d teoria Şi metodologia instruirii cod - psih.uaic.ro · pdf filedenumirea disciplinei teoria...

148

DENUMIREA DISCIPLINEI TEORIA ŞI METODOLOGIA INSTRUIRII COD:

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE SAPTĂMÂNĂ

C S L Pr.

TOTAL ORE SEMESTRU

TOTAL ORE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE (P-pe parcurs,

C-colocviu, E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

2 2 56 94 5 M româna

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA TITULARUL DISCIPLINEI LECT.DRD. ELENA SEGHEDIN PEDAGOGIE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Introducere în pedagogie; Introducere în psihologie

OBIECTIVE ▪ familiarizarea cu terminologia şi temele specifice disciplinei; ▪ abilitarea în utilizarea corectă a documentelor curriculare; ▪ formarea capacităţii de a argumenta legăturile logice între cele trei procese implicate în instruirea şcolară: predare-învăţare-evaluare.

TEMATICĂ GENERALĂ 1. Teoria şi metodologia instruirii - ştiinţă a procesului de învăţământ; 2. Sistemul de educaţie; sistemul de învăţ.; procesul de învăţ. - cadrul organizatoric instituţionalizat al formării elevilor; 3. Problematica curriculum-ului (delimitari, tipologie, transpoziţia didactică, documente curricu-lare). Specificul curriculum-ului la clasele I-IV; programa disciplinei opţionale; 4. Obiectivele educaţionale la nivelul procesului de învăţ.; taxonomiile pe domenii psihocomportamentale; operaţionalizarea obiectivelor; 5. Tehnologia didactică–cei trei M: metode, mijloace, materiale; 6. Formele de organizare a procesului de învăţ.; lecţia; proiectarea unitatii de instruire, algoritmul proiectarii lecţiei; 7. Forme alternative de organizare a procesului de învăţ.; creativitatea în activitatea cadrului didactic; schimbare şi inovare didactică; 8. Normativitatea procesului de învăţ. ca repere de deontologie a educ.

TEMATICA SEMINARIILOR / LUCRĂRILOR DE LABORATOR

1.De la teorii ale învăţării la modele şi teorii ale instruirii. 2.Obiective educaţionale–taxonomiile pe domenii psihocomportamentale; operaţionalizarea obiectivelor;3.Specificul curriculum-ului la clasele I-IV; programa disciplinei opţionale; 4. Strategii didactice. Metode active, metode creative şi tehnici de dezvoltare a gândirii reflective; 5. Proiectare didactica – aplicaţii

METODE DE PREDARE Prelegere intensificată cu interogaţii/suport Powerpoint, tehnici de dezbatere în grup mic, studiu de caz, problematizare, Mozaic cu predare reciprocă, panel, Fishbowl, SINELG, Turul galeriei, S-V-A etc.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE (SELECTIV)

Ausubel, Robinson, Învăţarea în şcoală, EDP, Buc., 1981; Bruner,J.S., Pentru o teorie a instruirii, EDP, Bucureşti, 1970; Cerghit, I., Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, EDP, Buc., 1988, Cerghit, I., Metode de învăţământ, EDP, 1998; Cojocariu Venera, Teoria şi metodologia instruirii, EDP, Buc., 2002; Cucoş, C., Pedagogie, Polirom, Iaşi, 2002; De Landsheere, G., V., Definirea obiectivelor educatiei, EDP, Buc., 1979;Gagné,R., Principii de design al instruirii, EDP, Buc., 1977; Jinga,I. ş.a.,Învăţarea eficientă, EDITIS, Buc., 1994; Iucu, R., Instruirea şcolară, Polirom, Iaşi, 2001; Moise, C., Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi, 1996; Neculau, A., Cozma, T., Psihopedagogie, Spiru Haret, Iaşi, 1994; Neacşu, I., Instruire şi învăţare, EDP, Buc.,1999; Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Buc., 1996; Neacşu, I. ş.a., Prelegeri pedagogice, Polirom, Iaşi, 2001; Slavin, R.E., Cooperative learning, Allyn&Bacon,1995; Văideanu G., Pedagogie.Ghid pentru profesori, Univ. Al.I.Cuza, Iaşi, 1986, vol. II; Ghiduri metod. de aplic. a progr. şcolare pt cls. I-IV, editate de CNC sub coord. M Singer, 2002

condiţii 50% prezenţa curs şi 75 % seminar nota 5 la test, prezentarea portofoliului la data limită propusă

criterii Capacitatea de argumentare în prezentarea tematicilor de curs şi seminar; Corectitudinea şi relevanţa în realizarea portofoliului; originalitatea în proiectarea programei CDŞ

forme evaluare sumativa – test eseu cu subiecte din curs; evaluare formativa prin realizarea portofoliului pe parcursul semestrului

EVALUARE

formula notei finale 4p test+4p portofoliu+2p activitate la seminar; portofoliul–1 fişă de lectură, un proiect de lectie (cls. I-IV) per student, 1 referat tematic/eseu argumentativ (pe teme negociate la seminarii) în 2 studenţi, proiect de programă CDŞ în 4 studenţi

149

DENUMIREA DISCIPLINEI METODOLOGIA CERCETĂRII EDUCAŢIONALE COD:



C S L Pr.

TOTAL ORE SEMESTRU


NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE

2 2 56 94 5 M româna

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA TITULARUL DISCIPLINEI PROF.DR. LIVIU ANTONESEI PEDAGOGIE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Introducere în pedagogie, Psihologie generală, celalalte discipline antropologice generale, eventual statstică aplicată în ştiinţele sociale

OBIECTIVE ▪ cunoaşterea ofertei metodologice, disciplinare şi transdisciplinare, pentru abordarea educaţiei, a calităţilor şi limitelor principalelor tipuri de demersuri şi metode; ▪ crearea abilităţilor de adecvare a metodologiei la tipul de probleme educative cercetate; ▪ exersarea cunoştintelor şi abilităţilor în micro-cercetări efective şi/sau simulate – de la formularea ipotezelor la interpretarea rezultatelor şi redactarea raportului de cercetare

TEMATICĂ GENERALĂ 1. Structura cadru a cercetării şi etapele acesteia; Tipuri de cercetări; 2. Metode de investigaţie; 3. Metode de prelucrare a informaţiilor şi de interpretare; 4. Elemente de redactare şi design al cercetării; 5. Probelemele sensibile ale cercetării educaţiei


Seminariile sînt axate, pe de o parte, pe discutarea bibliografiei esenţiale a domeniului, pe de alta, pe realizarea, efectivă sau simulată, de cerecetări pe teme referitoare la educaţie

METODE DE PREDARE Prelegerea interactivă. La sfîrşitul semestrului, studenţii vor primi sinopsisul cursului în format electronic.


Gugiuman, A., Introducere în cercetarea educaţiei, Ed. Tehnică, 1993; Havârneanu, C., Metodologia cercetării în ştiinţele sociale, Erota, 2000; Holban, I., Cunoaştere elevului. O sinteză a metodelor, EDP, 1979; Muchielli, A., Dicţionar al metodelor calitative în ştiinţele umane şi sociale, Polirom, 2002;. Muster, D., Metodolgia cercetării în educaţie şi învăţămînt, Ed. Litera, 1985; Planchard, E., Cercetarea în pedagogie, EDP, 1978

condiţii Frecventarea activă a seminarului şi prezenatarea probei scrise a lecturii a trei cărţi din domeniu sînt condiţii obligatorii pentru prezentarea la examen.

criterii Se evaluează, pe de o parte, asimilarea unui minimum de cunoştinţe, pe de alta, capacitatea de utilizare a acestora în cercetări-test.

forme Evaluare pe parcursul semestrului, notă pentru lecturile obligatorii, teză scrisă

EVALUARE

formula notei finale Nota finală e o medie ponderată: o dată nota seminarului, o dată nota pentru lecturi, de două ori nota de la teză.

150

DENUMIREA DISCIPLINEI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII COD:



C S L Pr.

TOTAL ORE SEMESTRU


NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE

2 2 56 94 5 M româna

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA TITULARUL DISCIPLINEI ASIST.DR. ANGELICA HOBJILĂ PEDAGOGIE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE -

OBIECTIVE ▪ să cunoască particularităţile genurilor şi ale speciilor literare (cu aplicare la literatura română, în general, şi la literatura pentru copii, în special); ▪ să opereze cu principalele concepte operaţionale asociate textului epic/ liric/ dramatic; ▪ să argumenteze încadrarea unui text într-o anumită categorie – curent literar/ gen literar/ specie literară; ▪ să identifice valenţele specifice, cognitive şi formativ-educative, ale literaturii pentru copii; ▪ să relaţioneze textele-suport (valorificate, din literatura pentru copii, la nivel preşcolar şi în ciclul primar) cu specificul vârstei copiilor.

TEMATICĂ GENERALĂ Noţiuni de teorie literară: operă literară, limbaj poetic, semn poetic, titlu, temă, motiv, laitmotiv; instanţă narativă, subiect – construcţie, conflict, momente ale subiectului; personaj – tipologie, modalităţi de caracterizare a unui personaj; moduri de expunere, figuri de stil (alegoria, comparaţia, epitetul, hiperbola, metafora, metonimia, personificarea, repetiţia, gradaţia, ironia etc.), elemente de prozodie etc. Curente literare – caracteristici, exemplificare. Genurile literare (epic, liric, dramatic). Specii literare epice, lirice, dramatice – particularităţi, exemplificare. Literatura pentru copii – concept, accesibilitate/ accesibilizare, valoare instructiv-educativă (prin raportare la coordonatele comunicării ca proces şi la specificul activităţilor desfăşurate în perioada preşcolară şi în ciclul primar). Folclorul copiilor: recitative, numărători, cântece-for-mulă etc. Lirica populară: proverbe, zicători, ghicitori; cântecul de leagăn


Literatura română şi literatura pentru copii – delimitare, criterii de selecţie a textelor literare pentru perioada preşcolară/ ciclul primar. Specii literare epice/ lirice/ dramatice aparţinând literaturii pentru copii şi textele-suport corespunzătoare perioadei preşcolare/ ciclului primar. Concepte operaţionale asociate curentelor/ genurilor/ speciilor literare – identificare şi analiză/ interpretare pe texte-suport aparţinând literaturii române, în general, şi literaturii pentru copii, în special. Texte nonliterare – tipologie, exerciţii de redactare. Tipuri de compuneri (având ca premisă a redactării un text literar): eseu structurat/ nestructurat, rezumat, analiză etc.

METODE DE PREDARE Expunerea, dezbaterea, problematizarea, analiza literară, activitatea pe ateliere, activitatea individuală, activitatea frontală


Anghelescu, M.; ş.a., Dicţionar de termeni literari, Bucureşti, Gramond, 1995; Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Bucureşti, Minerva, 1982; Cioculescu, Ş. ş.a., Istoria literaturii române moderne, Bucureşti, Eminescu, 1985; Lintvelt, J., Încercare de tipologie narativă. Punctul de vedere. Teorie şi analiză, Traducere de Angela Martin, Bucureşti, Univers, 1994; Manolescu, N., Arca lui Noe, vol.I-II, Bucureşti, Minerva, 1980,1981,1983; Parfene, C., Literatura în şcoală, Iaşi, Univ.,,Alexandru Ioan Cuza”, 1997; Wellek, R.; Warren, A., Teoria literaturii, trad. Rodica Tiniş, Bucureşti, Ed. pentru Literatură Universală, 1967

condiţii Participarea la minimum 10 seminarii; obţinerea notei minime 5 la fiecare dintre cele 5 evaluări parţiale şi la examen

criterii Cunoaşterea elementelor de teorie literară şi valorificarea acestora în analiza/ interpretarea unui text literar. Utilizarea limbajului de specialitate. Exprimare corectă, coerentă şi logică, orală şi scrisă

forme Notarea activităţii la seminar – 4 teste şi o notă pentru prezentarea orală a unei probleme de teorie literară (cu aplicare pe un text-suport). Examen scris (se vor nota de la 1 la 10 toate formele)

EVALUARE

formula notei finale [(Notele obţinute la cele 4 teste + nota pentru prezentarea orală) : 5 + Nota obţinută la examen]: 2 = nota finală

151

DENUMIREA DISCIPLINEI LIMBA ROMÂNĂ COD:



C S L Pr.

TOTAL ORE SEMESTRU


NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE

2 2 56 94 5 M româna



OBIECTIVE ▪ să-şi însuşească elemente de teorie a limbii, în general, şi a limbii române, în special; ▪ să relaţioneze elementele fiecărui nivel al limbii din perspectiva sistemului şi a actualizării acestuia în vorbire; ▪ să respecte normele limbii române literare în realizarea/ transmiterea de mesaje scrise şi orale; ▪ să analizeze mesaje de limbă română scrisă/ vorbită din perspectiva elementelor teoretice studiate.

TEMATICĂ GENERALĂ Comunicarea (definire, tipologie, coordonate ale comunicării ca proces). Limba ca sistem de semne. Raportul limbă–vorbire: delimitări conceptuale şi terminologice. Elem. de fonetică/ fonologie a limbii române: distincţia sunet–fonem; sistemul fonetic/ fonologic al limbii române; corespondenţa sunet(e) – literă/grup de litere; grupurile de sunete (diftong, triftong, hiat); regulile de despărţire a cuvintelor în silabe; accentul. Elem. de lexicologie a limbii române: diviziunile lexicologiei (etimologie, semantică, lexicografie); structura vocabularului; mijloace interne/ externe de îmbogăţire a vocabularului; sensul cuvintelor; relaţii semantice – sinonimia, antonimia, omonimia, polisemia, paronimia; pleonasmul. Cuvântul – structură morfematică. Elem. de morfologie a lb. române: clase semantico-gramaticale; categorii gramaticale; părţi de vorbire flexibile/ neflexibile – definire, tipologii, categorii gramaticale. Elem. de sintaxă a lb. române: unităţi sintactice; raporturi sintactice; funcţii sintactice la nivelul propoziţiei şi al frazei


Limbă şi comunicare – funcţiile limbajului. Semiotica/ semiologia (definire, diviziuni – semantica, sintaxa, pragmatica). Semnul lingvistic. Contextul. Stilurile funcţionale ale lb. române (stilurile orale şi stilurile limbajului scris). Principiile ortografice ale lb. române actuale. Semnele de ortografie şi de punctuaţie. Elem.aplicative de fonetică/ fonologie, lexicologie, morfologie, sintaxă şi stilistică a limbii române – analiză de mesaje aparţinând limbii române scrise şi vorbite. Elem. controversate de morfolo-gie/ sintaxă/ stilistică a lb.române – prezentare, argumentare a unei anumite opţiuni

METODE DE PREDARE Expunerea; conversaţia; problematizarea; analiza lingvistică; exerciţiul gramatical, activitatea individuală, activitatea frontală


Avram, M., Gramatica pentru toţi, Bucureşti, Humanitas, 1997; Coteanu, I., Limba română contemporană, Buc., E.D.P., 1985; ***, Dicţionar general de ştiinţe. Ştiinţe ale limbii, Buc., Ed. Ştiinţifică, 1997; Dimitriu, C., Tratat de gramatică a limbii române, vol. I-II, Iaşi, Inst. Europ., 2002; Dragoş, E., Introducere în pragmatică, Cluj, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000; ***, Gramatica limbii române, Buc., Ed. Acad., 1966; Hristea, T. (coord.), Sinteze de limba română, Bucureşti, Albatros, 1984; Iordan, I. ş.a., Limba română contemporană, Bucureşti, E.D.P., 1978; Irimia, D., Gramatica limbii române, Iaşi, Polirom, 1997; Irimia, D., Introducere în stilistică, Iaşi, Polirom, 1999; ***, Îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, Buc., Ed. Acad., 2001

condiţii Participarea la minimum 10 seminarii; obţinerea notei minime 5 la fiecare dintre cele 5 evaluări parţiale şi la examen

criterii Cunoaşterea elem.teoretice de lb.rom. şi valorificarea acestora în comunicare. Util. limbajului de specialitate.Exprimare corectă, coerentă şi logică,orală şi scrisă

forme Notarea activităţii la seminar–4 teste şi o notă pentru prezentarea orală a unei probleme de limbă română. Ex. scris (se vor nota de la 1 la 10 toate formele)

EVALUARE

formula notei finale [(Notele obţinute la cele 4 teste + nota pentru prezentarea orală): 5 + Nota obţinută la examen]: 2 = nota finală

152

DENUMIREA DISCIPLINEI MATEMATICĂ COD:



C S L Pr.

TOTAL ORE SEMESTRU


NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE

2 2 56 94 5 M româna

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA TITULARUL DISCIPLINEI LECT.DR. CONSTANTIN PETROVICI PEDAGOGIE


OBIECTIVE ▪ să opereze cu noţiuni fundamentale de teoria mulţimilor şi teoria numerelor, cu terminologia si conţinutul ştiinţific in construcţia structurilor aritmetice ce au la bază noţiunea de număr si operaţie, în scopul dobândirii rigorii si coerenţei ştiinţifice in predarea matematicii. ▪ să opereze cu unităţi de măsura pentru diferite mărimi, efectuând transformări cu acestea şi cu diferite noţiuni de geometrie plană şi în spaţiu pentru a rezolva probleme cu conţinut geometric.

TEMATICĂ GENERALĂ Elemente de teoria mulţimilor; Elemente de logică şi calcul propoziţional. Calculul predicatelor. Cuantificatorul universal şi existenţial. Propoziţii specifice matematicii (teoremă, reciprocă, contrară, etc.). Tipuri de raţionament. Relaţii de echivalenţă şi de ordine; proprietăţi. Funcţii, definiţii; proprietăţi. Funcţia de gradul I. Construcţia mulţimii numerelor naturale; modelul Freget-Russel; axiomatica lui Peano. Sisteme de numeraţie; baze de numeraţie. Operaţii cu numere naturale; proprietăţi. Relaţia de divizibilitate pe N; definiţii; proprietăţi. Numere raţionale pozitive; introducere; operaţii; proprietăţi. Rapoarte şi proporţii; procente. Măsurare si măsură. Unităţi de măsură nonstandard şi standard pentru lungime, masă, arie, volum, timp, valoare; transformări. Elemente de geometrie plană şi în spaţiu. Metode aritmetice de rezolvare a problemelor


Operaţii cu mulţimi. Conectori logici. Calculul predicatelor. Relaţii. Funcţii. Baze de numeraţie. Operaţii cu numere naturale; proprietăţi. Relaţia de divizibilitate pe N. Fracţii si operaţii cu fracţii. Rapoarte si proporţii; procente. Unităţi de măsură; transformări. Proprietăţi ale triunghiurilor; congruenţă; asemănare. Paralelograme speciale; trapezul. Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic. Arii. Poliedre; arii şi volume; Corpuri rotunde; arii şi volume. Rezolvarea aritmetică a problemelor.

METODE DE PREDARE Expunerea. Dezbaterea. Ateliere pe grupe. Activitate individuală. Activitate frontală.


Asaftei, P. ş.a., Elemente de aritmetică şi teoria numerelor, Iaşi, Polirom, 1998; Herescu, G.I. ş.a., Matematică pentru învăţători, Buc., EDP, 1996; Lupu, C. ş.a., Aritmetică. Teorie. Probleme. Metode de rezolvare, Bacău, Egal, 2002; Neagu, M., Petrovici, C., Aritmetică. Exerciţii, jocuri şi probleme, vol.I-IV, Iaşi, Polirom, 1997; Păduraru, V. ş.a., Matematica pentru perfecţionarea învăţătorilor, Iaşi, Spiru Haret, 1999

condiţii Participarea la cel puţin 8 seminarii. Obţinerea notei minime 5 şi la activitatea de seminar şi la examen.

criterii Cunoaşterea noţiunilor teoretice şi aplicarea lor în rezolvarea de exerciţii şi probleme. Utilizarea limbajului matematic specific. Exprimare corectă, coerentă şi logică, orală şi scrisă.

forme Notarea activităţii la seminar. Examen scris. Se vor nota de la 1 la 10 ambele forme.

EVALUARE

formula notei finale (6 x Nota la seminar + 4 x Nota la examen) : 10 = Nota finală

153

DENUMIREA DISCIPLINEI TEORIA ŞI PRACTICA EVALUĂRII COD:



C S L Pr.

TOTAL ORE SEMESTRU


NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE

2 2 56 94 5 M româna

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA TITULARUL DISCIPLINEI LECT.DRD. ELENA SEGHEDIN PEDAGOGIE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Teoria şi metodologia instruirii;Introducere în pedagogie

OBIECTIVE familiarizarea cu terminologia şi temele specifice disciplinei si formarea unor opinii corecte faţă de reperele normative din cadrul sub-procesul evaluativ; delimitarea precisă a conceptelor şi a elementelor definitorii implicate de evaluarea educaţională formală – evaluare de sistem, instituţională, a procesului didactic şi a celor doi agenţi: cadrul didactic şi elevul.

TEMATICĂ GENERALĂ Evaluarea şcolară: delimitări conceptuale, funcţii, forme, strategii de tip evaluativ. Verificarea şi aprecierea în cadrul teoriei didactice tradiţionale. Noile exigenţe impuse de modelul preluat în cadrul reformei din teoria occidentală. Importanta evaluarii formative. Notarea ca parte componentă a evaluării şcolare: concept, tipologie. Notarea subiectivă: variantele ei, în corelaţie cu metodele de verificare. Notarea obiectivă. Distorsiuni în notare: abateri posibile în notarea subiectivă; propuneri de prevenire sau remediere. Metode de evaluare şcolară: Metodologia tradiţională şi alternativă aplicată în evaluare – ca parte a tehnologiei didactice. Metode complementare de evaluare: observaţia sistematică, investigaţia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea. Relaţia dintre metodele de evaluare, tipuri de evaluare şi funcţii ale acesteia. Testul ca metodă de evaluare şcolară; tipologii ale testelor; tipuri de itemi de test


Rolul evaluării în cresterea eficienţei învăţământului. Evoluţii în conceperea evaluarii formative. Notarea subiectivă versus Notarea obiectivă. Testul între metodele tradiţionale şi cele moderne. Tipologii ale testelor; tipuri de itemi de test – aplicaţii. Relaţia dintre metodele de evaluare, tipuri de evaluare şi funcţii ale acesteia. Criterii şi instrumente de evaluare a educatorilor profesionisti

METODE DE PREDARE prelegere intensificata cu interogatii/suport powerpoint, tehnici de dezbatere în grup mic, studiu de caz, problematizare, Mozaic cu predare reciprocă, panel, Fishbowl, SINELG, Turul galeriei, G-L-C, S-V-A etc.


Ausubel,D., Învăţarea în şcoală, EDP, Bucureşti (capitol teste); Strunga,C., Evaluarea şcolară, Editura de Vest, Timiş, 1999; De Landsheere,G., Evaluarea continuă şi examenele,EDP,1975; Radu,I.,Teorie şi practică în evaluarea eficienţei învăţământului, EDP,1981;Radu,I.,Evaluarea în procesul didactic,EDP, 2000;Meyer,G.,De ce şi cum evaluăm,Polirom, 2001; Thyne,J., Examinarea elevilor. Principii, procedee practice,EDP,1978;Pavelcu,V.,Principii de docimologie. Introducere in stiinta examinarii,EDP,1968; Gagné,R.,Condiţiile învăţării,EDP,1975;Gagné, Principii de design al instruirii (cap. eval.);Radu,I. Di-dactica modernă (cap.8eval.);Cucoş,C.,Pedagogie,Polirom(cap.eval.);Jinga,I.,Manual de pedagogie, All,2000(cap.eval.); Radu, I.,Evaluarea randamentului scolar, in vol. Didactica, EDP,1982; Jinga, I., Învăţarea eficientă, EDITIS,1994(pp.166-176); Stan,C.,Evaluarea şi autoevaluarea şcolară, Presa univ. clujeana,2001;Vogler,Evaluarea în învăţământul preuniversitar, Polirom, 2000; Lisievici,P.,Calitatea învăţ. Cadru conceptual, evaluare şi dezvoltare,EDP,1997; Stoica, A.,Evaluarea în învăţ.primar. Des-criptori de performanţă,Humanitas,SNEE,Buc.,1998;Ghid pentru eval. în învăţ. primar- Şc.normală Iaşi

condiţii Prezenţa 50% curs,75 %sem.nota 5 la test, prezentarea portofoliului la data lim.prop

criterii Grd.de stăpinire a terminologiei specifice disciplinei şi a tematicilor esenţiale; corecti-tudinea şi originalitatea realizarii si prezentării portofoliului; capacitatea de argumen-tare în util.diferitelor met. de evaluare şi a diverselor tipuri de itemi – test docimologic

forme

Evaluare sumativa – testgrila; Evaluare formativa prin realizarea portofoliului; Portofoliul – 1 fisa de lectura, o proba de evaluare pentru clasele I-IV – cu motivarea itemilor, per student, 1 referat tematic / eseu argumentativ (6 pagini, pe teme negociate la seminarii) in 2 studenti, un test docimologic pentru cursul teoria si practica evaluarii in echipe de 4-5 studenti

EVALUARE

formula notei finale 4p test grilă+ 4 p portofoliu+ 2p prezentarea portofoliului

154

DENUMIREA DISCIPLINEI METODICA ACTIVITĂŢILOR MATEMATICE COD:



C S L Pr.

TOTAL ORE SEMESTRU


NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE

2 2 56 94 5 M româna

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA TITULARUL DISCIPLINEI LECT.DR. CONSTANTIN PETROVICI PEDAGOGIE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Matematică

OBIECTIVE Să realizeze în practica educaţională unitatea dintre intuiţie si logică şi să exerseze strategii specifice pentru dezvoltarea la copii a raţionamentelor de tip deductiv în predarea noţiunilor pregătitoare pentru introducerea conceptului de număr natural; Să opereze cu strategii specifice predării / învăţării noţiunii de număr natural si a operaţiilor cu numere naturale în concentrul 0-10; Să proiecteze conţinutul instructiv-educativ specific activităţilor matematice în învăţământul preşcolar din perspectiva formarii unor comportamente, abilităţi, deprinderi şi priceperi.

TEMATICĂ GENERALĂ Probl.gen.ale predării-învăţării matem.din perspectiva noului curriculum.Relaţia între obiective cadru-obiective de referinţă şi formarea de capacităţi specifice. Elem.de proiecta-re did.ptr.matem.la nivel de planificare anuală/unitate de învăţare/activitate matem.Forme de organizare a activităţilor la matem.în grădiniţă.Rolul mijloacelor şi materialelor didactice în formarea noţiunilor matem.Specificul formării noţiunilor matem.în învăţ.preşc.Bazele psihologice şi metodologice pt.formarea şi exersarea capacităţilor de explorare/investiga-re.Jocul did.matem.–def.,clasificări,structură,proiectare,organizare,desfăşurare,evaluare, valenţe formative.Jocul logico-matem.şi rolul său în grădiniţă.Metodol.activ.pregătitoare ptr.formarea conceptului de nr.nat.Metodologia introd.noţ.de nr.nat.;metodologia predării numeraţiei în concentrul 0-10. Metodologia predării-învăţării operaţiilor de ad.şi scăd. cu nr.nat.în concentrul 0-10. Metodologia predării noţ.de măsură, măsurare şi unit. de măsură (nonstandard). Tehnici şi instrumente de evaluare la matematică în grădiniţă.


Activităţi de proiectare didactică la nivel de an / semestru / unitate de învăţare / activitate matematică. Proiectarea unor activităţi didactice centrate pe joc didactic. Aspecte metodologice specifice în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor pregătitoare de formarea conceptului de număr natural. Aspecte metodologice specifice în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de predare-învăţare a numerelor naturale şi a operaţiilor cu acestea în concentrul 0-10. Tehnici şi instrumente de evaluare utilizate în grădiniţă la matematică. Proiectarea, notarea şi interpretarea probelor de evaluare şi consecinţele asupra actului didactic. Elaborarea unor proiecte didactice, a unor instrumente de evaluare şi a unor materiale didactice specifice desfăşurării practicii pedagogice.

METODE DE PREDARE Expunerea. Dezbaterea. Ateliere pe grupe. Activitate individuală. Activitate frontală.


Dogaru,Z.,Evaluarea cunoştinţelor copiilor preşcolari,Aramis,Buc.,2000;Lupu,C.,Metodica predării matem.Man.pt.cls.XI.Lic.ped.,Piteşti,Paralela45,1998;Neagu,M.,Activităţile matem. în grădiniţă, Polirom, 1997;Neagu,M.,Petrovici,C.,Aritmetică. Ex.,jocuri şi probl.,cls.I,Iaşi,Polirom,1997;Neagu,M., Elem.de did.matem.în grădiniţă şi învăţ.preşc.,Pim,Iaşi,2002;Păduraru,V.Activităţile matem.în învăţ. preşcolar, Polirom,1999;Rafailă,E.,Metode orientative de lucru cu preşcolarii, All, Bucureşti, 1999; MEC, Programa activită-ţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Bucureşti, 2000

condiţii Participarea la cel puţin 10 seminarii. Prezentarea portofoliului. Obţinerea noteiminime 5 şi la activitatea de seminar şi la portofoliu şi la examen.

criterii Cunoaşterea noţiunilor teoretice şi aplicarea lor în proiectarea şi desfăşurareaactivităţilor de seminar şi la practica pedagogică. Utilizarea limbajului specific.Exprimare corectă, coerentă şi logică, orală şi scrisă.

forme Portofoliu. Notarea activităţii la seminar. Examen scris. Se vor nota de la 1 la 10 toate formele.

EVALUARE

formula notei finale (2xnota la portofoliu+5xnota la seminar+3xnota la examen):10=Nota finală

155

DENUMIREA DISCIPLINEI METODICA ACTIVITĂŢILOR DE EDUCARE A LIMBAJULUI COD:



C S L Pr.

TOTAL ORE SEMESTRU


NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE

2 1 42 108 5 M româna


DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE

OBIECTIVE să cunoască elemente teoretice de metodica educării limbajului; să cunoască/ valorifice documentele educatoarei; să opereze cu strategii specifice de educare a limbajului în perioada preşcolară; să proiecteze conţinutul specific activităţilor de educare a limbajului în perioada preşcolară; să cunoască tehnici de instruire diferenţiată a copiilor preşcolari.

TEMATICĂ GENERALĂ Metodica activităţilor de educare a limbajului – concepte operaţionale, direcţii de abordare. Documentele edu-catoarei: documente de curriculum specific şi de evidenţă a activităţii educatoarei. Coordonatele comunicării orale şi scrise, din perspectivă metodică, în perioada preşcolară:strategii de formare/exersare a rolului de emiţător/receptor al unui mesaj la copilul preşcolar,comunicare verbală/nonverbală/paraverbală;strategii de abor-dare/valorificare a textului literar(didactica textului epic/liric/dramatic)şi a textului non-literar;elemente de limbaj citit-scris; strategii de utilizare a unor elemente de fonetică/fono-logie,lexic,morfologie,sintaxă şi stilistică a lb.române.Evaluarea–tipologie,metode, tehnici şi instrumente ,,clasice”/ ,,moderne” de evaluare utilizate în învăţământul preşcolar. Orga-nizarea de activităţi extracurriculare/ extraşcolare


Evoluţia limbajului la copilul preşcolar. Elemente de management al grupei – organizarea activităţilor didactice în perioada preşcolară: activităţi comune, activităţi alese, jocuri, activităţi opţionale, extinderi. Modalităţi de prevenire/ depăşire a blocajelor în comunicare; valorificarea, de către cadrul didactic şi de către copilul preşcolar, a valenţelor comunicării verbale/ nonverbale/ paraverbale. Proiectarea activităţilor de educare a limbajului – planificare la nivel de an/ semestru/ activitate, modalităţi de proiectare didactică din perspectivă integrată, elementele unui proiect de didactic. Valenţe metodologice, tradiţionale şi alternative, ale activităţilor de educare a limbajului în învăţământul preşcolar. Realizarea de materiale didactice şi instrumente de evaluare necesare în activităţile de educare a limbajului la copiii preşcolari

METODE DE PREDARE Expunerea, dezbaterea, problematizarea, activitatea pe ateliere, activitatea individuală, activitatea frontală


Bizdună, M., Texte pentru educaţia limbajului la preşcolari, Bucureşti, PROGnosis, 2000; ***, Documentar metodic, Bucureşti, V&I Integral, 2001; Dumitrana, M., Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, vol.I-II, Bucureşti, Compania, 1999, 2001; ***, Grădiniţa, altfel, Bucureşti, V&I Integral, 2003; Mitu, F., Metodica activităţilor de educare a limbajului, Bucureşti, Pro Humanitas, 2000; ***, Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii şi regulamentul învăţământului preşcolar, Bucureşti, 2000; Voiculescu, E., Pedagogie preşcolară, Bucureşti, Ed. Aramis, 2001

condiţii Participarea la min.10 seminarii; realizarea unui portofoliu; obţinerea notei minime 5 la fiecare dintre cele 4 evaluări parţiale, la portofoliu şi la examen

criterii Cunoaşterea elementelor teoretice de metodică a activităţilor de educare a limbajului şi valorificarea acestora în proiectarea/ desfăşurarea activităţilor specifice nivelului preşcolar. Utilizarea limbajului de specialitate. Exprimare corectă, coerentă şi logică, orală şi scrisă

forme Notarea activităţii la seminar – 3 teste, o notă pentru portofoliu şi o notă pentru prezentarea orală a unei probleme de metodică a activităţilor de educare a limbajului. Examen scris (se vor nota de la 1 la 10 toate formele)

EVALUARE

formula notei finale [(Notele obţinute la cele 3 teste + nota pentru prezentarea orală + nota pentru portofoliu) : 5 + Nota obţinută la examen]: 2 = nota finală

156

DENUMIREA DISCIPLINEI PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREŞCOLAR ŞI PRIMAR COD:



C S L Pr.

TOTAL ORE SEMESTRU


NUMĂR DE

CREDITE



LIMBA DE PREDARE

2 2 56 94 5 E româna

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA TITULARUL DISCIPLINEI CONF.DR. LILIANA STAN PEDAGOGIE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Fundamentele pedagogiei; Teoria şi metodologia curriculum-ului; Psihologia vârstelor

OBIECTIVE Însuşirea şi utilizarea corectă şi argumentată a conceptelor domeniului pedagogiei preşcolareşi a pedagogiei învăţământului primar. Asimilarea de către studenţi a teoriei metodice şi ademersului practic al învăţământului preşcolar şi primar, a competenţelor necesare înactivitatea de îndrumare şi evaluare a personalului didactic angajat la aceste nivele.Evidenţierea specificului asistenţei educaţionale a vârstelor mici prin raportare lacaracteristicile psiho-sociale ale copiilor de vârstă mică, preşcolari şi şcolari mici, şi lacurriculumul corespunzător nivelelor de apartenenţă.

TEMATICĂ GENERALĂ Problematica învăţământului preşcolar şi a celui şcolar; specificul curriculumului aferent celordouă nivele: finalităţi, categorii de activităţi/ arii curriculare/conţinuturi, metodologie, evaluare.Alternative educaţionale în învăţământul preşcolar şi primar. Probleme pedagogice ale arieicurriculare „Limbă şi comunicare”: obiective, unele probleme şi aspecte metodologice alepredării cititului şi scrisului. Comentariu teoretic şi practic asupra conţinuturilor, metodelorcaracteristice, schemelor operative privind predarea şi receptarea lecturii. Aspecte aleformării deprinderilor elementare de lucru cu cartea. Studii de caz. Aspecte fundamentaleprivind predarea elementelor de comunicare în limba română.. Probleme ale predăriimatematicii elementare. Obiective. Comentariu asupra conţinuturilor aritmetice, geometriceşi celor vizând unităţile de măsură. Rezolvarea problemelor matematice: comentariu metodicşi psihologic. Aspecte de conţinut şi metodologice vizând alte arii curriculare/ discipline deînvăţământ din cadrul învăţământului preşcolar şi primar.


Curriculumul învăţământului preşcolar şi şcolar; perspectivă generală şi problematicăspecifică pentru sistemul de învăţământ românesc. Alternativele educaţionale în România;analiza alternativelor Waldorf, Montessori, Step by Step, Freinet, Planul Yena ş.a. Jocul şijocul didactic în viaţa copiilor de vârstă mică. Metodica jocului didactic în preşcolaritate şiînvăţământul primar. Defectele copiilor de vârstă mică şi ale părinţilor acestora.Cunoaşterea copilului de vârstă mică.

METODE DE PREDARE Prelegerea, problematizarea, studiul de caz, tehnici ale metodologiei gândirii critice


Dima, S., 2000, Cei şapte ani de acasă, E.D.P., Bucureşti; Ezechil, L., Lăzărescu, M., 2001, Laborator preşcolar, V şi I Integral, Bucureşti; Glava, A., Glava, C., 2002, Introducere în pedagogia preşcolară, Dacia, Cluj-Napoca; Păun, E., Iucu, R., 2002, Educaţia preşcolară în România, Polirom, Iaşi; Chateau, J., 1980, Copilul şi jocul, E.D.P., Bucureşti; Ausubel, D., Robinson, F., 1981, Învăţarea în şcoală, E.D.P., Bucureşti; Iucu, R., 2001, Instruirea şcolară, Polirom, Iaşi; Stoica, D., M., 1992, Psihopedagogie şcolară, Scrisul Românesc, Craiova; Creţu, E., 1999, Psihopedagogie şcolară pentru învăţământul primar, Aramis, Bucureşti; Preda, V., 1999, Copilul şi grădiniţa, Compania, Bucureşti.

condiţii Realizarea sarcinilor de seminar pe parcurs şi prezentarea portofoliilor

criterii Însuşirea conţinuturilor disciplinei sub aspectul corectitudinii, al completitudinii şi al relevanţei aplicative

forme Examenul scris va acoperi 50% din nota finală. Cealaltă parte, 50%, va fi acordată pentru conceperea portofoliului şi susşinerea lui

EVALUARE

formula notei finale 5 puncte pe parcurs şi 5 puncte pentru lucrarea scrisă

d teoria Şi metodologia instruirii cod - psih.uaic.ro · pdf filedenumirea disciplinei teoria...

Documents