cvj nr. 666 vineri 1 august 2014

Obiceiurile vechi dispar greu!

Moloz aruncat înpubelele de

deºeuri selective>>> PAGINAA3-A

Maraton în Retezat>>> PAGINAA4-A

Cu bãncile goale...>>> PAGINAA6-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 666

Vineri, 1 August 2014

Turism eco pecrestele

Retezatului>>> PAGINAA16-A

DN7A închis pe douã porþiuni

de ploile torenþiale>>> PAGINAA7-A

Protest încheiat,demisii nescrise

>>> PAGINAA10-A

Greva minerilordin Valea Jiului,

1977>>> PAGINILE 12-13

Minerii îºi cumpãrãºi banalelele cuie, iar directorii lor

încaseazã lunar sutede milioane>>> PAGINAA11-A

Ziariºtii din Vale,în doliu

>>> PAGINAA15-A

Domnia ºi prostia i-au lãsat

fãrã mâncare>>> PAGINAA5-A

Toamna crescpreþurile>>> PAGINAA5-A

M ai toatã Valea Jiului îl cunoaºte pe preotul Pantelimon Tetileanu, din Petrila, datoritãimplicãrii sale în viaþa comunitãþii ºi a atragerii tinerilor în jurul Bisericii prin acþiuni cu

caracter educativ. Datoritã unor neînþelegeri cu fratele acestuia, pr. Leon Gheorghe Tetileanu, dela aceeaºi parohie a Petrilei, neînþelegeri care treneazã de multã vreme, primul a lãsat hainapreoþeascã pentru a deveni ºofer de cursã lungã prin Europa. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Din preot apreciat deenoriaºi a ajuns ºofer deTIR pe ºosele europene

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August 2014 Actualitate 3

CarmenCOSMAN - PREDA

Edilii din Petroºanimai aºteaptã doarlichidatorul asociaþieisportive care admin-istreazã acum bazasportivã Jiul Petroºanipentru a putea

demara procedurile depreluare a stadionului.„S-a constituit comisiade preluare ºi s-a luatlegãtura cu lichida-

torul. Se aºteaptãdoar venirea lichida-torului la Petroºani”,adeclarat purtãtorul decuvânt al PrimãrieiMunicipiuluiPetroºani, Nicu Taºcã.De precizat cã vor fipreluate strictclãdirile, pentru cã

mobilierul care existãaparþine asociaþiei ºi,probabil, acesta va fiscos la vânzare. În2005, între Primãria

Petroºani ºi asociaþiasportivã condusã deAlin Simota a fostîncheiat un contractde comodat pe oduratã de 10 an princare ceastã asociaþie aprealuat în adminis-trare baza sportivã.Chiar dacã ar mai fiun an pânã când con-tractul poate fi reziliat,primãria a gpsit soluþiipentru denunþarea lui,cu atât mai mult cucât baza sportivã arenevoie de reparaþii.

În plus, asociaþiasportivã se aflã în

insolvenþã din cauzadatoriilor, iar bunurileei sunt sub sechestruasigurãtor.

MaximilianGÂNJU

Aºa se face cãpubelele speciale dinspatele Teatrului I.D.Sîrbu din Petroºani,abia montate ºi încare ar trebui sãajungã sticlã, plasticsau hârtie sunt uti-lizate ca ºi con-

tainerele vechi.Respectiv totul ajungela grãmadã, asta încazul cã nu se maitrezeºte câte un local-nic care, dupã ce ºi-aamenajat locuinþa, îºiaruncã molozul înpubelele europene.Aceºtia sunt obligaþisã încheie un contractcu firma localã de

gospodãrie pentru ascãpa de deºeuri, darcum este crizã,preferã sã le arunce lalãsarea întunericului lacontainerele frumoscolorate sau chiar lauºa blocului.Majoritatea care pro-

cedeazã aºa sunt încu-rajaþi chiar ineficienþa„poliþiºtilor locali”,

care ar trebuisã-isancþioneze înbaza dispoziþi-ilor Consiliuluilocal.Depozitarea însau lângã con-tainerele degunoi a materi-alelor rezultatedin demolãrisau reamena-jarealocuinþelor sesancþioneazã

cu amendã cuprinsãîntre 100 ºi 2500 delei. Municipalitatea dinPetroºani a începutprogramul pentrumodernizarea serviciu-lui de colectare selec-tivã ºi gestionare adeºeurilor menajereîncã din anul 2011,însã nici dupã trei aninu s-a reuºit educareapopulaþiei. Acum aufost cumpãrate altecontainere speciale ºis-a dat în folosinþã înaceastã lunã ºi staþiade sortare a deºeurilorreciclabile.

Monika BACIU

“Având în vedereintenþia de organizarea Zilei Minerului 2014– pentru omagierea ºicomemorareadeopotrivã a 85 deani de la greva miner-ilor din 5-6 august1929 de la minele dinLupeni precum ºi a37 de ani de la grevadin 1977 propunConsiliului Local almunicipiului Lupenialocarea a 4000 delei din bugetul local”,se aratã în nota defundamentare.

Propunerea deomagiere ºi comemo-rare presupunedepunerea de

coroane de flori înmemoria minerilorcãzuþi în timpul celordouã greve, dar ºiorganizarea unormanifestãri cultural-artisitice în colaborarecu o asociaþie. Potrivitedililor lupeneni,suma alocatã vaacoperi costul

coroanelor ºi alenergiei electrice con-sumate în timpulmanifestãrilor cultur-ale ºi artistice.

Administraþia localãdin Lupeni este singu-ra din Valea Jiuluicare a alocat banipentru Ziua Minerului.

Edilii de la Lupeni, spectacol de ziua minerului

4000de lei pentru Ziua Minerului. Admi-nistraþia localã de la Lupeni va marca ziua

minerului. Consilierii locali au aprobal alocarea sumeide 4000 de lei pentru organizarea acestor manifestãri.Edilii doresc astfel sã marcheze scurgerea a 85 de anide la greva minerilor.

Obiceiurile vechi dispar greu!

Moloz aruncat în pubelele de deºeuri selective

O nouã investiþie a autoritãþilordin Petroºani în selectarea

deºeurilor pare sortitã eºecului. Nici bine n-au montat cele treipubele pentru deºeuri din plastic,sticlã ºi hârtie, cã deja au fostumplute cu gunoi menajer. Maigrav este cã în „clopotele” pentrudeºeuri selectate, unii localnici auaruncat chiar ºi moloz.

Baza sportivã Jiul, preluatã de lalichidatorul asociaþiei

C omisia constituitã de munici-palitatea din Petroºani pentru

preluarea bazei sportive Jiulaºteaptã doar lichidatorul pentru aputea demara procedurile propriu –zise de preluare a stadionului.

Monika BACIU

“Jandarmii vorasigura ordinea pub-licã la manifestaþiile

cu public numeros. Înaceastã perioadã, jan-darmii hunedorenivor asigura ordinea lamanifestãrile sportive

ºi cultural-artistice,dintre cele mai impor-tante manifestãri pub-lice fiind FestivalulInternaþional deFolclor CARPATICA– care se desfãºoarãîn localitãþile Ilia,ªoimuº ºi Brad, ZileleMinerului care sedesfãºoarã înmunicipiul Lupeni,Zille comunei Certej –

are loc în perioada 1-3august 2014,Festivalul DrumeþiiMontane – CheileBuþii – 2 august2014, „RetezatMaraton” organizatde Asociaþia LIBRANatura din Timiºoara– Start ºi sosire înStaþiunea Râuºor –evenimentul are loc îndata de 2 august”, searatã în comunicatulIJJ Hunedoara.

“Jandarmii reco-mandã tuturor partici-panþilor la aceste

adunãri publice sãrespecte reco-mandãrile fãcute deorganizatori sau deforþele de ordine.Jandarmii vormenþine ordinea pub-licã în staþiuni ºi petrasee turistice.Jandarmii montanisfãtuiesc turiºtii, carealeg sã petreacã acestsfârºit de sãptãmânãla munte, sã nu seaventureze petraseele turistice fãrãechipament adecvat ºisã se informeze

temeinic asupratraseului pe caredoresc sã îl par-curgã.”, se mai aratãîn comunicat.

Jandarmii montanivor fi prezenþi în staþi-unile din judeþulHunedoara, petraseele turistice dinmunþii Retezat,Vâlcan, ªureanu ºiParâng, precum ºi înstaþiunea balneo-cli-matericã GeoagiuBãi, unde sunt aºtep-taþi sã soseascãnumeroºi turiºti.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August 20144 Actualitate

Monika BACIU

Maratonul, aflat laediþia a IV-a este Ocompetiþie de alergarepe cãrãrile turistice aleParcului NaþionalRetezat. Acesta constaîn trei probe ºi anumeproba de maraton(~44.2Km), proba de

semimaraton (~21Km)ºi proba de cross(~14Km). acþiuneaeste organizatã cusprijinul Primãriei Rîude Mori, serviciuluiSalvamont ºi alJandarmeriei Montanedin judeþulHunedoara.

Retezat Maraton,ca ºi competiþie deTrail Running ce sedesfãºoarã în ParculNaþional Retezat, econsiderat tehnic ºidificil ºi declarat ‘celmai frumos’!Organizatorul com-petiþiei. Competiþiasportivã „RetezatMaraton” este organi-

zatã de cãtre AsociaþiaL.I.B.R.A.Natura, cusediul în Timiºoara.Retezat Maraton esteo cursã montanã gencircuit, pe potecile tur-istice ale ParculuiNaþional Retezat, custartul ºi finish-ul înstaþiunea Rîuºor,comunã Rãu de Mori.Cele mai înalte punctde atins sînt pe vf.Retezat(2485m) ºipe vf. Peleaga (2509)dacã o permit condiþi-ile generale. Traseulcursei cuprinde regiunialpine înalte unde par-ticipanþii trebuie sãaibã experienta mon-tanã, sã nu aibã prob-leme cu echilibrul, sã

poatã merge în sigu-ranþã pe trasee.Traseele sînt neame-najate ºi neprotejatepe alocuri, folosescpoteci marcate ºinemarcate, pante cuînclinare mare ºi zoneaccidentate, etc.

Cu toate asteatraseele sunt doar tur-istice, cu marcaj turis-

tic specific ParculuiNaþional Retezat. Vorfi între 5 ºi 9 posturide control cu arbitrupe lungimea traseului.

Vor exista ºi posturimobile sau nea-nunþate. În toate aces-te posturi prezentaeste obligatorie. Vor fi2 posturi de controlunde se poate aban-

dona contabilizîndrezultatul în clasamen-tul final (LaculBucura/Poiana Pelegiiºi Cabana Pietrele).Vor exista posturi decontrol ºi posturi derealimentare cu apã,fructe, energizante.Vom exista cel puþindoi arbitrii de cursamobili care se vorasigura ºi cã toþi par-ticipanþii de pe traseuajung în puncte derecuperare sau la fin-ish.

Traseul competiþieitrece zone împãdurite,gol alpin (creºte,culoare, abrupturi, vai,grohotiºuri, pãºunialpine, jnepeniºuri).

Monika BACIU

Tabere la muntesînt tabere de corturicare au ca scop par-curgerea traseelor dinzone înalte montane,formarea deprinderilornecesare acestui lucru,cunoaºterea legilormuntelui ºi a regulilorce trebuiesc respectateîn momentul turiºtii seaventureazã în munte.

“În tabere la munte,pe o duratã de 4 zile

veþi învãþa ce înseam-nã viaþa la cort, veþisimþi gustul bun almîncãrii pe care veþi fiînvãþaþi sã o pregãtiþi.De asemenea bucuria

aerului curat almunþilor, al dimineþilorîn care tragi fermoarulcortului ºi ieºi desculþîn iarba udã, cresteleînsorite ºi aerul tare almunþilor îþi vor rãmîne

pentru totdeauna însuflet. Munteleformeazã caractereprin dificultãþile la carete supune dar ºi prinsatisfacþiile pe care þile oferã. Prieteniilelegate aici sînt pentru

totdeauna”, spunorganizatorii.

Participanþii la acesteveniment vor aveaparte de nenumãratesurpize de-a lungulºederii lor la munte.

Maraton în RetezatL a sfîrºitul

acestei sãp-tãmîni, înRetezat va avealoc un maratonorganizat de oasociaþie dinTimiºoara.

Tabãrã în cortT abãrã la

munte.Smiley SportClub organi-zeazã la sfîrºitulacestei sãptã-mâni o tabãrã înmunþii Retezat.

Weekend încãrcat pentru jandarmi

W eekend-ul va fi unul încãrcatîn judeþul Hunedoara. Peste

80 de jandarmi vor asigura liniºteacetãþenilor în acest weekend. Lanivelul judeþului vor avea loc maimulte manifestãri cultural-artistice.

MaximilianGÂNJU

Mai multe piesefoarte valoroase,printre care o figurinãantropomorfãînfãþiºând un personajmasculin ºi un vas cereprezintã feminitatea,vechi de 7.000 deani, urmau sã reprez-inte, peste circa olunã de zile, judeþulHunedoara la expoz-iþia "ComorileRomâniei", organizatãla Beijing, în China.Piesele vor fi expusela Beijing, cel maiprobabil anul viitor,

când va fi organizatãexpoziþia ”ComorileRomâniei”, însã cumnu intervenise aceastãschimbare aMinisterului Culturii,pânã miercuri, ele aufost trimise laBucureºti.Conducerea MuzeuluiCivilizaþiei Dacice ºiRomane din Deva, nuprimise ieri/joi, nici oinformare oficialã dela minister cu privirela amânarea expoz-iþiei.

„Eu nu ºtiu deamânarea expoziþiei,noi piesele le-am pre-dat cu contract, au

plecat ieri(miercuri) ºinu am fostinformatã. Sepoate, posibilsã nu aibãfonduri, cineºtie? O sã neinteresãm,însã noipiesele le-ampredat ºicomisia le-apreluat.Putem sãvedem mâine (vineri)dacã este aºa, pentrucã în acest momentsunt în ºedinþa deconsiliul”, a declaratLiliana Þolaº,Muzeului CivilizaþieiDacice ºi Romane dinDeva.

Din cadrul muzeu-lui devean, 19 piesede mare valoare ceau fost descoperitepe teritoriul judeþuluiHunedoara în urma

unor sãpãturi arheo-logice ºi care au fostrestaurate suntcuprinse în expoziþia«Comorile României»,organizatã de MuzeulNaþional de Istorie alRomâniei.

Expoziþia este con-ceputã ca un pandantal expoziþiei"Comorile Chinei",gãzduitã de MuzeulNaþional de Istorie aRomâniei în 2013.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August 2014

Monika BACIU

“Din cele 79 defamilii pe care leaveam în luna iulie aurenunþat 14 familii,menþionez cã din fam-ilie o singurã persoanãaptã de muncã trebuiesã efectueze acesteore de muncã. Amavut familii în care nutrebuiau sã efectueze

pentru cã erau familiimonoparentale ºicopiii în vârtsã depânã la ani, am aavut6 scutiri medicale dela comisia de expertizãºi am mai rãmas cu67 de familii benefi-ciare de servicii decantinã de ajutorsocial”, a declaratCristina Mraz, directorDirecþia Localã de

Asistenþã Socialã ºiProtecþia Copilului.

Beneficiarii au moti-vaþii puerile. Aceºtiapreferã sã stea acasãedcât sã îºi facã curatîn jurul blocului.

“Nu vor sãefectueze ore demuncã pentru mâncar-ea pe care o primesc.Cam astea au fostmotivaþiile, au consid-

erat cã nupot sãefectuezeorele demuncã.Majoritateaaveau ajutorsocial ºiprobabil aupreferat sãrãmânãnumai cuorele demuncã de laajutorul

social”, a mai spussursa citatã.

Cei care aurenunþat pot reveniasupra deciziei, iar înluna septembrie vor firepuºi în platã dacãpresteazã acele ore delucru.

“Dacã considerã cãvor avea nevoie încontinuare de hranãcaldã atunci vor venidin nou cu cerere, vorefectua orele demuncã, vor fi puºi înplatã. Vor beneficia deservicii”, a mai sub-liniat Cristina Mraz.

E conomie labuget

Cele 14 familii careau renunþat ar fi bene-ficiat în luna august de26 de porþii de hranãcaldã. Economia rezul-tatã de pe urma sus-pendãrii mâncãrii estede puþin peste 6000de lei.

În cadrul ºedinþei deconsiliu local din lunaiunie, aleºii au aprobatun proiect de hotãrâreprin care trasau anu-mite obligaþii celor

care beneficiazã demasã caldã de la canti-na socialã. Aceste per-soane ar fi trebuit sãefectueze muncãcomunitarã pentru abeneficia de hranãcaldã. Noile reguli aufost aprobate în cadrulºedinþei de consiliulocal. Orele de muncãse vor presta înfuncþie de numãrul deporþii de hranã de

care beneficiazã acestepersoane. Astfel, ceicare primesc peste 5porþii de hranã vorpresta 120 de ore demuncã.

La Petroºani, 156de persoane benefici-azã de hranã de lacantinã. Dintre acestepersoane, o parte vorpresta activitãþigospodãreºti în jurulimobilelor.

Monika BACIU

Majorarea a fostfãcutã în raport cuinflaþia din ultimii treiani la care se adaugãîncã patru procenteprevãzut în graficulde creºteri stabilitpentru ca Apa Servsã poatã atragefinanþãri europene.

„Apa Serv ValeaJiului are, la ora actu-alã, cele mai mici tar-ife. De trei ani nu ammai operat niciomajorare de tarif. Nuputem merge înaintefãrã sã efectuãmaceste majorãri. Deexemplu, în curândvom pune în funcþi-une staþia de epurarede la Dãnuþoni, doar

factura de energiepentru aceastã staþieva însemna o cheltu-ialã în plus de70.000 de lei pelunã. Am prezentatdatele primarilor dinValea Jiului ºi au fostde acord cu necesi-tatea acesteimajorãri”, au declaratresponsabilii ApaServValea Jiului.

În prezent, tarifulpentru apã ºicanalizare aplicat înoraºele Vãii Jiuluieste de 5,41 lei pemetru cub, iar ApaServ doreºte majo-rarea acestuia la 6,59lei, o creºtere care nuva fi resimþitã foartemult de abonaþi.

Expoziþie amânatã pentru anul 2015

E xpoziþia româneascã ar fi tre-buit sã aibã loc în septembrie

a.c., însã ar fost amânatã pentruanul viitor. Conducerea muzeuluidevean nu a fost informatã încã deo posibilã amânare a expoziþiei.

Domnia ºi prostia i-au lãsat fãrã mâncare

F udulia costã. 14 familii din municipiul Petroºaninu vor mai beneficia în luna august de hranã

caldã. Alegerea le aparþine având în vedere faptul cãaceºtia ar fi trebuit sã presteze muncã în folosul comu-nitãþii. Mai exact, beneficiarii hranei calde ar fi trebuitsã îºi facã curat în jurul blocului. Decizia a fost una carei-a nemulþumit, aºa cã au ales sã nu facã curat, lucrucare a atras dupã sine suspendarea porþiei de hranã.

Toamna cresc preþurile

T oamna aduce majorãri depreþuri. Abonaþii societãþii de

apã din Valea Jiului vor plãti maimult pentru apa consumatã cu 20de procente.

Actualitate 5

Chiar ºi ministrulEducatiei, Remus Pricopie,crede cã România ºi-aasumat în faþa Europei oþintã pe care nu o va puteaatinge, scrie Digi24.ro.Pânã în 2020, 27% dintinerii cu vârste între 30 ºi34 de ani ar trebui sã aibãstudii superioare ºi tot ar fi

puþin faþã de media euro-peanã care e de 40%.Acum, 22,8% dintrelocuitorii României au studiiuniversitare.

"Sunt puþini copii carereuºesc sã treacã ºi de eval-

uarea naþionalã ºi debacalaureat. Dacã punem25% dintre copii, care picãla evaluarea naþionalã, ºimai punem 40% care picãla bacalaureat deja con-statãm cã dintr-o serie,

dintr-un an, ai foarte puþinicare merg mai departe",spune ministrul RemusPricopie.

Paradoxal, învãþãmântulsuperior are tot mai multeoferte.

"Au apãrut ºi multe uni-versitãþi, o þarã ca a noas-

trã a ajuns sã aibã peste120 de universitãþi acredi-tate. Avem o ofertã edu-caþionalã mult prea gen-eroasã faþã de posibilitãþilenoastre", a declarat AtonHadãr, preºedinteleFederaþiei NaþionaleSindicale "Alma Mater".

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August 20146 Actualitate

Monika BACIU

Acesta cuprinde 36de sãptãmîni, adicã177 de zile lucrãtoare.Astfel elevii se vorîntoarce din vacanþade varã la ºcoalã pe15 septembrie 2014ºi vor merge la orepînã pe 19 decembrie2014, cînd începevacanþã de iarnã.

Chiar dacã progra-mul adoptat conþine36 de sãptãmîni destudiu pentru claseleterminale dinînvãþãmîntul liceal,anul ºcolar are 37 desãptãmîni, din caredurata cursurilor estede 33 de sãptãmîni,patru sãptãmîni fiinddedicate desfãºurãriiexamenului debacalaureat, în datã de29 mai 2015 pentruaceºtia terminîndu-secursurile, iar pentruabsolvenþii claselor a

VIII-a, anul ºcolar are36 de sãptãmîni, dincare durata cursuriloreste de 35 de sãp-tãmîni, o sãptãmînãfiind alocatãdesfãºurãrii evaluãriinaþionale. Cursurilepentru cei din clasa aVIII-a se încheie îndatã de 12 iunie2015.

Dar în tot acesttimp FederaþiaEditorilor din Româniaavertizeazã într-uncomunicat cã varãmîne timp insufi-cient pentru tipãrireamanualelor ºi pentruexpedierea acestora înteritoriu. MinisterulEducaþiei nu a anunþatpînã acum cine sîntcîºtigãtorii licitaþieipentru manuale ºcolar,deºi calendarul asumattot de Minister a fostpãstrat.

28 iulie era datastabilitã de Ministerul

Educaþiei pentruanunþarea câºtigãrilorlicitaþiei de manuale

Acest lucru nu s-aîntâmplat însã, iaracum cei 20 de ofer-tanþi aºteaptã sã vadãcare dintre ei senumãrã printre ceiºase câºtigãtori.Timpul se scurge însãîn defavoarea elevilor,spun editorii. În calen-

darul ideal scris deminister este exclusdin calcul faptul cãhârtia pentru man-ualele ºcolare este unaspecialã, iar obþinereaei dureazã câteva sãp-tãmâni. Comanda nuse poate face în orb,fãrã ca editura sã ºtiecâte manuale trebuiesã tipãreascã.

„Acest numãr exactde manuale va fi

cunoscut abia pe 15august. De pe 15august ar fi nevoie decel puþin o lunã, dacãnu 40 de zile, pentrucomandarea hârtiei,(...) dupã care încã osãptãmânã pentrutipãrirea acestora, încão sãptãmânã pentrutransport”, explicãSorin Peneº, preºedin-tele Mega Press

Holdings SA, una din-tre editurile partici-pante la licitaþie.

Cu alte cuvinte,ºcolarii ar puteaîncepe cursurile dupãmanuale chiar maitârziu decât studenþii.La solicitarea Digi24de a arãta cum varezolva aceastã prob-lemã, MinisterulEducaþiei rãspunde cã„procedura la care

faceþi referire este încurs”, fãrã sã dea untermen. „Întrucât înraport cu acel calen-dar au survenit o seriede decalaje provocatede contestaþiile formu-late la CNSC dediverºi editori, dateleiniþiale au suferit oserie de ajustãri. (...)Data de depunere aofertelor a fost 15

iulie. Termenul pre-vãzut de lege pentruevaluarea oferteloreste de maximum 25de zile de la datadepunerii acestora,procedura la carefaceþi referire este încurs. MinisterulEducaþiei va anunþape SEAP (SistemulElectronic de AchiziþiiPublice – n.red.),conform legislaþiei în

vigoare, rezultateleacestei evaluãri înmomentul în careprocesul în sine va fifinalizat”, se aratã înrãspunsul MinisteruluiEducaþiei.

Editurile care auparticipat la licitaþiade manuale ºcolareau fãcut ºi parteneri-ate cu firme IT pen-tru partea de progra-mare a cãrþilor digi-tale, aspect care vinecu altfel de probleme,potrivit specialistuluiîn domeniu CristianDinu. „E o uºoarãtristeþe pe care oavem. Nu se datore-azã nici autoritãþilor,nu ni se datoreazãnici nouã. E o prob-lemã generalã (...) aînvãþãmântului româ-nesc. (Manualele)sunt foarte aglomer-ate. E foarte dificilpoate pentru copii sãînþeleagã atât demultã materie, pentruprofesori s-o predea.ªi teama mea este c-o vor ºi uita”, spuneacesta.

În aceste condiþiielevii vor fi ºi maisupãraþi în prima zide ºcoalã din cauzafaptului cã ar puteaavea surprizã ca pebãnci sã nu gãseascãmanualele de care auatît de multã nevoie.

Cu bãncile goale…

T risteþe în rândul elevilor.Chiar dacã vacanþã de varã

încã nu este gata ºi mulþi dintreaceºtia încã îºi mai fac planuri pen-tru petrecerea vacanþei alãturi depãrinþi sau bunici, la munte sau lamare, Ministerul Educaþiei a ºiadoptat programul ºcolar pentruanul 2014 - 2015.

România a ajuns sã aibã prea multe universitãþi ºi prea puþin studenþi

R omânia estemult sub

media europeanãprivind procentultinerilor cu studiisuperioare, iar situ-aþia nu pare sã seîmbunãtãþeascã înurmãtorii ani.

ªeful SDN Bihor averificat, pe 18 iulie,sectorul Sânmartin-Oradea, unde a constatat lucrãri deproastã calitate. Asolicitat o echipã de lalaboratorul CNADR,care a preluat probepentru analize, iarInspectoratul de Stat înConstrucþii a opritlucrãrile pe acea zonã,cerând inclusiv oexpertizã tehnicã.

Prefectul a mai sub-liniat, la rândul sãu, cãacel contract cu CCCFa fost încheiat în anul2011, înainte deguvernarea actualã ºicã, în caz cã s-ar rezi-lia, ar dura cel puþinzece luni pânã când arfi desemnatã o altãfirmã care sã executelucrãrile.

"Nu vreau sã fieconsiderat greaua

moºtenire, dar nici nusunt de acord când vinanumiþi primari saureprezentanþi ai unorpartide sã înjure guver-nul pentru cã nu seface drumul, pentru cãacest contract a fostîncheiat în anul2011...! Un contractîncheiat, reziliat acum,ar însemna pânã lazece luni sã organizezialtã licitaþie. Cu acestaîncercãm sã mergemmai departe. Acel con-tract, modul cum afost încheiat ºi de ce acâºtigat CCCF nu sedatoreazã sub nicioformã acestui guvern.Nu e scuzã, dar e tristarealitate", a precizatClaudiu Pop., potrivitAgerpress.

Proiectul deReabilitare a DN76(E79) Deva - Oradeaconstã în supervizarea

ºi execuþia unor lucrãride reabilitare a celor171,6 km ºi 44 depoduri ºi pasaje, aleacestui drum naþional(încadrat în reþeauadrumurilor europene).Proiectul are un bugettotal de 210.319.503euro, din care142.966.756 euroconstituie finanþarenerambursabilã acor-datã de ComisiaEuropeanã din FondulEuropean deDezvoltare Regionalã(FEDR) prin ProgramulOperaþional Sectorial'Transport' 2007-2013 ºi suma de25.229.427 euro,asiguratã de la Bugetulde Stat.

Anul trecut,Guvernul a aprobatexproprierile pentruacel tronson. ”Seaprobã declanºarea

procedurilor de expro-priere a imobilelor pro-prietate privatã situatepe amplasamentulsuplimentar al lucrãriide utilitate publicã"Reabilitare DN 76(E79) Deva-Oradea km0+000 - km184+390", sectorul"Vârfurile-ªtei km69+350 - km

102+660", prevãzut laart. 1, expropriatorfiind statul românreprezentat deDepartamentul pentruProiecte deInfrastructurã ºiInvestiþii Strãine, prinCompania Naþionalãde Autostrãzi ºiDrumuri Naþionale dinRomânia - S.A”, se

aratã în document.Suma totalã alocatã

pentru despãgubireaproprietarilor ce vor fiexpropriaþi se ridicã lavaloarea de 35.893 de lei.

Sumele individualeestimate de cãtreexpropriator, aferentedespãgubirilor pentruimobilele proprietateprivatã situate peamplasamentul supli-mentar al lucrãrii deutilitate se alocã de labugetul de stat, prinbugetul SecretariatuluiGeneral al Guvernului,pentru Departamentulpentru Proiecte deInfrastructurã ºiInvestiþii Strãine.

Monika BACIUMonika BACIU


D ouã sectoarede drum din

DN7A - care facelegãtura întrePetroºani ºiVoineasa – suntînchise din cauzaploilor ºi aalunecãrilor deteren.

În urma precipitaþi-ilor abundente dinultimele zile, circulaþiarutierã este întreruptãpe DN7A, în judeþulHunedoara, în zonaJieþ, pe douã porþiuni,respectiv la kilometri96 ºi 105+120 demetri. Traficul auto afost limitat din cauzaunor alunecãri deteren, una dintre aces-tea produsã anterior,în urmã cu aproapetrei luni, dar nerezol-vatã nici acum. La

începutul lunii mai,terenul a pelcat la valepe DN 7A, la ieºireadin localitatea Jieþcãtre Obârºia Lotrului.Prãbuºirea nu a dus laruperea îmbrãcãminþiiasfaltic-bituminoase,dar s-a format un golsub ºosea. O echipãde specialiºti a evaluatsituaþia la faþa locului,dar ºi acum traficuleste închis pentrumaºinile de mare

tonaj, care suntnevoite sã gãseascãalte rute ocolitoare.Situaþia s-a agravat înaceastã sãptãmânã,când câþiva kilometrimai sus drumul a fostrupt de ape, fiindevoie ca circualþia sãfie închisã.

Specialiºtii cautãsoluþii pentrurezolvarea problemei,însã nici mãcaralunecarea de acum

trei luni nu a fostremediatã pânã înprezent. „Lucrurile au

fost demarate, în sen-sul cã a fost angajatã o firmã e proiectare,care a fãcut deja studiul geotehnic ºirumeazã sã dea soluþiapentru acest tronsonde drum. Sperãm ca în

cel mai

scurt timp sã avemsoluþia ºi, bineînþeles,vor tebui gãsite fonduripentru organizarea licitaþiei”, a declaratviceprimarul oraºuluiPetrila, Vasilicã Jurca.De asemenea, IoanTudor, ºef de SecþieDrumurile Naþionale, adeclarat cã “proiectan-tul încã nu a întocmitraportul privin rezul-tatele studiului. Separe cã, dupã o primãevaluare, jos solul estefoarte slab rezistent,dar, sigur, sunt doarprimele evaluãri”.Acum trebuie gãsitesoluþii ºi pentru cea dea doua porþiune dedrum acre a cedatdupã ploile torenþiale,aºa încât Valea Jiuluisã nu se închidã complet din punct devedere al circulaþieiauto.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

DN7A închis pe douã porþiuni de ploile torenþiale

Modernizãri de calitate,constructori neserioºiL ucrãrile de reabilitare a drumului naþional 76 între

Deva ºi Oradea au demarat, însã responsabilii PrefecturiiBihor sunt nemulþumiþi. Aceºtia îl acuzã pe patronul firmeiconstructoare de faptul cã nu ºi-a achitat obligaþiile faþã desubcontractori ºi angajaþi deºi firma sa a primit chiar un avanspentru lucrãrile de reabilitare a DN 76 Oradea-Deva

Printre enoriaºtii dela Petrila existã de cevavreme un freamãtprivind neînþelegeriledintre doi fraþi preoþi,care au slujit prinrotaþie la Lonea ºiPetrila. Este vorba deLeon GheorgheTetileanu ºi PantelimonTetileanu, doi oamenicu firi diferite ºi abordãri diferite în slujba mijlocirii dintredivinitate ºi credincioºi.Pãrintele LeonTetileanu este sobru,exigent ºi aspru, iarPantelimon- un omdeschis, mereu cu zâmbetul pe buze, careatrãgea cu uºurinþã înjurul sãu copii, tineri ºibãtrâni. De la enoriaºiºi apropiaþi ai acestoraºtiam cã existã orãcealã între cei doifraþi, dar acest lucru nueste singular în lume.

Pânã zilele trecute,când am aflat cãPantelimon Tetileanu alãsat haina preoþeascãºi a devenit ºofer de tirºi strãbate Europa, înurma unor neînþelegericare nu au lãsat loc de”convieþuire” a celor doila aceeaºi parohie. Ba,unii enoriaºi au spus cãcei doi chiar s-au bãtutîn bisericã, lucru infirmat apoi de unuldintre cei doi fraþi.

În primãvaraacestui an, am rãmassurprinºi sã-l gãsim pepr. PantelimonTetileanu slujind la oBisericã din centrulPetroºaniului, apoi înColonia Petroºani.Întrebând în stânga ºi îndreapta, am aflat cãaceleaºi neînþelegeriîntre fraþi l-au fãcut sãpe Pantelimon Tetileanusã evite tensiunile care

nu fãceau bine nimãnui.Dar ºi în semn deprotest, spunem noiceea ce nu s-a rostit...

Doar cã petrileniiregretã plecarea sa,pentru cã de multe orile-a cãlcat casele pentrua le asculta necazurile ºipentru a le întãri credinþa în Dumnezeu ºiBisericã, a încurajatmulþi tineri foarte bolnavi îndrumându-le

paºii ºi arãtându-letainele

ortodoxiei, care le dãputere sã înfrunte încer-cãrile grele ale vieþii.Cunoºtea necazurile ºibucuriile oamenilor, iarcasele acestora rãsunaude colindele grupului decopii ºi tineri în frunteacãrora se afla preotul, lasãrbãtorile de iarnã.

”Eu sunt plecatã în

Anglia de mai mulþi aniºi am o boalã parºivã ºiuneori obosesc în a oþine sub control. Atuncimã îndrept ºi mai multcãtre Bisericã, cãtrepreoþi cu har pentru a-mi recãpãta forþa.Când am venit peacasã, aici la Petrila, amdat peste pãrinteleOctavian Tetileanu. Am stat de vorbã de-alungul anilor cu mulþipreoþi, dar preotul acesta este cum mulþidintre tineri probabil cã-ºi doresc. M-amspovedit, iar spusele

sale au fost ale unui omcu mintea deschisã,care nu impune, cispusele lui te pun pegânduri. Practic este unpreot al timpurilor aces-tora, cu atitudinea unuioptimist care se simtecã cã e plin de credinþãºi nu trebuie s-o spunãsau o impunã prinveºmântul pe care îlpoartã. Este singurulpãrinte de la care amplecat cu convingereacã Dumnezeu mãiubeºte necondiþionat ºicã eu trebuie sã nu-Ldezamãgesc prin

îndioalã sau obosealã deom slab” – a declaratMaria Stevens, 30 deani, din Petroºani.

De actualul preot dela Biserica ”Sf.Gheorghe” din Petrila,Leon GheorgheTetileanu, prin seriozi-tatea sa, ce pare asemãna cu a unui omintrovertit, care nu telasã sã ajungi uºor lainima sa, enoriaºii au orezervã. ”Parcã þi-e greusã i te adresezi, deºieste un preot cãruia nuai ce sã-i reproºezi ºiface totul ca la carte înBisericã” – spune LauraB., 42 de ani, dinPetrila.

Chestie de gust, spuncei care nu-i cunoscpersonal pe nici unuldintre cei doi fraþi dincolo de slujba deduminicã.

De pe site-ul BisericiiSf. Gheorghe, dinPetrila, am preluat douãnumere de telefon, unulde Gorj ºi un mobil. Latelefonul mobil arãspuns chiar preotulPantelimon Tetileanu,care se afla în traficprin Germania la volanul unui TIR.

”Sunt în Germania,pe TIR, la muncã. Aicisunt respectat ºi apreciat,ºtiþi cã eu mã înþelegbine cu oamenii, în

general. Nuuu, cum sãne batem?!! Sunt doarniºte neînþelegeri întrenoi, care probabil s-auacumulat... Fratele meua fost pe primul post,acolo, iar eu pe aldoilea... În ultimavreme au fost întârzierila plata salariului depânã la ºase luni.Vorbesc de partea desalariu cuvenitã de laparohie. Am ºi eu fami-lie ºi probleme ca orice

om ºi a refuzat sã mãplãteascã. În plus îmitãia toate veniturile prinBisericã. Apoi muncamea cu copii mi-a desfi-inþat-o. Când a venit mii-a alungat pe toþi ºi ºtiþicã aveam tineri ºi copiiîn cor ºi bãieþi voluntarila ajutor în altar. Ce afost mai dureros estefaptul cã a fãcut înain-tãri nereale (reclamaþiide la oameni –n.n.), iarcei ce ºi-au exprimat oopinie în favoarea meaau avut probleme. Înparohie am 15 ani

vechime, din care laPetrila 10. Am o con-vocare de la Episcopiepentru a mã judecapentru tot ce s-a întâm-plat” – a precizat pr.Octavian Tetileanu.Despre activitãþile salecu tinerii, presa a consemnat cu speranþacã ºi alþii îi vor urmaexemplul. http://croni-cavj.ro/wp/?p=10644

Cum situaþia este unadelicatã fiind vorba dedoi fraþi, nici nu ºtiicum sã reacþionezi, tuautoritate. ªtiind cã

punem Episcopia Deveiºi Hunedoarei într-osituaþie neplãcutã, amsunat totuºi pentru a neda un punct de vedere.

Doar cã pr. MirceaMihuleþ nu mai estepurtãtor de cuvânt alEpiscopiei ºi ne-adirecþionat spre consilierul juridic, pr.Gabriel Miricescu, daracesta este în concediude odihnã. Am sperat lao ”soluþie viabilã” dinpartea secretariatuluiEpiscopiei, dar ni s-aspus cã doar consilieruljuridic, acelaºi pr.Gabriel Miricescu, nepoate da relaþii. Ca

urmare, când se vaîntoarce din concediuvom publica ºi punctulde vedere al EpiscopieiDevei ºi Hunedoarei încazul fraþilor Tetileanu,de la Petrila.

De precizat cãOctavian Tetileanu aînfiinþat un ONG –Asociaþia pentruEducaþie Nonformalã ºiInformaþie pentru copiiºi tineri, cu care a atras fonduri europene,ultimul proiect fiinddesfãºurat ºi în Turcia.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August 20148 Actualitate Actualitate 9

Din preot apreciat de enoriaºi a ajunsºofer de TIR pe ºosele europene

M ai toatã Valea Jiului îl cunoaºte pe preotul Pantelimon Tetileanu,

din Petrila, datoritã implicãrii sale în viaþacomunitãþii ºi a atragerii tinerilor în jurulBisericii prin acþiuni cu caracter educativ.Datoritã unor neînþelegeri cu fratele acestuia, pr. Leon Gheorghe Tetileanu, dela aceeaºi parohie a Petrilei, neînþelegericare treneazã de multã vreme, primul alãsat haina preoþeascã pentru a deveniºofer de cursã lungã prin Europa. Douã firi diferite, preoþi buni amândoi, darcu viziuni divergente, au spart o echipãcare pãrea indestructibilã. Episcopia Deveiºi Hunedoarei a promis un punct de vedereîn sãptãmâna care urmeazã.

MuzeuluiMineritului,53 de aniÎ n ziua de 4 august se

vor împlini 53 de ani dela data la care a fost înfi-inþat Muzeul Minerituluidin Petroºani, în baza uneidecizii a Sfatului Popular alRegiunii Hunedoara, cepurta numãrul 750 ºi eradatatã 4 august 1961.

Primul sediu al muzeului afost pe strada Ion Creangã, nr.1, într-o casã amplasatã în zona

actualului Parc Central. Cea dintâi expoziþie

organizatã de noua instituþie deculturã a fost dedicatã RevoluþieiCubaneze ºi a fost gãzduitã de

una dintre sãlile fostului Teatrude Stat din cartierul Colonie.Anul 1966 aduce mutareamuzeului în sediul în care îºidesfãºoarã ºi în prezent activi-

tatea, într-o clãdirecare iniþial servise calocuinþã de serviciupentru conducãtoriifostei SocietãþiAnonime aCãrbunelui Petroºani.

În primele 7 luniale acestui an 970 devizitatori, din þarã saustrãinãtate, au trecutpragul singuruluimuzeu cu acest profildin România.

M. M. NISTOR NISTOR

Leon Gheorghe Tetileanu

PantelimonTetileanu

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August201410 Minerit

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

A u stat în greva foamei

câteva ore, dar aurenunþat. Mai mulþilideri de sindicat auales miercuri sãintre în grevafoamei din cauzaproblemelor de lanivelul ComplexuluiEnergeticHunedoara. O partedintre acestea aufost rezolvate, astfelliderii ortacilor auîntrerupt protestul.O solicitare mai auaceºtia ºi anumedemisia conduceriiCEH.

“Cele patru punctepe care le-am solicitatieri au fost rezolvate ºianume adaosul salarialpentru Ziua Mineruluia fost stabilit încuantum de 350 de leitichete cadou, salariileºefilor vor fi rezolvateastãzi unde voi solicitao diminuare a domnilor directoricãrora le cer demisia ºianume, directorului

Economic MariaCiobanu care ar trebuisã plece de laComplexul Energeticpentru cã nu a adusniciun aportComplexului Energeticdoar ne-a dezinformatºi ne-a minþit, domnului director gen-eral adjunct NicolaeDrãgoi care astãzi ar fitrebuit sã fie în salã sãne dea explicaþii vizavide acele salarii

nesimþite ºi vizavi deviitorul ComplexuluiEnergetic ºi directoru-lui general GiugiuVasile. Giurgiu Vasileîmpreunã cu NicolaeDrãgoi sunt doi pen-sionari care încaseazãacele sume prezetnattemari în condiþiile încare dumnealor dorescsã facã o reducere aprogramului de lucrula4 zile unde membrii desindicat nu sunt de

acord ºi nu vor fi deacord niciodatã ºi amfãcut un calcul cã dacãcei doi vor pleca cutoatã structura de conducere la nivelCEH atunci astea sunteconomiiile fiindcã la287 de mii pierderilecare au fost aprobateîn actualul buget ºi cupierderile care sunt laora actualã 94 eu con-sider cã ei nu fãcutaltceva decât ne-auluat banii dinComplexul Energetic,noi am trudit, ammuncit ºi ne-am certatºi eu au stat pe un brutde 200 ºi de milioane(lei vechi-n.r.), spun eudestul de mare încondiþiile în care lumeadin minerit ºi dinenergie nu reuºeºte sãîºi trãiascã ziua demâine la datoriile caresunt. Aº mai dori sãspun cã la punctul treidumnealor fac o dis-criminare enbormã lasalariaþii pe care ar tre-

bui sã îi reprezinte cudemnitate fiindcã miemi se pare ca anormalca un director general,ca un inginer sã facãdiscriminare atât demare la un alt inginercare în teritoriumunceºte, el dã doarordine ºi primeºte vari-antele pe care ledoreºte”, a declaratIoan Ciubotaru, liderde sindicat MinaVulcan.

Ioan Ciubotaru, celcare a iniþiat aceastãgrevã cere demisiaconduceriiComplexului EnergeticHunedoara. Acestaeste de pãrere cã astfels-ar face economii.

“Sper cã îºi vor dademisia de onoare, înspecial cei trei directoricare i-am spus, direc-tor comercial Giurgiuar trebui sã spunã cãpleacã pe parteasocialã ºi sã meargã lapensie pentru cã areun venit sigur garantatde statul român,Nicolae Drãgoi, la fel,are un venit minim

garantat fiind ºi el pensionabil, dar domnul Nicolae Drãgoiface amestec pe lege.Nu este nici militar,nici în Poliþia Românã,ºtiu cã este miner ºi înlegea pensiilor sespune cã dacã are unprocent de 50%înseamnã pensionar,dar la vremurile caretrãim ar trbeui sã dãmdovadã cã mai suntemoameni printre noi ºi ar trbeui sã le mulþumim celor caremulþumesc pentru noi.Dacã luãm domnuldirector Drãgoi,Giurgiu ºi doamnadirector economic ºiceilalþi pe care nu îicunosc ar trebui sãvinã sã mulþumeascãcã de acolo ar fipierderile ºi toþi ne-amregãsi cu o activitate încondiþii normale delucru, adicã 5 din 5zile”, a mai spus sursacitatã.

Salariile celor dinstructura de conducerea ComplexuluiEnergetic Hunedoarasunt de ordinul zecilorde mii de lei.

Monika BACIUMonika BACIUCãrbunele deValea Jiuluicreºte costurileenergieiE nergia produsã de

Complexul EnergeticHunedoara nu este com-petitivã pe piaþa de profilºi asta din cauza costurilorfoare mari de producþie. În partea de minerit nu s-au mai fãcut de multãvreme investiþii, iar rezultatul se simte.

Se poate spune cã CEH sebate pe piaþa de energie cuComplexul Energetic Oltenia,care este, de asemenea, unproducãtor de energie electricãpe bazã de cãrbune. Numai cã,vorbind despre produsul finit,

CEH nu este, cel puþin la oraactualã, competitiv pe piaþã.Iar de vinã sunt costurile deexploatare foarte mari alehuilei energetice. „Cele douãtermocentrale, Mintia ºiParoºeni, preiau cãrbunele la unitãþile miniere viabile.

Într-adevãr costurile cuexploatarea sunt de aproximativ trei ori mai maridecât costurile lignitului extrasdin carierele din zona Olteniei.Costurile noastre suntde trei ori mai mari înmomentul de faþãcomparatic cuComplexul EnergeticOltenia”, a recunoscutAurel Niculesu, directorul general alCEH. Niculescu subliniazã cã la acestlucru s-a ajuns pe fondul lipsei investiþiilor în zonaexploatãrilor miniere

din ultimii ani, care se resimteîn costul de exploatare.

Niculescu spune, însã, cã,odatã cu investiþiile de laTermocentralele Paroºeni ºiMintia, coroborat cu programulinvestiþional ce vizeazãexploatãrile miniere, va rezolaproblema competitivitãþii pepiaþa e energie, dar asta doarîn urmãtorii 2 -3 ani.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Protest încheiat, demisii nescrise

P rime pentruminerii viabili.

Ortacii de la DiviziaMinierã din cadrulComplexuluiEnergeticHunedoara vorprimi de ziuameseriei tichetecadou. Valoareaacestora a fost nego-ciatã de SindicatulMuntele ºi adminis-traþia CEH.

“Având în vederefaptul cã astãzi încãlucrãm pe prevederilevechiului contractcolectiv de muncã amnegociat un adaossalarial sub formã de

tichete cadou pentrucei care lucreazã încadrul sucursaleiDivizia Minierã încuantum de 350 de leibrut”, a declarat petre

Nica, preºedinteleSindicatului Muntele.

Tot legat de primede ziua meseriei auexistat discuþii dinpartea energeticie-

nilor. Aceºtia sãrbã-toresc ziua energeti-cianului în data de 20iulie, iar abia în acestezile au intrat în posesia adaosurilorsalariale.

“Ei au luat primapentru cã ziuacolegilor a fost în datade 20 iulei, existã unprotocol încheiat dereprezentantul nostruCristian Iºtoc la nivelde sindicat Muntele,este mandatat pentruacest lucru ºi celedouã organizaþii sindicale constituite lanivelul termocen-tralelor”, a mai spus sursa citatã.

Anul acesta,

primele de ziuameseriei au diferit înrândul minerilor ºi alenergeticienilor de laCEH pe motiv cã încãse lucreazã pe vechiulcontract colectiv demuncã. Mai multdecât atât, minerii de

lºa CEH primescbonificaþii în sumã maimicã faþã de colegii lorde la SocietateaNaþionalã de Închideri,unde cuantumul adaosurilor este de400 de lei.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August 2014 Minerit 11

Î n timp ce mineriinu au cu ce lucra ºi

sunt nevoiþi sã îºicumpere materaielele,ºefii lor pleacã acasã cu„salarii nesimþit demari” ºi se lãfãie înmaºini scumpecumpãrate din baniicomplexului. Astasusþin reprezentanþiiSindicatului Muntelecare au cerut, din nou,în cadrul unei confer-inþe de presã, demisiaîntregii conduceri aComplexului EnergeticHunedoara.

Cer demisia întregii conduceri a ComplexuluiEnergetic Hunedoara pecare o acuzã de situaþia încare se aflã acum minerituldin Valea Jiului. Din cauzaaprovizionãrii deficitare,minerii au ajuns sã îºicumpere unele materiale decare au nevoie în subteran.ªi, în acelaºi timp, spun liderii minerilor, ºefii dinadministraþie încaseazãsalarii „nesimþite” ºi nurenuþã la parcul auto impresionant.

Liderul de la MinaVulcan, Ion Ciubotaru,vorbeºte de salarii brute depeste 200 de milioane delei cu care ar fi retribuiþiºefii din fruntea CEH,

complex cu mari datorii ºipierderi.

C er reducereasalariilor

pentru ºefi

Tocmai din cauza dis-crepanþelor extrem de mari,liderii Sindicatului Munteleau decis, joi, sã cearã reducerea salariilor pentrudirectorii CEH. Petre Nica,preºedintele SindicatuluiMuntele spune cã abiaacum au avut acces la toatedatele ºi din acest motivvorbesc doar în acestmoment despre salariiledirectorilor. „Au existatdouã grile de salarizare, pecele douã contracte colec-tive de muncã (n.r. mineri ºienergeticieni), una la caream avut acces – pe DiviziaMinierã, unde salariul

maxim a fost de 4.800 delei, iar în zona de energieîntr-adevãr salarile au fostmult mai mari, ajungând la10.000 de lei. Acele salariinefiind publice, ne-au ºocatºi pe noi când le-am aflat,dar este un lucru la carelucrãm”, a explicat Nica. Elspune cã trebuie fãcutã omedie a salariilor dintre celedouã pãrþi, minerit ºienergie, iar grila desalarizare va fi cuprinsã într-o anexã la CCM.

M inerii nu au cuce lucra

ªi, în timp ce ºefii dinadministraþia CEHîncaseazã salarii extrem demari, minerii sunt nevoiþi sãîºi cumpere materialele cucare trebuie sã lucreze. „Noiîn minã nu maia vem nici

lucrurile de bazã. Oameniiau ajuns sã îºi cumperecuie, lanþuri de drujbã, fur-tunele de perforat, vidiile ºialte obiecte care sunt necesare în activitatea deexracþie. La un salariu maxi-mal de 2200 de lei, nu neputem compara cu salariulunui director general de unmiliarde de lei (n.r. anual)”,a precizat Ion Ciubotaru.

În plus, Petre Nica, adeclarat cã problemele vinºi din trecut: „Toate celepatru exploatãri miniere au intrat în acest proces defuziune dezbrãcate de to ceînseamnã utilaj, piese deschimb pentru cã în perioa-da de dinainte de fuziune,neavând acces la subvenþie,a trebuit sã trãim doar dinresurse proprii. Nu au exis-tat bani pentru investiþii. Zide zi la exploatãrile miniere

s-a tot redus”. Sincopele dinaprovizionare, mai spunreprezentanþii sindicatuluiMuntele, vin ºi din cauzafaptului cã se pierde timppreþios prin plimbarea hârtiilor între Petroºani ºiMintia, unde este directorulcomercial. „Dupã fuziune,toatã activitatea comercialãa acestui complex a fostpreluatã de cptre Mintia, decãtre directorul comercialcãruia i-am cerut în scrisdemisia, pentru cã activi-tatea comercialã a fost dusãîntr-o zonã a tranzitului dehârtii”, a mai spus Nica.

Liderii SindicatuluiMuntele au organizat, joi, oconferinþã de presã, pentrua prezenta ContractulColectiv de Muncã ce va fiînregistrat, vineri, la ITM.Este primul contract comunpentru mineri ºi energeti-cieni, iar sindicaliºtii îl considerã un contract bun,þinând cont ºi de veniturileCEH.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Minerii îºi cumpãrã ºi banalelele cuie, iar directorii lor încaseazã lunar sute de milioane

Primele minerilor de la CEH, mai mici faþã de ale celor de la SNÎMVJ

Î n primele zileale lui august

1977, în ValeaJiului are loc omiºcare spontanãde revoltã a minerilor din zonã.Aceºtia suntnemulþumiþi deaprovizionarea minimã, de muncãprelungitã pesteprogram (inclusivduminicile lucrîndu-se), de indiferenþaregimului comunistfaþã de situaþia demizerie în care trãiau. Punctulnodal îl reprezentaînsã înaintarea limitei de pensio-nare a minerilor,aºa cum era aceastãstipulatã printr-onouã lege emisã de autoritãþilecomuniste.

Înainte dedeclanºarea grevei orichiar ºi în timpul ei,unii mineri lanseazãiniþiativa ca un grupreprezentativ din zonasã plece la Bucureºtipentru a discuta cu liderii comuniºti ºi aîncerca sã rezolve pro-blema, dar se renunþarepede la aceastãipotezã. Probabil fiindcãminerii conºtientizeazãcã trebuie sã rãmînãuniþi ºi cã orice fel de

autodispersare le-ar fifatalã. Înainte de declan-ºarea grevei sau chiar înmomentele prime aleacesteia, atunci cînd aufost obstrucþionaþi deºefii de sectoare, mineriii-au agresat verbal orichiar fizic pe unii dintreaceºtia.

Î ntîlnirea cuCeauºescu

La întîlnirea cuCeauºescu, numãrulminerilor se dubleazã

faþã de cei veniþi sã discute cu Ilie Verdeþ.

Deºi cifra cea maicunoscutã este aceeade 35.000 de mineri,unele surse indica40.000 de mineri (dincei 90.000 de minericare lucrau la mineledin zonã), între care,adevãrat, nu toþi veniserã propriu-zis casã dialogheze cu ºefulstatului, ci, cã întotdeauna în astfel desituaþii, unii veniserãdin curiozitate ori purtaþi de val, ca sã nufie altfel decît ceilalþimineri. Cei 35.000 demineri alcãtuiau o"mulþime psihologicã" ºiun "suflet colectiv" (casã folosesc cîþiva dintermenii consacraþi deGustave Le Bon înlucrarea sa de referinþãPsihologia mulþimilor).Probabil cã ei erau,mãcar parþial, ºi o"mulþime eroicã" (înschimb, în 14-15 iunie1990, cu prilejul celeimai violente mineriadedin postcomunism, încare minerii - alþii decîtcei din 1977 - au maltratat studenþi ºi, îngeneral, pe oricine erabãnuit a fi intelectual,aceºtia s-au dovedit a fio "mulþime criminalã").

La sosirea luiCeauºescu, deºi atmosfera era incendi-ara, au existat totuºivoci care au strigat"Ceauºescu ºi minerii",probabil cã o formã decaptatio benevolentiaefaþã de preºedinteleþãrii. Dar s-a strigat ºi"Lupeni '29!", ca un felde legitimare a greveidin 1977 printr-o altãmiºcare, greva din1929, care fusese mitizatã de comuniºti.

Constantin Dobreciteºte doleanþelegreviºtilor în faþa luiCeauºescu, prezentînd26 de puncte reven-

dicative legate de programul de lucru,norme, pensii,aprovizionare, locuinþe,investiþii.

Intervenþia luiCeauºescu a durat 5ore (alte surse indica 7ore), timp în care el aîncercat sã explicepolitica PCR, apelînd,previzibil, la demagogiaspecificã. Discursul saua fost secondat de unzumzet general, deproteste ºi vociferãri,iar în cazurile desurescitare nervoasã,chiar de huiduieli,fluierãturi ori de scandarea "JosCeauºescu!". ªeful statului a fostºicanat sonor, întrucît elrefuza sã soluþionezemai ales cererea cãprogramul de lucru sãfie de 6 ore. Ceauºescunu a vrut de fapt sãînþeleagã ce se petre-cea, faptul cã grevareprezenta o rupturãîntre Partid ºi muncitori(fapt fãrã precedent, înRomânia comunistã, lao asemenea anvergurãnumericã de protestatari).

"Liniºtiþi-vãºi reluaþi-vãlucrul", îi sfãtuieºteCeauºescu pemineri. Epuizatde discursulsãu calp ºi deatmosfera tensionatã încare nu sesimþea în sigu-ranþã, atuncicînd pãrãseºteplatforma deunde le vorbisegreviºtilor,Ceauºescu arechiar unmoment deslãbiciune fizicã, sprijinin-du-se de unul

din oamenii sãi, ca unbolnav.

În timpul grevei s-astrigat însã ºi "Josburghezia proletarã!",aceasta scandare avîndu-ºi rostul ei.Greviºtii protestauîmpotriva funcþionã-rimii comuniste, careadministra Valea Jiuluiºi care profita cvasi-"vampiric" de muncãepuizantã a minerilor.Minerii intuiau astfelexistenþa unei nomenclaturi birocratice (pe lîngã ceapolitica ºi represivareprezentatã de PCR ºide Securitate), care eraun alt factor de insatis-facþie în ceea ce-iprivea: funcþionãrimearespectivã (fãrã nici unrisc de viaþã) beneficiafinanciar, în detrimentulsalariilor cuveniteminerilor.

Prin lozinca "Josburghezia proletarã!",chiar dacã naiv, mineriidin Valea Jiului ironizaucomunismul prin chiar una din formuleledemagogice ºi cliºeeleacestuia, anume, criticã împotrivaburgheziei.

Sensul era acela cãregimul comunistdevenise el însuºi unstat în care capitalismulcontinua sãfuncþioneze, dar în folosul unei nomencla-turi comuniste clardelimitate.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August201412 Actualitate

Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã

de pui a la greqRuladã din cotlet cu spanac ºi

brînzã feta/Salatã indianã cu orezºi ºniþel de pui pane

Salatã & Desert

MarþiCiorbe de periºoare/Supã

cremã de roºiiCeafã la grãtar cu cartofi

aurii/Spaghete cu mazãre, baconcrocant ºi parmezan

Salatã & Desert

MiercuriSupã chili con carne (picant)/

Supã de broccoli cu ºuncãªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu treifeluri de brînzã

Salatã & Desert

JoiCiorbã de burtã/Supã de puiFicãþei de pui cu cartofi

piure/Pui marocan cu salsa deporumb

Salatã & Desert

VineriCiorbã de fasole cu

afumãturã/Supa gulaº de viþelMozzarella pane în crustã de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Piept de pui cuCremã de brînzã ºi cartofi în crustãde muºtar

Salatã &Desert

Luna Iulie

Promoþii & oferte:5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau

o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUALa fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã

Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºideºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, deluni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

Greva minerilor din Valea Jiului, 1977

R epresiunea

Mãsurile de reprimareau îmbrãcat diferiteforme. Dupã discursullui Constantin Dobre,greviºtii au conºtientizatfocalizarea organelor derepresiune pe figurãunui lider: de aceea,minerii i-au pãzitlocuinþã, ca sã nu fiearestat. Dobre avea sãaibã însã un cu totul altdestin decît cel de carese temea improvizatã sãgarda "pretorianã".Organele au apelat maiîntîi la recunoaºtereaminerilor: unii ingineri ºiºefi de sectoare au fostchemaþi la Securitatepentru a recunoaºteportrete ale greviºtilor(fotografiaþi clandestin).Toþi greviºtii care eraumembri de partid au fostsancþionaþi ori chiarexcluºi din PCR. Oparte dintre mineri aufost trimiºi în judeþele deorigine, printr-o formã"suavã" de deportare.Unii au fost chemaþi îninstanþã (întrucît fuseserãconsideraþi activ-violenþiîn timpul grevei) ºi con-damnaþi. Condamnãrileau vizat între 2 ºi 5 anide închisoare prinmunca corecþionalã,pentru infracþiunea de tulburare a ordiniipublice ºi ultraj contrabunelor moravuri.

S pãlareacreierului

Propaganda comu-nistã a început sãacþioneze masiv ºi fãþiºîn regiune, pentru acontracara orice altãposibilã revoltã. Ideeaera sã li se inculceminerilor din nou noþiunea de "clasãmuncitoare avansatã",aliata a PCR. Au sporit,astfel, lecþiile de ideolo-gie obligatorii. În acelaºitimp, diverse instituþii depsihologie din Bucureºti,subordonate autoritãþilorºi la comanda acestora,au fãcut teste ºi sondajeîn Valea Jiului. Despreliderul minerilor (deºi auexistat mai multe figuride lideri ad-hoc),Constantin Dobre, celcare a citit lista derevendicãri a minerilorîn faþa lui Ceauºescu, aucirculat mai multe vari-

ante legate de viaþã sadupã august 1977. Cusiguranþã cã Securitateal-a ameninþat pe Dobrecu suprimarea familiei,iar liderul minerilor acedat în faþa acestuiºantaj. Dacã lucrurile austat într-adevãr astfel,atunci cazul Dobre esteemblematic pentru acþiunea de spãlare acreierului care a izbutit,

la nivelul maselor, înRomânia comunistã.

S ensulmiºcãrii din

Valea JiuluiPe bunã dreptate,

liderii comuniºti s-autemut cã miºcarea dinValea Jiului sã nuprimeascã coloraturãunui "Gdansk polonez"(Barbu, Chirvase, p.25), dat fiind faptul cãmiºcãrile anticomunistemuncitoreºti din Poloniafãcuserã cariera ºi risipi-serã mitul unitãþii dintrePartidul Comunist ºiclasã muncitoare. Sensulgrevei din Valea Jiului adevenit limpede însãmai ales cã un fel de"exerciþiu democratic"într-o þarã dominatã detotalitarismul comunist.Pe platforma de laLupeni, timp deaproape trei zile, mineriiºi-au rostit revendicãrileºi protestele la microfon,au vorbit liber, au lãsatorice protestatar sãintervinã, fãrã nici un felde cenzurã

Anchetatorii minerilorarestaþi au perceputgreva cã pe o "rãs-coalã", aceasta fiindnumitã adesea astfel întimpul interogatoriilor;

termenul "rãscoalã"spune mult despre mentalitatea organuluide represiune ºi aautoritãþilor comuniste;era o rãscoalã a uneiclase sociale pînã atuncipresupusã a fi aliataPCR.

Iniþial, greva minerilornu a fost o miºcare anti-comunistã ºi nici mãcaranticeauºista, ci o

revoltã de ordin eco-nomic ºi sindical, orevoltã spontanã legatãde nouã lege a pensio-narii care îi persecuta pemineri. Miºcarea nu aavut, deci, la început uncaracter politic, ci unulsocio-economic: nu eracriticat comunismul oriceausismul, ci condiþiilegrele de muncã ºi viaþa.Dar, dupã sechestrareaautoritãþilor comunistede cãtre protestatari,greva a început sãprimeascã ºi un caracterpolitic. Apoi, urmãrilegrevei, respectiv represiunea împotrivaminerilor coordonatã deSecuritate, pledeazãpentru caracterul politiculterior al miºcãrii deprotest.

Greva din Valea Jiuluia fost, de aceea, unprotest colectiv spontan,dar cu miza politica ulterioarã, care a contestat conducereacomunistã a vremii ºi, înultimã instanþã, chiarcomunismul.

Î n loc deîncheiere

Alin Rus (Valea Jiului- o capcanã istoricã.Studiu de antropologieculturalã) analizeazã miti-

zarea ºi demitizareaminerilor de-a lungultimpului, în România, înfuncþie de regimurile ide-ologice care i-au folosit(de la comuniºti la politi-cienii din postcomu-nism, care au fost emi-nentele cenuºii ale mine-riadelor). Din studiul luiRus reiese cã mineruleste proiectat ºi se auto-proiecteaza prin inter-mediul unei masculinitãþiputernice ºi orgolioase,care a fost speculata dediferite regimuri ideolo-gice. Comunismul înprima sa faza a construitdin miner un "proletararhetipal", un "vîrf delance al proletariatului",un "om nou". Minerii auacceptat aceastã miti-zare care le conferea oaurã simbolicã. Lecþiasovieticului AlexeiStahanov - care a extrasîntr-o singurã noapte102 tone de cãrbune - afost, de aceea, învãþatãcu aplomb. Implantareafals vocaþionala a ideiide om nou a prins maicu seamã în spaþiilemonoindustriale, aºa

cum era Valea Jiului. Discursul comunist

pãrea veridic. Condiþiilecare au dus însã ladeclanºarea grevei dinValea Jiului, în august1977, le-au demonstratminerilor discrepanþãdintre discurs ºi reali-tatea de facto a comu-nismului. Reacþia lor afost, de aceea, agresivã.Dupã stingerea grevei ºidupã repercusiunile careau urmat, Ceauºescu aþinut în mod aparte sãpozeze în "miner deonoare al þãrii" sau înlider naþional, înconjuratde securiºti travestiþi înmineri vestimentatiadecvat. ªocul sãu fus-ese real, Ceauºescu fiindluat prin surprindere defaptul ca reprezentanþiiprin excelenþã ai omuluinou se revoltau împotri-va sistemului care îicrease în eprubetã.Iconografia mineruluimodel se prãbuºise.Tocmai de aceea,greviºtii din Valea Jiuluiau fost timoraþi ºi terori-zaþi, pentru cã fãcuserãsã se prãbuºeascã un

mit nu doar pentru eiînºiºi (ºi pentru alteincarnãri ale "omuluinou"), ci ºi pentrupreºedintele statuluiromân comunist.

N.A.: Pentru sintezade faþã am consultaturmãtoarele lucrãri:Mihai Barbu, GheorgheChirvase (coord.), Dupã20 de ani sau Lupeni'77-Lupeni '97, prefaþade Emil Constantinescu,Petroºani, cotidianulMatinal & EdituraCameleonul, 1997;Dennis Deletant,România sub regimulcomunist, în româneºtede Delia Razdolescu,Bucureºti, FundaþiaAcademia Civicã, 1997;"Scrisoarea a 22 demineri romani", publi-catã în ziarul Liberation,12 octombrie 1977;Alin Rus, Valea Jiului - ocapcanã istoricã. Studiude antropologie cultur-alã, Editura Realitatearomâneascã, 2003.

Sursa Revista 22Articol scris de

RuxandraCESEREANU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August2014 Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Aveþi reuºite pe plan profesional,dar cu preþul unor ore de muncãsuplimentare. Atenþie la uncoleg de serviciu! Invidios pe suc-cesul dumneavoastrã, încearcã sãvã atragã într-o ceartã.

S-ar putea sã aveþi discuþii durecu o femeie, din cauza unorprobleme de naturã financiarã.Se pare cã persoana respectivãîntârzie sã-ºi achite o datorie. Înpartea a doua a zilei sunteþi pre-dispus la probleme de sãnãtatesau chiar la accidente.

Dacã plecaþi într-o cãlãtorie, fiþiprudent ºi nu vã grãbiþi! Existãriscul sã fiþi implicat într-un acci-dent de circulaþie. Ar fi bine sãevitaþi întâlnirile de afaceri, pen-tru cã nu dispuneþi de putere deconvingere ºi riscatþ sã încheiaþitranzacþii dezavantajoase.

Dimineaþa, un grup de prietenivã invitã într-o excursie. Dacãacceptaþi invitaþia, s-ar putea carelaþiile parteneriale sã se ten-sioneze ºi chiar sã aveþi o dis-cuþie aprinsã.

Dimineaþa aveþi ºansa sã câºtigaþio sumã mare bani, probabil dintr-o moºtenire. Amânaþi întâlnirilede afaceri, pentru cã astãzi sun-teþi uºor instabil din punct devedere emoþional. S-ar putea sãaveþi dificultãþi de concentrare.

Aveþi ocazia sã faceþi schimbãriimportante în viaþa dumneavoas-trã, mai ales pe plan sentimental.Sunt favorizate întâlnirile cu per-soane importante, relaþiile de pri-etenie ºi de parteneriat.

Parcurgeþi o perioadã favorabilãpe toate planurile. Aveþi ºanse dereuºitã atât pe plan financiar, câtºi social. Relaþiile cu partenerulde viaþã sunt armonioase ºi vãbucuraþi de înþelegere în familie.

Dimineaþa, un fost coleg, cucare vã întâlniþi întâmplãtor, vãpropune un nou loc de muncã.Nu vã gândiþi doar la câºtiguri, ciºi la obligaþii. Consultaþi-vã cupartenerul de viaþã ºi nu luaþidecizii în grabã!

Intenþionaþi sã terminaþi o lucrareînceputã mai demult în casã. Orudã apropiatã vã ajuta cu bani,dar încearcã sã-ºi impunã punctulde vedere. Fiþi diplomat ºi evitaþio ceartã!

Dimineaþa aveþi ocazia sãcumpãraþi o casã sau sã faceþiun schimb de locuinþã. Întreagafamilie este de acord cu iniþiativadumneavoastrã, mai puþin o per-soanã în vârstã.

S-ar putea sã fiþi puþin descurajatde câte probleme aveþi de rezol-vat. Dacã reuºiþi sã vã mobilizaþi,puteþi face schimbãri interesanteîn casã, pe care partenerul deviaþã le va aprecia. Fiþi atent lacheltuieli!

Aveþi succes în toate activitãþilelegate de cãmin. S-ar putea sãcâºtigaþi o importantã sumã debani, dintr-o afacere. Dupã-ami-azã puteþi sã vã faceþi planuri deviitor împreunã cu partenerul deviaþã.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:00 Nimic prea bun pentruun cowboy 10:50 Discover România11:00 Teleshopping 11:30 Politicã ºi delicateþuri12:30 Lumea ºi noi 13:00 Beneficiar România 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Documentar TVR 116:55 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 17:35 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:15 Calãtorie printre gus-turi18:45 Nimic prea bun pentruun cowboy 19:35 România.ro

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Clubul nevestelorpãrãsite13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Debut la Hollywood17:00 ªtirile Pro TV17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Minciuni adevãrate

10:00 Teleshopping 10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii12:00 Teleshopping 12:30 Regina cumpãrãturilor 13:30 Teleshopping

14:00 Trãsniþii din Queens 15:00 O altã perspectivã17:00 Walker, poliþist texan18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Cãsãtorie din prima22:30 Trãsniþii23:00 Haos

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Pastila Vouã 12:15 Baronii12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Pastila Vouã 15:00 Baronii16:00 Copii contra pãrinþi 17:30 Specialiºti în sãnãtate18:00 Am ales sã fiu român 18:30 ªtiri Naþional TV

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Nuntã cu surprize16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la primavedere22:15 O iubire de-o varã

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 România, acum 20:00 ªtirile B1 21:00 Bunã seara, România 22:30 Actualitatearomâneascã

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Legãturi riscante15:30 Minciuna16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Petrolul -Viktoria Plzen11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Petrolul -Viktoria Plzen12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal Club15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Digi Sport Special

10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Vedete la apã

Tema campanieidin acest anrãspunde ultimeinumãrãtori inverse,prin afirmareaimportanþei încreºterea, protecþia,promovarea ºisusþinerea alimen-taþiei la sân încadrul agendei dupãanul 2015, cuimplicarea cât maimultor grupuri deoameni ºi de vârstecât mai diferite.

Alimentaþia naturalã la sân ºiapoi diversificarea

corectã a alimentaþiei sugaru-lui, pot creºte cu20% ratele desupravieþuire alecopiilor de pânã la5 ani.

Beneficiile alimentaþiei la sân pentru copil:asigurã o creºterefizicã ºi psihicãechilibratã, prote-jeazã copilul deinfecþii microbiene,virotice ºi fungice ºireduce severitateadesfãºurãrii lor, esteuºor digerabil, are

temperaturã optimã,este steril, reduceriscul enterocoliteinecrozante ºi aretinopatiei la pre-maturi, reduce riscul diabetului zaharatde tip I ºi tip II (maiales alãptarea exclu-sivã 6 luni), reduceriscul obezitãþii ºi alhipercoles-terolemiei, previnemalnutriþia, reduceriscul anemieiferiprive, reduceriscul dezvoltãrii lim-fomului, leucemiei,bolii Hodgkin, alebolilor intestinalecronice (boalaCrohn, colitaulceroasã, celiachie)în copilãrie ºi abolilor cardio-vascu-lare din perioada deadult, reduce risculmorþii subite, reduce

riscul alergiei ºi alastmului bronºicdacã alãptareadureazã cel puþin 4luni, favorizeazãdezvoltareamuºchilor feþei, adentiþiei ºi a vorbirii,asigurã o dezvoltarecerebralã, cognitivãºi vizualã optimã,interdependenþareciprocã prinalãptare a mamei ºicopilului, funda-menteazã legãturamamã - copil ºireduce tulburãrileemoþionale ºi deadaptare a copiluluiîn adolescenþã.

În conformitatecu Ordinul MS/MAInr. 380/ 106/2011 privind modi-ficarea art. 1 dinanexa nr. 1 la

Ordinul MinistruluiSãnãtãþii si alMinistruluiAdministratiei ºiInternelor nr. 267/1253/ 2006 pentruaprobarea Normelormetodologice deaplicare a Legii nr.321/ 2001, acor-darea gratuitã de laptepraf pentru copii cuvârste cuprinse între0-12 luni, care nubeneficiazã de laptematern în judeþulHunedoara s-adesfãºurat astfel:

- în anul 2011 aufost eliberate 1264reþete pentru laptepraf, în anul 2012au fost eliberate2257 reþete pentrulapte praf, în anul2013 au fosteliberate 2522reþete pentru laptepraf, iar în anul2014 Semestrul I aufost eliberate 1410reþete pentru lapte praf

Protejarea, promovarea ºisusþinerea alimentaþiei la sâneste un scop vital.

Sãptãmâna Mondialã a Alimentaþiei la Sân 1-7 August

Î n acest an, Organizaþia mondialãpentru promovarea alimentaþiei la

sân are plãcerea sã anunþe sloganul„Sãptãmânii Mondiale a Alimentaþieila Sân” pentru anul 2014 care este:ALIMENTAÞIA LA SÂN: Un punct alvictoriei pentru viaþã!”


VÂNZÃRI Vând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþnegociabil.

Ziariºtiidin Vale,în doliuZ iaristul ªtefan

Nemecsek ne-apãrãsit la, doar, 58 deani. Nãscut în 19 iunie1956, la Vulcan, acesta adecedat în seara zilei de30 iulie 2014, la un spitaldin Timiºoara, în urmaunei boli incurabile.

Scriitorul ºi ziaristul dinValea Jiului a fost absolv-ent al Institutului de MinePetroºani, Facultatea deMaºini ºi Instalaþii Miniere,secþia subingineri seral,specializarea electro-mecanicã tehnologicã, pro-moþia 1980-1981, alFacultãþii de ZiaristicãBucureºti dar ºi al unuimasterat în filosofie-

jurnalism la Facultatea deFilosofie ºi JurnalismBucureºti. A lucrat launitãþile miniere Paroºeni,Vulcan ºi Livezeni, respec-tiv Preparaþia Coroieºti ºi afost colaborator al ziarului„Steagul Roºu” dinPetroºani între anii 1971 ºi 1979, fotoreporter ºiredactor la acelaºi ziar. În martie 1990 editeazãziarul „RealitateaRomâneascã”, transformatmai apoi în „Curierul VãiiJiului”, iar în octombrie1999 ziarul„Zona spe-cialã”, cuapariþie contin-uã pânã înprezent. Înacelaºi timp,cu începere dinanul 1996, arealizat emisiu-ni TV laTeleviziuneaParâng-Petroºani.

Ca scriitor a publicat 18 volume, lucrãri de referinþã pentru judeþulHunedoara. A fost membrual Uniunii ZiariºtilorProfesioniºti din România ºial Ligii Scriitorilor dinRomânia-Filiala judeþuluiHunedoara ºi a iniþiat laVulcan un interesant proiectintitulat „Premiul Cultural -ªtefan Nemecsek” la care auaderat elevi din Lupeni,Râmnicu Vâlcea, Deva sauTurda.

M. M. NISTORNISTOR

Colectivul cotidianului “CronicaVãii JIului” regretã sincer decesulprematur al celui care a fost

NEMECSEK ªTEFAN (58 ani)

vechi jurnalist, cu oprezenþã activã în viaþa culturalã.

Dumnezeu sã-l primeascã înÎmpãrãþia Sa!

În aceste momente de greacumpãnã pricinuite de decesul atâtde timpuriu al jurnalistului

NEMECSEK ªTEFANne alãturãm familiei îndoliate ºi îi trans-

mitem sincere condoleanþe!Dumnezeu sã-l ierte

ºi sã-l odihneascã în pace!Preºedintele Consiliului Judeþean

Hunedoara – Mircea Ioan Moloþ

Asociaþia ziariºtilor profesioniºti dinjudeþul Hunedoara "INFOPRESS DEVA"aduce un ultim omagiu celui care a fost

jurnalistul STEFAN NEMECSEK,

director - editor al publicaþiei "CurierulVãii Jiului", autor a numeroase lucrãri de

specialitate, realizator de emisiuni TV ºi unfoarte bun coleg de breaslã.

Sincere condoleante familiei !Dumnezeu sã-l ierte !

Monika BACIU

Competitorii vorputea astfel sã îºi dez-volte abilitãþile de ori-entare pe tot parcur-sul traseului.

Organizatorii au învedere atragerea unuinumãr de peste 300persoane la activitãþilece se vor organiza înnatura ºi diseminareamesajului cãtre unpublic þintã de peste500.000 persoane,pasionate de activitãþimontane. ComplexulTuristic Cheile Butii,situat la o altitudinede aproximativ900m, în apropiereaCheilor Butii ºi a dru-mului naþional 66Aeste aºezat la PoartaSudicã de intrare înParcul NaþionalRetezat, rezervaþienaturalã a biosferei,una dintre cele maifrumoase arii prote-jate ale Europei. Deaici se poate ajungefoarte uºor ºi lacelãlalt punct sudic deacces în ParculNaþional Retezat –Campusel. Retezatuleste cel mai complexºi mai grandios masivmontan din toate sec-toarele geografice aleCarpaþilor româneºti.

Originalitatea sã con-sta în existenþa unorspectaculoase creºtealpine care depãºesc2000 de m înãlþime ºiun relief sculptural, încare s-au imprimaturmele a douã mariglaciaþii (Riss ºiWürm), fãcîndu-seremarcatã existenþaunei puternice mode-lari climatice, subformã de trepte(Platforma de erozi-une alpinã Borãscu,Raul ªes, Gornovita).Parcul NaþionalRetezat s-a înfiinþat înanul 1935 la iniþiativaprofesoruluiAlexandru Borza,fondatorul GrãdiniiBotanice din Cluj-Napoca. În prezentparcul are statut dearie naturalã protejatãde interes naþional ºiinternaþional, fiindrecunoscut cãRezervaþie a Biosfereidin anul 1979. Princonstituirea ParculuiNaþional Retezat seurmãreºte protecþia ºiconservarea unoreºantioane reprezen-tative pentru spaþiulbiogeografic naþional,cuprinzînd elementenaturale cu valoaredeosebitã sub aspectfizico-geografic, floris-

tic, faunistic, hidro-logic, geologic, pale-ontologic, speologic,pedologic ºi peisagis-tic. Parcul esteRezervaþie a Biosfereiºi cuprinde osuprafaþã de 38.138ha din MasivulRetezat-Godeanu. Îninteriorul sau existãdouãzeci de vîrfuri depeste 2000 m ºipeste 80 de lacuriglaciare, între careLacul Bucura, careeste cel mai mare lacglaciar din þarã.Parcul este renumitpentru diversitateafloristicã ºi faunistica,adãpostind aproape1.190 specii deplante superioare, 90taxoni endemici, 130de plante rare sauvulnerabile, 50 speciimamifere, 168 speciide pãsãri, 9 specii dereptile, 5 specii amfi-bieni.Parcul NaþionalRetezat este masivulîn care gãseºti unrelief tipic glaciar, cuvai, lacuri ºi circuriglaciare, dar ºi cãl-care împînzite dechei, peºteri ºi avene;tot de aici izvorãscmulte legende ºipovesti fascinantedespre flãcãi viteji,domniþe suave,

haiduci cu mila faþãde cei oropsiþi, zmeiînaripaþi ºi ... dinoza-uri pitici.

Aflatã în parteasudicã a ParculuiNaþional Retezat,zona în care vomorganiza activitãþileoferã o panoramãunicã asupra crestelorînalte ale Retezatului,Muntelui Oslea,Parîngului ºi MuntiilorGodeanu, zãreadeschizîndu-se pînãspre MunþiiMehedinþi.

“Prin activitãþilederulate în cadrulproiectului vrem sãatragem atenþiaasupra frumuseþiiacestei zone, denu-mitã ”Retezatul Mic”ºi sã aducem înatenþia persoanelor cepractica turismulactiv, a famililor cedoresc sã se bucurede naturã, un loc cuun farmec aparte, cumultiple trasee turis-tice, de dificultatemedie, cu trasee tem-atice, destinate înspecial copiilor, cu

arii special amenajatepentru practicareaescaladei ºi a orien-tãrii – sportul pãdurii.Modernizarea DN66A faciliteazã dez-voltarea turismului înaceastã zonã, fapt cese observa princreºterea numãruluide turiºti ce strãbat cumijloace auto acesttraseu, dar ºi prinînlesnirea accesuluicãtre diverse punctede interes. În acestcontext, lipsa imple-mentãrii conceptuluide educaþiei ecologicãºi a promovãrii ariilornaturale protejate dinproximitate, face casocietatea sã nu man-ifeste o preocupareadecvatã faþã deaceastã zonã, prob-lemele ºi importantasã. Odatã cucreºterea numãruluide turiºti a crescut ºipericolul generat deturismul neadecvat, înproximitatea ºose-lelor, ori pe margineatraseelor facile fiindobservate uneoridiverse deºeuri, arun-cate de turiºti. Astfeldevine necesarã ointervenþie la niveluleducaþiei cetãþenilor,

prin acþiuni în genulcelor pe care le pro-moveazã acestproiect. Este nevoiede o schimbare înprimul rînd în felul dea gîndi care sãafecteze ulterior felulde a acþiona al oae-nilor”, spun organiza-torii.

Prin acest proiectdorim ca turiºtii cestrãbat cele douãzonã sã înþeleagãrolul pe care-l joacãîn menþinerea unuimediu natural sãnã-tos, pe care trebuiesã-l respecte prinevitarea ”aban-donãrii” deºeurilor înaceastã zonã. Deasemenea, proiectulse adreseazã turiºtilorpasionaþi de drumeþieºi sporturi montane,pe care îi invitãm sãdescopere farmeculunor trasee montaneaparte, în cadrul uneicompetiþii bazate pefair-play.

Concursurile deorientare, escalada,raid montan ºitestarea cunoºtinþelorteoretice se vor costi-tui cã etapa aCampionatului deTurism Sportiv”ªtafeta Munþilor”.

ªtafeta Munþiloreste competiþia deturism sportiv, organi-zatã la nivel naþionalsau internaþional ceare drept scopcrearea cadrului orga-nizatoric ºi com-petiþional în vedereadezvoltãrii unor relaþiidurabile, în baza prin-cipiilor eco-turistice-sportive ºi mediu pro-tective, între ONG-urile de tineret, tur-ism, sport ºi ecologie.

16 Turism Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 August 2014

Turism eco pe crestele RetezatuluiP romovarea turismului, prin metode eco. La

sfîrºitul acestei sptãmâni în Retezatul Mic va avealoc un eveniment dedicat iubitorilor de naturã.Drumeþii Montane s-a nãscut din dorinþa de a promovaºi populariza turismului sportiv ca modalitate eco depetrecere a timpului liber, îmbunãtãþirea cunoºtinþelorparticipanþilor la activitãþi despre biodiversitate printr-o formã ludica - parcurgerea unor trasee turistice /poteci interpretative din masivul Retezatul Mic.

cvj nr. 666 vineri 1 august 2014

Documents