei cari protestau fac parte dfn chiar parlamentarii a* Ieşi pe listele guvernului »uni­une! naţionale*.

Astfel d*l dep. Pamfil Şsicaru a trebuit s i ia în două rânduri cuvântul, arătând că parlamen­tarii se găsesc în imposibilitate să examineze legile cari se pro­pun spre votare. »Eu cred — a spus d-1 Şsicaru — o l proce­deul nu poale avea nici o jus­tificare. Chiar dacă dvs, nu res­pectat! oamenii cari îl compun. Să nu ni se spună «ă suntem o maşini de votai. NSdăjduesc că sunt in asentimentul dvs. al tu­turor, cerând oa cel pu|in să se dea citire proectelor, ca să pu­tem şti şl noi despre ce este vorba.*

Acelaş protest l-au ridicat şl depuiajii Trancu-IaşI şi C. Xenf, arătând că dela o vreme legile se votează cu un număr infim de voturi şi cerând să se faefi un triaj ai legilor ce urmează a se vota in actuala sesiune fiind unele

dintre ele cu „caracter personal" La Senat acelas lucru. Aici

8*au votat Intre altele la repe­zeală câteva importante legi şco­lare prezentate de d 1 N. Iorga. Lumea s*a mirat ca !a aceste legi n*a luet cuvântul nici măcar pre­decesorul dlui N. iorgafla minis­terul instrucţiei, d nul senator şi fost ministru N. Costăchescu.

Faptul acesta bătător la ochi se lămureşte acum, căci iată ce cetim in oficiosul P. N. Ţ. «Dreptatea* din Bucureşti:

«D 1 N. Costăchescu, profe­sor la Universitatea din Iaşi şi fost ministru al instrucţiei pu­blice, a fost silit de diverse Im- prefurări să lipsească dela şe- di* fele maturului corp astfel că d*sa n-a luat cuvântul la nici una dl® legile d-lui Iorga.

„D-1 Costăchescu fiind er! In

Capitală, Inm întreba, pe dis­tinsul profesor dela Iaşi: ce Im­presie Si face această legiferare gri bilă a d*Iuf Iorga,

«Până va cerceta noutle legi spre a-şi expune părerile, d-nul Costăchescu ne-a spus deocam* dată atât:

— mDupă cum dramele dalui Iorga rm strică artei, dease• m enea legile d-sale nu vor strica şcoaleu

»După cum lumea suportă piesetei şi şcoala va suporta lem gile.

«Şcoala noastră suferă de destule rele ca să nud m ai strice şi legile d-lui Iorga*

Noi nu mai avem nimic de adeugat Ia caracterizarea făcută legiferării d lui N- Iorga, de Gitre d l N. Cosfăshessu.

Importanţa pieţii interioarecrizei economiceIn jurul

Jde Profesor loan L G heîase.

Fără să ne Roşească respec­tul fată de Jnsntuîîa pe care unii o califică sublimă, nu este de Ioq excesiv, de a spune c l publicul a luat prea pu|fn tn serios lucrările dela Societatea Naţiunilor. In mod sigur se dis­cută in templu genovez teze înalte, cele mal bune fntenfli aci sunt manifestate de perso­nagii eminente, probleme im­portante aci sunt agitate de competent! de o notorietate mondială, chestiuni economice examinate sub ioafe aspectele aci sunt discutate cu febrili taie. Este de observat şi constatai că toate aceste lucrări până în prezent n'a adus altceva decât simple formule. Prevederile şi concepţiile economiştilor de odinioară, cari in timp s’au do­vedit puerile se renasc acum sub alte forme şl denumiri, As­tăzi se vorbeşte de o economie organizată, de o economie ad­ministrată de noul baze orga­nice, In sfârşit atâtea apeluri eari se referă la teorii solide, dtr cari par că sunt destinate să rămână îuchise in domeniul abstractului.

De aproape 2 ani de exem­plu, se discută suprimarea ba- rieiilor vamale. Taxele vamale au fost chiar obiectul special al unei conferinţe economice internaţionale oare urmărea des- armarea economică. Din contră de aproape un an s’a constatat că această tentativă de desar- mare s’a realizat priptr’o ridi­care generală a tarifelor vama­le In aproape toate ţările. în­cetarea ostilităţilor vamale fu Îndată preconizată şi discutată în serii mai mult de 2 luni până când a suferit eşecul, nouă formulă anuntală sub nu­mele de acţiune economică con­centrată.

In pactul coventlunei comer­ciale statele semnatare trebuiau să se angajeze a nu ridica ta­xele vamale aplicabile la ar­ticolele ce fac obiectul tratate­lor de comerţ, in cursul unei perioade determinate. Câteva

semnături Izolate primiră şi ra­tificară această convenţie- De altfel In şedinţa din 15/III. 1931 Preşedintele Conferinţei a con> statal melancolic că de 4 ani

f Societatea N ajtunte în între- i gime eşuase în eforturile sate | pciitru aplicarea de soluţii prac­

tice propunerilor emise de con­ferinţa economică mondială din 1937. Acţiunea economică con­centrată dteplrs'. Astfel foste remediile preconizate de con­ferinţele de ia Geneva eşuase, pe când răul s’a agravat diver­se iiflurnfe ca supraproducţia dunplng, credite bancare exa­gerate eta.

Departe de a renunţa forti­ficaţiilor vamale, fiecare ţară astăzi trebue să se gândească ca să rezerve Industriei sale singura piaţă, care va ti post« bilă într’un viitor apropiat, având fiecare naţiune piaţa sa pro­prie interni, pentru desfacerea produselor. Aceasta este ce unii observatori a! crizei singu­lare numesc fenomenul izolării pe carc-i judecă găsiniu-j sa­lutar.

Nu s’ar pute şti cu certitudine dacă această Ipoteză dă posi­b ilii tea unei ieşiri economice salutare. Dar este ştiut că în actuala situaţie menţinerea unei organizaţii solide a pieţii inte­rioare poate să favorizeze con- solide rea industriali, ^ _

Satulung, 1 Iulie 1931,

De săptămâni de zile se vor­beşte şi se scrie prin ziare, că parlamentarii ardeleni aleşi pe listele guvernului nu sunt deloc mulţumiţi cu cele ce se întâmplă sub guvernul d lui N. Iorga, de­oarece interesele Ardealului în loc să fie luate în dreaptă con­siderare, ele sunt abandonate şi chiar călcate în picioare. }

Nemulţumirile au crescut pe | zl ce merge, cu toate interven-1 ftile făcute de membrii guver­nului, ca să liniştească pe par­lamentarii ardeleni guvernamen­tali.

Aleliaeri, Joi, deputaţii şi se­natorii ardeleni au avut la Bu­cureşti o consfătuire.

Cu prilejui acestei consfătuiri s’au arătat nemulţumirile parla­mentarilor ardeleni fa|ă de mo­dul cum guvernul înţelege să trateze problemele oari Intere­sează această provincie.

In primul rând s’a relevai faptul că In urma demisiei d-lui iuliu Ha- ţiegan, ardelenii nu sunt de fapt reprezentaţi în guvern şi o i , în orice caz prezenţa a doi sub­secretari de stat «onorifici* ar­deleni în guvern constitue o si. tua|ie nedemnă pentru aceştia.

Pe de altă parte unii dintre vorbitori au arătat că aceşti doi subsecretari de stat «onorifici* au roluri de figuranţi şi nu pot realiza nimic efectiv pentru ne* voiie Ardealului.

S ’a hotărî! strângerea rându­rilor deputaţilor ardeleni din majoritate pentru a face pe lângă

guvern intervenţiile necesare în vederea consultării parlamenta­rilor ardeleni în obiecţiuntle pri­vind această provincie.

0 afacere„Cetim la „Curentul“ de azi:Se ştie oă acum câtva timp

a fost arestai la Paris un ro­mân, Rudolf Leca, învinuit a fi sustras unele documente de ia ministerul de externe francez,

In cercurile noastre politice faptul a început să fie comen­tat cu un interes crescând, de­oarece se afirmi că printre do­cumentele furate, s’ar fi aflând o telegramă a d lui Henderson către Briamd, telegramă care, după sustragerea ef, a fost oo-< munteată la Bucureşti şl ar fi avut, prin senzaţionalul ei cur prins referitor la unele situaţii din România, o neaşteptată repercursiune asupra ultimelor mari evenimente din viata noa­stră politică internă.

Audienţă. D 1 Mihai Popo- vici a löst primit eri într-o lângă audienţă de rege, care i-a conferit propio motu — ordinul Regelui Ferdinand I, în gradul de mare ofiţer.

Pagina 2, GAZETA TRANSILVANIEI Ni* 72 T n s

Firimituridin trecutul Românilor din Braşov şi

Ţara Bârsei.

— Continuare —XXXIV.

2208—1814, A dresa : Prea* efnstitului Magisfrat ol Crăeşffi şl Slobodii Cetlti ai Braşovului «i a tot Districtul cu plecăciune la Braşov.

iPreacinstit Magistrat!Noi Tohăaenli deia Tohanul*

nou jelutm la Preacinst. Magia* trai precum scoţând doi oameni o carte domnească deia Ţara Românească, ca să aducă bn* cate cucuruz pe vama Branu^f, an şi adus, şl aşa dlntelu Tau vândut găleata cu Rfl. 8,30. Dacă an văzut că vin mulţi cumpără­tori, t'au suit eu Rfl. 9. Acuma II vinde cu Rfl. 10. Şi noi să­racii nu putem apuca aice unu măcar câte o ferdelă, că iau tot negustorii pentru câştigul Ier, că Intfttu nişte oameni deto Bolgarsechf, anume AshIm Zt* rafu au luat 200 de gălete, al treilea Ntcolae Pâtranu iarăş 200 de gălete. Şi ţâră de ace* ea 100 d i gălete au vândut lui Nicolae Baiu şi Vled Chiţel deia Zfirneşti,de*au câştigat Ia toată găleata Or. 30. Aşa cu teii ne rugăm ca să se milos* tivească Cinstitul Magistrat a porunci la aceşti oameni luon Butnnchte, cere sunt tovarăşi cu )upunu Leki. a ne da şi nouă bucate la slrlcim e, că nice îofr’un chip nu vrea să ne dea cu bani gria, cl tot ia negustori, care tac mult pentru binele tor. Aşa nădăjduim că vom li auziţi şi rămânem până le moarte.

Ai Preaclns. Magistr.prea plecate slugi

Âldjea Tetoiu Birou.Ser ban pur keroiu pergar Brătu BretulesQu pergar

Din preune cu Toate obştea Tohanulunou»— (oitogr. ungur)

Mag. arată că guvernul per­mite aducerea de bucate din Valaohia şl Moldova numai pen* iru ajutorarea celor lipsiţi şt nu pentru a face negoţ cu ele. S e ^adresează deci comande! de graniţă să nu permită a se face negoţ cu bucatele. Se va comunica şi arăndaşuiui din Tohan să aducă ei o cantitate

Candid Muştea, preot*prof

de bucate, pe oare să o împar­tă colorilor In schimbul altor lucruri.

,XXXV.No. 3388—1814.

Preacinstit MagistraţiFiind noi căsătoriţi de 11

ani, şl văzând că nu ne dă Dumnezeu ca să avem copii din irupui nostru, aşa am luat pentru mângâiere pe un copii nepot al nostru, anume Oprea Stan Zmedu, ca să ne fie co ­pil de suflet ca când ar fi din trupul nostru născut. Pentru care noi cu plecăciune cădem şl ne rugăm mSlii Preacinst. Mag. ca să ne miiostivească a întări această adiată aici adău­gită (Lipseşte! N. Tr.) pentru ca să avem şi noi ceva mân­gâiere. Pentru care nădăjduia- du ne c l vom ii auziţi, rămânem până ia moarte

Ai Preacinstitului Magistrat Slugi plecate

Voina Alduli Szpulber Sztanka Voîni Szpulber

deia Zernest,(Cererea e scrisă de logofăt

cu ort. ung.).

XXXVI3701 —817. Guvernul comunică

prin No. 9495 din 23 OaL a. c . o cerere a locuitorilor români din Hărman cătră Majesfatea Sa, în care se plâng de :asupri* iile comunităţii săseşti de acolo. S I se ensheieze. prin 2 comi­sari absolut neinteresaţi plân­gerile şi rezultatul anchetei sâ se trimită guvernului până la finea lunii Decemvrie. — Sunt încredinţaţi cu această cchetă : perceptorul R . . . . . şl senatorul Max, Tartter. (13. XI. 817.)

XXXVII.

3753 -817 . Ouv. cu No. 9489 din 23 Oul, a. c, comunică o piângere în 6 pun&te, adresată Maj. Sale de Românii din Feb dioara, Rotbav şi Măieruşt pen­tru diferite asupriri ce le îndură deia locuitorii saşi de acolo. Să se cerceteze co&ştienţios şi să se raporteze până la 15 Dec.

Românii se plâng că nu par­ticipă in mod egal cu Saşii ia

avantaglile generale ale satului, că deia ei se prind — propor­ţional — mai mulţi resruft de* cât deia Saşf, că slujbaşii bise­ricii şi şcoalei nu sunt plătiţi ca ai Saşilor din casa alodlală, că sunt excluşi deia adunările generale săteşti şi deia alege­rea dregătorilor si dintre ei nici nu se aleg dregători. — Sena­torii Ios. Trausch şi Plecker sunt încredinţaţi să ancheteze şi să raporteze. (20. XL 1817).

— Va urma. —

O expoziţie-bazar.

Imnim mumiilor in - riîîl îi aiti Misirissi.Deia Uniunea Camerelor da

comerţ şt de Industrie Bucureşti primim următorul comunicat:

Ministerul de industrie şi co­merţ a organizat sub patronejul său o expoziţie-bazar eu carac­ter permanent pentru încuraja­rea patronilor meseriaşi şi mici Industriaşi, lipsiţi de mijloacele de desfacere (vitrine şi maga­zine centrale).

Ori ce mic industriaş şi me* serîaş patron din această cate­gorie, fie din capitală fie din provincie, poate găsi pentru un interval de trei luni sau mal mult un loc in expoz?ţ!a*bszsr cu minimum de cheltneil (variază între 300 lei şi 1000 tei, după mărimea suprafeţei), unde să-şî poată desface produsul muncei ior.

Expoziţia’bazir se aflS insta­lată In Calea Victoriei 85 (colţ cu Str. G*ral Berthelot).

Vâ rugăm să binevoiţi a In* cusoştiixsţa despre aceasta pe cei interesaţi din circumscripţia Camerei dstrâ, rugându-vă Sn acelaş timp să intreţbindeţi o cât mat întinsă propagandă In râu* durile meseriaşilor, pentru a pu­tea beneficia cât mai mulţi mici industriaşi şl palroni meseriaşi şi patroni meseriaşi de avanta­jele pe care le oferă Ministerul de industrie şi comerţ acelei clase.

Expozanţii care vor dori aă*şl expue produsele ia acest bazar, se vor adresa apoi direct expo* ziţiei-bsz ir de unde vor primi tn timpul cel mal scurt posibil toate datele şl indicaţiile nece sare pentru participare.

Abonamente la alai se pst face pe timp mai iadelongat gaalnaar

ConvocareComitetul şcolar el şcoalei

sup de comerţ » 4 . Bârseanu* din Braşov convoacă în adu* nare generală ordinară pe toţi părinţii şi tutorii legali ai elevi* lor, pe foştii elevi deveniţi ma* jori, pe membrii corpului didac tic ai şcoalei şi pe toţi ceice poartă interesul şcoalei pe ziua de Duminecă 12 Iulie 1931 o* rele 11 cu m., în localul şcoalei pentru aprobarea gestiunii pe 1929 şi alegerea membrilor in Comitet şi a unul cenzor pe un nou period*

In caz că nu se întruneşte numărul recerut de membrii, a dunarea se amână cu o săptă­mână şi se convoacă din nou pe Duminecă 19 Iulie c , tot la aceiaşi oră tot în acelaş s'op. 1—3 Comitetul şcolar.

Reuniunea Pompierilor d n Braşov aduce la cunoştinţa on. Public că va aranja o petrecere câmpenească pe p atoul deia Honterusul mic (Fântâna Poosf Duminecă în 12 Iulie a. c-, un* de este invitat o tu Public a lua parte.

întrunirea va fi ia o*a7 dim. la Depou, iar plecarea la ora 8 d m., în frunte cu muzica Reg. 89 Inf. Vor st* la dispoziţia on, public tramvaiele şi autobuzuri cu preţuri reduse*

In caz de timp nefavorabil se va amâna pe Dumineca Vi­itoare*

Comitetul

Primirii Mariclplriri Brişsf.No 15217-1931

serv. econ.

Puiiiicaţiuna de licitaţiePentru arendarea gunoiului

ce se strânge pe obor, pe timp de 2 ani se va ţine In coafor mitaie cu Alt. 83—110 dm le gea contabilităţii publice în ziua de 31 Iulie a. c», ora 10 a« m-, la secţia economică a Puma riei o a H-a licitaţie publică ver­bală.

Condiţiunile detailate se pot vedea la secţia susamintită. *

B eşov, la 6 iulie 1931.Comisia Interimară, Preşedinte :

SuCiuSecretar General:

Socaciw462 1 - 1

Metaluri chromate.De câtva timp se vorbeşte

mult de tacâmuri ş! alte obiecte de metal chromate, cari rămân întotdeauna strălucitoare, fără a fj nevoie de a Ie curăţa.

Observăm In ultimul timp la automobile şi garnituri părţile de metal frumoase albe şi cu un lustru ca oglinda, cari dau Impresia de a fi de curând ni­chelate.

In cele mai multe cazuri lins! este vorba de părţi de metal chromate, Intru cât s a ajuns la convingerea, că chromarea este foarte practică st avantajoasă. Ea durează mulţi ant fără a pierde cât de puţin din lus­trul ei.

Ce este de altfel chromul ?EDte un element metalic de

aparenta platine!. Avantajul principal este tăria lui.

Chromarea părţilor de metal se produce pe cale electrolitică, iar cererea de asemenea arti­cole devine din ce In ee mal m&re.

Ia special chromarea s*a in­trodus la tacâmuri. Tacâmuri chromate nu mai au nevoe de a fi curăţate. O spălare simplă cu apă caldă este suficientă. Ce neplăcut a tost până acum, rând 8‘Q putut gusta oă lingura n*a fost curăţată Fără curăţare insă lingura s-ar fi oxidat.

Tacă s urite chromate insă sunt absolut nepăsătoare faţă de a- ceţuri organice ca : muştar, oţet, iămâe, fructe etc. Deasemenea nfei căldura mare n are nici o influenţă.

In spitale se obfşnueşte ca tacâmurile nu suni numai spă­late ct şi fierte, pentru a dis­trage microbii ce eventual se găsesc. Tacâmuri chromate sunt deci ia fel de igienice ca cele argintate. Un mare avantaj faţă de argint este şl faptul că nu oxidează,

Fabrica de articole de metal şt atelier de galvanizare „Gaî- vanm Braşov Strada Lungă 168 preta chromări cu cea mai per­fectă chromare deplină ş. a.

Tacâmuri, servicii de masă (din oii ee metal afară de elu- mlnium. zinc şi plumb) accesorii de automobile, instrumente me­dicale şl chirurgicale, armaturi peniru spitale şi sanatorii, unelte fine, garnituri etc. etc. pe pre­turile Gete mei eftine.

Cu toată stima: „G alvan"

atelier de ch?om?j.

FOILETONUL „GAZETEI TRASILVANIEI*.

Prima expozitiune Colonială Mondială.

La Vincennes, o localitate cu 40.000 locuitori, lângă . Paris, Franţa & deschis anul acesta, cu concursul marilor puteri, o expoziţie, unică In felul ei prin extensiune, prin mulţimea pavi­lioanelor artistic lucrate de mâna acelora, cari înţeleg cu arta lor să răpească ochii privitorilor şi a fa* ce ea vizitatorii să-şi poată câştiga o idee de trecutul colonial al ţărilor europene, cari In ultimul timp Imiteeză aidoma preceptele înţelepte ale colonizărilor de pe vremea puternicului Imperiu Roman, când Roma voia s i se impute nu atât prin cuceriri ar­mate, cât mai mult prin asimi­larea ţărilor şi popoarelor cu­cerite ta bunăstarea economică şt culturală a Italiei prin inii* infere de instituţii şi latinizarea limbii noilor cetăţeni.

Dintre popoarele moderne singur cel francez, a copia! pe vechil Romani şl astăzi in Algeria peste pustiurile imensei Sahire până la Coasta de aur, limba franceză e acasă şi e vor­

bită de triburile Africei, lu timpul războiului mondial Se* negaiezii er§u cel mai viteji a- părători ai Franţei In luptă cu Prusiecii. irezistibili pe frontul de pe Marna ori pe Rin, con­duşi de ilustrul general francez, Mengffi, care lupta cot ia cot cu ei, augmentândule orgoliul.

Dintr a toate ţările, Britanta posedă cele mai extinse colonii, cari de fapt sunt şl cele mai bogate provincii ale lumii. Vom insista puţin asupra acestora.

E drept c i spre iinea seco lului ai XVlIMea primul Imperiu colonial construit prost, colonie de colonie, separat, la suflil re­voluţiei americane, dispăru.

Englezul nu desperă insă, ci prin caritatea guvernului francez ia 1763 fu introdus In Canada şi in Indii. La 1788 se aşezi in Australia, In 1815 primi colonia Capului deia Olandezi în Airioa de sud iar astăzi d*l A. Pant- hler In revista „Snlences* et Vo- yages — ne descrie In mod entuziast măreţia Imperiului Bri­

tani?. Afară de Insulei a brita­nice, Anglia e stăpâna Gibral- tarului şl a Insulei Malta (din sudul Si elitei) cu 4.860 klm □ şl 260.000 locuitori In Europa.

In Asia, posedă imperiul In dic, Nepalul, Bhutanul, insula Ceylon insulele Maldlve, Bir- manii», st iţele Mulalce aşeză­rile Defroit, nordul insulei Borneo şl protectorat asupra Beiudgtatanuhsi.

In China s’a aşezat la Hang- Kong şl la Vei-hal-VeL In Asia anterioară 6 a întins la A den şi Perim, In insula Chtpru la Ku­weit, sub mandat are Palestina, Trântor dania şl statul liber ut Irakului. Ua teritoriu de 5.885,000 k u2 şi pests 353 milioane io* cuitorl.

In America de Nord posede Dominionul Canadei cu Labra­dorul şi Ţara Nouă. In Ameriaa centrală Hondurasut, insulele Bahama, Barmuie, temaica şt insulele Viatului, Trinitatea şi Tobagul.

In America Sud Guyana en­gleză şi insutele Falkiand; La un los un teritoriu de 10.388.030 km2 gu 12.130.000 locuitori.

In ^Oceania, are Federaţia Australiana şi dominionul Ze* laodei-nouă jumătate din Cutnea- nouă, insula Vitt,Tonga, Sam oi occidentală, Tas mania, condu- minionul Noilor*Hibride şi mai

multe insule mri mici cu o su* pretejă de 8.833,930 kr»2 şi c i8919.000 locuitori.

In Africa a'a luat Ia întrecere su Frânţi, Ea posedă Uaianea Sud Africană, Rhsdesia meri­dională, are sub protectorat ţara Nyaass?, maniat asupra Sud* vest ului Affişau. Infliinţa engleză continui dealungii A* fricei Orientale: prin Zmzibar, mandatul Tangany k\ colonia Kenîet, protectoratul Ugandet, apoi spre Nord deaiuugul Ni­lului prin Sudanul angio egyp- tean şl în regatul liberai Ejyp* tuiul,

S3 mai adăugăm enclavele din Africa oicM entilă: Gimbia, Sierra Leone, C »asta da Aur, mandatul Togouiui britanic, Ni* geria, mandatul Camerunului englez, Apoi insulele; taSiţsrea, Sfânta Eterna, Maurloiiis şi Ro* drigo Seysele, Somalia brita* nisă, aşa că Englezii au în Africa 12.930.000 k u2 eu68.077.000 losuitori, E drept că englezii s’au aventurat şl spre regiunile polare, luând In po3e* sia lor câteva insule arctice, teritorii mari, necalcutaţi, dar cu locuitori inexistenţi, Marea 3ri- tanie posedă 37,946 760 k n‘z cu442.824.000 locuitori. Deci circa a patra parte din pământul uscat şi o pătrime a populaţiei mondiale.

El, Eigtezti de astăz', parcă se ruşinează de bogăţiile lor imense şt la expoziţia colo­nială deia Vlnaenaes, se as­cund sub diferite nume, mas­când ţâri separate, donintouri independente, când în realitate posedă Imoeriul lor cheia mă­rilor prin Gibraitar, Malta, 4 dea, Singapur, aşa câ fie anul rlu ori Pun, Imperiu se alimentează cu carne din Australia, ou peşti din Canada, ou ceai din Cey on, au orez dîa Btim mia, cu zahar din India şi Egipet, ou cacao din Coasta de Aur, cu lâaă din Australia, cu bumbac diu India şi din Egipt, cu cauciuc din india şi Cey on, ca ear din Afriha ausiraiâ şi d̂ n A i stra is. cu diamante din Orange, cu cositor din Malasia, ca niskel din Canada, cu magneziu din coasta d i aur, eu petrol dia Mossui etc, etc. C . B

D o c e n t U n l* e i" s l ia i*

D i. A U R E L V O IN AxVedic priuiar al spltalalai

„Gh. Mârzeseu“

B o a le de p iele ş i v en erice

C o s m e t i c ăS t r a d a S p l t a l a l a i ,

( I . C . B r â t i a n u ) IO.C o n s . 3 - 6

Hr, 72 -1951. (RAZRTA TRARSfft.VARin; PacbMi S,

)CINEMA „ASTRA“ (APOLLO)Cu începere delà 11 Iulie

Film Sonor

CHARLIE CHAPLINîn extraordinarul său film

LUMINILE ORAŞULUIf oată lumea vorbeşte de acest film! Cel mai

mare succes! Cel mai grandios film!Publicul este rugat a-şi rezerva Ioc fie la eassă, fie prin telefon No. 564.—Direcţiunea.

Afară de aceasta:

J U R N A L

RomâniaTribunalul B aşo v Secţiunea II'«

Dos. Fal. 3957—44— 1929.

fltatn de falimentSe aduce Ia cunoştinţa du

%lică că în baza arţ. 244 şi 248 din legea XVII 1831 s’a deci a rat azi starea de faliment fsfă de banca «BRAŞOVEANA* S. A. din Braşov» asupra averei mobiliare şt imobiliare a numi» tei ori unde s’ar găsi în tot cu prir, sul ţârei.

Judecătorul sindic este dom­nul Constantin Ganea de la a- cest Tribunal iar curatorul mas­sei es’e domnul Victor Z>ske avocat din Braşov.

S’a fixat termen pentru anum tarea creanţelor inclusiv până la 12 Septembrie 1931. iar des» baterea de verificare şi alege1 rea consiliului creditorilor pe ziua de 19 Septembrie 1931 ora 9 a m , în palatul justiţiei etaj IL camera 93.

Sunt somaţi foţi aceia cari au pretenţii în calitate de creditori ai massei generale a falimen tuiul să şi le emir te conform prevederilor art. 126—129 legea falimentului. Sa Tr.buna?ul Bra iov în termenul sus arătat sub

sancţiunea prescrisă de codul falimentului pentru a fi verif! cate şi seriate Ia desbaterea de verificare — chiar în cazul da­că ar ii proces în curgere refe* ritor la acele pretenţii.

Cieditojii cu drept de gaj» de repetitiune» sunt somaţi să a* nunfe curatorului massei drep­turile lor câştigate» iar la învi tarea acestora să prezinte pen tru evaluare obiectele din po sesiunea lor.

Se pune în vedere tuturor a* ce lor a cari eu drept de sepa raţiune» de repetitiune» sau la o achitare privilegiata»că dacă nuşi vor valorifica drepturile» aceas­ta nu va împiedeca valorizarea şi distribuirea massei falimen­tului-

In fine, creditorii falimentului sunt somaţi ca la termenul pen tru alegerea consiliului falimen tului, să se prezinte având la ei documentele cu cari să do- vedească caltatea de creditori.

Braşov» ia 20 Iunie 1931.Preşedinte :

(ss) Ilie V, Purdilă.Judecător:

(ss) Emil BaiulesCu.Grefier:

(ss) Dumitru Buretia.468 1— 1

Fflmir!« Municipiului Bfişov |

Tio. 15218-1931 serv. econ.

Pubiicaţiune de lic ita ţiiPentru închirierea casei de

lângă podul Bârssi constătătoa* re din 2 camere. I bucătărie şi 2 cămări» cu 2 grajduri şi o remiză de care împreună cu accesorii, pe timp de 3 an!» in* cepând cu 1 Septemvrie a. o» se va tine In ziua de 31 Iulie a* c„ la ora 9— 11 a» m., la sec* ţia economică a Primăriei o nouă licitaţie oublică cu oferte sigilate şi timbre te în confor­mitate cu dispozitiuntle legii con* labilităţii publice Art. 88—110.

Condiţiunile detailate se pot vedea la secţia economică a Primăriei.

Braşov, la 6 Iulie 1931. Comisia Interimară»

Primar 3 Secretar Generali SoCaciu»

463 1 - 1

Medic Primar Judeţean

lf. Papi Histirs’a mutat în Strada Lun­

gă 135.tG onsullâ boli in terne«

sifilis s t o . 2 —4 d . a .413 1 - 0

Primirii Muldplalal Bis»#».

No, 16046-1931Serv. econ.Noi Preşedintele Comisiei în*

terimare a Municipiului Braşov

OrdonămIn interesul banei ordine ce

trebue să domnească, atragem atenţiunea publicului căoep ro- menăzile, parcurile oraşului este strict interzis a muta băncile dela un loc la altul» a cauza stricăciuni, prin ruperea scân­durilor etc*

Este strict interzis a umbla cu bicicleta pe drumurile pro- menăzllor şi parcurilor, a călca iaiha, a rupe flori etc.

Contravenienţii vor fi aspru pedepsiţi.

Braşov, la 7 Iulie 1931. Comisia Interimară,

Preşedintei Secretar general: Sudu> E, Socaciu .

464 1— 1

PubiicaţiuneLiceul de fete «Principesa E

lena* din Braşov are nevoe de una sută stânjeni lemne pentru foc. Se primesc oferte la direc ţia şcolii până la 27 Iulie a. c. 466 1— I

De vânzare srv.SOului No. 37. — Iniormatlunl 1 Pe Tocile 38. 1—0

ConvocareDomnii membrii ai Societăţii

«Vulturul Carpaii'or* sunt ru găti a lua parte ia adunarea generală ordinară în ziua de 16 Iutie a. o , la ora 7 d. a., la locuinţa dlui Munteanu — cu următoarea Ordine de z i :

1. Reorganizarea societăţi. 2. Alegerea b roului, 3- Stabilirea cotizaţiilor. 4. Diverse propuneri

Adunarea se va ţinea cu ori ce număr de membrii.

Comitetul*

Dr. Radu Oltean»advocat

Cauze civile» penale şi admi1 nistratîve.

Str. N. Iorga 18.Telef. 3/35

Primării mmlclplili! Bravev.

Nr. 14518-1931.Serv. ed tiv.

FuMicaţiraica privire la înaintarea tablou• rilor statistice a) b) şi c) la In•

speCtoratul Muncii Braşov.In urma cererei Inspectorat'!*

Iui Muncii din localitate Nr.' 1503 publicăm următoarele Ia cunoş­tinţă patronilor întreprinderilor comerciale şi industriale din o raşul şi judeţul Braşov s

1. întreprinderile industriale, comerciale şi financiare cari au în serviciu mâi mult de zece salariaţi (socotindu se la număr; maeştrii şi lucrătorii de toate categoriile» ucenicii, oamensl de serviciu precum şi funcţionarii), vor trimite Inspectoratului Mun­cii Braşov formularele statistice Model a. b şi c conform pres- ctipfiunilor din adresa noastră

sus citată — fără nici o modi­ficare; adică : formularul a) în fiecare an odată (între 1— 10 Ianuarie) formularul b) de două ori pe an (între 1— 10 Ianuarie şi între 1— 10 Iulie/ iar for mu* larul c) în fiecare săptămână şi anume Joia.

2* întreprinderile industriale, comerciale şi financiare» cari au în serviciu mai puţin de zece salariaţi, vor trimite Inspectora tului Muncii Braşov formularele Model a, şi Model b, ca şi pâ* nă în prezent, ad ică : formula­rul Model a, odată pe an (în* tre 1— 10 Ianuarie) şt formula* rul Model b» de două ori pe an (între 1— 10 Ianuarie şi în* tre 1— 10 Iulie e. c).

In ceia ce priveşte foi mula* rul Model c, întreprinderile ci* iate, cari au mai puţin de 10 salariaţi, vor trimite acest for mular tot în zilele de Joi, însă numai în acele săptămâni când se va produce în Întreprinderile lor vre o m şcare în personal, adecă în acele săptămâni când întreprinzătorul va angaja sau va concedia sau eventual, în acelaş timp, va angaja şi va concedia unul sau mai mulţi salariaţi. Şi atunci când unul sau mai mulţi salariaţi vor eşi de bună voe din serviciu, pa tronul întreprinderii va trimite formularul c).

In săptămânile când în aces­te întreprinderi (cu mai puţin de 10 salariaţi) nu se va pro* duce nici o mişcare în perso­nal, — nici angajări nici eşiri din serviciu — întreprinzătorii nu vor trimite formularul c.

Acei dintre întreprinzătorii menţionaţi mai sus sub punctul 2 cari vor neglija să trimită for­mularul c, in săptămânile în cari va avea mişcare în perso nai (fie ea cât de mică) pe lân gă că vor fi supusî judecăţii, conform prevederilor notate în

adresele şi publicafiife noastre anterioare, vor fi obligaţi să tii mită f.ormularul c, în fiecare săptămână, fie că vor avea, fie că nu vor avea vre*o miş care în personal.

Braşov, la 3 Iulie 1931.Corn sia interimară, Preşedinte f

SudaSecretar G enera!:

Emil Socaciu.461 î - 1

Casa Autonomă pentru Ocroti* rea şi Ajutorarea personalului

CFR

No. 71636— 1931 G A. cfr.

FafclicaţiimeLa Direcţiunea Casei Auto•

nome peniru Ocrotirea şi Aju* torarea personalului cfr. din Str» Barbu Catargîu No. 18 Bucu* rest , se va ţrne licitaţie publică pentru lucrările de instalaţii sa ­nitare şi electrice la pavilionul colectiv cu 6 apartamente din st tia Braşov.

Dosarul lucrărei cu măsură? toarea, devizul, planurile cae* t le de sarcini şi condiţiile ge­nerale. ss pot consulta şi orice informaţitmi se pot iua în fie* care zi de lucru între orele 11— 13 la Direcţiunea Technică a Casei Autonome CFR. la ar dresa de mai sus.

Vineri; 31 Iulie 1931,469 1 - 1

Locuinţă de vară,imediat de închiriat. Două car mere, bae, bucătărie. Poziţie ad* mirabilă la soare şi aer« în a* propierea restaurantului Tran­silvania. A se adresa dela 9 — 12 în biroul Dr. Lemeny, Piaţa Libertăţii 30. 360 1—8

SISIIE1 SI ILEEIIEâIIEI1II1II-EII1 IliSIIVALABIL DELA 13 Mlaiu 1931.

Sosirea în gara Braşov. Plecarea din gara Braşcv,Dela Bacareşti: Spre Bncareşti:

Accelerat 0 ore 4! min. Personal 0 ore 19 min*Accelerai 3 « 15 « Accelerat 2 » 09 wPersonal 5 « 20 « Ancele rat 3 , 17 .Personal (numai dela Ploeşti) 9 « 75 « Rai id Carpaţi 6 « 20 «T/en de plăcere 9 « 48 « Pe’sonaî 7 . 35 «Accelerat 11 » »0 « Expresul . 9 - 26 „Personal 13 '<nm •-*» » Orient ‘Expres (numai Lania, Joia, SaiMta) 12 ore 29 mii.Rapid- Ardeal 13 « 59 « R-pid Ardeal if> ore 36 mm.Personal 18 « 4? * Personal (mai D&M la Ploeşti) 15 . 50 «Orient Express Ornai Luiiia, Marcarea, Vinerea) 19 ore 19 min. T*en de ui&cere 17 » 35 •Expie ssui 20 os e 27 m n. Accelerat 18 • 22 «Rapid-Carpeţi 2 i » 02 „ Personal 19 „ 20 «

Dela Oradea-lare i Spre Oradea-ffart iAccelerat 1 ore 54 min. Accelerat 3 ore 30 min.Personal 7 ü» 1S « Personal 5 „ 56 .Expresul 9 « u « Accelerat l i « 27 t§Rapid Ardeal 15 » 25 « Rapid Ardeal 14 « 09 .Accelerat 18 » 05 » Personal 15 . 27 «Personal 18 * 59 « Expressul 20 « 42 .Personal 23 » 50 « Personal 20 K 58 „

Beli And: Spre Arad:Accelerat 3 ore 02 min. Accelerat 0 ore 56 mir».Expresei 9 . ’ U • Orient Express (LM MiOTl VM ) 19 ore 26 min.Orient Express Jolâ, SM.) 12 . 22 « Accelerat 20 ore 42 min»

Beli SlfeîiFăgiraş i Spre libia Făgăraş:

Personal (mai âSla Făgăraş) 7 ore 18 min, Personal 6 ore 10 mir,Personal 10 « 48 « Personal 14 . 15 *Personal 17 » 5o $ Personal (m ai pani la Făgăraş) 19 « 05 •

Del« Trg. la re ş -P e tra R m ş : Sare Trg. Horei—Petra Barei :Personal 0 ore 07 min. Personal 5 ore 55 mi*.Personal :s » 15 » Personal 11 * 30 «Personal *9 • 55 „ Personal 15 , 40 »Personali 13 « 40 « Personal (jân ă la Breţcu) 18 » 55 «Personal 17 • 4o « Personal 19 « 45 »

Dela Bretea : Spre Bretea :Personal 0 ore 07 min. Personal !5 ore 55 min.Personel 8 . 15 * Personal 11 « 30 .Personal 17 » 45 . Personal 18 « 55 »

Dela Zfirneşti : Spre ZAmefti:Personal 6 ore 35 min. Personal 7 ore 30 min»Personal 13 « 52 • Personal 14 « 30 .Personal 19 • 34 . Personal 18 « 10 *

Ptfita* 41 m x i t a m w m v sm m Nf 72—5951,

Introducerea săptăm âsei de muncă de 40 ore In Ceho­

slovacia.O mere e lecţie b produs zî-

lele scesfea în pertamcctu) ce* hcslcvac, proiectul prezentei de feprezcnten|ii perfidului sectei democret cehoslovac împreună cu cel e! perfidului socîel-de- roocret germen,

Proecful de lege care a foit ele borat de conducătorul orga- uize| iilor profesionale soci al­de mocrete cehoslovace! depute­lu l TcyrJ, propune Introducerea slp ti rafie ei de munci de 40 de ore, în locul săptămânii de 48 de ere de pfini acum.

Pentru munca periculoasă şi deosebit de dăunătoare sînălă- fii se propune săptămâna de 56 de ore. Se cere ca s i se asigure muncitorilor o odihni neîntreruptă de 36 de ore pe săptămână. Proectui mai pre* vede o sporire a retribuitei muncii ce se efectutazft peste crete legale. Proectui este mo* tivit prin schlmbirtie intervenite pe pic la muncii în urma ereş* terii şomajului,

Proectui opune mai deparfe că ratlcnalizuiea producţiei lm pune o ridicate a sănătăţii ii* zice şl spirituale a muncitorilor, ceea ce nu se poate realiza fără o mărire a timpului de o* dihnă pentru munciteri, Proec* tul de lege vrea să coniribue în acest mod la îmbunătăţirea •ituajiei generale economico* sociale,

.N ăzuinţa*.- Anul 1. No. 1—2, Maiu-Iunie

1931. O surpriză 1 Nu ? Noi ere* dem că da. Fiindcă să apari aşa deodată pe pia|a literară a Braşovului, ţâră ca nimeni să ie lămurească măcar, este ceva toarte greu. Un singuratic, pot •pune, îndrîgit de reviste şi cir|i care roitosa a tipar proas­păt, toi tui redactor al „Ritmuri* tor“ dispărute, d i k n iordache o pornit ta drum, bizuit pe con­cursul nepreţuit ,ai talentatei d-re Ecalerma Pitiş, al d*iut ton Focşeceanu şi câţiva tineri. Nu­mărul 1—2 cuprinde articole ce d*ra Ecatcrlna Pitiş, d-na fiarta Bainieecu, d*i ion Focşeneanu, M. Iordache, ton Piinee-Dela» dolj, V. Tudor, etc. Versuri semnează d*te Esaterina Piiiş, V. Marinaş, eic. Epigramele •eronate de d*l ion iordache.

Remarcăm articolul d rei Ecct. Pitiş „Samtul rfinduneiei« şi rubrica cărţi, susţinuţi de d-1 Ion Focşeneanu, care are, se pere, darul de a demonstra că cele ce afirmă sunt şi adevărate. Urăm tinerei reviste drum cât mai uşor şi încununat de roade pentru a putea duce la înde* piirire programul [propus. Spe­răm că pe iăngă colaboratorii actuali vom mai avea plăcerea de a vedea şi alţii noul.

.T rib u n a C ooperaţiei A rde­lene*.

Anul II. No. 4 — 5 Aprilie» Maiu 1931,

Sub harnica conducere şl pri­ceputa redactare a profesorului Dr. Victor Jinge, această ade­vărată «Tribun a* apare aşa cum trebuie să apară o revistă co­operatistă. Ţinând seamă de le­gătura pe care o face între membrii d feritelor societăţi, re vista aceasta umple un gol sim|it In viata Ardealului.

Aiiicote bune semnează dnli: Oh. Dr< goş, «Normeie de or­ganizare şl funcţionare ale co< operaţiei săteşti din România* ing. Oh. Bifinduf, „Negltj rea cooperaţiei agricole de produs*

Dela Reuniunea de Înmor­mântare BraşoY-Şcheiu

Sunt ruge ţi toţi membrii Reu* nfunel de înmormântare din BresovŞchelu ră se prezinte la d<l V. Iordache In biroul pa* rohlal el Biserica! Sf. Nlcclae cu cărticelele pentru ca să se stabilească sumele plătite, pen­tru ca să se poală fu ce derunj la Tribunal In urma falimentului B incii „Bre şort una*.

Vasile Bizdideanu .

Tnrnenl teatrnlni m aghiar din Budapesta.

In sala deia „G, weihevereln“ ver avea Ioc următoarele re- prezentaţiunt |

Astăzi, Sâmbătâf ora 8V2 co­media „A k en y erk ereso".

Mâne Dvminecăt era 4 d, a. au preţuri reduse aceeaşi co­medie, seara la &7 > come d a „A iollotot*.

Luni ora 87« seara tragedia Sii ndberg „Ho âl ân c“.

Mărit ora 87^ .celebra come­die a prinţului Bibescu „Mely k volt***

bilete Ia „Zeltsehrlftenzen* trale* Str. Voevodul Mlhai. Te­lefon 2t 8.

Federaţia rom ână de afle* tism „Liga Braşov* aduce la cunoştinţa că camponatele re­gionale de atletism s*au eroâ* nat pe zilele de 1 şi 2 August

ţie*, apoi Cronica: Ştiri din ţară şi strelnăiate, bine scrise şi or­donate.

Tftbona Cooperaţiei Române este revista absolut necesară Ardealului, dacă, bineînţeles, ae va menţine pe drumul urmat dela început.„Buletinul C ărţii R om âneşti*.

Anul Ui. Ne. 5 Maiu 1931. Numărul 5 din auest folositor şi absolut ieftin buletin, este în* chinat scriitorului de talent şi de reuşită descriere a mfiref şi a ţinuturilor pe care ie*a vizitat Jean Boit (Eugen P. Botez;, cu ocazia lanoărei noutui său vo­lum, „O corabie românească*. Foioasele pe care acest buletin ie aduee, elevilor, proteaonior, învăţătorilor, scriitorilor, peda­gogilor, filozofilor, bibliotecari­lor, este de neifigădutişl decinu esto nevoie sa o mai reamintim.

„Parlamentul R om ân esc*.Anul ii. No. 15 -1 6 , 7 Iunie

1931. Revistă de «stilizare, o mo­ravurilor politice, apucăturilor parlamentare, etc.

Alăturea ae caricaturile sim­paticului A. Dregoş, semnează: N. Russu Ardelean», H. St, Streit- mau, Ii Ui boricu, Roihuius Dianu şi cdteva pseudonime destul de bine în bucăţile ce ie semnează.

Parlamentul Românesc este, putem spune, printre cele mai bune dintre revistele de acest gen.

5 Vil. 1931.v ictor M iioria»,

■ Doctor ■

[ TEODOR ION GHEORGHIU ■

■ ■■ C onsultaţii tratam ente ■: 15—18 :

* S tr. R egele C arol 30 J■ (Fost Porţel 88} *- 1 6 3 1 - 0 :

InformaţiiD em isia d-lui C onst. Kiri-

tescu. D*1 Const. Ktatţescu, di­rectorul general ei învăţămân­tului secundar, şl-a înaintat de­misia din acest post. Demisia a fost primită de d 1 targa minis­trul instrucţiuni).

Motivul cere a determinat pe d-1 Kirlţestu să fa această ho­tărâre este faptul că, prin noua lege de organizare a ministe­rului instrucţiunii, secetele nor­mele sunt luate dela direcţia învăţământului secundar şi tre­cute la direcţia învăţământului

I primer. ^

Numărul populaţiei din Praga. La recensământul re­cent al populaţiei s’a constatat că Praga are o populaţie de 848000 iocuilori. După datele detailate publicate ulterior, s a constatai că numărul bărbaţilor este 409.000 şi cel ai femeilor de 439.000. Numărul femeilor este deci mai mare cu 30 de mii decât cel al bărbaţilor• Nu­mai in trei circumscripţii din Praga se află mai ntulţt bărbaţi decât femei, in toate celelaltefemeile au majoritatea.•

D esco p erirea unui sa t n e­cunoscut în nordul S ib erie i, La Lenindgrad s'a întors de cu* rând o expediţie a Academie* de ştiinţe, care a făcut cercei tiri timp de câteva luni de-alun* gul râului inaigirka din regiunea lekutsk. in partea interioară a râului, expediţia a descoperit un grup de sate, cere n a fost trecut pfina In prezent pe hartă, nehind cunoscut de nimeni.

Pe delta râului indtguka s'a descoperit un sat rus, numărând câteva sute persoane. E vorba de urmaşi al sotaaţhor iu*i ce »'au aşezat aci după cucerirea Siberiei. Populaţia vorbeşte o limbă veche rusă şi necuitivatfi, care poate li înţeleasă numai cu greu. Toţi sunt analfabeţi. §e ocupi cu pescăria şi cu vânatul* Ntmeui dintre el n'a ştiut despre râzboiui mondial şi desPre sihi^bârtie c e a u iu* terveaP-

D ela C hestu ra Politiei.

Furturi D-1 Surdu Alexandra din Braşov Str. Lungă No. 196, reclamă contra individului Bl- noca Alexandru originar din comuna Berce*Mare jud. Hune­doara, care fiind prins !n piv­niţa locuinfel sale, furând ali­mente In valoare de lei 1000.

— Locuitorul Bucşa Alexe din comuna Belin jud. Trei- scaune, reclamă furtul sumei de lei 3500, cel bfinueşte pe Novac Şiefan frânar din staţia Sighişoara.

O b iect găsii D-1 Colonel Ghirculescu din Braşov Str. Ge­neral Prezsn No. 37, "se înain­tează o lampă In "valoare de 600 lef, găsită de către bucă­tăreasa d sele In dosul casei în nişte mărăcini care probabil să He provenită din furt.

*Lovită de b icicletă . D na

Harth Dorotays din Braşov Str. Llvadea Poşta! No. 20. reclomă contra lui Krsutner Ferdtnand din acest oraş Str. de Mijloc No. 63, pentra faptul ycă a lo­vit o eu bicicleta in dreptul far* maclei „Tuiiu*.

Bani perduţi. CDemeter De- nes camerist la Banca Arde­leana, reclamă că a ;;perdut un porimoneu cu 400 lei, intre care şi 2 permise pentru bici­cleta.

HFOQRAF1A A, HLiEŞIANUi BRAMI&CE A COMP. BRAŞOV,

a. c*

Coiful literaturii, şi criticei literare.

Noua lege a CameteiBUCUREŞTI, 11 Iulîe. Erî s’a dipus [Ia Cameră un proecî

de modificare a legii came tal, In expunerea de mottve a proeo* tulul se arată că criteriul fixării maximum ului de dobândă după • taxa de scont a Băncii Naţionale, nu este bun întrucât taxa de scont e variabilă.

Trebue stabilită o cotă fixă peste care nu pot? te trece do­bânda. In legea In vigoare, dobânda convenţională maximă e de14 la sută. In noul plroect, ace stă cifră e ste u rcată la 15 la sută.

Iată şi textul modificator depus eri la Cameră:Art, 1. — Dispoziţtualle art. 2 el n, 1 din legea contra ca­

metei se modifică cum urmează:Alt, 2 alin. 1. Dobânda convenţională su poate frece de

15 Ia sută enuel.

Soluţmnoa crizeidela Banca Naţională.'

A produs meresenzaiîe în cercurile financiare hotărârea Curţii de apei din Bucureşti prin care d l Burilianu, fo tul guvernator al Băncii Naţionale înlocuit in împrejurările cunoscute sub guvernul M ronescu, a fost reîntregat în funcţiunea avută.

D*i C. Angelescu, guvernatorul Băncii Nâţtonak s’a prezentat; Joi dimineaţa dluî C. Argetoianu, ministrul de ftnenţe, căruia l-ar făcut cunoscut că faţă de hotărârea justiţiei, d sa înţelege să treg l consecinţele; d-1 Angelescu şi«a prezentat verbal dlmîsts, In urma acestui fapt, d l Argetoianu s’a prezentat în audientă Regelui, că» ruta t a făcut o expunere a situaţiei. In cursul după aimezei, d* fr- C. Angelescu şi-a trimis demisia în scris.

D*1 C. Angelescu a iest primit in audienţă Jal ta rege. D sa a pus în curent pe suveran cu hotărârea sa de a dimistana, ex» punându i şi motivele cari îl îndemnă să ta această hotărâre,

Guvernul s’a văzut pus in faţn unei situaţi uni gingaşe creta tă prin demtslunea d lul C. Angelescu.

Un alt guvernator ca succesor al d-lui C . Angelescu, ar ii avut o sttuaţlune de provizorat până ta pronunţarea Curţei de casaţie, întrucât guvernul se hotărâse să atace cu recurs sentinţa Contenciosului Administativ care dispusese reintegrarea d-tui Burilianu.

Şi în aoeste condiţiunl el n’ar fi avut suficientă autoritate de a conduce interesele „Băncii Naţionale" oricare er ii fost capacitatea sa,

Guvernul s’a oprit atunci ta următoarea soluţtune:Renunţă de a mul face recurs ia Curtea de casaţie împo­

triva sentlnţai Contenciosului Administrativ. 'R eintegrează pe d l Burileanu în postu l de guverna­

to r al „Băncii N aţionale*, u s a va dem isiona în că după 24 o re din a ce st post. Guvernul prim eşte d im isiu n ;a d*iui Burileanu ş i num eşte din n o i pe d-i C . A ngelescu c a gu­vernator al B ăn cii N aţionale.

Cum se trăeşte în Rusia sovieticăOrganul social democraţlor

„ruşi din Berlin „Sockailsticeskt- Vlesta k* primeşte in mod pe­riodic scrisori dela social- de­mocraţii ruşi, cart trăesc Ia R id a sovietică, scrisori care se referă la viaţa populaţiei so­vietice şi !n general ta vtaţ a politici şl economică din Uniu­nea sovietică.

In ultimul său număr organul menţionat publică o scrisoare a corespondentului său din Mos­cova, fn care acesta descrie în primul rând pricinile pentru care scrie ou mari intervale:

„In Europa este desigur o ju­cărie să te aşezi 1a o masă, să scoţi fol albe de hârtie, cer* ueelă şl toc şt să aşterni o scrisoare ordinară după voe.Ls noi lucrurile stau puţin cam altfel. Hârtia nu se găseşte cu uşurinţă.

„(n magazinele de desfacere, hârtia nu se găseşte deloc, la cazul cel mai bun, se obţine o singură foae mică de hârtie ta oficiul central al poştelor şt pe lângă ea eşti obligat s i cum­peri şt un plic şi un timbru. Cerneală nu se găseşte ntcăeri. Eşti nevoit să sfărâmi ultima buoâţică de creion chimic ca să ţl fabrici puţină cerneală. După ce ţt-ai procurat cum |t-ai procurat materialul de scris, «şti nevoit să cauţi un loc si­gur unde să poţi scrie. Acest loc insă 11 găseşti foarte greu, căci ta fiecare colţ şt in flecare loc eşti spionat.*

Mai departe corespondentul ziarului menţionat anunţă că organele sovietice sde condu­cere au hotărât sâ nu mai în­trebuinţeze represalii faţă de Ingineri, ea sâ atbâ astfel mai

multă posibilitate de muncă ia tutreprlnderf. Mulţi specialişti condamnaţi au fost reintegraţi în mod condiţionat in serviciile tar. Inginerilor ti se promite ră­mânerea in libertate in cazul câad vor contribui ta organiza rea şt ridicarea producţiei, in­ginerii sunt asttai siliţi ca să înăsprească regimul d« muncă !n lubrici, inginerul SvJoyacare fu candamnat ta zece ani închi­soare şt care este azi de fapt directorul teahaic ai nouel fa­brici din K?rd, a introdus a- colo un uşile! de regim de muncă încât s a pro au 3 o re­voltă a muncitorilor.

Ascuţişul Administraţiei Po­litice de Stat (Gepeu) a fost \ Îndreptat în uiumul timp im pa- I triva foştilor proprietari de case şi a micilor comercianţi care se ocupa cu corner {ut In mod clandestin, eic.

In ce priveşte aprovizionarea populaţiei cu alimente şi pro­duse industriale, uu numai că nu s’a înregistrat nici o îmbu­nătăţire, dar formalităţile pentru obţinerea de alimente au fost şi mai mult complicate.

Trecerea întreprinderilor la prinaipiui de conducere inde­pendentă, o dus numeroase fa­brici şt uzine la o mare lipsă de bani, aşa că salariile mun­citorilor suter de multe ort în­târzieri de tuni întregi. Om a- ceasta pricină s'au produs in fabrici grave conflicte şi nemul­ţumirii După reiaiâri&e cores­pondentului, tempo ul muncii a sefizut In cele moi mune fa­brici, înregiatrăndu-se şi tnuite cazuri de sabotaj, evident din partea muncitorilor.

Rafaolor ia*§o*iaMl | ţie iO R BHANISSf,