cvj, nr 571, joi 13 martie 2014

A adormit înstratul cu flori

>>> PAGINAA3-A

Sãrbãtoare marela maghiari

>>> PAGINAA4-A

Primãria Petroºanicâºtigã procesele

cu MDRAP>>> PAGINAA6-A

DAN PURIC ,popas la Petroºani...

>>> PAGINAA12-A

”Drumul momârlanilor”

Proiect agro-turistic al

municipalitãþii dela Petroºani

>>> PAGINAA16-A

Vor sã facã ordineîn “munte”

>>> PAGINAA7-A

Cod etic pentru dascãli

>>> PAGINAA10-A

In memoriamGheorghe David

O stradã dinPetroºani ar putea

purta numele fostului primar

>>> PAGINAA13-A

Înscrierile, pe ultima sutã de metri

>>> PAGINAA11-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 571

Joi, 13 Martie 2014

C ine spune “nu pot”, nu ºtie de ceea ce este în stare ori nu are suficientã voinþã încât sã-ºi depãºeascã limitele, limite care sunt impuse conºtient de societate sau

înconºtient de teamã. Cã “viaþa bate filmul” ºtim deja, iar aceastã devizã a devenit atât deuzatã în ultimii ani încât aproape ºi-a pierdut din profunzime. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Dansând cu viaþaîntr-un picior

Învaþã sã facãafaceri cu turci ºi

polonezi>>> PAGINAA5-A

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Martie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Adriana PAdriana PAAVELVEL([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

MaximilianGÂNJU

Incidentul a avut locchiar în faþa sediuluiPrimãriei MunicipiuluiPetroºani, iar oameniis-au temut cã bãrbatula fãcut infarct sau un

accident cerebral.Câþiva trecãtori l-auvãzut cãzut în stratulde flori ºi dacã auvãzut cã nu rãspunde,oamenii s-au gândit cãa fãcut infarct ori amurit. Unul dintremartori a sunat la 112

ºi imediat la faþa locu-lui a ajuns un echipajSMURD, iar aceºtiaau descoperit motivulpentru care bãrbatul acãzut în stradã. Deºiera abia ora 9dimineaþa, omul nuavea nimic în afarã defaptul cã era rupt debeat.

„Eu am cãzut înPiaþa Petroºani, amfãcut un accident vas-cular ºi nimeni nu s-aoprit sã vadã ce s-aîntâmplat. Erau foartemulþi oameni în jur ºi

a trecut mult timppânã cineva a sunatdupã ambulanþã. Deaceea cum l-am vãzutpe omul acesta cãzut,am ºi sunat dupã aju-tor. Fiind dimineaþãnici prin cap nu-mitrecea cã ar fi fost atâtde bãut încât sã seculce în stratul cu flori.Nu poþi ºti ce e cuomul ºi chiar dacã ebãut tot trebuie sã sunila 112”, a spus unuldintre martori. Echipade prim ajutor aSMURD, dupã ce laconsultat pe bãrbat la

faþa locului, a reuºit cuchiu cu vai sã-ltrezeascã ºi sã-l urceîn ambulanþã, iar apoil-au dus la Spitalul de

Urgenþã Petroºani.Medicii de la Urgenþãl-au consultat pe beþivºi n-a fost nevoie deinternarea sa.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Martie 2014 Actualitate 3

CarmenCOSMAN - PREDA

Astfel, trei per-soane din Lupeni aufost prinse furândcurent electric înurma unei acþiunidesfãºurate de jan-darmii hunedoreniîmpreunã ºi la solic-itarea reprezentanþilorSC Enel DistribuþieBanat SA. Acþiunea aavut drept scop chiarprevenirea ºi combat-erea faptelor ilegale,constând în branºarea

ilegalã la reþeaua dedistribuþie a energieielectrice, în municipi-

ul Lupeni. „Jandarmiiau întocmit acte deconstatare cu privirela sãvârºirea faptelorilegale mai susenunþate, ce vor fiînaintate pentru con-tinuarea cercetãrilorPoliþiei municipiuluiLupeni”, a dcelaratNicolae Rãducu,purtãtor de cuvânt alIJJ Hunedoara.

Maximilian GÂNJU

Potrivit poliþiºtilor din Petrila,fiul bãrbatului a anunþat abia îndata de 10 martie, dispariþia, dupãce a încercat sã dea de el pe lacunoscuþi, însã n-a fost de gãsit.„În data de 10.03.2014, s-aprezentat la Poliþia oraºului Petrilaun bãrbat din oraºul Petrila, care asesizat faptul cã tatãl sãu, ªarpeIoan (foto), de 53 de ani, dindomiciliat în Petrila (care locuiasingur), a plecat de acasã din juruldatei de 26.02.2014 ºi nu a mairevenit.

Poliþiºtii au fãcut verificãri ladomiciliul persoanelor din anturajulbãrbatului, însã fãrã rezultat, motivpentru care cel în cauzã a fost datîn urmãrire naþionalã”, aratã sub-

comisar Bogdan Niþu, purtãtor decuvânt IPJ Hunedoara.

Bãrbatul are o înãlþime de 180-185 cm, greutate de aproximativ75 kg, pãr grizonat, tuns scurt ºiînceput de calviþie.

Totodatã are mustaþã ºi ochiicãprui, iar când a plecat de acasã,anchetatorii au putut afla doar cãpurta pe cap o ºapcã din pâslã deculoare neagrã, cu cozoroc.

Persoanele care pot furnizainformaþii utile anchetei, suntrugate sã apeleze numãrul unic deurgenþã 112 sau sã sesizeze ceamai apropiatã unitate de poliþie.

Petrilean dispãrut de acasã

U n bãrbat de 53 deani este cãutat de

poliþiºti dupã ce a plecatde acasã, iar rudele salenu mai ºtiu nimic de elde mai bine de douã sãptãmâni.

A adormit în stratul cu flori

Prinºi cu racordul ilegalÎ n ciuda controalelor periodice,

existã încã persoane carepreferã sã se racordeze ilegal lareþeaua de distribuþie a energieielectrice, deºi sunt conºtiente cãriscã dosare penale în cazul încare sunt prinse.

U n bãrbat de 52 de ani carecãzuse, ieri dimineaþã, într-un

rond de flori din centrul Petroºaniu-lui, a avut nevoie de echipajele deprim ajutor dupã ce mai mulþitrecãtori au încercat sã-l ridice ºi auvãzut cã omul este inconºtient.

M aghiarii dinPetroºani ºi

nu numai sepregãtesc pentru amarca în data de15 martie, ZiuaMaghiarilor dePretutindeni.

Comunitateamaghiarã pãstreazãtradiþia an de an, iar

sâmbãtã, aceastãzi cu încãrcãturãistoricã pentruetnia maghiarã vafi marcatã laBiserica romano-catolicã.

”Ca în fiecarean organizaþiaCarbo GremiumPetroºani ºiUDMR Petroºanisãrbãtoresc Ziua

Maghiarilor dePretutindeni. Aceastãsãrbãtoare este mar-catã în fiecare an ladiferite biserici. Anulacesta este rândulBisericii Romano-Catolice, este pregãtitãacþiunea. La ora 17 vaîncepe depunereacoroanelor la monu-mentul din curtea bis-ericii, iar dupã aceea

în bisericã se vacomemora aceastã zicu o micã slujbã ecumenicã, discursurifestive ºi un programpregãtit de copiiimaghiari de laPetroºani. La aceastãmanifestare vor partici-pa ºi prietenii noºtridin Varpalota ºi dom-nul primar, ca ºi în alþiani aceastã sãrbãtoare

nu iasã din cutumaanilor trecuþi”, adeclarat EduardWersanski, preºedinteUDMR Petroºani.

La eveniment vorlua parte ºi cei din dele-gaþia de la Varpalota,oraº înfrãþit cu munici-piul Petroºani. maimulþi reprezentanþi aicomunitãþii din oraºulmaghiar vor sosisâmbãtã, 15 martie, laPetroºani undevor fi întâmpinaþide primarulmunicipiuluiPetroºani, TiberiuIacob Ridzi.

”O delegaþiedin oraºul înfrãþitvine ºi pentrusemnarea progra-mului comun peanul 2014, sâm-bãtã la ora 9,domnul primar TiberiuIacob Ridzi îi va primipe membrii delegaþieila o delegaþie oficialãºi vor fi schimbate programele”, a maispus Wersanski.

Tot cu aceastãocazie va fi semnat ºiprogramul comun alcelor douã localitãþipentru acest an.

”Pentru anul 2014în mare au rãmas pro-

gramele ca ºi în alþiani. Sunt activitãþisportive între celedouã ºcoli sportive sauasociaþii sportive, sunttabere reciproce, invi-taþii oficiale cu ocaziazilelor celor douã oraºeºi invitaþia sportivilorde la semi-maratonulcare va fi anul acesta.Dacã în acest an ºi la

Petroºani se va organi-za un semi-maratonatunci vor fi invitaþi ºisportivi din Varlapota”,a mai spus sursacitatã.

Programul comunpentru cele douã local-itãþi a fost aprobat înºedinþa de luna trecutãde consilierii locali dela Petroºani.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Martie 20144 Actualitate

S-a golitcãmara cualimenteeuropene

O peraþiunea de redistribuire a ali-

mentelor europene rãmaseîn stocul Serviciului Localde Asistenþã Socialã dinPetroºani a luat sfârºitodatã cu acordarea ultimu-lui borcan de miere.

În afarã de acest produs aumai fost împãrþite, în perioada4 – 11 martie, conserve dincarne de porc, roºii în suc propriu ºi paste fãinoase.1.300 de persoane au benefi-ciat de programul de redis-tribuire al produselor oferite cutitlul de „ajutor alimentar” decãtre Uniunea Europeanã.

„Practic, operaþiunea s-aîncheiat marþi, zi în care amepuizat toate alimentelerãmase în stoc. De aceastãdatã oamenii au primit 2 bor-cane de miere, 3 conserve cucarne de porc, 2 cutii cu roºiiîn suc propriu ºi 2 pungi de

paste fãinoase”, a declaratLoredana Piþ, ºef serviciuSPLAS Petroºani.

Printre cei care au primitalimente se numãrã pensio-narii cu venituri mici, ºomerii,beneficiarii Venitului MinimGarantat precum ºi persoanelecu handicap grav ºi accentuat.„Produsele rãmase în stoc s-auîndreptat cãtre persoanele careau mai luat alimente ºi înprima etapã a acþiunii. Astfel, dacã în prima etapã au primit alimente circa 3.450de persoane acum, la redis-tribuire, 1.300 dintre ei au maiprimit diferite cantitãþi din cele4 produse rãmase în stoc”, amai spus Loredana Piþ.

O nouã acþiune de acestgen ar putea demara în toam-na acestui an. Pânã atunci,însã, persoanele din categoriiledefavorizate urmeazã a primi,la sfârºitul acestei luni, tichetesociale destinate achiziþionãriide alimente, cu ocaziaPaºtelui.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Sãrbãtoare mare la maghiari

Î ncã de la o vârstãfoarte fragedã

învaþã cum sã îºiadministreze banii. Estevorba de elevii ªcoliiGimnaziale Numãrul 6din Petroºani, structurãa Colegiului Naþional deInformaticã CarmenSylva.

ªcoala din Petroºani estepartener într-un proiectComenius, proiect în caresunt implicaþi ºi parteneridin Polonia ºi Turcia. Toþicei trei parteneri ai acestuiproiect s-au aflat laPetroºani unde au continuataceste activitãþi. Polonezii ºiturcii au fost întâmpinaþi cupâine ºi sare de elevii de laPetroºani.

”Vã mulþumim cã ne daþiposibilitatea de a popularizao activitate care este aColegiului Naþional deInformaticã Carmen Sylva,dar de fapt este a comu-nitãþii locale. În aceastãactivitate pe care odesfãºurãm va avea continu-itate pânã în 2015 suntimplicate nu numai cadreledidactice ci ºi pãrinþii, elevii,oameni ai comunitãþiilocale. În ºcoala noastrã amfost vizitaþi de colegii noºtridin Polonia ºi Turcia pentrucã împreunã cu aceºtiadesfãºurãm un proiect”Tineri maeºtrii în acþiuneai afacerilor” ºi dorim ca

prin intermediul acestuiproiect copiii din cele treiunitãþi ºcolare, Polonia,Turcia, România sãreuºeascã sã comunice, sãîºi împãrtãºeascã impresiidespre viaþa lor, despre sen-timentele lor vizavi de þarape care o reprezintã, despreabilitãþile pe care le-au format de-a lungul perioadeiºcolare ºi despre tradiþiile ºiobiceiurile care caracte-rizeazã fiecare þarã”, adeclarat Mariana David,director ªcoala GeneralãNumãrul 6 Petroºani.

Elevii vor învãþa cum sãîºi administreze banii ºipoate pe viitor afacerea.

”Am ajuns acum douãzile, este cea de-a douamobilitate, prima a fost înPolonia ºi noi suntem foarteîncrezãtori ºi fericiþi sã fim

în România ºi sã lucrãm laproiect. Scopul principaleste de a învãþa copiii cumsã administreze banii ºi tim-pul ºi cum sã o facã în aºafel încât sã fie profitabili ºifoarte buni în viitor. Sperãmsã îi învãþãm despre afaceriºi poate în viitor vor aveapropria afacere ºi vomînvãþa cum sã o admi-nistreze. Îi învãþãm sãfacã planuri de afaceri”,a declarat KasiaMilewska, partenerpolonez în cadrul proiectului.

Cei mai entuziasmaþi deacest proiect au fost copiiicare abia aºteaptã sãviziteze ºcolile din þãrilepartenere.

”Copiii au fost foarteentuziasmaþi. Sperã sã vinãîn România, sã îi întâl-neascã pe copiii dinRomânia ºi sunt foarteîncântaþi. vor înva despreculturile din diferite þãri,cum sã administreze aface-rea, banii ºi timpul, cu câtmai tineri cu atât mai bine”,a declarat partenerul turc,

Nylay Ates. La proiectul ”Tinerii

maeºtri ai afacerilor în acþiune” avem ºi coordona-tor român, de la ºcoala dinPetroºani. Cadrul didacticne explicã care este rolulproiectului.

”Acest proiect senumeºte ”Young masters ofbusiness in action” ºi ne-ampropus sã apelãm la aceastãtemã care este de urgenþãmaximã pentru societatearomâneascã ºi sã îi învãþãmpe copii încã de la vârstemici valoarea banului ºi amuncii cinstite investite îneforturi pe o duratã maimare, dar care va fi foarteprofitabilã pentru ei. Dorimsã devinã specialiºti, în

viitor,

care sã ne ajute în aceastãproblemã spinoasã aeconomiei în aºa fel încâttoþi locuitorii þãrii sã o ducãmai bine”, a declarat coor-donatorul de proiect dinpartea românã, Lili Ghiban.

La eveniment au luatparte ºi cei din conducereaunitãþii de învãþãmânt careapreciazã proiectul ca fiindunul benefic pentru elevi.

”Proiectul pe carecomisia noastrã de organi-zare a reuºit sã îl obþinã arela bazã antreprenoriatul.Noi la Colegiul Naþional deInformaticã încercãm sãatrenãm copiii în realizareadiferitelor teme. Noi încer-cãm sã ajutãm copiii încãde mici sã îºi împartã binebanii, sã devinã oameni deafaceri mai buni”, a declaratLucian Resmeriþã, directorulColegiului Naþional deInformaticã Carmen Sylva.

Delegaþia din cele douãþãri partenere a vizitat ºisãlilele de clasã, acolo undeelevii le-au înmânat câtevaobiecte specifice zoneinoastre, a Vãii Jiului.



Învaþã sã facã afaceri cu turci ºi polonezi

Mircea NISTOR

„Este vorba despreo acþiune de monitorizare privindriscurile existente lalocurile de muncã dela întreprinderile mici.

Am selectat o serie deastfel de întreprinderidin întreg judeþul iarpânã în data de 14martie fiecãrui inspec-tor de muncã îi vor firepartizate 10 între-prinderi mici cãrora li

se va transmite câteun chestionar referitorla respectarea cer-inþelor minime desãnãtate ºi securitateîn muncã. Angajatorultrebuie sã vadã ce felde norme trebuie sãrespecte ºi sãîntocmeascã unrãspuns.

Noi vom analizarãspunsurile angaja-torului ºi, în funcþie demãrimea între-prinderii, riscurile exis-tente la întreprinderearespectivã, eventualeleevenimente produse,sesizãrile lucrãtorilor ºiîn funcþie de ches-tionarul completat vorfi stabilite unitãþilecare vor fi controlateîn acest an.

Este vorba despre110 firme ce urmeazãsã le controlãm. Anultrecut au fost verifi-cate micro-între-prinderile cu unnumãr de angajaþi

cuprinºi între 1 ºi 9”,a declarat IleanaBodea, ºef ServiciuSãnãtate ºi Securitateîn Muncã Petroºani.

Scopul principal alcampaniei îl reprezin-tã conºtientizareaangajatorului vis-a-visde obligaþiile pe carele are în ceea cepriveºte respectareaprevederilor legaleprivind normele desãnãtate ºi securitate amuncii.

Monika BACIU

”Nu sunt nereguliconstatate de Curteade Conturi, suntnereguli constate deMinisterul Dezvoltãriiºi în toate aceste acþi-uni noi ne-am dus înjudecatã, într-una din-tre acestea noi am ºicâºtigat definitiv ºi ire-vocabil, cu celelaltesuntem în stadiul laCurtea de Apel sau înstadiul în care amcâºtigat la primainstanþã”, a declaratprimarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu

Iacob Ridzi. Aºa-zisele nereguli

constate de DirecþiaGeneralã Constatareºi Stabilire NereguliFonduri Europeneºi DirecþiaGeneralã aAutoritãþii deManagementpentru POR aufost inexistente.Instanþa a admisreclamaþiiledepuse dePrimãriaPetroºani.

”Una dintrespeþe este cã amfi avut condiþii

discriminatorii lamomentul la care s-afãcut licitaþia ºi s-auimpus niºte condiþiicare sunt în codul

muncii legate de anga-jare. Noi nu am fãcutaltceva decât sã facemce scrie în lege, dardumnealor au consid-erat cã acelea ar fi

condiþii discriminatorii,dar în primã instanþãam câºtigat la AlbaIulia”, a mai spussursa citatã.

Majoritatea obiecþi-ilor formulate deautoritãþile din cadrulministerului de resortau vizat proiectele pefonduri europene

derulate de municipali-tatea de la Petroºani.În acest moment toateproiectele cu finanþareeuropeanã au fostfinalizate, urmeazãînsã sã fie începutaltul ºi anume cel pen-tru realizarea centruluide informare turisticã.

”În acest momentam finalizat ambulato-riul de la Petroºani ºiavem un proiect careva urma. Sã semnãmpentru punctul deinformare turisticã”, amai precizat edilul.

Primãria de laPetroºani mai are unproces pe rolul Curþiide Apel Bucureºti totpe aceastã problemã,iar termenul a fostfixat pentru data de28 martie.


Primãria Petroºani câºtigã procesele cu MDRAP

M inisterul Dezvoltãrii Regionale ºi AdministraþieiPublice cautã nod în papurã la Primãria

Petroºani. Cei de la minister au trimis mai multeorgane de verificare la primãrie pentru a constata anumite abateri. Municipalitatea nu a stat cu mâinileîn sân ºi a fãcut toate demersurile necesare pentru a dovedi contrariul. Aºa se face cã Primãria Petroºani aintentat mai multe procese Ministerului DezvoltãriiRegionale ºi Administraþiei Publice, iar instanþa a datcâºtig de cauzã primãriei.

Campanii de controlP rintre numeroasele campanii

derulate de cãtre inspectorii demuncã în aceastã perioadã senumãrã ºi una referitoare la între-prinderile mici. Mai exact a celorcare au între 10 ºi 49 de lucrãtori.Pânã în data de 14 martie fiecãruiinspector îi vor fi repartizate câte10 astfel de unitãþi cãrora le va fiînaintat câte un chestionar.

DianaMITRACHE

Dupã ce artera dinDefileul Jiului va intraîn reparaþii ºi va fiînchisã circulaþiei, sin-gra cale rutierã varãmâne drumul DN

7A, spre Voineasa,Vâlcea. Toate demer-surile au fost fãcute,edilii din Petrila spuncã au fãcut chiar ºi lic-itaþia ºi acum cer înscris ministrului Danªova sã aloce fon-durile necesare. „Sunt

toate demersurilefãcute, respectivproiectul tehnic, lic-taþia pentru construc-tor este gata ºi aºtep-tãm alocarea fon-durilor, care se ridicãla aproximativ 11,5milioane de euro. Estefoarte necesar, pentrucã defileul Jiului esteîn lucru ºi se circulãfoarte mult atât cutransport greu ºi chiarºi de cãtre turiºti”, aprecizat Ilie Pãducel,primarul oraºuluiPetrila, care are încustodie DN7A.

Drumul a fost mai

mereu, în ultimii ani,trimis de la Sucursalade drumuri Timiº, lacea din Craiova ºi abiaacum s-a stabilitde cine aparþine.Lucrãrile dereabilitare suntnecesare mai alesîn zona dedefileu, acolounde terasamen-tul a fost distrus.O bunã parte,însã, din arterãeste practicabilã,iar traficul s-aintensificat în

ultimele luni. În plus, odatã cu

închiderea rutei dinDefileul Jiului pentru

lucrãri, aceasta varãmâne singura calede ieºire din ValeaJiului.


Mircea NISTOR

“În luna ianuarie,am trimis câteva sutede decizii deimpunere, atât per-

soanelor juridice cât ºicãtre contribuabiliicare deþin cabane înzona Rusu sau înMasivul Parâng. Asta,pentru a cunoaºtecare este datoria afer-entã imobilelorrespective precum ºi asituaþiei achitãrii

impozitului sau taxeipe teren aferente anu-lui 2014, în municipi-ul Petroºani. Am con-statat cã o serie defirme care ºi-au înc-

etat activitatea nu ºi-au prezentat actelepentru a fi scãzute dela taxa de firmã saude la salubritate. Prinurmare, în luna febru-arie, am început sãprimim acte justifica-tive ºi sã le scãdemdin baza de activitate.

În acest fel, zicem noi,am fãcut un pic deordine, de curãþenie,în baza fiscalã”, adeclartat IoanaMãrgulescu, ºefulBiroului de Taxe ºiImpozite Locale dinPetroºani.

Pe de altã parte,pânã la expirareaperioadei în care suntacordate gratuitãþi laplata impozitelorlocale au mai rãmasdoar 3 sãptãmâni. ÎnPetroºani, pânã înprezent, peste 80%dintre contribuabiliireprezentaþi de per-soanele fizice ºi-auachitat deja dãrilelocale.

Dupã data de 31martie se vor percepemajorãri de întârziere(pe lunã sau fracþiunede lunã) pentruimpozitele neachitatepânã la respectivadatã, adicã pe jumã-tate de an. În ceea cepriveºte taxa desalubritate, nu vor fipercepute majorãri deîntârziere pe anul2014 ci doar pentrucele neachitate pânãla data de 31 decem-brie 2013.

Demersuri pentru DN7A

D rumul spre Voineasa, ce face legãtura dinspreValea Jiului spre Vâlcea trebuie reparat ºi

întreþinut corespunzãtor. Licitaþia ºi toatã birocraþia afost finalizatã, iar primarul din Petrila face ultimeledemersuri pentru a primi banii necesari.

DianaMITRACHE

Drumul spre celmai nou domeniu deschi din România, celde la ªureanu, aratãca dupã bombarda-ment ºi a fost folositmai mult de cei careau exploatãriforestiere. În plus, înmunte ar putea fimontat un telescaun,însã, pentru a atrageturiºtii, primarul IliePãducel a cerut spri-jin celor de laBucureºti. „M-am dusîn audienþã lavicepremierul LiviuDragnea, pentru câte-va probleme punc-tuale ale oraºuluiPetrila, respectiv pen-tru Domeniul ªure-anu, pentru a se clari-fica ºi a fi sprijinit sã

preluãm drumulPetrila – Auºelu. Maimult, i-am cerut spri-jin vicepremieruluipentru a reuºi sãluãm o suprafaþã de40 de hectare deteren, în vedereaamenajãrii celor 4pârtii de schi. Totacolo, avem nevoiede sprijin ºi pentrumontareatelescaunului, de cãtreinvestitorii de la Schiªureanu, telescaun,care aºteaptã ºi este

depozitat deja înVârful ªureanu”,spune Ilie Pãducel,primarul oraºuluiPetrila.

Drumul spre ªure-anu este unul foresti-er ºi în acest momenteste în administrareaDirecþiei Silvice.Primarul Pãducelspune cã vrea sã îlpreia în custodie, casã îl amenajeze ºi sã îlpoatã întreþine, aºaîncât turiºtii sã îlpoatã folosi.

Infrastructurã pentru Domeniul de schi ªureanu

T elescaunul aºteaptã sã fie montat în munte, iarturiºtii aºteaptã sã poatã folosi artera rutierã.

Vorbim despre turiºtii care ar vrea sã aleagã drumulspre Domeniul de schi ªureanu, iar cei de la Petrilaspun cã i-au cerut vicepremierului Liviu Dragneasprijin pentru a implementa proiectul.

Vor sã facã ordine în “munte”

D e la începutul anului ºi pânãîn prezent, reprezentanþii

Biroului Local de Impozite ºi TaxeLocale au fãcut un “pic” de ordineîn ceea ce priveºte cabanele dinMasivul Parâng. Asta, dupã ce autrimis câteva sute de decizii deimpunere cãtre posesorii de cabanedin “munte”.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Martie 20148 Actualitate Actualitate 9

Adriana PAVEL

L imitele pot fioricând

depãºite

ªi-a trãit viaþa dinplin, a iubit-o la maximºi o face în continuareforþându-ºi limitele. Adovedit faptul cã... limi-ta oricând poate fimutatã puþin mai încoloºi nu l-a împedicat nimicsã facã asta, ci din con-trã, s-a agãþat de orice i-a dat putere sã seautodepãºeascã. Poateaþi crede cã vorbimdespre vreo personali-tate sau vreun om cele-bru, dar nu! În rândurilecare urmeazã vomîncerca sã vã intro-ducem în lumea unui

om care nu doar cã aforþat viaþa, iar aceastal-a rãsplãtit ulterior pen-tru curajul sãu, dar adevenit un exemplupentru toþi cei din jur.Vorbim de tatãl respon-sabil a trei fete, un bãr-bat care inspirã mas-culinitate, dar mai alesde un sportiv ºiantrenor de clasã. Toateacestea de 27 de aniîntr-un singur picior.Despre Ioan Lazãr,antrenorul de fitnesscare de mai bine de 15ani este un etalon înmaterie de sport înValea Jiului s-au scrispagini întregi de ziar ºis-au filmat mai multecasete. Astfel, vã între-baþi ce ar mai fi despus. Ei bine, poateceea ce este cel mai

important de spus, arã-tat ºi reþinut, încã nu s-ascris. Vorbim de putereaexemplului, de forþa ºicurajul de a merge maideparte, de a lua viaþaîn piept chiar ºi când aicrede cã eºti pe cale sãpierzi pariul cu ea.

“Lazãre, ridicã-te ºi umblã!”

- Evanghelia dupãIoan (5:1-18)

Ioan Lazãr, Nelu,cum îi spun apropiaþii,este un antrenor de fitness ºi culturism careare o salã proprie deforþã în Vulcan, cartierulCocoºvar. Este cu atâtmai special cu cât el aîmbrãþiºat aceastãchemare, a sportului,chiar dacã are un singurpicior. Nu a fost aºadintotdeauna, dar poatesoarta, pentru cei carecred în ea, ceasul rãusau, cine ºtie, planul luiDumnezeu care nu neeste dat nouã oamenilorsã-l cunoaºtem ºi sã-lînþelegem, au fãcut ca ladoar 20 de ani sã îºipiardã piciorul drept înurma unui accident stu-pid în subteran. “S-aîntâmplat pe data de 29august 1987, chiar desãrbãtoarea TãieriiCapului Sfântului IoanBotezãtorul. Lucram calãcãtuº ºi atuncireparam un transportoratunci când mi-a fostprins piciorul drept dela ºold. Am stat 30 deminute sub presiunearacletei, iar apoi am fostdus la spital, prima datãla Petroºani, iar apoitransportat la

Timiºoara. În tot acesttimp nu m-a durutnimic. Probabil eramprea ºocat. Am suferittrei interventii chirurgi-cale în decursul a treizile, iar medicii mi-aufãcut în cele din urmã odezarticulaþie, dupa ceau constatat ca nu maipot sã îmi salvezepiciorul. Am stat înSpitalul JudeþeanTimiºoara, în secþia deChirurgie, patru luni.Vroiam ca totul sã fieun vis urât, speram sãmã trezesc ºi sã constatcã doar am visat”, nepovesteºte antrenorulIoan Lazãr. Dupã toateintervenþiile chirurgicale,automat, a apãrutdepresia ºi toate între-bãrile care vin odatã cunecazul. El ºi-a schimbatatitudinea mai ales dupã ce un medic a vorbit cu el. “Eramsupãrat ºi a venit lapatul meu un medic.Mi-a dat douã palme, ºi-a dat pantalonii jos ºimi-a aratãt proteza. Mi-a spus atunci: “Uitã-te la mine, mãvezi? Am protezã ºi trãiesc. Am verighetãpe deget, am o carierã,am maºinã...Viaþamerge mai departe!”,rememoreazã IoanLazãr, parcã dus pegânduri.

P asiunea i-adevenit

carierã

A iubit prea multviaþa ºi i-ar fi pãrut rãusã nu o cunoascã, aºacã nu a avut de alesdecât sã meargã maideparte. ªi a mers! Arefuzat sã-ºi plângã demilã, iar la nici doi anis-a cãsãtorit, dindragoste. Are trei fetedespre care vorbeºte cumândrie ºi o viaþãîmplinitã. La doar câte-va luni dupa accident s-a reangajat la minaLivezeni. A muncit înbaia minerilor aproapezece ani, iar la centrala

termicã a minei încãvreo ºapte pânã când s-a disponibilizat. Înparalel s-a gândit cã armai avea nevoie de cevapentru a se simþi cuadevãrat împlinit.Atunci, gândurile s-auîndreptat automat spresport. A iubit sportul decopil, mai ales cã ajucat la Jiul Petroºani.Joacã ºi acum fotbal deplãcere, în cârje, pentrucã pur ºi simplu nupoate renunþa. “Primasalã de sport amdeschis-o acum circa 15ani pe strada Saturn dinAeroport, la parterulunui bloc. Apoi, amavut una la SalaPolivalentã, tot înPetroºani. De-alungul anilor mi-am fãcut pri-eteni ºi cred cã amºi ajutat mulþioameni sãpriveascã viaþa alt-fel, venind în salamea de sport”,povesteste IoanLazãr. Acesta esteînsã modest, dardin cercetãrile pecare le-am facutnoi, am înþeles cãde-a lungul anilor apregãtit din punctde vedere sportivoameni care auajuns pe culmiînalte. A ºtiut sãfie ºi psiholog pen-tru cei care aveaunevoie de o vorbãbunã ºi mereu, însala lui de sport

gãseºti bunã-dispoziþie.Acum, de circa 8 ani,are o salã de forþã ºi fit-ness în Vulcan, cartierulCocoºvar. Zeci de femeivin de cel puþin trei oripe sãptãmânã la salapentru condiþie fizicã,iar bãrbaþi sunt ºi maimulþi. “Am venit aiciacum circa 6 ani ºijumãtate pentru a slãbi.Dar, între timp am prinsdragoste de sport ºi nurenunþ niciodatã lamiºcare, chiar ºi cândsunt în vacanþã”, ne-adeclarat Tatiana Matei,

o economistã dinVulcan care nu rateazãniciun antrenament.

Antrenorul IoanLazãr mai spune cã s-atot gândit sã renunþe laa mai presta el diferiteexerciþii în salã, pentrucã uneori lucreazã cot lacot cu oamenii, însãspune cã nu poate sãfacã asta din momentce trebuie el sã fie unexemplu.

Admite acum cã nueste tot timpul omulfoarte vesel ºi optimist,dar cã face totul la recepentru a ieºi bine.“Câteodatã mai pun ºirãul în faþã, asta aºa, casã am ºi planul Bpregãtit”, declarã IoanLazãr. A refuzat mereumila celor din jur, iarasta pe bunã dreptate.S-a dovedit a fi capabilsã facã orice ºi-a impus,iar cuvântul “handicap”nu îi convine. El spunecã este invalid pentru cãa ajuns aºa în urmaunui accident nefast, darcã nu s-a nãscut în acestfel. A ºtiut sã rezolve ºiprobleme “bãrbãteºti”,cu curaj ºi încredereatunci când a fostnevoie sã îºi aperefamilia sau onoarea,asta în faþa unor bãrbaþiconsideraþi “întregi”. Alucrat o perioadã ºi cabodyguard la un bine-cunoscut club de noapte

din Petroºani ºi ºi-afãcut treaba ca la carte.Însã, sala de sport l-aatras mereu mai mult ºide câþiva ani se ocupadoar cu asta.

R uleta vieþiinu se

învârte fãrãregrete

Atunci când vinevorba de regrete,recunoaºte cã are douã.Primul ar fi faptul cã numai poate sã alerge,deºi îºi doreºte asta înfiecare zi.

“Dacã Dumnezeu arvorbi cu mine ºi mi-arspune: “Îþi dau piciorulînapoi pentru o zi”,atunci aº alerga pânãcând nu aº mai fi înstare de nimic”, spunebãrbatul. Al doilea lucrupe care Ioan Lazãr ardori sã îl mai facã ar fisã... danseze, aºa cum ofãcea înainte de accident.

“Am dansat ºi aºa ºiîncã o fac foarte bine,în cârje. Dar mi-aº dorisã o mai pot face ca pevremuri. Eu iubesc dan-sul”, a încheiat el listaregretelor.

Însã, noi spunemcã pânã acum,vreme de 27 de ani,el a dansat cu viaþaîntr-un picior. ªi chiar a condus!

Dansând cu viaþa într-un piciorC ine spune “nu pot”, nu ºtie de ceea ce este în stare ori

nu are suficientã voinþã încât sã-ºi depãºeascã limitele,limite care sunt impuse conºtient de societate sau înconºtientde teamã. Cã “viaþa bate filmul” ºtim deja, iar aceastã devizãa devenit atât de uzatã în ultimii ani încât aproape ºi-a pier-dut din profunzime. Dar dacã spunem cã “viaþa poate fitrãitã, gustatã ºi iubitã pânã dincolo de limite” atunci parcãsunã altfel. ªi, nu doar sunã frumos ca o replicã dintr-unfilm american de box-office, ci pare cã transpune realul, maiales când vedem un exemplu care sã confirme.

În proiectul Codului deeticã pentru învãþãmîntulpreuniversitar, aflat în cursde finalizare la MinisterulEducaþiei, le este interzisãprofesorilor orice activitatecare ar putea sã ducã lafapte de corupþie. Traficulde influenþa ºi favoritismulîn procesul de evaluare laclasa sînt interzice, iar pro-fesorii nu-i pot ameninþa peelevi sã le facã anumite ser-vicii sau sã le ofere cadouri,conform prevederilor dinproiectul iniþiat de minister.

Codul de eticã interzicecolectarea de fonduri de laelevi sau de la pãrinþii aces-tora pentru cadouri saupentru protocolul destinatcadrelor didactice implicateîn organizarea ºidesfãºurarea examenelor ºievaluãrilor naþionale,olimpiadelor ºi altor concur-suri ºcolare. Totodatã,proiectul Codului de eticãprevede cã profesorii nupot face meditaþii cu eleviidin unitãþile de învãþãmîntunde îºi desfãºoarã activi-tatea, în schimbul unor"avantaje materiale saufinanciare". Cadrele didac-tice nu pot implica elevii înactivitãþi de partizanatpolitic ºi de prozelitism reli-gios, în cadrul unitãþilor deînvãþãmînt preuniversitarsau în afara acestora.

Profesorii trebuie sã asi-gure egaliatea de ºanse ºisã promoveze principiileeducaþiei incluzive, sãrespecte demnitatea fiecãruielev ºi sã recunoascã meri-tului fiecãruia. Cadruluididactic îi este interzis sã fieprofesorul propriului copil

sau al unei rude pînã lagradul al treilea, cuexcepþia situaþiei în careeste singurul care preda dis-ciplina respecta în unitateaºcolarã în care lucreazã,conform proiectului Coduluide eticã.

Elaborarea unui astfel decod a început în urmã cucîþiva ani, însã s-a oprit lastadiul de proiect, pentru caprioritate a avut Strategiaanticorupþie în educaþie,aprobatã printr-un ordin alMinisterului Educaþiei în2013. Strategia facereferire la Codul etic pentruînvãþãmîntul preuniversitar,Codul de referinþã al eticiiºi deontologiei universitare,precum ºi la monitorizareaactivitãþii ConsiliuluiNaþional de Eticã pentruÎnvãþãmîntul Preuniversitarºi a Consiliului de eticã ºimanagement universitar.Profesorii, obligaþi sãsupravegheze elevii înºcoalã ºi la activitãþi înafara acesteia

Profesorii sînt obligaþi sãsupravegheze permanentelevii, atît pe parcursulactivitãþilor desfãºurate înºcoalã, cît ºi la cele organi-zate de unitatea deînvãþãmînt în afara aces-teia, sã nu batã copiii ºi sãnu-i umileascã, potrivitproiectului Codului de eticãpentru învãþãmîntul preuni-versitar.

Proiectul iniþiat deMinisterul Educaþieiprevede cã persoaneleresponsabile cu instruirea ºieducaþia elevilor, în modparticular cadrele didactice,au obligaþia de a cunoaºte,

respecta ºi aplicã un set denorme de conduitã.

Una dintre normele deconduitã se referã laocrotirea sãnãtãþii fizice,psihice ºi morale a elevilor,care implicã supravegherepermanentã, pe tot parcur-sul activitãþilor desfãºurateîn ºcoalã, dar ºi în cadrulacþiunilor organizate deunitatea de învãþãmîntîn afara acesteia, pen-tru a fi asiguratã pedeplin securitatea copiilor.

De asemenea, profe-sorilor le sînt interziseagresiunile fizice ºitratamentele umilitoare,sub orice formã.Proiectul mai prevedecã profesorii au obli-gaþia sã asigure pro-tecþie fiecãrui elev ºi sãdenunþe orice formã deviolenþã fizicã, de dis-criminare, abuz, negli-jenþa sau de exploatarea elevilor. Totodatã,dascãlii trebuie sã com-batã orice formã deabuz sexual, emoþionalsãu spiritual.

Cadrele didactice nuau voie sã-ºi hartuiascãsexual elevii ºi nici sãaibã relaþii sexuale cuaceºtia, inclusiv consen-suale. Totodatã, proiec-tul Codului de eticãinterzice profesorului sãaibã un limbaj cu carac-ter obscen, vulgar saualuziv, indiferent deintenþia serioasã sauludica a acestuia.Acelaºi proiect prevede

cã profesorii trebuie sã pre-gatesca elevii astfel încîtaceºtia sã atingã standardede performanþã prevãzutede documentele ºcolare.

Elaborarea unui astfel decod a început în urmã cucîþiva ani, însã s-a oprit lastadiul de proiect, pentru caprioritate a avut Strategia

anticorupþie în educaþie,aprobatã printr-un ordinal Ministerului Educaþiei în2013. Strategia facereferire la Codul etic pen-tru învãþãmîntul preuni-versitar, Codul de refe-rinþã al eticii ºi deontolo-giei universitare, precumºi la monitorizarea activitãþii ConsiliuluiNaþional de Eticã pentruÎnvãþãmîntulPreuniversitar ºi aConsiliului de eticã ºimanagement universitar.

Codul de eticã a fostreadus în actualitate odatãcu scandalul izbucnit lasfîrºitul anului trecut, înurma mediatizãrii unorimagini în care învãþãtoareaDana Blandu, de la ªcoalã10 din Capitalã, le cereapãrinþilor bani pentrucadouri de Crãciun.

HotNews.ro


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Cod etic pentru dascãli

P roiectul Codului etic interzice profesorilor sã cearã ºi sã primeascã

bani, cadouri sau servicii, sã colecteze fonduri de la elevi sau pãrinþii acestorapentru protocol în cazul examenelor, evaluãrilor, olimpiadelor sau altor concursuri ºcolare, dar ºi sã facã meditaþiicu elevii la care le predau, scrie HotNews.

Monika BACIU

”În acest moment situ-aþia în ceea ce priveºte uni-tatea noastrã ºcolarãspunem cã este una foartebunã, dar întotdeaunaexistã loc de mai bine.Pentru urmãtorul an ºcolarnoi ne-am propus douãclase de pregãtitoare carele-am ºi realizat.

Ne bucurãm cã pãrinþiidin zona noastrã apreciazãmunca cadrelor didactice,apreciazã faptul cã suntemo ºcoalã cu deschidere, încare se munceºte, cudotarea necesarã astfelîncât sã se desfãºoare unproces educativ de bunãcalitate.

Se încheie prima etapã,dar vor urma celelalteetape în care porþile ºcolii

noastre sunt deschise pen-tru toþi cei care doresc sãfie elevii cadrelor dinaceastã unitate ºcolarã”, adeclarat Mariana David,director ªcoala GeneralãNumãrul 6 Petroºani.

În ultimii ani, dascãliiremarcã o scãdere anumãrului de copii. Dacãacum câþiva ani ºcolile îºideschideau porþile pentrusute de copii de clasa I,acum numãrul acestoraeste din ce în ce mai redus.

”Din pãcate, eu am ovechime considerabilã înînvãþãmânt, ºi din pãcate seobservã o scãdere anumãrului de elevi, daravem speranþa cã este doarun moment prin care tre-cem ºi încercãm sã gãsimsoluþii favorabile pentruacest moment, adicã colegii

noºtri sã îºi desfãºoareactivitatea în bune condiþii,sã þinã mai puþin cont deacest aspect ºigãsim soluþii întot ceea ce neaºteaptã vizavi deprocesul deînvãþãmânt”, amai spus sursacitatã.

Pãrinþii saututorii legali îºipot înscrie copiiiîn învãþãmântulprimar pentruanul ºcolar 2014-2015 pânã ladata de 14 mar-tie. A doua etapã

de înscriere va avea loc înperioada 25 martie - 4aprilie, iar pe 11 aprilie sevor afiºa rezultatele finale.Între 14 - 18 aprilie,

inspectoratele ºcolare vorsoluþiona toate cazurilenerezolvate dupã finalizareacelei de-a doua etape deînscriere.


A muncit mai binede ºapte ani ºi s-a

antrenat inclusiv pe-opistã de cauciucimprovizatã dintr-obandã veche de trans-port de minereu, ori peholurile lungi aleColegiului NaþionalSportiv Cetate.

În luna iulie a anului tre-cut a devenit dublã cam-pioanã mondialã (la cadeþi)la sãritura în lungime ºitriplu salt, la Doneþk, înUcraina. A fost singuraatletã care a câºtigat douãmedalii mondiale de aur laCampionatul Mondial deAtletism, iar la sãritura înlungime a egalat recordulpersonal, naþional ºi euro-pean de la acea vreme. Înºcoala generalã (clasa apatra) a ajuns pentru primadatã în viaþa ei pe pista unuistadion. O banalã com-petiþie de atletism la startulcãreia se mai aflau ºi alþicolegi de-ai ei. I-a întrecutpe toþi fãrã prea mari pro-bleme, iar Nicolae Alexe(actualul sãu antrenor) a pusochii pe ea. Interesant e cãpãrinþii n-au prea fost deacord cu propunerea profe-sorului ca „Flori” sã facãatletism.

A luat medalii cu duiumulla întrecerile interne, fie cã afost vorba de competiþiiIndoor sau Outdoor, aºa cãa atras repede atenþiareprezentanþilor Federaþiei.Anul trecut, cel mai bun din

carierã, a pariticipat laMondiale, la Europene ºi laBalcaniadã. Aurul a venit înporþie dublã în primul ºi înal treilea caz. Imediat dupãaceea a venit ºirecunoaºterea localã, adevenit cel de-al 97-lea„Cetãþean de Onoare” aloraºului ºi a primit 1.000 delei de la Primãrie ºi 1.000de lei de la ConsiliulJudeþean. Cel mai tânãrsportive (are doar 17 ani) ºiprima atletã care primea unastfel de titlu. Apoi ºi con-silierii locali de la ea deacasã, din ªoimuº, au rãs-plãtit-o. Iar diplomei de„Cetãþean de Onoare” i-auadãugat ºi 10.000 de lei!Primii bani câºtigaþi de ea.

Spre finalul anului a fostnumitã cea mai bunãsportivã din Balcani, a ocu-pat locul trei în ierarhianaþionalã organizatã deFederaþia Românã deAtletism ºi primul în topulanual întocmit de Direcþia

Judeþeanã pentru Tineret ºiSport Hunedoara.

Anul acesta se pregãteºteintens pentru Mondialele dinStatele Unite ale Americii.A început incredibil anulcompetiþional: recordnaþional ºi european deJunioare I la sãriturã înlungime ºi încã unul naþionalla 60 de metri, la tineret.Este unul din sportivii dinnoua generaþie despre carese crede cã are mari ºansela o medalie olimpicã la Rio,în 2016 – deziderat alFlorentinei de altfel.

Aveþi ocazia s-ocunoaºteþi, sã-i spuneþi ovorbã caldã ºi sã fiþi partedintre cei care-i vor mulþumioficial printr-o diplomã ºi unbuchet de flori venind sâm-bãtã, la ora 11.00, în faþastatuii lui Decebal din centrul Devei.

(Iniþiatorii proiectului

„Premianþii fãrã premii”)

Campioana Florentina Marin, premiantulfãrã premiu al acestui sfârºit de sãptãmânã

Înscrierile, pe ultima sutã de metriM âine (joi-n.r.) se încheie prima etapã

de înscrieri în clasa pregãtitoare.Majoritatea unitãþilor de învãþãmânt ºi-auatins targetul în ceea ce priveºte numãrulviitorilor învãþãcei.


LUNI:• Ciorba de vãcuþa/Supa crema depraz cu cartofi• Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafade porc la grãtar cu cartofi aurii• Salatã + Desert

MARÞI:• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã• ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartarºi cartofi natur• Salatã + Desert

MIERCURI:• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume• Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai• Salatã + Desert

JOI:• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema

de ciuperci• ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/Mazãre galbenã bãtutã• Salatã + Desert

VINERI:• Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorbade fasole• Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesccu ciuperci la grãtar• Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE:• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlã de0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert estede 15 lei ºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060www.3daqua.ro

LUNA MARTIE

G eorge Orwellspunea:

“Dacã libertateaînseamnã ceva,înseamnã dreptulde a le spuneoamenilor ce nuvor sã audã” , astaface Dan Puric.Este un om liber,cum puþini suntem.

Pentru cei maimulþi, un OM cât UNNEAM, pentru puþini,atât de puþini, încâtnici nu se vãd, un omincomod carerãscoleºte conºtiinþe ºitrezeºte comuniºti(tineri ori bãtrâni ) dinDEMONOcraþiaprimãvãratecã de peplaiurile româneºti.

“Dan Puric nu aapãrut întâmplãtoracum” spunea DanCiachir, completat deo vorbã a lui NicolaeIorga. “Vremea l-ascos în cale”. Într-operioadã în care de la“mesele bogate” aleEuropei ni se sugerea-zã cã a fi român este o tragedie, Dan Puriceste “nãmolul” în carese împotmolescsenilele ignoranþilorcare ne vor dezbrãcaþide identitate de spiritu-alitate, ne vor cifre înstatistici, nu oameni cu

fricã de Dumnezeu ºidragoste de neam.Dacã Soljeniþîn prinArhipelagul Gulag adeschis ochiiOccidentului despreororile staliniste , DanPuric deschide ochiiunui neam îngenun-chiat de politruciinoilor ideologii... Pr.Arsenie Papacioc

spunea “ comunismula umplut Raiul”, da,dar comuniºtii auumplut ParlamentulRomâniei dupã 1989,au rãmas aici, festiþi înpoliticieni noi, pitiþi laumbra puzderiei departide apãrute înultimii 24 de ani.

Dan Puric îºi asumãprin ceea ce spune înultimii ani, petiþia unuineam, da o palmã

ignoranþei, precum Sf Nicolae, ereticuluiArie.

Repercusiunile nuau întârziat sã aparã.Cu toate acestea, Dan Puric se“încãpãþîneazã” sãrãmânã român, unromân profund, careînsã îºi asumã sãspunã ceea ce milioa-ne de romani doar gândesc, însã nu ospun niciodatã cu vocetare. Cetãþeanul european de tip modern, nu îºi(re)cunoaºte originile,despre moaºte spunecã sunt doar niºteoase, nu îºi aduceaminte cine a fostHorea iar de laDumnezeu aºteaptãdovezi palpabile. DanPuric reuºeºte fãrã ostrategie politicã, fãrão ideologie “urzitã” sãîi facã pe oameni sã îliubeascã, sã îl asculteºi sã îl urmeze. Nu aîmbrãcat doar artateatrului mut, are undar mult mai mare,cucereºte suflete.

Mâine searã, laPetroºani, de la ora17.00, vã aºteptãmcu drag sã ne “con-taminãm sufleteºte”de la acest mareSUFLETROMÂNESC, DANPURIC.

INTRAREALIBERÃ!

DAN PURIC , popas la Petroºani...

Strãzile pe care afost introdusã

canalizarea au fostreaduse la starea

iniþialãN ecazurile oamenilor care

locuiesc pe strãzile afectatede proiectul de extindere a canalizãrii din Petroºani ºi Vulcans-au încheiat. Aproximativ 90%dintre aceste strãzi au fost dejaaduse la stadiul iniþial.

Ieºirea din iarnã ºi topireazãpezilor au adus dupã sine calvaruloamenilor care locuiesc pe strãzileunde s-a lucrat. Zeci de localnici dinVulcan ºi Petroºani au reclamat faptulcã strãzile lor s-au transformat în ade-vãrate mlaºtini pe unde cu greu semai putea circula, ºi doar cu cizme decauciuc. Acum, însã, problema s-a

rezolvat în mare parte, iar strãzile distruse în urma lucrãrilor de intro-ducere a reþelelor de canalizare aufost pietruite. „Dupã topireazãpezilor, în Petroºani ºi Vulcan auapãrut unele probleme. Constructorulare datoria ºi obligaþia de a aduceterenul la starea iniþialã, dar ploile,topirea zãpezilor, adus creat aceastãproblemã reclamatã de oameni înultimul timp. Am fost ºi eu pe terenºi, recunosc, dacã eu ocuiam în acelezone, nu mi-ar fi convenit situaþia.Important este cã, împreunã cuprimãria ºi constructorii, am gãsitsoluþia. Vreau sã vã spun, însã, cãvina nu este a constructorilor, care aulucrat conform proiectului”, adeclarat Costel Avram, directorulgeneral al SC ApaServ Valea JiuluiSA. Acum, însã, strãzile pe care s-alucrat sunt pietruite, chiar ºi cele careerau de pãmânt anterior demarãriilucrãrilor.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Carmen COSMAN-PREDA

Gheorghe David a con-dus Primãria Petroºani înperioada 2000 – 2004.Era un apreciat medic radi-olog ºi fost director alSpitalului de UrgenþãPetroºani când a decis sãse implice ºi în politicã.Iubit ºi apreciat deopotrivã,David a câºtigat lupta pen-tru postul de primar alPetroºaniului în anul 2000,însã în 2012 timpul nu amai avut rãbdare cu el.

Dupã o cumplitã sufer-inþã, s-a stins pe un pat despital, însã memoria lui arãmas vie în conºtiinþalocuitorilor din Petroºani,care încã îºi aduc aminte cuadmiraþie de el ºi îl regretã.Iar pentru a cinsti memoriacelui care a fost declarat ºiCetãþean de Onoare alMunicipiului Petroºani,actualul primar, TiberiuIacob – Ridzi, spune cã seare în vedere ca una dintrestrãzile municipiului sãpoarte numele fostul edil –ºef al localitãþii.

“Urmeazã sã vedem.Analizãm aceastã posibili-

tate”, a declarat TiberiuIacob – Ridzi. Nu ar fiprima datã când edilii facun astfel de gest în memo-ria unui fost primar.Astfel,dupã decesul luiCarol Schreter, parcul cen-tral a fost rebotezat, la felca ºi strada pe care acestaa locuit.

O viaþã dedicatãmedicinei

Gheorghe David a fostdirector la spitalul dinPetroºani timp de mai mulþiani, iar Revoluþia din anul1989 l-a prins în aceastãfuncþie. A fost schimbat înanul 1997, din motivepolitice, dar a rãmas sãprofeseze ca medic radiologºi a decis sã se implice ºi înpoliticã. În anul 2000 acâºtigat bãtãlia pentru pos-tul de primar, în faþa luiCarol Schreter, ºi a condusurbea pânã în 2004, fiindmembru alº PartiduluiSocial Democrat. În 2004,Schreter îºi ia revanºa, iarDavid devine director alcentrului medicalEuromedic.

În 2006, dezamagit de

ceea ce se întâmpla înlumea politicã, GheorgheDavid a ieºit din politicã ºia rãmas la vechea luidragoste, medicina.

Pentru activitatea sa înmedicinã ºi „pentru remar-cabila sa contribuþie în sluj-ba comunitãþii”, GheorgheDavind a fost recompensatcu titlul de Cetãþean deOnoare al municipiuluiPetroºani.

De aseme-nea, de-a lun-gul anilor, fos-tul primar amai fost rec-ompensatpentrumeritele salecu Medalia deAur aUniversitãþiiTehnicePetroºani,OrdinulMeritulSanitar sauCruceaPatriarhalã.


In memoriam Gheorghe David

O stradã din Petroºani ar putea purtanumele fostului primar

Maximilian GÂNJU

Actualul preºedinte, IoanHortopan, fost deputat de ValeaJiului are cel puþin un competitorcare ºi-a anunþat candidatura pen-tru fotoliul de preºedinte al orga-nizaþiei sindicale a pensionarilorminieri. Nu sunt excluse nici altesurprize, astfel cã ºeful Ligii numai este sigur de câºtig.

Acesta s-a aflat înfruntea LigiiSindicatelor Miniere detrei mandate, însã IoanCãrãimãneanu provenittot din mineritul VãiiJiului, se anunþã un

competitor serios. „Alegerile au loc la sfârºitul

acestei luni, iar pânã acum suntdoi candidaþi care au anunþat cãse vor înscrie pentru funcþia depreºedinte. Vom vedea dacã vormai fi ºi alþii, iar decizia o va luaoamenii, membrii Ligii.

În principiu structura de con-ducere va fi aceeaºi, vom mergepe aceeaºi linie, însã rãmâne devãzut ºi ce au de spus oamenii”, adeclarat secretarul LigiiPensionarilor Minieri Valea Jiului,Paul David. Structura sindicalãnumãrã peste 3000 de membri ºiprezintã un deosebit interes ºipentru partidele politice.

Alegeri la Liga Pensionarilor Minieri

F oºtii ortaci sunt chemaþi la vot pe 28 martie a.c.,pentru a-ºi alege preºedintele care trebuie sã

lupte pentru interesele lor în urmãtorii trei ani.

M unicipalitatea din Petroºani se gân-deºte ca una dintre strãzile din

Petroºani sã poarte numele unuia dintre ceimai îndrãgiþi primari din Petroºani, mediculGheorghe David, care a încetat din viaþã laînceputul lunii noiembrie 2012.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Martie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Sunteþi foarte ocupat, dar aveþidestulã energie pentru a rezolvatoate problemele. Cu puþinãambiþie, puteþi sã duceþi la bunsfârºit tot ce aþi început. Planfinanciar nu staþi tocmai bine, darperspectivele sunt bune. Sã nunu mai critici colegii demuncã.

Sunteþi hotãrât sã obþineþi baniprin orice mijloace. Un bãrbatmai în vârstã încearcã sã vã tem-pereze. Nu vã neglijaþi prietenii!Nu meritã sã vã sacrificaþi tottimpul pentru interese financia-re. Acordaþi mai multã atenþierelaþiilor sentimentale ºi rudelor.

Astãzi sunteþi hotãrât sã rezolvaþiprobleme familiale pe care le-aþitot amânat. Plecaþi într-o scurtãcãlãtorie ºi faceþi mici investiþiipentru casã. Dupã-amiazã, esteposibil sã întâmpinaþi mici difi-cultãþi. Aveþi ºanse sã realizaþi totce v-aþi propus.

Astãzi s-ar putea sã nu vã iasãtotul aºa cum aþi sperat. Separe cã un partener de afacerinu îºi onoreazã promisiunile. Nueste o zi bunã pentru afaceri ºinici pentru întâlniri cu persoaneimportante. Nu încercaþi sã vãimpuneþi punctul de vedere!

Amânaþi afacerile programatepentru azi, pentru cã s-ar puteasã nu vã reuºeascã. Mai mult,existã riscul sã pierdeþi o sumãimportantã. Acordaþi mai multãatenþie relaþiilor sentimentale!Aveþi succes în activitãþile de ruti-nã.

Dimineaþa nu sunteþi prea comu-nicativ, motiv pentru care relaþiilesociale pot avea de suferit. Nueste recomandail sã începeþiactivitãþi sau colaborãri noi, chiardacã primiþi oferte tentante. Plansentimental, traversaþi o perioadãfoarte bunã.

Simþiþi nevoia sã discutaþi cu opersoanã de sex opus despreproblemele sentimentale din ulti-ma vreme. Vi se pare cã sunteþineglijat ºi aveþi nevoie de sfaturi.Fiþi mai sociabil.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indis-pus ºi sã nu aveþi chef de vorbã.Aveþi grijã, riscaþi sã vã izolaþi!Persoana iubitã vã înþelege prob-lemele ºi vã ajutã sã le rezolvaþi.Dupã-amiazã, o rudã din altãlocalitate vã dã o veste bunã.

Nu sunteþi deloc sociabil ºi aveþitendinþa sã vã izolaþi. S-ar puteasã vã confruntaþi cu problemecare s-au acumulat în ultimaperioadã. Nu cedaþi ºi cãutaþisoluþii. Lãsaþi pesimismul.

Dimineaþa aveþi senzaþia cã per-soana iubitã vã neglijeazã ºisimþiþi nevoia sã primiþi sfaturi ºiîncurajãri. Fiþi mai sociabil, pen-tru cã riscaþi sã deterioraþi relaþi-ile cu anturajul.

Începeþi ziua cu o senzaþie deobosealã ºi nu sunteþi preacomunicativ. Evitaþi activitãþile încare trebuie sã vã concentraþiintens. Limitaþi-vã la activitãþi derutinã ºi amânaþi deciziile impor-tante, mai ales în afaceri.

Aveþi ºanse sã primiþi o sumãimportantã, probabil dintr-ocolaborare. Nu este momentul sãinvestiþi, pentru cã s-ar putea sãieºiþi în pierdere. Evitaþi ºi cãlã-toriile! Ar fi bine sã staþi maimult acasã, împreunã cu familia.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:20 Kile, te omoarã cu zile10:30 În linia întâi (r)11:30 Sport plus (r)12:20 Opinii fiscale12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Zeul rãzboiului17:30 Zeul rãzboiului18:10 Lozul cel mare 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 0:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Diferit de ceilalþi (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Northfork - Oraºul desub ape17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Las fierbinþi

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Ce gândesc femeile (r)12:00 Teleshopping 12:30 Danni Lowinski13:30 Teleshopping 14:00 Dragostea trece prinstomac 14:30 Râzi ºi câºtigi (r)15:00 Click! (r)16:00 Trãsniþii (r)16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Victime colaterale

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:45 Mica mireasã (r)14:45 Teleshopping 15:00 Taxi Driver (r)16:00 Grupul Vouã (r)16:15 Visul Regelui (r)17:30 Dragoste dulce-amarã

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 Onouã viaþã21:30Regina22:30Poveºtiride noapte23:00Cancan.ro23:30Snooki

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFAChampions League11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Barcelona -Manchester City13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Barcelona -Manchester City14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat UEFAChampions League16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:00 EuroFotbal 20:00 Fotbal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 înTârgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

Vînd garaj cu canal de vi-zitare ºi pivniþã situat în Petroºanivis-a-vis de Liceul Economic,avînd suprafaþã de 25 mp.Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permitegararea ºi a utilitajelor ºi amicrobuzelor. Este branºat lacurent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 07212253590768406987

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã

S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºanianunþã restricþii în furnizarea apei potabilepentru: Joi 13.03.2014 în oraºul:

- Uricani - între orele 9:00 -14:00. Zona afectatã: Valea de Brazi,Marsevoni. Motivul restricþiei: Montareapometru pe aducþiunea Topliþa.

Azi se ia apa! Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Angajare"SC GTS COMPANY SRL orga-nizeazã în data de 20.03.2014,ora 10:00, concurs pentru ocu-parea postului de

bucãtarCerinþe: studii de specialitateÎnscrierea se face pe bazã deCV. CV-ul se depune pânã îndata de 19.03.2014 la sediulsocietãþii din Petroºani, str.Griviþa Roºie, nr. 36 sau laadresa de mail: [email protected].

Echipa I.G.S.U. a fostalcãtuitã din plutonierulGabriel Plop, (I.S.U.Hunedoara), plutonieruladjutant Adrian Anta(I.S.U. Hunedoara) ºi plu-tonierul Marius Dima(I.S.U. Ilfov).

În concurs s-au califi-cat peste 50 de sportivi,care totodatã sunt anga-

jaþi ai MinisteruluiAfacerilor Interne înInspectoratul Generalpentru Situaþii deUrgenþã, InspectoratulGeneral al JandarmerieiRomâne, InspectoratulGeneral al PoliþieiRomâne sauInspectoratul General alPoliþiei de Frontierã.

ªi în com-petiþia indi-vidualã dekarate do,pompieriihunedoreniau obþinutrezultatefoarte buneplutonierulMihaiSãnducu Grigore clasân-du-se pe locul 2 lakumite individual, catego-ria +84 kilograme.Plutonierul Gabriel Plopa obþinut locul 3 la kataindividual ºi kumite indi-vidual, la categoria - 75kilograme, în timp ceplutonierul major IonHriþcu s-a clasat pe locul

5 la kumite individual,categoria – 84 kilo-grame.

În clasamentul generalpe arme echipa IGPR aurcat pe prima treaptã apodiumului, sportivii jan-darmi de la IGJR s-au situat pe locul 2, în timpce pompierii IGSU auobþinut locul 3.

Pompierii hunedoreni, pe podium la Campionatul Naþionalde Karate DO al Ministerului Afacerilor Interne

E chipa de karate do aInspectoratului General pentru

Situaþii de Urgenþã formatã, în marea eimajoritate, din sportivi hunedoreni s-aclasat pe locul 3, la CampionatulNaþional de Karate do al MinisteruluiAfacerilor Interne, desfãºurat în SalaPolivalentã din Arad.


S ãlãtruc, DâljaMicã ºi Dâlja

Mare, Slãtinioarasau Maleia suntcâteva dintrezonele rurale alemunicipiuluiPetroºani unde s-arputea dezvolta turismul tematic.

Municipalitatea dela Petroºani are învedere promovare lapotenþial maxim alacestor zone cu încãr-cãturã culturalã mare.Amenajarea unuitraseu turistic denumit,,Drumul momâr-lanilor‘‘ care sãcuprindã reþeteculinare tradiþionale,artizanat, izvoare cuapã microbiologic purãsunt doar câteva dinplanurile de viitor ale

administraþiei locale.”Este o preocupare

a noastrã în legãturãcu ceea ce înseamnãpatrimoniul culturallocal ºi ne dorim foartemult sã punem în va-loare aceste lucruri pecare le avem ºi ceeace þine de noi, deadministraþia publicãîncercãm sã facem fiecã vorbim de fonduri

europene sau de labugetul local”, adeclarat primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi.

Se vorbeºte decrearea unor produseturistice adaptate laoferta municipiuluiPetroºani din punct devedere peisagistic ºiantropic, iar aici seface referire la satul

tradiþional momârlã-nesc zona Maleia ºisatul tradiþionalmomârlãnesc zonaSãlãtruc.

”Dâlja, Slãtinioara,Sãlãtruc sunt zoneleunde dorim sã avem ocale de acces care sãpermitã vizitarea acestor locuri ºi acesteobiective care la unmoment dat pot

deveni turistice. Avemo legãturã cu o asocia-þie care se ocupã deacest lucru, în speþã,vorbesc de MuzeulMomârlanului de peSlãtinioara, au pre-ocupãri foarte serioasedespre acest lucru ºifac eforturi deosebite.Noi încercãm sã îiajutãm cât mai mult”,a mai precizat sursacitatã.

Punerea în practicãa acestor proiecte aratrage turiºtii din toatezonele þãrii. ValeaJiului are tradiþie, precum Bucovina sauMoldova, dar toateaceste tradiþii trebuievalorificate ºi popularizate.

”Orice avem ºiputem sã punem învaloare este foarte binevenit”, a mai spusprimarul de laPetroºani.

Momârlanii sunt ocomunitate micã dinRomânia, o populaþiedespre care se spuneca ar fi urmaºii daciloraºezaþi în Valea Jiului.Numãrul lor este estimat undeva între10.000 ºi 20.000.Rãmâne de vãzut catvor mai reuºi ceibãtrâni sã menþinãacest stil de trai ºi câtde mult vor reuºi sã-ºiinfluenþeze urmaºii. Înschimb, muzeele ºipoveºtile rãmân, precum ºi colibele ºistânele momârlanilorsituate “la pãdure”,dupã cum obiºnuiescsã spunã, care vor maiaminti pentru câþivaani de faptul cã ValeaJiului este una dintrezonele în care aurãmas ºi ºi-au avutcontinuitatea dacii.


”Drumul momârlanilor”Proiect agro-turistic al municipalitãþii de la Petroºani

Rãzboiul pezona Livezenicontinuã în

instanþãD eºi s-au întâlnit în

instanþã de mai binede 10 ori, edilii dinPetroºani ºi cei dinAninoasa nu au ajuns laniciun consens ºi continuãsã se rãzboiascã pe zonaLivezeni, punctul „fierbinte”al Petroºaniului din punctde vedere industrial.

Practic, lupta se poartã pen-tru o suprafaþã de aproximativ20 de hectare de teren, pecare ambele administraþii publice ºi le revendicã ºi pen-tru care nu s-au înþeles pe caleamiabilã. Iar anul 2014 a adusnoi termene de judecatã în

acest proces aflat pe rolulTribunalului Hunedoara în carefiecare parte îºi susþine punctulde vedere. Nici raportul deexpertizã depus la dosar ºi nicimartorii chemaþi la barã nu auclarificat lucrurile, aºa cãreprezentanþii celor douã loca-litãþi – Petroºani ºi Aninoasa –se întâlnesc în continuare îninstanþa de judecatã. Totul aînceput dupã ce administraþiapublicã din Aninoasa a pusochii pe zona Livezeni, o zonãtampon dintre cele douã localitãþi, unde sunt concen-trate cele mai multe activitãþieconomice. Tocmai acest lucrule-a fãcut cu ochiul edililor dinAninoasa, iar fosta conducerea administraþiei publice spuneachiar, la un moment dat, cã, dacã ar reuºi sã preiaLivezeniul, ar scãpa de proble-mele financiare. Numai cã niciPetroºaniul nu este dispus sãrenunþe la bucata de terenaducãtoare de venituri, drept

pentru care litigiul s-a mutat în instanþã. PrefecturaHunedoara este cea care achemat la barã cele douãprimãrii, conform modificãriloraduse la Legea Cadastrului,care spun cã, acolo undeadministraþiile publice nu seînþeleg între ele, InstituþiaPrefectului introduce acþiune în instanþã pentru rezolvareasituaþiei conflictuale.

C e ar vreaAninoasa

Potrivit datelor oficiale,Aninoasa vrea bucata de terenpânã la podul Livezeni, dar nuexistã hãrþi cadastrale care sãle dea dreptate. Edilii de aici s-au luat dupã unele înscrisuridin Cartea Funciarã undeapare ºi menþiunea Iscroni.Chiar ºi expertiza de la dosarle dã drepatte elor de laPetroºani, însã procesul mergemai departe. De precizat cãzona disputatã are aproape 20de hectare, iar vechea adminis-traþie publicã din Aninoasa îºifãcea ºi calculele economice.Edilii spuneau cã, prin taxeleimpozitele ce ar reveni de peurma agenþilor economici dinLivezeni, bugetul localitãþii s-ardubla, aºa cã interesul estesuficient de mare pentru caprocesul sã continue chiar ºidupã 11 termene.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

cvj, nr 571, joi 13 martie 2014

Documents