cvj nr. 596, joi 17 aprilie 2014

Noua lege a mineloraprobatã la finele anului

Legea, în funcþie denevoile comunitã-

þilor locale>>> PAGINAA7-A

Parteneriat cu DNApentru respectarea

statutului>>> PAGINAA3-A

Paºtele, împins înmaterialism, dezmãþ

ºi superficial>>> PAGINAA13-A

La Uricani, legionariiºi rãzboiul au

schimbat culoareaouãlor de Paºte

>>> PAGINILE8-9

Din Slatina, la Petroºani

Vom afla câtezone verzi avem

>>> PAGINAA6-A

Datoriile „hoþilor”de apã, recuperate

>>> PAGINAA11-A

Raiul din Parângaºteaptã finanþare

Doar 10% dinsumã au fost alocaþi

în patru ani>>> PAGINAA16-A

Trenuri anulate dinlipsa cãlãtorilor

>>> PAGINAA4-A

Trenul - pericol public!

>>> PAGINAA5-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 596

Joi, 17 Aprilie 2014

Angajãri ºi investiþiila minele viabile

N u vorbim de disponibilizãri, dar vor fi oameni angajaþi la minele din ValeaJiului. În plus, sistemul de unitãþi miniere aflate în structura Diviziei Miniere

vor fi retehnologizate. Aceste promisiuni au fost fãcute de Aurel Niculescu, directorul general interimar al CEH, la Petroºani. Nici un miner care acum lucreazãla minele viabile din Valea Jiului, Lonea, Livezeni, Lupeni sau Vulcan, nu vor fidisponibilizaþi în acest an. Promisiunea a fost fãcutã de directorul general al CEH,Aurel Niculescu într-o conferinþã de presã la Petroºani. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 12-A12-A

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Aprilie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Adriana PAdriana PAAVELVEL([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Aprilie 2014 Actualitate 3

MaximilianGÂNJU

Un raportul prezen-tat de AlianþaNaþionalã aOrganizaþiilorStudenþeºti dinRomânia (ANOSR), aldoilea privind imple-mentarea Statutuluistudentului, a fost real-izat pe baza rãspun-surilor date în perioa-da ianuarie - februarie2014 de reprezen-tanþii organizaþiilorstudenþeºti membresau partenere ANOSRdin 30 de universitãþipublice ºi private,printre acestea aflân-

du-se ºi Universitateadin Petroºani.

În Statutul studentu-lui, aratã ANORS,este specificat faptulcã studenþii pot bene-ficia de burse socialecare sã acopere chel-tuielile minime de

cazare ºi masã, bursecare sã poatã sã secumuleze cu alte tipuride burse, acordate pecriterii de merit. Cutoate acestea, în 57%dintre universitãþiinclusiv cea dinPetroºani, bursele

sociale nu se potcumula cu toate cele-lalte tipuri de bursebazate pe merit/per-formanþã, deºi inclusivLegea EducaþieiNaþionale. În plus, totla centrul dinPetroºani dar ºi din

alte oraºe, studenþiicu dizabilitãþi audreptul de a li seasigura cãi de accesºi condiþiile necesaredesfãºurãrii normalea activitãþilor acade-mice, sociale ºi cul-turale, conform arti-colului 10 din statut,însã, în peste jumã-tate (59%) dintreuniversitãþi acestdrept nu este

respectat. Nici la transportul

în comun lucrurile nustau bine dat fiind fap-

tul cã reducerile ºi gra-tuitãþile de care stu-denþii pot beneficia decel puþin 50% pentrutransportul local încomun, nu se aplicãtuturor deºi Legeaeducaþiei prevedeacest lucru.

T axe percepute

studenþilor

Studenþii din cen-trele de învãþãmântdin þarã plãtesc pentrueliberarea unor docu-mente chiar dacã elesunt gratuite prin lege.Astfel, la Petroºani,studenþii plãtesc pen-tru eliberarea adever-inþelor privind situaþiaºcolarã/foaia matri-colã; pentru eliberarea

diplomelor de licenþã,master ºi doctor.

În raport suntmenþionate ºi reco-mandãrile ANOSRprivind implementareaStatutului studentului.Astfel, ANOSR reco-mandã, în primulrând, "adoptarea deurgenþã a statutului lanivelul universitãþii, lapropunerea stu-denþilor, în cazul încare documentul nu afost încã adoptat darºi sancþionareacadrelor didactice carenu respectã statutul ºiincluderea prevederilormenþionate în Statutulstudentului în regula-mentele interne.Studenþii vor ºi caMinisterul Educaþiei sãîncheie un parteneriatcu Direcþia GeneralãAnticorupþie, în ved-erea respectãriiStatutului studentului.

MaximilianGÂNJU

Cei doi tineri aucerut arest la domicil-iu, însã judecãtorii dela Petroºani le-aurespins cererea.Adolescenþii au atacatdecizia ºi au fãcut con-testaþie la TribunalulHunedoara, însã n-auavut parte de maimultã clemenþã ºi vorrãmâne în penitenciar.Preºedintele deºedinþã de laTribunalul Hunedoaraa respins ambele con-testaþii formulate deNicuºor DorinelPãduraru ºi AndreiSamuil Pepelean canefundat ºi i-a obligatpe fiecare la platacheltuielilor judiciarecãtre stat.

În acest dosar suntcercetaþi trei ado-lescenþi din Petrila,însã doar doi dintre eisunt arestaþi preventiv,dupã ce au abuzat de

o fetiþã de 13 ani laun chef, iar al treileaeste cercetat pentrutentativã de viol.Nicuºor DorinelPãduraru ºi AndreiSamuil Pepelean au

abuzat de o minorã laun chef þinut într-unapartament dinPetrila.

Fata a consumatbãuturi alcooliceîmpreunã cupetrecãreþii, s-aameþit, iar, la unmoment dat, cei doiau dus-o într-o altãîncãpere ºi, profitândde starea ei, au violat-o.

Oamenii legii,

sesizaþi de mama fetei,au intrat pe fir, i-auidentificat pe autoriiviolului, iar mai apoi i-au ridicat tot dinapartamentul de undea avut loc petrecerea.

MaximilianGÂNJU

Chiar dacã încã nuera miezul zilei, ºofer-ul era aproape decomã alcoolicã ºi afost dus la spital pen-tru recoltarea deprobe de sânge. ”La

data de 15.04.2014,în jurul orei 11:30,poliþiºtii BirouluiRutier Petroºani audepistat în trafic unbãrbat în vârstã de 47de ani, din oraºulHaþeg, care con-ducea un autoturismpe DN 66, la km

136+400 m, deºiconsumase bãuturialcoolice, în urmatestãrii cu aparatuletilotest rezultând oconcentraþie de 1,40mg/l, alcool pur înaerul expirat”, aratãpurtãtorul de cuvântal IPj Hunedoara,subcomisar BogdanNiþu. Bãrbatului i-afost întocmit dosar decercetare penalã pen-tru conducerea unuiautovehicul sub influ-enþa bãuturilor alcoo-lice ºi a rãmas ºi fãrãdreptul de a conduce.

Parteneriat cu DNA pentru respectarea statutului

A NOSR invocã nereguli la mai multe universitãþidin þarã, iar instituþia de învãþãmînt superior din

Valea Jiului este printre cele 30 de centre unde studenþilor li se percep taxe care nu sunt legale. Esteadevãrat cã Universitatea din Petroºani are problememinore faþã de alte centre, însã ele trebuie rezolvatespun studenþii.

ªofer aproape în comã alcoolicã,prins de poliþiºtii din Petroºani

U n bãrbat de 47 de ani dinHaþeg a fost prins bãut la

volan de poliþiºtii din cadrulServiciului Rutier al PoliþieiPetroºani, însã dupã ce a fost pussã sufle în fiolã, aproape cã a dataparatul peste cap.

Violatorii fac sãrbãtorile dupã gratii

C ei doi tineri de 18 ºi 19 ani,din Petrila, care au violat, în

ianuarie, o minorã de 13 ani dinlocalitate, dupã ce fata s-a îmbãtatla un chef, rãmân dupã gratii ºi peperioada sãrbãtorilor pascale.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Aprilie 20144 Actualitate

DianaMITRACHE

Cei mai mulþilocuitori ai Vãii Jiuluivor sta acasã, sau auales un alt mijloc de

transport de sãrbãtori,iar staþia CFR dinPetroºani va fi maigoalã ca niciodatã.Asta ne spun acumresponsabilii staþieiCFR Cãlãtori, care

recunosc cã au tot maipuþine solicitãri ºi cãaproape toate trenurilesunt anulate pe perioa-da sãrbãtorilor, ca sãnu circule goale. „Înperioada sãrbãtorilorde Paºti o sã avemanulate urmãtoareletrenuri: InterRegio,care circulã de laBucureºti pentru ClujNapoca, va fi anulat îndata de 19 aprilie. Îndata de 20, vor fi anu-late trenurile 2701, dela Petroºani la Deva,2023 pe relaþia

Petroºani –Târgu Jiu,trenul 2080 Petroºani-Târgu Jiu, 2023Târgu Jiu – Petroºaniºi 2087 de la TârguJiu la Petroºani.

Asta pentru cã încontinuare înregistrãmo scãdere a traficuluide cãlãtori pe aceastãrelaþie, prin urmereSNCFR Cãlãtori a luathotãrârea de a anulatrenurile”, a precizatIoan Aonofriesei, ºeful

Staþiei CFR C[l[tori dela Petroºani.

Aºadar, cei care vorsã plece din Petroºaniîn aceste zile trenurile

sã ia un alt mijloc detransport, pentru cãtrenurile îºi vor reluatraseul abia dupã sãr-bãtori.

Mircea NISTOR

Celelalte sunt pro-gramate în 20 ºi 21aprilie (prima ºi adoua zi de Paºte), 1Mai (Ziua Muncii),prima ºi a doua zi deRusalii (8 ºi 9 iunie),Adormirea MaiciiDomnului (15 august),Sfântul Andrei (30noiembrie), 1Decembrie (Ziua

Naþionalã aRomâniei), prima ºi adoua zi de Crãciun(25 ºi 26 decembrie).Dintre acestea, 7 vorcãdea în timpul sãp-tãmânii normale delucru ºi 3 în zilele desâmbãtã ºi duminicã.În parantezã fie spus,angajatorii care nu-ºicompenseazã angajaþiicu timp liber sau spor,indicat de legislaþia

muncii, pot primiamenzi cuprinse între5.000 ºi 10.000 delei.

Deoarece, în acestan, Ziua Internaþionalãa Muncii “cade” într-ozi de joi a fostdeclaratã drept“liberã” ºi ziua de 2mai. Deci, vom aveaparte de o nouã mini-vacanþã dupã cea dePaºte.

De anul viitor, însã,românii ar putea aveaalte 2 zile libere. Estevorba despre ZiuaEroilor (Ziua ÎnãlþãriiDomnului, celebratã încea de-a 40-a zi dupãPaºte) ºi ZiuaPrincipatelor Române(24 ianuarie).

DianaMITRACHE

Cei mai mulþioameni care pleacãdin Valea Jiului înperioada sãrbãtorilorau ales autocarul. Maimulte maºini îºi reiautraseele obiºnuite înaceastã perioadã.Asta ºi datoritã faptu-lui cã traficul înDefileul Jiului nu maieste oprit pe perioadazilei, ci doarrestricþionat în zonelesemaforizate.„Majoritatea traseelors-au suplimentat ºi

spre Timiºoara, Clujºi Bucureºti. Curselevin la 11:40, 12:00,15,00 ºi pânã seara,în continuare”, a spusAdrian Popa, ºefulautogãrii din

Petroºani. Orarul de

funcþionare al auto-carelor este acelaºi cucel de dinainteainstalãrii restricþiilorde circulaþie dindefileu, iar dacã vor fisolicitãri, vor veni ºi

curse suplimentare.Totul depinde de cãlã-torii care vor pleca dePaºte din Vestul þãriispre Sud, sau inversºi vor tranzita ValeaJiului.

Mircea NISTOR

“Este vorbadespre o acþiune dereparaþii curente deîntreþinere astrãzilor.

Am început înColonie ºi peviaduct, urmând sãmergem în toatezonele unde avem

probleme legate dedrumuri, în special

pe centura municipiului”, adeclarat TiberiuIacob – Ridzi, pri-marul municipiuluiPetroºani. Sumelenecesare reabilitãriiinfrastructurii rutiereºi stradale provin dela bugetul local.

Trenuri anulate din lipsa cãlãtorilor

C ãlãtoria cu trenul nu mai estela modã, iar prea puþini cãlã-

tori mai pleacã pe calea feratã îndiverse destinaþii. Spre exemplu,acum, în perioada sãrbãtorilor, garadin Petroºani va fi mai mult goalã,pentru cã mai multe trenuri vor fianuale din lipsã de cãlãtori.

Curse cu autocarul, suplimentate

D acã nimeni nu mai vrea sãcãlãtoreascã cu trenul, atun-

ci aflaþi cã autocarul este un mijlocde transport solicitat mai mult înaceastã perioadã. Mai multe cursevor circula acum de sãrbãtori, maiales cã vor fi ridicate ºi restricþiileîn Defileul Jiului.

R omânii vor avea parte de câtevazile libere cu ocazia sãrbãtorii

Paºtelui. Astfel, vom fi liberi sâmbãtã,duminicã ºi luni (19, 20 ºi 21 aprilie).În acest an, românii au (în total) 13zile libere, potrivit Codului Muncii.Douã dintre acestea, deja s-au dus,respectiv 1 ºi 2 ianuarie.

Au început asfaltãrile

Mini-vacanþã “pascalã”

Î n Petroºani, au demaratlucrãrile de asfaltare ºi moder-

nizare a drumurilor. Pentru începutsunt vizate o serie de strãzi dincartierul Colonie dar ºi viaductul dela intrarea în cartierul Aeroport.

Adriana PAVEL

Potrivit reprezen-tantilor ComisariatuluiJudetean pentruProtectiaConsumatorilor,zeci de oamenidin tot tot judeþulse afla in procescu bancile, carele-au perceputabuziv comisioanesau le-au calculategresit sumele debani pe care aces-tia le datorau.

În anuo 2010,Ordonanþa cred-

itelor le-a permisromânilor sã depunãplângeri la ProtecþiaConsumatorilor sau sãcheme în instanþãbãncile, din cauza

clauzelor abuzive dincontracte. Legea nu s-a aplicat decât câtevaluni celor care aveaucredite în derulare,fiind ulterior modifi-catã în Parlament.Bãncile sunt astfelobligate sã remediezedeficienþele din con-tracte ºi, în unelecazuri, sã plãteascãdespãgubiri împrumu-taþilor. “În ultimaperioadã am primit

numeroase reclamaþiiprivind clauze abuziveîn sistemul bancar ºinon bancar. Spreexemplu, în privinþacontractului cu o anu-mitã bancã din judeþulHunedoara, cetãþeanulcontestã calculul anu-mitor sume ºi comi-sioane care au fostaplicate. Acele comi-sioane de riscuri care

se percep în contin-uare de cãtre uneleunitãþi bancare ºi caresunt ilegale în accepþi-unea Ordonanþei deGuvern numãrul 50din 2010”, a declaratsurse din cadrulC.J.P.C. Hunedoara.

Din fericire, au exis-tat câþiva hunedorenicare au ºi avut norocºi au câºtigat în

instanþã lupta cu sis-temul bancar, iarsumele de bani perce-pute abuziv de cãtrebãnci le-au fost restitu-ite. Comisarii dincadrul ProtecþieiConsumatorilor con-tinuã sã efectuezecontroale ºi verificãriîn acest domeniu,pentru ca sesizãrile setot înregistreazã.


DianaMITRACHE

Numai în Petroºani,de-a lungul liniilor decale feratã sunt zecide cruci ce stau mãr-turie evenimentelorabsolut oripilante înurma cãrora tot atât

de mulþi oameni aupierit sub roþile trenu-lui. ªi dacã în cazulsinucigaºilor estepuþin probabil cã s-arfi putut face ceva, nula fel stau lucrurile încazul celor care aufost accidentaþi dinneatenþia lor.

Din loc în loc, gar-dul a dispãrut ºioricine vrea sã treacãeste liber. Pericoluleste extrem de mareºi asta în condiþiile încare peste linii trec ºicopii, iar calea feratãeste plinã de curbe dedupã care poateapãrea oricând trenul.Nimeni nu ia mãsuri,ca mãcar niºele dingard sã fie mai puþine,iar edilii locali aruncãvina la CFR.

„În ceeace priveºtegardul care delimiteazã DN 66 decalea feratã, pe zonade la sensul giratoriucu avionul înspreAeroport, nu reprez-intã proprietateamunicipiului

Petroºani, deci nunouã, ci aparþine deCFR ºli, ca urmarerefacerea lui revinelor”, a spus DanielViºan, ºefulServiciului Public deAdministrare aDomeniului Public ºiPrivat din Petroºani.

Cei de la CFR nicinu au vrut sã îºi spunãpãrerea, asta deºi tot

angajaþii de pe trensunt cei care au desuferit.

De multe ori, con-

ductorii de tren suntpur ºi simplu ºocaþi deceea ce li se întâmplãîn momentul în careîºi dau seama cã nupot opri trenul pentrua salva un om, iar ceicare trec peste liniiabia dacã se asigurãcã nu vãd nici untren. Asta deºi dincauza terasamentuluicu pietre se potîntâmpla oricând acci-dente nedorite.

Bãnci reclamate la OPC

N u de puþine ori spunem caorice ar fi, numai imprumu-

turi la banci sa nu facem. Acestlucru ar fi ideal, insa, in zilele noas-tre este destul de dificil saachizitionezi o casa sau o masinafara a apela la institutiile bancare.

Trenul - pericol public!

N u mai puþin de 3 oameni ºi-aupus capãt zilelor ºi au ales sã

sfârºeascã pe calea feratã, în ultimelezile, iar unul este din Petroºani.Nimeni nu poate face nimic ºi, dacãîn cazul sinucigaºilor nici nu se preapoate interveni, în cazul celor caretrec peste linii fãrã sã se asigure, nuse face nici atât. Edilii locali zic cã etreaba CFR-ului, iar cei de la CFRrefuzã sã comenteze.

Monika BACIU

Potrivit legilor învigoare fiecare unitateadministrativ-teritorialãtrebuie sã inventariezespaþiile verzi, astfelîncât fiecare locuitor sãbeneficieze de astfel dezone. S.C. PRIMULMERIDIAN S.R.L. dinSlatina judeþul Olt vatrebui sã realizezeinventarierea tuturor

spaþiilor verzi dinmunicipiul Petroºanicontra sumei de 173de mii de lei.

”Acest lucru esteprevãzut de legislaþia în

vigoare, este vorba deLegea 24/2007 carereglementeazã zoneleverzi aflate în intravi-lanul localitãþilor. Acestlucru îl realizãm acum

ºi noi, amdepãºit faza dedepunere aofertelor, acumsuntem înevaluare. Celcare va câºtigaaceastã lici-taþie va trebuisã inventariezetoate zoneleverzi aflate înintravilanulmunicipiuluiPetroºanirespectiv pe osuprafaþã de2625 dehectare câtconsiderãmnoi cã esteintravilan.Aceastãsuprafaþãurmeazã sã

se împartã pe numãrulde locuitori ai municip-iului Petroºani ºi noiam dori ca un intervalunde ar trebui sã neîncadrãm sã fie de 27metri pãtraþi pe cap delocuitor”, a declarat, laînceputul anului,viceprimarul municipiu-lui Petroºani, DorinaNiþã.

Scopul inventarieriizonelor verzi este unulbine stabilit. Odatãidentificate acestespaþii acestea nu vorputea fi folosite pentrua se construi anumiteedificii.

”Scopul pentru carese realizeazã o astfelde identificare este dea preveni sã se con-struiascã de diverseimobile, construcþiiafectând astfel zonaverde. Existã o oare-care contradicþie pen-tru cã progresul pre-supune sã construieºti,iar acest lucru se facede cele mai multe orinu pe clãdiri existenteci afectând zonele verzitocmai de aceeea este

nevoie sã vedem cumstãm pentru cã atuncicând vom decide cãanumite zone suntspaþii verzi, pe acestezone nu se va maiputea interveni pentrua da avize pentru a serealiza alte construcþii”,a mai spus sursa citatã.

Evidenþa spaþiilorverzi are drept scoporganizarea folosiriiraþionale a acestora, aregenerãrii ºi protecþieilor eficiente, cuexercitarea controluluisistematic al schim-bãrilor cantitative ºicalitative. Importanþaacestui proiect derivãdin necesitatea creãriiunui sistem de man-agement al spaþiilorverzi ºi a spciilor dearbori existenþi înmunicipiul Petroºanipentru o mai bunã gestionare apotenþialului acestora,cu implicaþii atâtasupra echilibrului eco-logic cât ºi asupra sigu-ranþei calitãþii vieþiilocuitorilor municipiului.


Adriana PAVEL

Pe când în pieþe ºi târ-guri, comercianþii ºi-aufãcut apariþia sãptãmânaasta, sperând sã vândãmãcar jumãtate din canti-tatea pe care o au, ceimai moderni,care au alescãi mai neconvenþionalede comerþ, au vândutdeja mare parte dinmarfã.

Cumpãrãtori se gãs-esc, mai ales cã uniivânzãtorii garanteazãtãiatul, tranºatul ºi chiartransportul. Cronica VãiiJiului a studiat câteva dinacest anunþuri ºi chiar astat de vorbã cu câþivanegustori de miei.

„Dacã îl vreþi viu, kilo-

gramul vã costã 13 lei.Dacã îl doriþi sacrificat,atunci mai urcãm preþul,dar vã oferim bonustranºatul ºi transportul”,ne-a spus un vânzãtor dinzona Brad. Ajungem laun alt comerciant mod-ern ºi aflam, la fel, cãpânã sã ajungem noidupã miel, omul se ocupã

deja de tot. “Mã sunaþi înainte, eu

tai mielul, îl tranºez ºi vãaºtept la ºosea, gatapregãtit”, a spus acesta.Mai cãutãm un alt comer-ciant pe internet, iarurmãtorul pe listã este totdin judeþ, zona Haþeg. Elne spune cã a vândut

deja peste 100 decapete, iar acum nu preamai are ce vinde.Concluzia este aºadar cãciobanii mai moderni,care îºi vând mieii aºa,sunt mult mai câºtigaþidecât cei care vin înpieþe, iar preþurile, înambele cazuri, sunt camla fel.

Din Slatina, la Petroºani

Vom afla câte zone verzi avemO societate din Slatina va inven-

taria zonele verzi dinmunicipiul Petroºani. Câþi copaci,de ce fel, de ce vârstã ºi câte zoneverzi avem? La aceastã intrebarevor gãsi rãspunsul cei de laPrimãria municipiului Petroºanicare au lansat un proiect careprevede inventarierea copacilor ºi azonelor verzi de pe raza localitãþii.

Ciobanii hunedoreni îºi vând mieii pe internet

P entru cei mai ocupaþi dintre noiexistã o soluþie la îndemânã de a

avea bucate tradiþionale pe masã, astafãrã efortul de a merge la cumpãrãturi.Tot mai mulþi ciobani ºi vânzãtori demiei, chiar ºi din judeþul nostru ºi-aupostat anunþurile pe internet încã de laînceputul lunii, iar aºa nu duc lipsã delocde cumpãrãtori.

Monika BACIU

“Am închis 550 demine în ultimii ani dincauza ineficienþeloreconomice ºitehnologiilor învechite,dar tehnologiile auavansat ºi existã mulþiinvestitori care vor sãinvesteascã în acestdomeniu. Noua lege aminelor va prevedea ºiredeschiderea unormine. Credem cãnoua lege trebuieaprobatã de urgenþã,pentru cã multeresurse ale Românieisunt în mine închise,halde de steril ºi iazuride decantare”, adeclarat, potrivitMoney.ro, SorinGãman, directorulgeneral al DGRM.

Potrivit acestuia,vor fi incluse în noulact normativ ºi o seriede rezerve strategice,care vor avea unregim special. Gãmana mai spus cã noualege a mineritului arputea fi aprobatã sprefinele acestui an, în adoua sesiune aParlamentului.

ConformMonitorului Oficial dinanul 2007, in ValeaJiului au fost inchise20 de unitati miniere.Totul s-a petrecut indecursul a 65 de ani.Mai exact prima uni-tate miniera inchisa afost Mina Rafael dinLupeni in anul 1941.Cea mai recentainchidere dateaza dinanul 2006. In urmacu 6 ani a fost sus-pendata activitateaMinei Barbateni dinLupeni. Conformaceluiasi document, s-

au alocat diferite sumepentru inchiderea siconservarea acestorperimetre miniere.Astfel, statul roman acheltuit peste 70 demilioane de lei pentruinchiderea si conser-varea perimetrelorminiere care au fostinchise in decursultimpului. Mai exact aufost cheltuiti76.032.621 de leipentru inchidereaminelor.

3 mine închise pînã

în 2018

Statul roman inten-tioneaza sa mai inchi-da trei unitati minierepana in anul 2018.Astfel, cele trei minecare vor fi inchisepana la data stabilitade comun acord cuComisia Europeanasunt Petrila, Parosenisi Uricani. Pentruinchiderea celor treiunitati miniereComisia Europeanaacorda un ajutor invaloare totala de 1,17miliarde de lei. Pentruacest an au fost alo-cati 213,085 milioanede lei. Pana la fineleacestei perioade vormai fi disponibilizati 3300 de mineri, iarpentru acest an tre-buie disponibilizati200 de ortaci.

Sute de obiectiveminiere inchise lanivel de tara.Conform unui docu-ment al MinisteruluiEconomiei, din anul1998 si pana inprezent au fost inchisesute de perimetreminiere. Mai exact

este vorba de 556 deobiective miniere.

“In cadrul progra-mului de restructurarea sectorului minier dinRomania, incepand cuanul 1998 s-a trecutla conservarea siinchiderea minelor sicarierelor consideratea fi nerentabile.Pentru inchidereadefinitiva, conser-varea, ecologizarea simonitorizareapostinchidere aminelor si carierelorau fost aprobate 11hotarari aleGuvernului cu un totalde 556 de obiectiveminiere”, se arata indocumentulMinisteruluiEconomiei.

Banii necesari pen-tru aceste operatii deinchidere au fost alo-cati de la bugetul destat. astfel, statul punelacatul pe industriaminiera din intreagatara.

D e la andezitla ape

minerale ºi aur

România este oþarã bogatã. Aceastaare nenumãrateresurse minerale.Potrivit datelor de laAgenþia Naþionalãpentru ResurseMinerale, judeþulHunedoara este unuldin cele mai bogate înceea ce priveºteresursele din subsol. Înultimii doi ani,exploatarea resurselorminerale din subsolulRomâniei a devenitunul dintre cele maiimportante subiectede pe agenda publicã,

mai ales în toamnaanului trecut când uncetãþean rus de 42 deani a fost prins în 19octombrie peAeroportulInternaþional "HenriCoandã" Otopeni întimp ce încerca sãpãrãseascã Româniaavând asupra sa docu-mente ºi hãrþi geolog-ice emise de autoritãþiale statului român, ºiculminând zilele aces-tea cu protesteleîmpotriva exploatãriide la Roºia Montanã.Pe teritoriul judeþeleHunedoara, Bihor ºiCluj se gãsesc celemai multe resurseminerale.

Judeþul Hunedoaradeþine de la andezitpânã la ape minerale.Judeþul Hunedoaraeste bogat în resurseminerale. Aici seextrag minereuri auro-argentifere, cãrbuni (înspecial huila, în ValeaJiului). Alte industriibine reprezentate suntcele contructoare demaºini, chimice, aenergiei electrice, demobila, a materialelorde construcþie. Tot aicise gãsesc staþiunile cuape termale de laGeoagiu ºi Cãlan.România este cunos-cutã ca o þarã cu unpotenþial deosebit îndomeniul resurselorminerale, în specialpetrol, gaze naturale,sare, aur, argint ºi met-

ale neferoase. Dinpunct de vedere istoric,industria minera dinRomânia s-a aflat dese-ori în avanposturiledezvoltãrii acesteiindustrii în Europa,

oferind metode noi deidentificare ºi evaluarea diverselor tipuri dedepozite, metode cares-au dovedit ulterior deo importanþã majorã înîntreaga lume.


Noua lege a minelor aprobatã la finele anului

Legea, în funcþie de nevoile comunitãþilor localeN oua lege a minelor, în funcþie de nevoile comu-

nitãþilor locale. Directorul adjunct al DirecþieiGenerale de Resurse Minerale din cadrul MinisteruluiEconomiei spune cã noua lege a minelor va fi elaboratãîn funcþie de nevoile comunitãþilor locale. Sorin Gãmana precizat cã în ultimii ani au fost închise peste 500 demine, iar noua lege a minelor prevede redeschidereaacestor perimetre.

Multe lucrurineºtiute de ceimulþi, modul de atrãi ºi de a se manifesta al localnicilor dinValea Jiului au fost lãsatemoºtenire prin câteva cãrþi extremde valoroase ale luiPetre Gh. Fãgaº,din Uricani,Dumitru Gãlãþan-Jieþ ºi Ioan DanBãlan&ElisabetaBogãþan, dinPetrila.

Un capitol

captivant despre istoriaºi ”pãtimirile” ouãlelorroºii aratã cum evenimentele istorice ºi-au pus amprenta ºi înobiceiurile de Paºte.

În capitolul ”Ouãle dePaºti”, dintr-o cartecompletã, care esteesenþa celorlalte peaceeaºi temã, graþie

omului Emil Pãrãu, ”Momârlanii– tradiþii, credinþe, obiceiuri”, autori IoanDan Bãlan& ElisabetaBogãþan aflãm obiceiuri captivante.

”În Valea Jiului, dincele mai vechi timpuriºi pânã în vremuri mai

recente, ouãle dePaºti nu se vopseaudecât în culoarearoºie. Diversificareacoloritului ouãlor afost determinatã deevenimente social-politice, aºa cumexemplificã PetreGh. Fãgaº,(Uricani), care sub-liniazã rãdãcinileprecreºtine ale aces-tui obicei.

..Culoarea roºieeste culoarea ZeuluiMarte, zeul rãzboiu-lui la romani, cãruiaîi aduceau ca jertfãouã înroºite în

sânge. Tot la fel,popoarele slave aduceauzeului rãzboiului Perum,ca ofrandã, ouã roºii. Nu ºtim dacã strãmoºiinoºtri daci vor fi avutsau nu acest ceremonial,dar faþã de o atât demare arie de rãspândirea ritualisticii ouãlor roºii,biserica neavând încotroa adoptat obiceiul ouãlorroºii, creând chiar ºi olegendã adecvatã.

Din cele mai vechitimpuri ºi pânã în preaj-ma celui de-al doilearãzboi mondial, laUricani nu se vopseauouãle de Paºti decât înculoarea roºie obþinutã

din fierberea rãdãciniiunei plante numitãroibã.

Ascensiunea miºcãriilegionare a scos modaouãlor verzi practicatã

de legionari ºi simpati-zanþii lor. Apoi,declanºarea rãzboiului înrãsãrit a creatautoritãþilor impresia cãouãle roºii ar fi oînclinare de simpatiespre comunism. Aºa cãoamenii, ca sã nu aibãbuclucuri, au adoptatpolicromia ouãlor dePaºti întrucât aici nimeninu ºtia a încondeiaouã(...)”

În partea esticã a VãiiJiului ouãle se vopseau,

ºi foarte mulþi o fac ºiastãzi, cu frunze deceapã care dã culorearoºu spre maro, sau peouã se aplicã frunzeverzi de diferite formeapoi se învelesc într-oþesãturã subþire, dupãcare se scufundã învopsea. La îndepãrtareafrunzelor ºi þesãturiiouãle poartã amprentaacestora(...)

”Apariþia frecventã aoului, în special a ouluicolorat, în ceremoni-alurile antice de înnoirea timpului se bazeazã pe concepþiile lorcosmogonice care comparau Universul cuoul generator de viaþã(...) imaginea arhetipalãa oului preluatã, ulterior,ºi de creºtinism: oul, colorat ºi împodobit,este simbolulMântuitorului, carepãrãseºte mormântul ºise întoarce la viaþã, precum puiul de gãinãieºit din gãoace.

La început ouãle sevopseau cu plante îngalben – culoareaSoarelui pe boltaCerului, ºi în roºi –culoarea discului solar laRãsãrit ºi Apus...

Pentru a juca rolul de substitut ritual al personajului sacru, ouleste ales la MiezulPãresimilor, ziua demiercuri din mijloculSãptãmânii Mari, estegãtit (colorat ºi încon-deiat), pentru a fi ucis,prin lovire violentã încap (ciocnirea ouãlor) ºimâncat sacramental înziua de Paºte. Prin acestscenariu ritual, cei vechicredeau cã timpul ºispaþiul înconjurãtormoare ºi renaºte anual,împreunã cu divinitateaadoratã”.

IleanaIleanaFIÞULESCUFIÞULESCU

D in lipsa detimp a mem-

brilor familiei sau aprietenilor de a însoþipe nevãzãtori, aceºtiarãmân izolaþi faptcare îi degradeazãpsihic ºi fizic. Unproiect de lege, care atrecut de CameraDeputaþilor le sare înajutor ºi prevede caobligatorie dez-voltarea de serviciide ”asistenþã vie”-câini ghizi. Aceastãlege va dezvolta oaltã piaþã, cea adresajurui special.

Camera Deputaþilora adoptat, marþi, unproiect de lege careaduce îmbunãtãþiri substanþiale legiiprivind protecþia ºi promovarea drepturilorpersoanelor cu handi-cap. Acest proiectprevede cã pentru persoanele nevãzãtoaretrebuie sã se lãrgeascã

aria serviciilor ºi ainstrodus asistenþa vie,respectiv sã aibã dreptghizi câini dresaþi.

Acest proiect intro-duce în vechea legeprevederea potrivitcãreia este obligatorie”dezvoltarea de serviciide asistenþã vie ºi alteforme sau servicii deasistenþã adecvatã ahandicapului”.

Iniþiatorii proiectuluiau motivat de ce suntnecesare aceste schim-bãri precizând cã ”asis-

tenþa vie” înseamnã”câinele ghid” careînsoþeºte o persoanã cuhandicap grav devedere, iar câinii auacces liber ºi gratuit întoate locurile publice ºimijloacele de transportîn comun.

”Cãinii ghizi sunt ceicare prin dresaj dobân-desc anumite abilitãþireale pentru a-ºi ajutastãpânii în menþinereadirecþiei, oprirea latoate schimbãrile careau loc pe traseu, inclu-

siv curbe, treceri depietoni ºi trepte, igno-rarea lucrurilor care lepot distrage atenþia,precum ºi alte animale,oameni, diverse sunetesau mirosuri,menþinerea unui pasmoderat, evitareaobstacolelor” – se aratãîn expunerea demotive.

La sfârºitul anului2012, în Româniaexistau 697.000 depersoane cu handicap,din care 110.000 eraupersoane cu handicapde vedere.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Aprilie 20148 Actualitate Actualitate 9

Î n ultimele zile tot maimulþi sunt vârstnicii

care se împrumutã de laCAR-ul AsociaþieiPensionarilor pentruAjutor de Deces ºi AjutorReciproc din Petroºani.Mulþi dintre ei recurg laîmprumuturi pentru a aveace pune pe masa de Paºte,în timp ce alþii au nevoiede bani pentru operaþii.

Numai în acest an, valoareaîmprumuturilor contractate adepãºit (pe întreaga Vale aJiului) suma de 7,5 miliarde delei vechi. “Încã de la sfârºitullunii martie au început sãcreascã cererile pentru acor-darea de împrumuturi, nu puþinifiind cei care fac acest pas pen-tru a avea o masã ceva maibogatã de Paºte. Cele maimulte împrumuturi acordatesunt de 250 de lei dar sunt ºicazuri în care am dat chiar ºicâteva zeci de milioane de lei.Asta, în cazul celor care aveaunevoie urgentã de bani în vede-rea efectuãrii unei operaþii”, auprecizat reprezentanþii CAR-uluide la asociaþia pensionarilor dinPetroºani.

Numai în Petroºani, în acestmoment, asociaþia pensionarilorare aproape 5.000 de membri.Din pãcate, însã, numãrul acestora scade pe zi ce trece.Asta, în condiþiile în care mediadeceselor înregistrate în ultimultimp este de 5 pe zi.

MirMircea cea NISTORNISTOR

La Uricani, legionarii ºi rãzboiul au schimbat culoarea ouãlor de PaºteL a Uricani, multã vreme ouãle de

Paºte au fost vopsite numai în roºupânã la miºcarea legionarã care luaseamplore. Culoarea ouãlor s-a schimbat înverde pentru ca mai apoi culoarea roºie aacestora sã fie consideratã simpatie pentrucomuniºti ceea ce pentru acea vreme, cândse declanºase rãzboiul în Rãsãrit, nu erabine. Ca urmare, uricãnenii au vopsit ouãîn toate culorile pentru a nu avea necazuri.

ªi orbii noºtri vor avea partede asistenþa vie – câinele ghid

Se împrumutã pentru Paºte

Adriana PAVEL

“Sperãm ca de dataaceasta sã nedefinitivezetabelul, pen-tru cã s-aurezolvat toatecontestaþilela Curtea deApel ºi nu armai fi nici unmotiv deamânare.

Pânã atunci, noi lucrãmla planul de redresare ca sãfie gata, poate ni-l

aprobã”, ne-a declaratNicolae Dunca, pri-marul OraºuluiAninoasa.

Întârzierea defini-tivãrii listei de creanþeaduce tot mai multeamânãri care nu facaltceva decât sãmenþinã oraºul înstarea de insolvenþã.

Aninoasa este primalocalitate din România care

ºi-a declarat insolvenþa,dupã ce a ajuns aproape înimposibilitate defuncþionare din cauza

datoriilor foarte mari. De atunci, însã, douã

localitãþi din þarã au maifãcut acest lucru.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Monika BACIU

Amplasamentul obiec-tivului permite realizareaunei construcþii care sãsatisfacã toate cerinþeletemei ºi anume constru-irea bazei de echitaþie sãasigure încã din faza deproiectare prin caracteris-ticile constructive nivel deconfort pentru eventualiiamatori de echitaþie.

Se propune realizarea

unei clãdiri cu funcþiunepentru depozitare, grup

sanitar, spaþiu de recepþieºi alte spaþii destinateclienþilor ºi nu numai.

Î ncã un centruexclusivist

La nivelul judeþului maiexistã un centru de echi-taþie. Acesta este amplasatîn incinta unui conacexclusivist din judeþ.Centrul detine si un manej

cu noctur-na.

Maimult, peri-odic, înlocaþiarespectivãse orga-nizeazapentru tur-isti demon-stratii desarituri cucalul pesteobstacole.

O lecþie de echitaþie de 40de minute, pentru un adultcostã 60 de lei în timp cepentru minori este 50 delei.

O plimbare în naturãtimp de o orã costã 80 delei pentru un adult, iarpentru grupurile care maxi-mum cinci personae plim-barea costã 60 de lei depersoanã.

Fonduri europene pentru centru de echitaþie

J udeþul Hunedoara va avea centru deechitaþie. O societate comercialã din

judeþ are în vedere înfiinþarea unui centrude echitaþie pe bani europeni. Locaþia arurma sã fie în comuna Rapoltu Mare.Valoarea totalã a proiectului este de455.652 de lei fãrã TVA, iar lucrãrile artrebui finalizate în 15 luni de la dataatribuirii contractului.

Speranþe la nesfârºit

C u soarta oraºului Aninoasa parcã sejoacã alba- neagra. Edilii de aici sunt

purtaþi parcã de la Ana la Caiafa. De circaun an de zile se încearcã definitivarea tabelu-lui de creanþe la Tribunalul Hunedoara, darparcã nu se aratã. ªi la termenul trecut,judecãtori au decis din nou amânareasoluþionãrii pânã la data de 15 Mai.

A u fost prinºi cãfurau apã, dar

societatea a recuperatîntreg debitul, conformlegislaþiei în vigoare.Niciunul dintre cei carea consumat apã ºi nu aplãtit nu mai aredatorii ºi îºi plãtesc toþiconsumurile lunar.

Spãlãtorii auto, restau-rante, case particulare deoameni sus-puºi, ori baruri,toate consumau apã ºi nu

plãteau. Dupã ce au fostprinºi cu apometrelenebranºate toþi au fost daþiîn judecatã, iar datoriile aufost recuperate. CostelAvram, directorul SC ApaServ spune cã acum nimeninu mai consumã fraudulosºi cã toþi sunt la zi cu fac-turile, deºi recunoaºte cãexistã posibilitatea ca ºi alþiisã fure apã chiar acum. „Nupot sã spun clar cã am opritcorupþia referitor la acestfenomen în Valea Jiului.Cert este cã s-a diminuat.

Cert este cã, prin proceseleverbale care au fost con-statate, dupã verificãrile lafaþa locului, sumele de baniau fost recuperate ºi acumplãtesc cât consumã, dareste posibuil ºi sunt sigur cãau mai apãrut ºi alþii.Suntem cu ochii pe ei.

Important este cã ºi-au datsema cã nu mai merge cuma mers pânã acum ºi acumtrebuie sã plãteascã”, a spusCostel Avram, directorul SCApa Serv VJ.

Raziile efectuate atât lacase particulare, cât ºi ladiverse firme, au fãcut sã

scadã datoriile la apã. Acummai sunt sume de recuperat,dar restanþele s-au diminuatmult, dupã primele dosareîntocmite împreunã cupoliþia. „Vã pot spune cãcreanþele au scãzut în mar-tie cu 80.000 de lei noi.Suntem undeva la 16 mili-oane de lei noi”, a maiadãugat Costel Avram.

Zeci de afaceri devenis-erã prospere ºi pentru cãnu achitau apa consumatã,iar oameni importanþi aufost depistaþi cã furau apã.Raziile vor continua ºiechipele care sunt trimise înteren ne dau asigurãri cãvor cãuta sã depistezeracorduri ilegale, ori oamenicare furã apã fãrã sã achitefacturi.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE


E ste incredibil, daradevãrat. Pãrinþii

elevilor care au desusþinut examene

importante cum arfi Bacalaureatul,scot din buzunaranual, laolaltã,sute de milioanede euro. Asta întimp ce odraslelelor sînt atrase deorice, mai puþin decarte.

Partea bunã este ca în felul acesta, profesorii îºi completeazã veniturileextrem de mici, de altfel ei fiind singuriicare au de câºtigat dinaceastã chestiune.

Cel mai des întîlnitesînt meditaþiile în particular. În cazulpregãtirii individuale,o ºedinþã poate ajungeºi la 100 de lei, dacãprofesorul care predaeste unul titrat ºigaranteazã asimilareacunoºþintelor.

În Valea Jiului,lucrurile nu au luat oamploare atît de mareîncã, deºi mai toþi ele-vii care vor sã aibã onotã de trecere la unexamen, dar ºtiu cãnu prea se omoarã cuînvãþatul, se duc ºi iau

lecþii în plus. Tot pe bani,elevii pot face de acum ºipregãtire online. O com-panie IT a lansat o platfor-mã prin intermediul cãreiatinerii iau lecþii în faþa calculatorului. Stînd acasã,elevul se pregãteºte prininternet cu un profesor delimba romana, spre exemplu. Costul unei astfel de ºedinþe ajunge la aproximativ 60 de lei.

M editaþii gratuite

after school

Totuºi, nu toþi elevii aupãrinþi cu dîre de mînã,care îºi permit orice, cifoarte mulþi dintre eiprovin din familii sãrace.Pentru aceºtia, profesoriifac ºi pregãtiri în mod gratuit. "Mulþi dintre eleviinoºtri sînt navetiºti dinpartea de vest a Vãii Jiului.Nu toþi au posibilitatea sã

plãteascã meditaþii în particular ºi noi încercãmsã le oferim gratuit", adeclarat un profesor delimba românã de la un liceudin Petroºani.

Dar, dascãlii mai spun cãpe lîngã meditaþii, care potavea loc la ºcoalã sauacasã, elevii trebuie sãînveþe ºi singuri.Un elevcare studiazã 2 ore pe zitimp de 2 luni îºi poatemãri nota cu un punct,adicã de la 5 la 6.

La examenul deBacalaureat asta îl transfor-mã din picat în admis. ÎnRomânia ultimilor doi, treiani, piaþa meditaþiilor esteuna înfloritoare. Dacã negîndim ca jumãtate dintreelevii care au de susþinut unexamen s-ar medita înmedie la 2 materii ar rezul-ta cã într-un an de zilebanii cheltuiþi de pãrinþi s-ar ridica la circa 400 demilioane de euro.

Adriana PAdriana PAAVELVEL

Datoriile „hoþilor” de apã, recuperate

Meditaþii de sute de mmmmiiii llll iiiiooooaaaannnneeee ddddeeee eeeeuuuurrrroooo aaaannnnuuuuaaaallll

Nici un miner careacum lucreazã laminele viabile din ValeaJiului, Lonea, Livezeni,Lupeni sau Vulcan, nuvor fi disponibilizaþi înacest an. Promisiuneaa fost fãcutã de direc-torul general al CEH,Aurel Niculescu într-oconferinþã de presã laPetroºani. Cei din con-ducerea complexuluispun cã ortacii rãmânla unitãþile miniere.

„Restructurãri de natura reducerii personalului, sau concedieri colective nuse vor face. Este unangajament al meu ºiface parte din progra-mul de relansare ºiredresare economicã aCEH pe care o sã îlprezint în cursul luniimai, Ministerului”, adeclarat Aurel Niculescu, director CEH.

În plus, noul director

general numit interi-mar, dupã plecarea luiDaniel Andronache laBucureºti, spune cãtoate minele vor fidotate cu echipamente

noi, dupã necesitãþi.„La minele viabile, suntem în curs de apli-care a unei proceduri,ºi azi (n.r miercuri16.04 2014), am avuto analizã destul de amãnunþitã, privindachiziþia de echipamentminier. Suntem în fazaîn care am calificatpotenþialul furnizor,faza urmãtoare va fidepunerea oferteifinanciare, iar în celmult douã luni, încazul, în care ajungemla o înþelegere, s-arputea sã semnãm con-tractul”, a mai adãugatAurel Niculescu.

Acesta a mai spus cãa gãsit ºi banii de

investiþii ºi mai rãmânedoar sã se aprobebugetul de venituri ºicheltuieli. Este vorbadespre echipamente cevor ajunge la mineriimediat ºi nu necesitãcosturi suplimentarepentru montarea lor.„Valoarea contractuluieste deosebit de mare,finanþarea va fi asiguratã de furnizor,fiind un credit furnizor,urmând ca rambur-sarea sã fie fãcutã timp de 10 ani, cu operioadã de graþie deun an”, a precizatNiculescu.

ªi dacã tot se facinvestiþii, atunci la douãunitãþi miniere se fac ºi

angajãri de personal.Peste 70 de oameniurmeazã sã lucreze subpãmânt, iar asta se vaîntâmpla odatã cuaprobarea bugetului.

„În momentul defaþã existã o aprobare a Consiliului deAdministraþie pentruangajarea a 75 deoameni. Nu s-a stabilitlista, dar s-a fãcutrecomndarea sã fieoameni tineri ºi vomdialoga cu sindicatele,sã stabilim o limitã devârstã, pentru Lonea25 de persoane ºiVulcan 50”, a conchisNiculescu..

Bugetul de venituri ºicheltuieli încã nu a fostaprobat, însã, respon-sabilii din ComplexulEnergetic Hunedoaravorbesc despre operioadã de maximdouã sãptãmâni.Acesta se aflã acum laMinisterul Finanþelor ºiar putea fi aprobatpânã la finele luniiaprilie, cel mai târziupânã la sosirea dele-gaþiei FMI în România.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE


LUNI:• Ciorbã de pui a la greq / Supãcremã de praz cu cartofi• Gordon bleu de porc cu cartofiaurii / Ficãþei de pui cu piure• Salatã + Desert

MARÞI:• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã• Pui Shanghai cu cartofi în crustãde muºtar/ Ceafã la grãtar cucartofi aurii• Salatã + Desert

MIERCURI:• Ciorbã de varza cu afumaturã/Supã cremã de ciuperci• Gulaº unguresc cu gãluºte/Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci• Salatã + Desert

JOI:• Ciorba de periºoare/ Supã cremãde legume

• Chifteluþe marinate ºi piure decartofi / Piept de pui în crustã desusan ºi fulgi de porumb ºi garni-turã de cartofi aurii• Salatã + Desert

VINERI:• Ciorbã de fasole cu afumaturã/Ciorbã þãrãneascã de pui• Piept de pui umplut cu ciuperci ºiorez sârbesc/ Caºcaval pane cu sostartar ºi cartofi natur• Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE:• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlã de0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert estede 15 lei ºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060www.3daqua.ro

LUNA APRILIE

M iercuri, Monica ºiTiberiu Iacob – Ridzi,

însoþiþi de micuþul Andrei auvizitat un centru destinatîngrijirii persoanelor învârstã dar ºi un altul în careli se acordã ajutor copiilor cudizabilitãþi sau proveniþi dinfamilii cu probleme sociale.

La Centrul de Îngrijire alVârstnicilor din cartierulBosnea, primarul ºi deputatul de Valea Jiuluiau adus daruri destinatecelor internaþi aici.

“Am adus, în princi-pal, carne de miel dar ºialte cadouri. Mã bucurcã le-am adus celor învârstã un zâmbet pe faþãpentru cã ºtiu cât degreu le este sã stea aici,departe de familii. Maiales în aceastã perioadãîn care este celebratãÎnvierea Mântuitorului”, a declaratTiberiu Iacob – Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani. “Acest edifi-ciu este binevenit pentru persoaneleîn vârstã care primesc aici asistenþã

medicalã ºi ajutor ºi doresc sã-l felicit pe pãrintele Gabriel Bulf pentru iniþiativa de a construi acestcentru”, a spus Monica Iacob –Ridzi. În prezent, aici, le este acor-datã asistenþã unui numãr de 12persoane în vârstã.

În aceeaºi zi, familia Tiberiu Iacob– Ridzi s-a deplasat ºi la CasaPollicino acolo unde i-au ajutat pecopii sã vopseascã ouãle de Paºte.“În aceastã acþiune, recunosc cã

Monica se pricepe mai bine, de aceea eu am oferit, mai mult,asistenþã verbalã. Apreciez acestgest al celor de la Casa Pollicinocare s-au gândit sã-i bucure pe cei

mici dându-le posibili-tatea de a învãþa cumse vopsesc ouãle pas-cale”, a spus primarulTiberiu Iacob – Ridzi.

La centrul dinPetroºani, în prezentle este oferitã asistenþãunui numãr de 35 decopii cu dizabilitãþi,respectiv 45 proveniþidin familii cu problemesociale.

MirMircea cea NISTOR NISTOR

Familia Iacob-Ridzi a vizitat ºi copiii ºi vârstnicii

Angajãri ºi investiþii la minele viabileN u vorbim de disponibilizãri, dar vorfi oameni angajaþi la minele din

Valea Jiului. În plus, sistemul de unitãþiminiere aflate în structura DivizieiMiniere vor fi retehnologizate. Acestepromisiuni au fost fãcute de AurelNiculescu, directorul general interimaral CEH, la Petroºani.

Monika BACIU

“Este în lucrustudiul de fezabili-tate pentru tot ceînseamnã zona staþiunii însã e unproiect amplu carenu e atât de uºor defãcut însã ce e binedin punctul meu devedere este cãlucrãm cu o firmãdin Valea Jiului carecunoaºte

problematica ºi înStraja ºi în Parângºi care are termenpânã la jumãtatealunii iulie pentru afinaliza acest studiude fezabilitate”, adeclarat TiberiuBalint, vicepreºedinteleCJH.

Staþiunile mon-tane din Valea Jiuluinu aratã aºa cum artrebui. PotrivitvicepreºedinteluiConsiliului JudeþeanHunedoara deºistaþiunea Parâng afost declaratã ca

fiind de interesnaþional, condiþiilede aici nu core-spund clasificãrii.

Tocmai de aceeainstituþia judeþeanãare în vedererealizarea unorstudii de fezabilitatepentru modern-izarea staþiunilormontane Parâng ºiStraja. Fondurileguvernamentaleîntârzie sã fievirate în conturileadministraþiilorlocale pentruproiectele demodernizare astaþiunilor mon-tane din ValeaJiului. în acestsens, ConsiliulJudeþean

Hunedoara puneumãrul la dezvoltareºi încearcã sãatragã fondurieuropene.

C JH,parteneri-

at cu cabanierii

ConsiliulJudeþeanHunedoara ºi asoci-aþiile cabanierilor

din Straja ºi Parângºi-au unit forþelepentru a iomple-menta mai multeproiecte de investiþiiîn staþiunea hun-doreanã cu ajutorulfondurilor struc-turale.

În principal estevorba despre asigu-rarea apei potabileprin construireaunei staþii pentruclorinare ºi tratare,cât ºi a captãriialtor surse de apãpentru suplimenta-rea debitelor de apãnecesare în staþi-une; realizareareþelelor decanalizare apemenajere ºi pluvialedin staþiune; ame-najãri de alei, trotu-are, rigole, bãnci,parcuri, iluminatstradal, panouriindicatoare ºi deinformare, potecipentru plimbare,poteci late pentruATV-uri ºi biciclete,respectiv asigurareautilajelor dedeszãpezire a staþiunii.


De Ionuþ DRAGOTESC

Trãim vremuri grele, zilele de pe urmã poate,sfîrºitul... Sînt semne, anii sînt din ce în ce mai cãrunþi,sufletul tot mai încercat de ispitele unui secol care aredeschis epoca muceniciei. Omul modern nu mai arevreme pentru suflet, iarna nu mai este iarnã, vara treceprea repede, familia a devenit un cîmp de luptã, des-frînarea este o virtute, iar materialismul de tip ateu secuibãreºte în “ograda bietului” român. Nu se poate trãiîn extreme, niciodatã, însã materialismul-ateu în careacum ne zbatem este cumplit. Omul este doar o cifrã înstatistici, o unealtã, o fiarã dresatã... Totul se judecã înfuncþie de bani, atît. Trãind în geunchi în faþa “ºenilelormodernismului”, omului nu i se determinã doar “pitacea de toate zilele” ci ºi conºtiinþa. Dupã ce ne vompierde ºi asta, vom fi aruncaþi în cimitirul istoriei, fãrãnume ºi fãrã cruce... Spuneam ºi cu altã ocazie, mãrepet. Ducînd în spate povara democraþiei, sîntemsupuºi pedagogiei perverse impuse de undeva dinlumea tuturor posibilitãþilor... O lume nebunã, cu regulistricte. Bãrbaþii cer sã se reguleze unii pe alþii legal, însãnu vor sã audã de icoane ortodoxe în sãlile de curs,vrem toleranþã etnicã, însã îl scoatem pe Brîncoveanudin manualele de istorie. Curvelor le spunem dive, iarmartirilor noºtri le urineazã cîinii pe morminte fãrãcruce... Demnitatea este un cuvînt pe care l-am amane-tat ºi l-am uitat acolo... Cine mai scuturã gorunul laÞebea, cine?

Învierea Mîntuitorului este prilej de nãdejde. O sãrbã-toare care aºa cum se întîmplã ºi cu NaºtereaMîntuitorului (Crãciunul) se încearcã a fi deturnatã sprecomercial, spre material... Se vorbeºte din ce în ce maimult despre “iepuraº”, din ce în ce mai puþin desprePatimile Mîntuitorului. Copiilor li se induce idea cãPaºtele înseamnã de fapt sosirea iepuraºului, ouãleroºii, mielul ºi nu Învierea Mîntuitorului Iisus Hristos.Iepuraºul îl scoate pe Iisus din sãrbãtoare. Gãsim felicitãri frumos ilustrate cu motive tradiþionale, cu ouãroºii cu iepuraº, însã nu mai gãsim felicitãri cu Învierea.În Sãptãmîna Mare alergam din tarabã în tarabã pentrumasa de Paºte, însã puþini dintre noi se gîndesc ºi labelºugul sufletesc rînduit pentru aceastã perioadã.Hristos este tot mai stingher ºi singur pe crucea Sa, totmai neînþeles, mai neluat în seamã în mijlocul bairamu-lui general care se încinge de Paºte în cinstea ÎnvieriiSale. În marile oraºe, Învierea este prilej de paradã, desocializare. Cîþi ascultãm slujba? Puþini. Suntem preocu-paþi sã trimitem SMS-uri, sã vorbim cu prietenii/veciniicu care ne întîlnim. Tineri ºi nu doar, morþi de beþi, fetecu “fustã-n fund” cãlcînd tacticos pe tocul de 18 nucumva sã se împiedece. Parada de bolizi cu muzicã lamaxim ironizînd sensul sãrbãtorii. În zilele care urmeazãromanul face “intestinul gros”, bea, mãnîncã, petrece,îngroºînd astflel urgenþele spitalelor de pretutindeni.Este bine sã ne bucurãm, însã haideþi sã o facemomeneºte, nu drãceºte.

Sã nu deznãdãjduim însã. Aºa sunt vremurile. Toatecele care se întîmplã sînt îngãduite, poate aºa cumspunea Pr Rafail Noica a venit vremea ºi acum este “...cã cei care lucreazã binele sã mai lucreze, iar cei carefac rãul sã mai facã“...

Paºtele, împins în materialism,dezmãþ ºi superficial

Pentru a ajunge la standardele europene

O firmã din zonã realizeazã studiile defezabilitate pentru Straja ºi Parâng

O firmã din Valea Jiului va realiza studiile defezabilitate pentru modernizarea staþiunilor

montane Straja ºi Parâng. Consiliul JudeþeanHunedoara s-a asociat cu asociaþiile cabanierilordin cele douã staþiuni montane pentru a accesafonduri europene în vederea modernizãrii celordouã staþiuni turistice. Potrivit responsabililorinstituþiei judeþene, societatea are obligaþia capânã la jumãtatea lunii iulie a acestui an sã finalizeze studiile de fezabilitate.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Aprilie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

În prima parte a zilei vã simþiþiplin de energie ºi vã dedicaþiunor munci fizice susþinute. Nuvã supra-apreciaþi capacitatea deefort, altfel riscaþi sã aveþi prob-leme de sãnãtate. În cursul seriis-ar putea sã primiþi musafiri dedeparte sau dumneavoastrã sã fiþiinvitat la prieteni. Fiþi cumpãtat!

Zi bunã pentru semnarea acteloroficiale. Astãzi, secretul succesu-lui este iniþiativa. Acþionaþi cuhotãrâre! Relaþiile partenerialesunt favorizate ºi puteþi rezolvaprobleme ale familiei.

Parcurgeþi o perioadã favorabilãpe plan sentimental ºi social.Relaþiile cu partenerul de viaþãsunt excelente ºi puteþi sã duceþila bun sfârºit tot ce v-aþi propussã faceþi împreunã. Dupã-amiazãeste posibil sã survinã schimbãriîn programul dumneavoastrã.

Perseverenþa vã ajutã sã rezolvaþiproblemele de la locul demuncã. Veþi vedea cã a meritatsã vã zbateþi: rezultatele vor fi pemãsura efortului depus. Evitaþidiscuþiile în contradictoriu cucolegii de serviciu. Cu calm, totulse rezolvã mai uºor.

ªansa este de partea dumneav-oastrã ºi aveþi succes în tot cefaceþi. Este o zi favorabilã afac-erilor ºi investiþiilor pentru cãmin.Pe plan sentimental, nici o prob-lemã. Nu neglijaþi problemelepartenerului de viaþã ºi ale celor-lalþi membri ai familiei.

Aveþi ocazia sã aplicaþi în practicãproiecte ambiþioase pe termenlung ºi sã luaþi decizii importantepentru viitor. În prima parte azilei renunþaþi la o cãlãtorie îninteresul familiei, din motivefinanciare.

Zi favorabilã cãlãtoriilor în interesfamilial. Cu acest prilej, puteþiobþine uºor câºtiguri financiareneaºteptate. Sunteþi foarteîncrezãtor ºi aveþi tendinþa sã vãasumaþi riscuri cam mari. Fiþiprudent ºi nu forþaþi norocul.

În prima parte a zilei sunteþihotãrât sã vã ocupaþi de anumiteprobleme familiale pe care le-aþitot amânat. Sunteþi nevoit sãfaceþi mai multe drumuri scurte,dar ºi cheltuieli. Cu greu reuºiþisã vã respectaþi programul.

Sunteþi plin de energie. Estemomentul sã iniþiaþi o afacere lacare vã gândiþi de ceva timp ºicare v-ar putea îmbunãtãþi situaþiamaterialã. Dupã-amiazã, un pri-eten vã propune o colaborare.

Aveþi posibilitatea sã faceþischimbãri importante în viaþadumneavoastrã, pe plan social ºiîn domeniul afacerilor. Puteþi sãîncheiaþi contracte ºi sã semnaþidocumente oficiale.

Puneþi suflet în tot ce faceþi ºiputeþi realiza tot ce v-aþi propus.Aveþi ocazia sã vã afirmaþi însocietate ºi sã obþineþi câºtigurifinanciare. În relaþiile cupartenerul de viaþã vã bucuraþi dearmonie ºi bunã înþelegere.

Zi bunã pentru a pune la caleplanuri de viitor. Puteþi începe noiactivitãþi în domeniul social.Situaþia financiarã vã mai creeazãmici probleme, însã aveþi rãbdarepânã când vor începe sã aparãrezultatele muncii depuse.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Universul credinþei11:00 Universul credinþei11:30 Exclusiv în România 12:20 Opinii fiscale13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Zeul rãzboiului17:30 Zeul rãzboiului18:10 De la Cezareea laIerusalim18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Toamna bobocilor (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Barabba17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Fotbal Cupa României:Dinamo - Steaua22:30 ªtirile Pro TV

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Ce gândesc femeile (r)12:00 Teleshopping 12:30 Historia.ro (r)13:00 Cafeneaua DilemaVeche (r)13:30 Teleshopping 14:00 Casa: construcþie ºidesign (r)14:30 Râzi ºi câºtigi (r)15:00 Click! (r)16:00 Trãsniþii (r)16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:30 Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Copii contra pãrinþi 16:15 Visul Regelui (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche21:15 Cavalerul nopþii

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Teleshopping 11:15 Cununa de lacrimi (r)12:15 Santa Diabla (r)13:15 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 O nouã viaþã21:30 Regina22:30 Poveºtiri de noapte

10:15 Digi SportSpecial11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Barcelona -Real Madrid14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Barcelona -Real Madrid15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Fotbal European16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 20:30 Dakar Series DesafioRuta 4021:15 Digi Sport Special

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star

Serviciul Voluntarpentru Situaþii deUrgenþã din cadrulPrimãriei municipiuluiPetroºani îndeamnãtoþi credincioºii sã

respecte regulile deprevenire ºi stingere aincendiilor specificedupã cum urmeazã:

- Accesul credin-cioºilor în incinta

lãcaºului de cult sepermite în limitacapacitãþii bisericii, înscopul evitãrii producerii de acci-dente.

- Uºile deacces/evacuare semenþin în poziþiedeschisã, în modobligatoriu, pe timpulslujbelor religioase cupublic numeros. Încondiþiile unui numãrfoarte mare de partici-panþi se recomandã

organizarea slujbelorreligioase în aer liber.

- Parcareaautoturismelorparticulare alepersoanelor careparticipã la sluj-bele religioase cupublic numerosori a autocarelorºi microbuzelor seface astfel încât sãnu se blochezecãile de accespentru autospe-cialele de inter-venþie ale serviciilorprofesioniste ori vol-untare pentru situaþiide urgenþã în situaþiaproducerii unui even-tual incendiu.

- Mijloacele deîncãlzire seamplaseazã la distanþede siguranþã faþã deelementele de con-strucþie, decorurile sauelementele de mobili-er combustibile.

- Se asigurã amena-jarea unor locuri spe-ciale pentrudepunerea lumânãriloraprinse, în timpul sluj-belor religioase în

exteriorul lãcaºului decult ºi la distanþe de

siguranþã faþã de con-strucþii, vegetaþie,arbori etc., de prefer-inþã în tãvi metalice cunisip; se supraveg-heazã pe toatã duratamenþinerii aprinse aacestora.

- Pe timpuldesfãºurãrii slujbelorreligioase cu publicnumeros se evac-ueazã, din interiorullãcaºului de cult,covoarele, mochetele,scaunele ºi bãncilenefixate ferm de par-dosealã.

De asemenea serecomandã manipu-

larea atentã alumânãrilor pe duratadesfãºurãrii diferitelorritualuri religioase,precum ºi aerisirealãcaºelor de cult învederea prevenirii

leºinurilor datoritãfaptului cã majoritateaenoriaºilor sunt lasfârºitul unei îndelun-gate perioade de post.

Totodatã, peaceastã cale, ServiciulVoluntar pentruSituaþii de Urgenþãdin cadrul PrimãrieimunicipiuluiPetroºani, ureazãtuturor colaboratorilorsãi precum ºi cetãþe-nilor municipiuluiPetroºani, sãrbãtorifericite alãturi de ceidragi ºi tradiþionalul

Hristos a înviat!

Mircea NISTOR

“Am dorit încã deanul trecut sãreparãm plafonul daram reuºit acest lucruabia acum, dupã ceam avut niºte banidisponibili pentruaceastã lucrare. În

viitorul nu foarteîndepãrtat, sper, vomrepara ºi învelitoareaexterioarã aacoperiºului care necreeazã probleme.

Cu un an în urmã,acoperiºul a fostdecopertat aproapepe jumãtate, în urma

unei furtuni puter-nice.

Efectuarea acesteilucrãri de anvergurãdepinde, însã, debanii pe care rãmânede vãzut când îi vomavea disponibili”, adeclarat IoanPristavu, administra-torul pieþelor dinPetroºani. Tot înacest an, ar urma sãfie reamenajate ºispaþiile comercialeamplasate la intrareaîn piaþã.


Preºedintele TribunaluluiHunedoara- judecãtor

Timiºan Carmen Mihaela -

aduce la cunoºtinþã publicã faptulcã, în data de 18 aprilie 2014, ora10.00, în ºedinþã publicã, la sediulTribunalului Hunedoara - Sala 121

- va avea loc desemnarea, printragere la sorþi, a judecãtorilor carevor face parte din Biroul Electoralde Circumscripþie Hunedoara, înconformitate cu prevederile art. 16alin. (2) din Legea nr. 35/2008pentru alegerea CamereiDeputaþilor ºi a Senatului ºi pentrumodificarea ºi completarea Legii nr.

67/2004 pentru alegereaautoritãþilor administraþiei publicelocale, a Legii administraþiei publicelocale nr. 215/2001 ºi a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleºilorlocali, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare, având în vederealegerile parþiale pentru CameraDeputaþilor în Colegiul uninominalnr.3 - Circumscripþia electoralã nr.22 - judeþul Hunedoara din data de25 mai 2014.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de calificare,

la cel mai mic preþ - cu plata în rate

Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 leiOspãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei

Bucãtar - 5 luni - 450 leiMaseur - 2,5 luni - 700 lei

Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 leiDulgher tîmplar parchetar - 5 luni - 450 lei

Îngrijitor bãtrâni la domiciliu - 2,5 luni - 400 lei

Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de PrimãrieTelefon: 0254/541483; 0731254100.

Comunicat

Piaþa are plafon aproape nou

D upã câþiva ani de aºteptare,tavanul halei Pieþei

Agroalimentare Centrale dinPetroºani a fost, în sfârºit,reparat. Clãdirea fusese renovatãultima datã în urmã cu aproape 15ani, inaugurarea acesteia fiindfãcutã în prezenþa premierului deatunci, Adrian Nãstase.

Mãsuri de prevenire a incendiilor, cu ocaziaSãrbãtorilor Pascale

Î n fiecare an credincioºii dintoate colþurile lumii serbeazã

sfintele sãrbãtori de Paºti. Cuaceastã ocazie, lãcaºele de cultdevin foarte aglomerate, cu persoane de diferite vârste, sexe, ºi categorii sociale.

Monika BACIU

Cei mai mulþi banipentru acest proiectau fost alocaþi în anul2011 ºi anume15.026.140,51 de lei,urmând anul 2012 cu14.792.200,73 de lei.În primul an când aufost alocate fonduripentru dezvoltareadomeniului schiabil dinParâng ºi anume înanul 2010 municipali-tatea de la Petroºani aprimit 1.009.866,56de lei. ªi în anul 2013s-au alocat fonduripentru aceastãinvestiþie. Suma a fostcifratã la6.285.321,86 de lei.

L obby pentruParâng

Departe de prob-lemele Vãii Jiului, dep-utatul hunedoreanBogan Þîmpãu ia laîntrebãri ministrul del-egat pentru Între-prinderi Mici ºiMijlocii, Mediul deAfaceri ºi Turism cuprivire la dezvoltareadomeniului schiabil dinParâng. Deputatulhunedorean vrea sãºtie care este strategiaministerului cu privirela acest proiect deanvergurã pentruParâng ºi implicit pen-

tru comunitatea dinPetroºani.

“Deºi proiecul dez-voltarea domeniuluischiabil în zona turis-ticã Parâng estecuprins în Legea526/11.12.2003 -programul naþional dedezvoltare a turismuluischi în România, nuau mai fost alocatefonduri bugetare pen-tru continuarealucrãrilor, ConsiliuLLocal Petroºani fiindnevoit sã aloce sumemari de bani, sumecare oricum sunt insu-ficiente. Datoritã lipseiacute de fonduri,autoritatea localã nupoate susþine exclusiv

din surse proprii con-tinuarea lucrãrilor laacest obiectiv deinvestiþie, esenþial pen-tru dezvoltarea soci-economicã a zonei.Totodatã doresc sãmenþionez cãfinalizarea acestuiproiect reprezintã oºansã importantã pen-tru dezvoltarea dura-bilã a zonei, generândlocuri de muncã, atâtdirect cât ºi indirect.Având în vedereimportanþa crucialãpentur judeþulHunedoara pe careacest proiect deinvestiþie îl are, vã rogsã precizaþi care suntmãsurile pe care leveþi lua pentru a asigu-ra finanþarea în con-tinuare a proiectuluidezvoltarea domeniu-lui schiabil în zona tur-isticã Parâng din fon-duri bugetare având învedere faptul cã esteun proiect asumat decãtre Guvern în cadrulunui program naþionalde dezvoltare a turis-mului? Totodatã vãrog sã clarificaþi ºiaspectul referitor laposibilitatea finanþãriisale din fondurieuropene în viitoareaperioadã de progra-mare financiarã”2014-2020 ºi caresunt demersurile pecare vi le asumaþi înacest sens pentrufinalizarea acestuiproiect de investiþie?”,se aratã în inter-pelarea adresatã deBogdan Þîmpãu min-istrului delegat pentru

IMM-uri, Mediul deAfaceri ºi Turism,Florin Jianu.

Zona turisticãParâng are unpotenþial deosebitdatoritã resurselor nat-urale deosebite, iar înurma finalizãriilucrãrilor de dezvoltarea unui domeniul schia-bil la standardeeuropene, se pre-conizeazã cã aceastãstaþiune de interesnaþional, zona Parâng-Petroºani, va devenicea mai mare staþiunede schi din Româniacare va atrage în jurde 1500 de turiºti pezi în timpul iernii ºi500 de turiºti pe zi întimpul sezonului cald.

D emarat în2010

Proiectul“Dezvoltarea domeni-ului schiabil în zonaturisticã Parâng “ afost demarat în urmãcu câþiva ani ºi estecuprins în programulSchi în România.Acest proiect ambiþiosare menirea de a con-tribui la dezvoltarea nudoar din punct devedere turistic alzonei, impactul sãufiind unul economic ºisocial extrem deimportant, prinatragerea de investiþiiºi crearea de noi locuride muncã în zona VãiiJiului. Conformdatelor tehnicecuprinse în proiectsunt prevãzute lucrãri

de amenajare a 17pârtii de schi ce vorbeneficia de instalaþiide transport pe cablu,cãi de acces, instalaþiede iluminat nocturn.Pentru cei mici se vaconstrui un orãºel alcopiilor, aceºtia putân-du-se bucura de obandã transportoare,un carusel, instalaþiiuºoare, aparate alter-native de zãpadã cumar fi sãnii, plãci saupneuri. Totodatã seare în vedererealizarea unui centrude servicii turisticeamplasat la staþia desosire a telegondoleiTG - Poiana Zãpezii(Slima), unde vor fiamenajate un restau-rant, o autoservire,punct sanitar, terasãde realaxare, centrude închiriere echipa-ment sportiv.

Proiectul maiprevede ºi construireaunui parc pentrusnow-board, o insta-laþie de bobcart, pen-tru perioada de varã ºisuprafeþe artificiale deschi în perioadasezonului cald. Deasemenea, va fi con-struit un centruladministrativ al obiec-tivului situat înPetroºani la staþia deplecare a telegondoleicare va cuprindebirouri administrative,dispecerat, case debilete pentru sistemulticketing, puncte san-itare, magazine, iarpentru relaxare ºiservirea mesei suntprevãzute construcþiitip cabanã.


D oar 10 procente din valoarea totalã au fost alocatepentru programul de dezvoltare al domeniului

schiabil din Parâng. Aproape 300 de milioane de leieste proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil dinParâng, însã din anul 2010 ºi pânã în prezent au fostalocate doar puþin peste 37 de milioane de lei, adicãundeva la 10 procente din valoarea totalã. Valoareatotalã a contractului este de 283.694.595 de lei, la carese adaugã TVA, pânã în prezent fiind efectuate plãþi învaloare de 37.113.529,66 de lei.

Doar 10% din sumã au fost alocaþi în patru ani

Raiul din Parâng aºteaptã finanþare

cvj nr. 596, joi 17 aprilie 2014

Documents