cvj nr. 556, joi 20 februarie 2014

Monument Brâncuºi,în Petroºani?>>> PAGINA A 5-A

Criminalul dinLupeni rãmâne

dupã gratii>>> PAGINA A 3-A

S-a abrogat! Puteþicomenta, cu argu-mente, la adresajustiþiei fãrã sã fiþi

condamnaþi>>> PAGINILE 8-9

“Misiunea USLeste pânã în 2016”

>>> PAGINA A 4-A

7 ani de muncã ºisperanþe s-au duspe apa sâmbetei>>> PAGINA A 12-A

Guvernul construieºte

locuinþe pentrurromi. Aninoasasperã sã scape de

colonia de pe marginea DN 66>>> PAGINA A 13-A

„Oscarurile” deValea Jiului se

împart azi>>> PAGINA A 6-A

Chinezii nu s-auprezentat la CEH

>>> PAGINA A 7-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 556

Joi, 20 Februarie 2014

Î n 2005, Casa de Pensii a judeþului Ilfov, condusã de actualul ministru al Muncii,Mariana Câmpeanu, îi dãdea în condiþii suspecte atât pensie, cât ºi indemnizaþie

de însoþitor ca urmare a încadrãrii în gradul I de invaliditate, soþului acesteia, IulianCâmpeanu. Suspect, în primul rînd, pentru cã acesta nu locuia în Ilfov, ci în Bucureºti,oficiul din Ilfov nefiind cel teritorial în cazul sãu. >>>>>> PPAGINILE 10-1AGINILE 10-111

Cu acte neclare ºi diagnostice discutabile,

Ministrul Muncii, MarianaCâmpeanu, i-a dat soþului pensie ºicel mai mare grad de invaliditate

Uluitor! Au scãpatcu viaþã dupã ce acãzut podul cu ei

>>> PAGINA A 3-A

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Februarie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN PREDACOSMAN PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Februarie 2014 Actualitate 3

MaximilianGÂNJU

Podul peste râulStrei, cu o lungime de80 de metri, din local-itatea Bretea Românã,în apropiere de oraºulHaþeg, s-a rupt în treibucãþi, în cursul nopþiide marþi spre mier-curi, dupã ce un pilonde susþinere central acedat. Douã autotur-

isme încercau sãtreacã râul când poduls-a prãbuºit, însãºoferii au avut noroc ºiau scãpat doar cu osperieturã. „În data de18.02.2014, în jurulorei 21.00,Detaºamentul dePompieri Hunedoaraa fost alertat în urmaunui apel la 112 caresesiza prãbuºireaparþialã a podului, cu

o lungime deaproximativ80 metri,care facelegãtura întreDN 66 ºiBreteaRomânã. Înurma inci-

dentului douã autotur-isme au rãmas blocatepe podul avariat fãrãposibilitate de aajunge la mal, în timpce toþi cei 3 pasageris-au autoevacuat. Lalocul intervenþiei s-audeplasat 10 subofiþeri,un paramedic ºi un

ofiþer cu douãautospeciale de inter-venþie ºi o ambulanþãdin cadrul Detaºamen-tului Hunedoara.Structurile operativesosite la locul inter-venþiei au constatat cãpilonul central al

podului rutier s-aprãbuºit, provocândruperea în trei seg-mente a acestuia.Pompierii au acþionatcu troliul din dotareaautospecialei pentruevacuarea celor douãautoturisme, per-soanele aflate la bor-dul acestora au ieºitdin maºini ºi s-audeplasat pe mal, pânãla sosirea echipajelorde intervenþie. Deasemenea acestea nuau suferit traumatismesau excoriaþii în urmasurpãrii podului”, adeclarat purtãtorul decuvânt alInspectoratului pentruSituaþii de UrgenþãHunedoara, cãpitanAnemona Doda.

Din primele con-

statãri, podul pãreasolid chiar dacã a fostconstruit din betonarmat în anii 70 ºilega localitãþile BreteaRomânã ºi BreteaStreiului, fiind intenscirculat de localnici.Oamenii trebuie sãfacã un ocol de câþivakilometri pentru aajunge acasã, prinlocalitãþile Covragi sauCãlan, unde sunt altepoduri peste Strei. Unalt incident asemãnã-tor a avut loc înjudeþul Hunedoarazilele trecute, la minaLonea din ValeaJiului. Mai multesilozuri de cãrbuneconstruite tot dinbeton, în anii 50, s-auprãbuºit pur ºi simplufãrã un motiv aparent.

MaximilianGÂNJU

Marcu va rãmâneînchis pânã la jumã-tatea lunii martiea.c., când judecãtorulde la TribunalulHunedoara va decidedacã îi va prelungimandatul de arestare.Oricum bãrbatul nuva ieºi de dupã gratiipentru cã mai are ocondamnare de doiani cu închisoarepentru furt, sentinþãdictatã de judecãtoriide la Petroºani lafinele anului trecut.

Aceastã condamnarear fi trebuit pusã înaplicare imediat dupãce Marcu Lucian apus piciorul în þarã,în ianuarie 2014, elfiind închis în Italiapentru infracþiuni cuviolenþã. Dacãpoliþiºtii l-ar fi prinspentru a pune man-datul în aplicare,individul nu maiputea comite oribilacrimã. Reamintim cão tânãrã de 22 deani din Lupeni,mamã a doi copii, afost ucisã de recidi-vist, acesta fiind

gelos pe femeie. I-aspus în mai multerânduri cã o omoarãdacã nu se întoarcela el, iar de teamã,dar ºi pentru cei doicopilaºi, femeia aacceptat sã-i mai deao ºansã. Criminaluln-a fost însã mulþu-mit ºi îi reproºa zilniccã l-a înºelat.Nicoleta Farcaº a fostmãcelãritã, ancheta-torii au numãrat petrupul tinerei celpuþin 14 lovituri decuþit, iar la audieriMarcu ºi-a recunoscutfapta ºi chiar ºi-a pre-

meditat-o. Criminalula lãsat ºi douã biletede adio în care aspus cã-i pare rãupentru ceea ce aveasã facã ºi dacã va figãsit vinovat riscãdetenþia pe viaþã.

Criminalul din Lupeni rãmâne dupã gratii

M arcu Lucian, bãrbatul care ºi-a ucis cu sãlbãti-cie iubita, n-a contestat decizia magistraþilor de

la Tribunalul Hunedoara care au decis arestarea sapreventivã pentru 30 de zile. Recidivistul acuzat deomor avea posibilitatea de a contesta-conform nouluicod penal - hotãrârea judecãtorului cu privire laarestarea sa preventivã, însã n-a mai fãcut recurs.

Uluitor! Au scãpat cu viaþã dupã ce a cãzut podul cu eiD oi ºoferi au fost la un pas de moarte dupã ce un

pod care traversa Râul Strei din judeþulHunedoara s-a rupt pur ºi simplu de la jumãtate.ªoferii încercau sã treacã râul când construcþia dinbeton s-a rupt pur ºi simplu de la jumãtate. Au scãpatmiraculos datoritã inspiraþiei de a trage ºi frâna demânã, în momentul în care au vãzut cã podul seprãbuºeºte cu ei.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Februarie 20144 Actualitate

Senatul a adoptat,în calitate de primãCamerã sesizatã, oiniþiativã legislativãiniþiatã de un grup deparlamentari PSD,PNL, PC ºi UNPR,printre care CosminNicula, ElenaFederovici, GabrielaFirea, Nicolae

Bãnicioiu, EugenBejinariu, AnaBirchall, Liviu Ciucã,Petre Daea, AlinaGorghiu, Liviu Harbuz,Ovidiu Iane, RodicaNassar, Nini Sãpunaruºi Viorel ªtefan.

Acest proiect delege are ca scop încu-rajarea voluntariatului

care în în þãri cutradiþie este extremede apreciat pentru cãeste de mare ajutor ºisocietãþii ºi voluntaru-lui. La fel s-a dorit ºi lanoi, adicã voluntariivor putea primi din

partea organizaþieiunde activeazã un certificat derecunoaºtere a competenþelor dobân-dite prin voluntariat.

În expunerea demotive a proiectului de

lege se aratã în þãrileeuropene voluntariatulare succes.

Conform ultimuluiEurobarometru, din2010, România areaproximativ 4,4 milioane de voluntari,

respectiv 20 la sutãdin populaþia þãrii,având una dintre celemai scãzute medii de implicare.Mediaeuropeanã a volun-tariatului ajunge la 40la sutã, iar pe primulloc este Norvegia,unde 80 la sutã dinpopulaþie se implicã înactivitãþi de voluntariat.

Conformcurentul.ro, autoriiproiectului au precizatcã echivalentul con-tribuþiei financiare avoluntariatului la PIBatinge, în state precumAustria, Olanda ºiSuedia, între 3 ºi 5 lasutã din PIB.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

L iderul liberalilorhunedoreni, Mircea

Ioan Moloþ, considera cãUniunea Social Liberalatrebuie sã-ºi ducã mandatul pînã la capãt.

Moloþ nu-ºi doreºte ca PNLsã iasã de la guvernare ºi crede,în acelaºi timp, cã atît Ponta cîtºi Antonescu vor lua, în final,deciziile cele mai înþelepte astfelîncît crizã politicã apãrutã însînul USL sã fie depãºitã.

“Vreau sã o spun cu tãrie!Naþia românã a ales într-omajoritate covîrºitoare USL-ulcare trebuie sã-ºi ducã mandat-ul pînã în 2016 fãrã probleme.Ca atare, sunt ºi eu unul din lid-erii politici la nivelul judeþului ºiun vicepreºedinte care o spuncu toatã responsabilitatea cãdoresc ca USL-ul sã-ºi finalizezemandatul”, a declarat MirceaIoan Moloþ, preºedinte PNLHunedoara. Cetãþeanul românnu vrea cearta a mai declaratliderul liberalilor hunedoreni, cicontinuarea reformelor ºi aproiectelor care sã atragãbunãstarea naþiei, dupã cumPNL ºi PSD s-au angajat încampania electoralã. O spar-gere a USL ar reprezenta undublu pericol, a mai afirmatpreºedintele PNL din judeþulHunedoara. Pe de o partepierderea încrederii electoratu-lui în politica româneascã,indiferent de culoarea partidelorsau a tipului de alianþe, iar pede altã parte crearea unei

breºe pe eºichierul politic cepoate fi valorificata de partidenoi, extremiste. “Am spus-o dela început, dacã nici aceastãformulã de asociere nufuncþioneazã ºi aºteptãrileromânilor sînt trãdate, cate-goric, oamenii, indiferent de cepartid e vorba, nu va mai aveaîncredere. ªi, mi-e fricã tare cãapare un partid de extremã.Aduceþi-vã aminte cum a apãrutPP-ul pe un fond de nemulþu-

mire, cu un rezultat extraordi-nar, al doilea sau al treilea par-tid la nivelul parlamentarilor în2012”, a mai precizat Moloþ

Probleme sunt ºi la nivellocal, nu doar naþional, maispune Mircea Ioan Moloþ, însã acestea pot fi remediateprintr-un dialog real, dar numaiacolo unde orgoliile nu suntmai importante decît interesulcomunitãþii.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Mariana Câmpeanutaie alocaþiile„bogaþilor”

M ariana Câmpeanu a declaratmiercuri cã se gândeºte sã

economiseascã bani la buget. Una dintremãsuri ar putea fi excluderea de la alo-caþia de stat de 42 de lei a copiilor carenu provin din familii nevoiaºe.

MarianaCâmpeanu spunecã reprezentanþiiministerului vorîncepe un studiureferitor la unpachet de bazãminim pentrubunãstarea copiilor.Câmpeanu vrea sãdea alocaþie de statdoar copiilor dinfamilii sãrace.

Reamintim cã, lunar, fiecare copil dinRomânia cu vârsta între 2 ºi 18 ani primeºte oalocaþie de stat de 42 de lei. Numãrul benefi-ciarilor este de 3,8 milioane de persoane.

În replicã, reprezentanþii pãrinþilor din toatãþara susþin cã ajutorul pentru copiii defavorizaþiar trebui sã se realizeze prin ajutoare suplimentare ºi nu prin privarea celorlalþi copii de alocaþie.

„Fiecare copil are aceleaºi drepturi ca ºiceilalþi, dacã prin legislaþie este prevãzut cã toþicopiii au aceleaºi drepturi trebuie sã aibãaceeaºi alocaþie, sã nu confundãm alocaþia cucelelalte subvenþii ale statului pentru întreþineacopiilor, prin urmare toþi copii ar trebui sã aibãaceeaºi alocaþie iar cei care sunt într-o situaþiedificilã pot fi subvenþionaþi”, a declarat MihaelaGunã, preºedintele Federaþiei Asociaþiilor dePãrinþi, citat de România Liberã.

Senatorul Nicula a pus umãrul pentru ca voluntariatulsã fie considerat experienþã profesionalã

S enatorii au adoptat, luni, o nouãLege a voluntariatului, potrivit

cãreia activitatea de voluntariat va fi consideratã experienþã profesionalã sauîn specialitate dacã aceasta este realizatãîn domeniului studiilor absolvite. Printreiniþiatorii proiectului de lege se aflã senatorul de Valea Jiului, Cosmin Nicula.

“Misiunea USL este pânã în 2016”

C ulturã fãrã bani. Asociaþia

Culturalã Les Amis dela France din Petrila îºidesfãºoarã activitãþileculturale ”pe genunchi”.Asta deoarece, spun reprezentanþii asociaþiei, administraþianu îi susþine din punctde vedere financiar deºiexistã un contract înacest sens.

”Se referã la niºtehotãrâri ale Consiliului Localîn sensul cã începem sã nufim deloc sprijiniþi, adicãexistã o hotãrâre de ConsiliuLocal, Asociaþia CulturalãLes Amis de la France vasuporta cheltuielile aferentespaþiului atribuit în folosinþãgratuitã, apã, electricitate,gaz. În aceastã cerere, pentru cã a existat ºi altãhotãrâre de consiliu localsolicit oraºului Petrila virareacãtre asociaþie a sumei de

4900 de lei. Aceastã sumã afost alocatã în urma uneihotãrâri de consiliu local, încare s-a stipulat cã CLPetrila contribuie la prezentaasociere cu acordarea lunarãîncepând cu luna martie2012 a sumei de 700 de lei,reprezentând contravaloareaprestaþiilor de servicii de persoane abilitate cu atribuþiide gestionare a bunurilordobândite existente în patrimoniul asociaþiei ºi cuorganizarea unor activitãþispecifice”, a declarat IonelZmãu, preºedinteleAsociaþiei Culturale LesAmis de la France.

La sediul asociaþiei au fostrestricþionate anumite serviciide utilitate publicã, iar peacest considerent, preºedin-tele acesteia spune cãrenunþã la indemnizaþia pecare o primea de la Primãriepentru a achita aceste facturi restante.

”Ar fi teoretic, un fel deindemnizaþie la ce am fãcuteu aici. Pentru cã acum nu

avem gaz metan ºi avemmari probleme în ceea cepriveºte ºi consumabilele ºiutilitãþileam declarat cãrenunþ la contravaloarealegalã a prestaþiilor de servicii efectuate.

Consider cã ºi în aceastãperioadã martie-septembrie2013 am iniþiat ºi desfãºuratactivitãþi de voluntariatb înfolosul comunitãþii înfavoarea culturii ºi tineretu-lui. Solicitãm aceastã sumãpentru a achita datorii vechi

cãtre EON Gaz, pentru aplãti taxe de rebranºare, altefacturi restante ºi mai dorimca o parte din sumã sã fieinvestitã în utilitãþi ºi con-sumabile. Mulþi pentru asoci-aþie ºi dacã ne gândim labugetul local ar fi puþini,chiar puþini în raport cu ceeace s-a cheltuit din bugetullocal în anul precedent”, amai precizat sursa citatã.

Pânã când Asociaþia nuva beneficia de fonduri pentru utilitãþile aferentespaþiului aceasta îºi va încetaactivitatea.

Monika BACIUMonika BACIU


Ovidiu Rizopol ºiImre Szuhanek sperãsã monteze un monument care sã leaminteascã tuturorcelor ce trec prinValea Jiului, cã laPetroºani, ConstantinBrâncuºi a turnatColoana Infinitului.

Pentru asta chiar auvenit cu ideea de aamplasa un ou – simbolul primordial aloperei brâncuºiene,într-o interpretareineditã, în zona cen-tralã a oraºului. Cumam fi trebuit sã arateel, ne spun chiar ceicare l-au gândit. „Peun fundament fãcutdin piatrã de râu, iarnoi am ºi gãsit piatra,care sã sugerezeforma unui ou, dintr-un element

primordial, cum esteoul, dintr-un buºteansã prefigurãm, douãelemente aleColoanei. Ar fi arãtatbine ºi mai ales cã eraîn apropiere deAteliereleCentralePetroºani, undes-a realizatColoana.Bineînþeles cã, pepãrþile lateraleurma sã montãmdouã plãci, princare sã indicãmce reprezinte”,spune OvidiuRizopol, iniþia-torul proiectului.

Ideea a muritoarecum în urmaunei propunericare însã, nici eanu a fost pusã înpracticã, deºi a

anihilat ideeainiþialã. „A fosto propuneredin partea celorcare aumoºtenit fostaUMIROM, sãdoneze ei unelemnt saudouã, pe care eile-au turnat, înurma polemiciicare s-a ºi iscatîn tot mediulartistic româ-nesc, privindrealizarea uneicopii aColoanei ºimontarea ei în

faþa sediului GEROM.Nu s-a finalizat, dar aurãmas cu elementeleturnate ºi au dorit caele sã fie montate peun postament. Nucunosc de ce încã nus-a realizat”, a maispus Rizopol..

S-au împlinit 138de ani de la naºtereamarelui CsonstantinBrâncuºi, iar astãzi, înPetroºani, nimic nu neaminteºte acest lucru.Singurul colþ dedicatlui Brâncuºi este laMuzeul Mineritului,acolo unde ImreSzuhanek ºi Ovidiu

Rizopol îndrumãmereu turiºtii care vinla Peºtera Bolii, pecare cei doi o pãstoresc.

„La Peºtera Boliivin turiºti de ordinulmiilor. Noi am pusacolo un poster marepe care scrie: VizitaþiMuzeul Mineritului!Brâncuºi aici a turnatColoana. Oamenii seuitã, unii se fotografi-azã doar, dar suntfoarte mulþi, care vinºi rãmân uimiþi ºi noiîi îndrumãm spreMuzeu”, a afirmatImre Szuhanek,Membru Petro Aqua.

Atelierele undesculptorul a turnatColoana Infinitului aurãmas doar niºteruine, în timp ce pro-prietarii lor au lãsat lastadiul de promisiunetot ceea ce îi datoreazã luiConstantin Brâncuºi.

Creatorul Coloaneifãrã sfârºit a trecut pela Petroºani, iar aici s-a turnat fiecare parte a modulelor careformeazã inestimabilaoperã de artã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Monument Brâncuºi, în Petroºani?L a 138 de ani de la naºterea lui

Constantin Brâncuºi, cei care vor sã marcheze cumva trecerea mareluisculptor pe la Petroºani încã mai sperãcã vor amplasa un monument semnifica-tiv într-un scuar. Proiectul existã, dar afost din nou obstrucþionat de diverse ideinepuse încã în practicã.

Activitãþile transfrontaliere, nesusþinute financiar

DianaMITRACHE

Pentru prima datã,Tiberiu Vinþanpromite o galã cu mult

mai multe premii, ded-icate celor mai buni,dar ºi un trofeu real-izat pe mãsurã.Premierea are loc joi,la Sala de Marmurã a

primãriei Petroºani,când vom afla cine arecea mai bunã imagineîn media ºi cine a înþe-les cã fãrã imagine nureprezintã mai nimc.

„Constat cu plãcere cãoamenii, indiferent cãsunt de partea presei,sau de cealaltã parte amicrofonului, auînvãþat cã dacã imag-ine nu e, nimic nu e.Premiile Exclusiv astaºi-au dorit acum 14ani, sã aducã oameniicapabili sã creezeimagine, sã îi aducã înfaþa comunitãþii, înfaþa opiniei publice ºisã arate cã, pânã laurmã ºi ei sunt demnide a beneficia de o

fãrâmã de imagine dinmunca lor”, a declaratTiberiu Vinþan, direc-torul Exclusiv MediaGrup.

La ediþia a 14-a, celmai râvnit trofeu esteOmul anului 2013, iarpentru el, special, afost creat ºi un simbolde nu mai puþin de 14kg. Asta dincolo decele 150 de nominal-izãri, pentru una din-tre cele 64 de secþiuniale galei. „Anul acestaeste o surprizãdeosebitã. Am benefi-ciat de sprijinul unuiartist plastic din cadrulUniunii Artiºtilor

Plastici din Deva,Vladimir Jianu, care s-a oferit sã constru-iascã un trofeu unicat.Trofeul Exclusiv 2014este pentru prima datãîn istoria galei, ooperã de artã. Vomvedea cine va fi bene-ficiarul”, a mai adãu-gat Vinþan.

Nu vor fi uitaþi niciziariºtii, fãrã de careimaginea în presã estenulã, iar la acest capi-tol sunt 16 categorii,împãrþite în jurnaliºtide televiziune, dinpresa scrisã ºi dinmediul on-line.


Mircea NISTOR

“În condiþiileactuale, în care even-tualii sponsoristrãlucesc prinabsenþã, puþini vor fitinerii din Vale carevor reuºi sã ajungã laun festival. Asta, pen-tru cã nici pãrinþii lornu pot achita toatecheltuielile necesitatede o participare la unfestival în þarã. Numai vorbesc despre

unul din strãinãtateunde cheltuielile suntcu mult mai mari”, adeclarat Eugen

Munteanu, profesorde muzicã.

Chiar ºi în acestecondiþii profesorul de

muzicã de la Casa deCulturã a Studenþilordin Petroºani sperã caValea Jiului sã fiereprezentatã, mãcar,la manifestãrile maiimportante. “Totuºi,eu sper cã vom aveaparticipanþi, mãcar lamanifestãrile naþionalemai importante. Lacele din Valea Jiului,cu siguranþã, vor fiprezenþi ºi elevii pecare îi pregãtesc”, amai spus EugenMunteanu.

Bani puþini, participãri ioc

L ipsa banilor reduce ºi numãrul copiilor care par-ticipã la festivalurile de muzicã. Þinând cont de

faptul cã prezenþa la un festival de muzicã uºoarã saupopularã necesitã achitarea participãrii, a cazãrii,deplasãrii, ºamd, în acest an, copiii sau tinerii dinValea Jiului care vor pleca la astfel de manifestãri va fimai puþini, comparativ cu anii anteriori.

Monika BACIU

”Voluntarii au fostimplicaþi pe parcursulanului 2013 în treiproiecte europene, iarîn acest an urmeazãun al patrulea proiect,

chiar zilele acestea untânãr urmeazã sãplece la Cognac,Franþa, unde va avealoc un seminar inter-naþional pe tema”Primãvara arabã”, lacare vor participa aso-

ciaþii din Europa, darºi din Africa”, adeclarat Ionel Zmãu,preºedintele AsociaþieiLes Amis de laFrance.

Participarea tânãru-lui la acest simpozioneste un prilej de a facecunoscutã activitateaasociaþiei pe meleaguristrãine.

”Va fi o posibilitatede a ne face cunos-cutã asociaþia, pentruaceasta am pregãtitpliante, afiºe ºi CD-uri

de prezentare a asoci-aþiei. Tânãrul care vareprezenta România,Dan Codrea este ºi unpolitician, este lacurent cu tot ce seîntâmplã în lume, astudiat ºi acestfenomen cu rezonanþãeuropeanã, ”primã-vara arabã”, unfenomen foarte puþincunoscut la noi, a fosto revoluþi islamicã,acele miºcãri în nordulAfricii în urma cãroraa apãrut libertatea, unfenomen similar alcelui de la RevoluþiaRomânã din anul1989”, a mai precizatsursa citatã.

„Oscarurile” de Valea Jiului se împart azi

P remiile Exclusiv – un fel de Oscar pentru cei caretrãiesc în Valea Jiului – vor fi împãrþite joi la

prânz de iniþiatorul ideii, ziaristul Tiberiu Vinþa, man-agerul grupului de presã Exclusiv. Cei mai buni dintrecei buni vor primi câte un trofeu, însã, Trofeul cel mareva ajunge la Omul Anului 2013 ºi el cântãreºte 14 kg,fiind oarecum o coincidenþã cã s-au scurs 14 ani decând Vinþan oferã aceste recompense.

Simpozion internaþional în Franþacu participare româneascã

P rezenþã româneascã la sim-pozion internaþional. Un tânãr

din oraºul Petrila va reprezentaRomânia la un simpozion inter-naþional care va avea loc în locali-tatea Cognac din Franþa.

Monika BACIU

”În acest an sper sãse finalizeze licitaþia.La nivelul judeþuluiHunedoara s-a înfi-inþat AsociaþiaIntercomunitarã peDeºeuri. Avem avizulpozitiv de la ComisiaEuropeanã pentruderularea proiectului.Se va construi încadrul acestui proiectdeponeul ecologic laBârcea, o staþie detransfer la Petroºani ºiva fi dat în adminis-trare serviciul decolectare a deºeurilor.

În acelaºi proiectavem ºi programul deînchidere a gropiineconforme de gunoide pe dealul Maleii.Oraºul Petrila areobligaþia sã contribuiecu aproximativ 400 demii de lei la cofi-nanþarea închideriigropii de gunoi”, adeclarat Vasile Jurca,viceprimarul oraºuluiPetrila.

Dupã închidereatuturor gropilor degunoi care nu maicorespund normeloreuropene, deºeuriledin Valea Jiului vor

ajunge la Bârcea. Astadupã ce la Petrila s-arefuzat în urmã cucâþiva ani construireaunui deponeu ecolog-ic. Potrivit edililor, cos-turile nu vor fi res-imþite de populaþiedacã colectarea se vaface selectiv.

”Dacã vom colectaselectiv cheltuielile nuvor fi foarte mari.Deja existã o lege carene va obliga în urmã-toarea perioadã sãcolectãm gunoiulselectiv. Noi avem unproiect început lanivelul oraºului Petrilaîn urmã cu 5 ani dezile. Am achiziþionattrei autocompactoareºi câteva sute depubele pentrucoelctare selectivã. Decând am preluatfuncþia de viceprimarm-am implicat înaceastã problemã ºiconsider cã în

momentul acesta, înoraºul petrila în pro-porþie de 50-60% seface colectarea selec-tivã atât din parteaagenþilor economicicât ºi de cãtrecetãþeni. La sfârºitulanului 2013 am verifi-cat la firma Edil Urbancare are în adminis-trare aceastã lucrare ºiau valorificat aproxi-mativ 140 de tone deplastic ºi vreo 4-5tone de carton, unlucru foarte importantºi asta ne aratã cã seface colectare selectivãîn oraºul Petrila”, amai precizat sursacitatã.

Groapa de gunoi dela Petrila a fostînchisã, pe hârtie, înanul 2007. De atunciºi pânã acum au fostdepuse din parteacetãþenilor mai multe

plângeri prin care sereclama faptul cãlocaþia încãfuncþioneazã.

”ªi teoretic ºi ºipractic este închisã.De vreun an nu ammai avut nici prob-leme. Am încercat ºiam securizat zona, amsãpat un ºanþ pestedrum sã nu poatã sãmai aibãacces cumaºinile, ammai trimisPoliþia Localãºi nu le-ammai dat voiesã acþionezepe domeniulrespectiv”, amai spusJurca.

Se vorînchidegropiledepoziteleneconforme

de la Aninoasa, Uroi-Rapoltu Mare, Haþeg,Petrila, Lupeni, Cãlan,Hunedoara. Valoareaestimata totalã este de37.526.274 lei fãrãTVA, din care1.786.969 lei diverseºi neprevazute, baniiurmând a fi folosiþiatât pentru proiectarecât ºi pentru execuþie.


Diana MITRACHE

O singurã firmã s-aprezentat cu oferta laComplexul EnergeticHunedoara, miercuridimineaþã, când aufost deschise ofertelepentru privatizareaminelor viabile.Directorul general alComplexului EnergeticHunedoara, Daniel

Andronache susþine cãchinezii nu au venit ºicã singura firmãinteresatã pânã acumeste Famur Kopex.„Miercuri, la ora10,00 s-au deschisofertele.

Practic s-au depusdocumentele pentrucertificare, carecuprind aspecte legatede bonitatea firmei,experienþã.

Urmeazã acum sãstabilim care ofertã secalificã ºi apoi începnegocierile. S-aprezentat, însã, o sin-gurã firmã, FamurKopex din Polonia”, afost singura declaraþieoferitã de DanielAndronache pe acestsubiect.

Pentru minele dehuilã ar fi necesarãsuma de 60 - 65 de

milioane de euro, iarinvestiþiile sunt pre-conizate pentruperioada de pânã în2016, chinezii fiindcei care s-au arãtatinteresaþi anul trecut.

O delegaþie din carea fãcut parte ºi min-istrul EnergieiConstatin Niþã, dar ºicei din Hunedoara dela Mintia ºi din ValeaJiului s-a aflat, înperioada 12 -16 mai2013 în China, laBeijing. Acolo s-aupurtat discuþii cuchinezii, caresusþineau cã vor decâþiva ani sã

investeascã înHunedoara în sistemulenergetic.

Au venit ºi înHunedoara, la fineleanului trecut ºi auamânat deschiderea

de oferte, tocmai pen-tru luna februarie,însã, miercuri nu s-auprezentat cu oferta.Asta chiar dacã ºi-autrimis ºi asiguratoriiînainte.

Chinezii nu s-au prezentat la CEHD eºi au fost primiþi ca salvatorii industriei

româneºti, chinezii nu s-au prezentat la selecþiade oferte pentru retehnologizarea minelor viabile. Astachiar dacã au amânat selectarea ofertelor, pânã când aînceput Anul Nou Chinezesc.

Întâlnire pe tema gunoiuluiÎ nchiderea gropilor de gunoi

neconforme de pe raza judeþuluiHunedoara intrã în linie dreaptã.Responsabilii de la Petrila au avuto întâlnire la Deva tocmai pe acestsubiect. Administraþia trebuie sãachite 400 de mii de lei pentru acofinanþa acest proiect.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Februarie 20148 Actualitate Actualitate 9

Noul Cod penal, carea intrat în vigoare ladata de 1 februarie2014, asumat de cãtreGuvernul Boc,cuprindea un articolprin care jurnaliºtilor lise bãga definitiv pumnulîn gurã sã nu mai

poatã face dezvãluirilegate de abuzurile unorprocurori sau încãlcãrilegrave ale drepturiloromului în timpul unoranchete sau unor procese aflate în curs de desfãºurare.

Astfel, articolul 276

din Codul penalprevedea ca infracþiune”Presiuni asuprajustiþiei”, iar cine va maiîndrãzni sã facã vreuncomentariu, dezvãluiresau va emite judecãþi devaloare, indiferent cãeste jurnalist, avocat,inculpat, politician,justiþiabil poate fi tras larãspundere penalã ºipedepsit cu închisoarepentru cã magistratulrespectiv putea oricândsã se plângã cã decla-raþiile publice sunt„nereale” ºi cã ele aufost fãcute în scopul deal influenþa sau intimida.

Protestele ºi cazurileîn care s-au dovedit laCEDO a fi erori, ca sãnu vorbim de abuzuri,

ale justiþiei au determi-nat parlamentarii sãrevinã asupra acestuiarticol, care nu ar fipermis nimãnui sãspunã cã i se face onedreptate considerându-se cã se fac presiuni…

Ca urmare, CameraDeputaþilor a aprobat,

marþi, abrogarea arti-colului 276 din Codulpenal, care incriminafapta unei persoanecare face declaraþii publice nereale referi-toare la sãvârºirea decãtre judecãtor sau deorgane de urmãrirepenalã a unei infracþiuni.

Articolul a fost abrogat cu 285 de

voturi "pentru", 9 voturi"împotrivã" ºi 35 deabþineri.

Proiectul careprevedea abrogarea arti-colului 276 a fost adop-tat recent ºi de Senat.

ªi Guvernul a susþi-nut abrogarea articolului276 din Codul penal.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

M inisterul Sãnãtãþii aanunþat cã necesi-

tatea pachetului de bazã deservicii medicale a apãrutîn condiþiile în carenumãrul internãrilor înspital - unde tratamentuleste scump - este tot maimare, iar multe dintreacestea sunt nejustificateori nu se realizeazã de fapt,fiind declarate doar pentrua obþine mai mulþi bani.Mulþi bolnavi vor fidirecþionaþi spre ambula-torii sau medici de familieunde tratamentul nu eraîncurajat.

Serviciile medicale oferite destat se vor reorganiza total de la1 aprilie când va intra în vigoarepachetul de servicii medicale debazã ºi oamenii care s-auobiºnuit sã se ducã pentru oriceproblemã la spital vor fi trimiºila medicul de familie sau înambulatoriu, conform ZiarulFinanciar.

Unitãþile private de sãnãtatetau cu sufletul la gurã.Schimbarea este aºteptatã deacesatã parte a furnizorilor de servicii privatecare spun cã în schimbul a 50-100 deeuro pe lunã

vor da posibilitatea pacienþilor sãnu mai aºtepte sã fie îngrijiþi însistemul de stat pentru diverseintervenþii chirurgicale.

Noul pachet de servicii debazã ar trebui sã aducã o maibunã organizare în sistemul destat ºi sã redirecþioneze o partedin cheltuielile din spitale cãtreambulatoriu de specialitate saumedicii de familie, mai spuneZF.

Multe dintre prevederile dinpachetul de bazã sunt neclare înlipsa normelor de aplicare ce artrebui sã fie gata luna aceasta.

Ministerul Sãnãtãþii a anunþatcã necesitatea acestui pachet debazã a apãrut în condiþiile încare numãrul internãrilor în spital - unde tratamentul estescump - este tot mai mare, iar

multe dintre acestea suntnejustificate ori nu se realizeazã de fapt - fiinddeclarate doar pentru aobþine mai mulþi bani.

Astfel va fi încurajattratamentul la medicul de

familie ºi în ambulatoriu,unde s-ar putea funiza aceleaºi

servicii ca în spital, dar la costuri mai mici.

Cu toate aceste declaraþii,românii sunt un popor bolnavcare se aflã în topul clasa-mentelor europene ºi vrea-nuvrea orice guvernare nu vrea sãrecunoascã faptul cã sãnãtateacostã mult mai mult atunci cândnu ºtii sã construieºti un sistemefficient.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Situaþia diferã, laacest capitol, de la unjudeþ la altul. Astfel,peste 50 la sutã dinpersoanele investigateîn judeþele Dolj ºi Vasluiau declarat cã au unvenit mediu lunar pefamilie de sub 750 lei.În acelaºi timp,aproape trei sferturidintre respondenþii dinjudeþele Constanþa,Vaslui ºi Vâlcea ºi 94 lasutã din Dolj declarãvenituri sub 1.500lei/lunã/familie.

Doar în judeþeleBistriþa ºi Hunedoara,24,5 la sutã, respectiv36 la sutã dintrerespondenþi au declaratvenituri de peste 3.000lei/lunã/familie.

Conform studiului,puþin peste un sfert dinrespondenþi declarã cãîn comunitatea din carefac parte existã serviciipublice de tip "ªcoalãdupã ªcoalã" (SDS) ºidoar puþin peste 10 lasutã ºtiu cã în comuni-tatea lor existã serviciiprivate de acest fel.Peste jumãtate dinrespondenþi, însã, afir-mã cã în comunitatealor nu existã acest tipde serviciu sau nicimãcar nu cunosc.

O altã problemãidentificatã se referã laposibilitatea înfiinþãriiacestor servicii în mediul rural.

"Existã o diferenþãsemnificativã în privinþaresurselor materiale,financiare ºi umanedisponibile la nivelulautoritãþilor localerurale dar ºi în privinþadisponibilitãþii financia-re ale pãrinþilor pentru

susþinerea acestor ser-vicii. Mai mult, analizape judeþe a gradului deacoperire a acestui tipde servicii la nivelulcomunitãþii, scoate în

evidenþã cã absenþaserviciilor este corelatãcu gradul de sãrãcie.Astfel, familiile cu veni-turi mai mici ºi în carecopiii ar putea benefi-cia cel mai mult deexistenþa unui aseme-nea serviciu au accesmai redus la serviciulSDS. Rata cea maimare de rãspunsuri «nuexistã servicii» esteînregistratã mai ales înjudeþele sãrace ale þãrii,respectiv în judeþele încare venitul mediulunar pe familie estesub 750 lei", se aratãîn raportul de cerc-etare.

Iniþiatorii documen-tului atrag atenþia cãlipsa acestor programe,publice sau private,este înregistratã maiales în judeþele sãraceale þãrii ºi în mediulrural.

"Lipsa serviciilor estecu atât mai mare cu câtvenitul mediu lunar pe

familie este mai mic(sub 750 lei/lunã/fami-lie). Acoperirea cu ser-vicii «ªcoalã dupãºcoalã» este de cinci orimai micã în rural faþãde urban. Numai 11,6la sutã dintre pãrinþiiintervievaþi declarã cãau copii înscriºi în pro-grame publice ºi 5,6 lasutã în programe pri-vate. Efortul financiarfãcut de pãrinþi pentrususþinerea copiilor înprogram, în anul ºcolar2012-2013 a fostscãzut, în special pen-tru serviciile publice",

se mai aratã în studiu.Lipsa serviciului din

comunitate este invo-catã de 30,1 la sutã depãrinþii din rural, com-parativ cu 6,9 la sutã înurban.

Aproape toþi pãrinþiichestionaþi (93 la sutã)doresc sã îºi înscriecopiii în astfel de pro-grame, însã un sfertdintre ei declarã cã nuau resurse financiarepentru susþinerea unuiastfel de program.

Iniþiatorii studiului aumai stabilit cã ºi venitulmediu lunar al familieiinfluenþeazã cuantumuldisponibil pentrususþinerea programului,acesta crescând pro-porþional cu venitulmediu lunar al familiilorrespondenþilor.

Astfel, 41 la sutãdintre respondenþii cuun venit sub 750 leifamilie/lunã declarã cãnu pot contribui cunimic pentru susþinerea

copilului într-un astfelde program sub unu lasutã dintre aceºtirespondenþi pot alocasume între 200 ºi 400lei/lunã/copil. La polulopus, jumãtate dinrespondenþii caredeclarã venituri depeste 4.000lei/lunã/familie (29respondenþi) afirmã cãpot aloca sume depeste 300 leilunã/copil.

Pãrinþii care vor ca ºicopiii lor sã frecventezeastfel de programe îºidoresc ca acestora sã lise dea sprijin pentruefectuarea temelor ºimeditaþii.

"Deºi într-un procentscãzut, alãturi de acti-vitãþile din sfera edu-caþionalã, pãrinþii începsã acorde importanþãdezvoltãrii psihologice acopilului, dezvoltãriicreativitãþii, învãþarealimbilor strãine.Pregãtirea, formarea,specializarea ºi profe-sionalizarea resurselorumane implicate înprogramele «ªcoalãdupã ºcoalã» este cuatât mai importantã cucât obiectivele nu selimiteazã la servireaunei mese calde ºioferirea unui mediusecurizant dupã orelede ºcoalã, ci acoperãtoate ariile de dez-voltare a copilului", semai aratã în studiu.

Directorul deAdvocacy World VisionRomânia, DanielaBuzducea, a declaratmarþi, la evenimentulde lansare a raportuluide cercetare, cã astfelde programe pot sãrãspundã unor prob-leme majore de peagenda publicã a ultimi-lor ani - absenteismulºcolar, pãrãsirea timpurie a ºcolii ºi procentele tot mai micide promovabilitate laexamenele naþionale -,care, în opinia ei, artrebui sã fie asumatepolitic.

S-a abrogat! Puteþi comenta, cu argumente,la adresa justiþiei fãrã sã fiþi condamnaþi

C amera Deputaþilor a aprobat,marþi, abrogarea articolului 276

din Codul penal care prevedea cainfracþiune ”Presiuni asupra justiþiei”,iar cine va mai îndrãzni sã facã vreuncomentariu, dezvãluire sau va emitejudecãþi de valoare, indiferent cã estejurnalist, avocat, inculpat, politician,om de rând putea fi tras la rãspunderepenalã ºi condamnat. Articolul dinCodul penal a fost abrogate cu 285 devoturi ”pentru”.

Spitalele care fac internãrinejustificate – cauza

naºterii pachetului de bazã

Programul After School cunoscutdoar de un sfert dintre pãrinþi

O rganizaþia World Vision a prezentatun program de cercetare privind

nevoie de programe de tip "ªcoalã dupãºcoalã", realizat în 11 judeþe din þarã, peun eºantion de 830 de pãrinþi. Potrivitcercetãrii, venitul mediu lunar al familieiare valori pânã la 2.250 lei/ pe lunã încazul a 78,8 la sutã dintre persoaneleinvestigate, iar 31,8 la sutã dintre acesteaau venituri sub 750 lei/lunã/familie.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Din punct devedere medical, legeaîn vigoare, la momen-tul la care IulianCîmpeanu a fostdeclarat invalid degradul I, prevedea cãpersoanele care suntîn aceastã situaþie sîntcaracterizate prin“pierderea totalã acapacitãþii de muncã,de autoservire, deauto-conductie ºi deorientare spaþialã,invalidul necesitîndîngrijire sau supraveg-here permanentã dinpartea altei persoane”.

Iulian Cîmpeanupare însã astãzi, dupãnouã ani de cînd afost declarat invalid încea mai gravã stare,un om sãnãtos:merge la nunþi,foloseºte un telefonmobil, se plimba pestradã cu mîinile înbuzunar ºi îºi ia nepo-tul de la grãdiniþã. Înplus, este asociat îndouã firme, dintrecare una aflatã îndizolvare. Numai dinindemnizaþia pentruînsoþitor - pe care oprimeºte odatã cupensia – din 2005 ºipînã în prezent, IulianCîmpeanu a încasat,dupã calculeleCentrului deInvestigaþii Media,suma de 54.184 delei.

Iulian ºi Mariana

Cîmpeanu sînt cãsã-toriþi de 40 de ani. În2005, conform CV-ului postat pe site-ulMinisterului Muncii,Mariana Cîmpeanuera director executiv alCasei Judeþene depensii Ilfov, funcþie pecare a ocupat-o dinfebruarie 2001 pînã înaprilie 2007, cînd adevenit director laCasa Naþionalã dePensii ºi alte Drepturide Asigurãri Sociale.

Pînã la 1 martie2005, IulianCîmpeanu a lucrat lafirma Grup MeteorConstruct din Ilfov, ofirmã aflatã astãzi îninsolventa ºi care,conform docu-mentelor întocmite delichidatorul judiciar, arãmas cu aproape600.000 de lei datoriila stat. Cîmpeanu aocupat funcþia dedirector generaladjunct al firmei pînãla 1 martie 2005, cîndcontractul sãu demuncã a fost desfãcut“cu acordul pãrþilor”.

În 2 martie 2005,Cîmpeanu depune laCasa de Pensii Ilfovcondusã de soþia sã ocerere de acordare apensiei de invaliditate.Documentul, disponi-bil în dosarul sãu depensionare, este com-pletat necorespunzã-tor, nefiind clar cãrei

Case de pensii îi esteadresat.

Cererea nuconþine seriaºi numãrulniciunui doc-ument pecare îldepune alã-turi de ea. Cutoate astea,cererea esteînregistratãde Casã dePensii Ilfov în2 martie, ladoar o zidupã ce soþulpe-atuncidirectoareiMarianeiCîmpeanu îºiîntrerupe, cuacordulpãrþilor, con-tractul cufirma la carelucra, subnumãrul3366.

Dupã nicio sãptãmînã,în 8 martie 2005,medicul BarbuCerbulescu – medicspecialist de expertizãmuncii ºi angajat alCasei de Pensii Ilfovconduse de MarianaCîmpeanu – îi dãdomnului Cîmpeanudecizia asupra capac-itãþii de muncãnumãrul 1269.

Aºadar IulianCîmpeanu a fãcut cer-erea de acordare a

pensiei de invaliditateînainte de a primidecizia medicalã pror-piu-zisa din parteamedicului specialist înexpertizã medicalãBarbu Cerbulescu,anticipînd o deciziemedicalã favorabilã deîncadrare ca invalid.

ªi decizia medicului

Cerbulescu este com-pletatã într-un mod celpuþin bizar: nu conþinenicio referire la vreundosar medical, nu aredecît o semnãturã,deºi sînt necesare altedouã, conform respec-tivului formular, ºi, celmai important, larubrica “diagnosticclinic” conþine o seriede formulãri “destul degenerale”, conformspecialiºtilor consultaþi

de Centrul deInvestigaþii Media.

O parte dintrebolile de care suferãIulian Cîmpeanu sîntniºte patologii relativcomune: steatozahepaticã, ateroscle-roza, aritmie (cardiacã)sau ulcer duodenalcronic. Restul afecþiu-nilor sînt, potrivit spe-

cialiºtilor, insuficientdetaliate. De exemplu,medicul care aîntocmit documentulscrie cã IulianCîmpeanu suferã de“lacunarism cerebral”sau “sindrom psiho-organic”, însã nudetaliazã ce afecþiuniprezintã pacientul.

Specialiºtii în medi-cina muncii consultaþide Centrul deInvestigaþii Media afir-ma cã, pentru invalidi-

tate de gradul I gener-atã de atero-scleroza,de exemplu, estenecesar cã boala sã semanifeste printr-o“arteriopatie perifericãînsoþitã de amputaþieºi alte tulburãri grave”,ceea ce evident nueste valabil în cazul luiCîmpeanu, care nu asuferit nicioamputaþie. La fel ºi încazul lacunarismuluicerebral: specialiºtiispun cã, pentru gradulI de invaliditate, estenecesar cã boala sã se

manifeste prin“mari deficienþelocomotorii care sãfacã persoanãnedeplasabila sauîn situaþia de a nuse hrãni singurã”.

ªi în cazul sin-dromului psiho-organic invocat,medicul care aexaminat pacientulse exprima “destulde general”, con-form surselor noas-tre: “poate fi oboalã psihicã ce-lface pe pacient ire-sponsabil saupoate fi un începutde Parkinson”.

Cu toate astea,Iulian Cîmpeanueste gãsit cu “defi-cienta funcþionalãI”, i se declarãpierdutã capaci-tatea de muncã dincauza invaliditãþii

survenite pe fondulunei “boli obiºnuite”(sintagma “BO” de larubrica privind cauzainvaliditãþii”) ºi devineinvalid de gradul I,incapabil sã maipresteze vreo muncã,la vîrsta de 58 de ani,cu aproape cinci aniînainte de a împlinivîrsta legalã de pen-sionare, recomandan-du-i-se “dispen-sarizare”.

Cu acte neclare ºi diagnostice discutabile,

Ministrul Muncii, Mariana Cîmpeanu, i-a dat soþuluipensie ºi cel mai mare grad de invaliditate

Î n 2005, Casa de Pensii a judeþului Ilfov, condusã deactualul ministru al Muncii, Mariana Cîmpeanu, îi

dãdea în condiþii suspecte atît pensie, cît ºi indemnizaþiede însoþitor ca urmare a încadrãrii în gradul I de invalidi-tate, soþului acesteia, Iulian Cîmpeanu. Suspect, în primulrînd, pentru cã acesta nu locuia în Ilfov, ci în Bucureºti,oficiul din Ilfov nefiind cel teritorial în cazul sãu.

Documentul depusla dosarul sãu de pen-sie este asumat demedicul Barbu IonCerbulescu, medic pri-mar de expertizã med-icalã ºi ºeful “exper-tizei medicale” înjudeþul Ilfov. În judeþulIlfov funcþioneazã treicabinete de expertizãmedicalã care îºiîmpart întreg teritoriuljudeþului. Nicãieri îndocument nu aparecine anume a întocmitrespectivul act, la caredintre cele trei cabi-nete a fost pacientulconsultat ºi la caredintre acestea poate figãsitã fiºa lui med-icalã. Apare exclusivstampila mediculuiCerbulescu, cel caresupervizeazã activi-tatea de expertizã dinjudeþ. În lipsa acestorinformaþii, nu amputut afla mai multedespre situaþia med-icalã a pacientuluiIulian Cîmpeanu.

Cert este cã, înbaza documentuluiparafat de Cerbulescu,dupã nici trei sãp-tãmîni, în 25 martie2005, Casa Judeþeanade Pensii Ilfov con-dusã de MarianaCîmpeanu emite pen-tru soþul acesteiadecizia 114198 princare îi acordã “pensiede invaliditate cu ind-emnizaþie de însoþi-tor”.

Conform documen-tului, Iulian Cîmpeanuprimeºte o pensie de3.450.211 lei vechi ºio indemnizaþie deînsoþitor de3.100.000 de leivechi.

Specialiºtii consul-taþi de Centrul deInvestigaþii Media ne-au atras atenþia asupraunui fapt interesant:Iulian Cîmpeanu aoptat pentru a primitot el ºi indemnizaþiapentru însoþitor, odatãcu pensia, deºi majori-tatea persoanelor înaceastã situaþie indicaexact persoana care îiajutã sã trãiascã pemotiv cã, odatã cuaceºti bani, aºa-numit-ului “însoþitor” i se

calculeazã serviciileprestate pentru invalidca vechime în muncãºi deci stadiu de coti-zare la pensie. IulianCîmpeanu nu a indicato astfel de persoanã,aºadar, el fie nu areun însoþitor, fieplãteºte pe cinevacare nu a dorit ca toþiaceºti ani, din 2005pînã în prezent, sã ise considere vechimeîn muncã.

Aceiaºi specialiºti înmedicina muncii auexplicat cã, pentruobþinerea încadrãrii îngradul I de invaliditate,un salariat trebuie maiîntîi sã stea aproapeun an în concediumedical, timp în caresã încerce sã-ºi tratezeafecþiunile. Neavîndacces la dosarul med-ical al lui Cîmpeanu,nu ºtim dacã el s-aaflat în concediilemedicale de 90 ºi,respectiv, 180 de zile.

“Este greu de crezutcã cineva, fãrã sã aibãrelaþii, poate primi atîtde repede gradul I deinvaliditate. De obicei,se fac expertize med-icale care dureazã,dosarele sînt atentanalizate, sînt maimulte comisii, aicipare ceva fãcut pepicior”, a concluzionatunul dintre specialiºtiiîn medicina munciicontactaþi de Centrulde Investigaþii Media,care a dorit sã rãmînãanonim.

Expertului consultatnu i-a fost dezvãluitnumele persoanei ºi,evident, nici faptul cãeste soþul actualuluiministru al Muncii.

În 2009, patru animai tîrziu, cu ocaziaîmplinirii vîrstei legalede pensionare, aceeaºiCasã Judeþeana dePensii Ilfov, care deaceastã datã era sub-ordonatã MarianeiCîmpeanu din postulde ºef alCaseiNaþionale, îidã domnuluiIulianCîmpeanupensie pentrulimita de

vîrstã, pãstrîndu-i,conform legii,încadrarea în gradul Ide invaliditate ºi aju-torul pentru însoþitor.

Decizia din 23octombrie 2009 poar-ta acelaºi numãr cacea din 25 martie2005, 114198, ºieste emisã tot de Casãde Pensii Ilfov, deºiCîmpeanu domiciliazãtot în Bucureºti, con-trar prevederilor legalecare spun clar cã aces-te documente sîntemise de biroul cãruiabeneficiarul îi estearondat conformdomiciliului.

Între timp, indem-nizaþia de însoþitorcare îi vine lui IulianCîmpeanu lunar, odatãcu pensia, a crescutde la 310 lei, cît eraîn 2005, la 633 delei.

Din calculele noas-tre, din martie 2005 ºipînã în februarie2014, Cîmpeanu aîncasat doar cu titlulde “indemnizaþie pen-tru însoþitor” sumatotalã de 54.184 delei.

Conform unui flutu-raº de pensie de-al luiCîmpeanu obþinut deCentrul de InvestigaþiiMedia, în noiembrie2013, acesta a primito pensie de 930 delei, cãreia i s-a adãu-gat indemnizaþia de610 lei. Din total, s-auscãzut zece leireprezentînd CASS,astfel cã soþul min-istrului Muncii a primitîn acea lunã de la statsuma de 1.530 de lei.

Am fost surprinºi sãconstatãm cã, la nouãani dupã ce a fostdeclarat invalid degradul I, teoreticneputînd sã meargã,sã se hrãneascã sau sãse îngrijeascã singur,domnul IulianCîmpeanu este unpensionar destul de

activ: l-am filmat douãzile la rînd mergînd cuºoferul sã-ºi ia nepotulde la grãdiniþã, plim-bîndu-se agale pestradã pe carelocuieºte, cu mîinile înbuzunare, sau vorbindla telefon.

De la surse dinpoliþie, am aflat cãmaºina folositã dedomnul Cîmpeanupentru a-ºi lua copiiide la grãdiniþãaparþine RegistruluiAuto Roman, instituþiede stat în carelucreazã unul dintrecopii, Flavius CristianCîmpeanu. Acestaîncã ocupa funcþia dedirector tehnic alRAR, deºi a fost trimisîn judecatã de DNÃ,care îl acuzã cã a par-ticipat la prejudiciereainstituþiei cu peste unmilion de euro.

Domnul Cîmpeanueste încã acþionar îndouã firme, Crys ProdExim SRL ºi Caiu’sImpex SRL (îndizolvare), alãturi defiii sãi, ºi apare peFacebook în cîtevafotografii de la nuntaunei foste subalternede-a soþiei sale, penume Dana AlexandraOancea Pietraru.Evenimentul a avut locîn mai 2012, aºa cumreiese de pe pagina deFacebook a acesteia.

L-am contactat pemedicul Barbu IonCerbulescu, cel care avizat documentul princare soþul ministruluiMuncii a primit în2005 gradul I de inva-liditate. DoctorulCerbulescu a declaratcã nu-ºi mai aminteºteexamenul medicalfãcut domnuluiCîmpeanu chiar dacãacesta era soþul ºefeilui, ºi a refuzat dinprincipiu sã vorbeascãdespre un caz concretîn lipsa unui acceptobþinut de la directorul

Casa de Pensii Ilfov.I-am vorbit doctoru-

lui Cerbulescu despredecizia 1269 din 8martie 2005 pe careel însuºi o semneazã,explicaþia sa fiind cã laacel moment criteriuldomiciliului în sta-bilirea oficiului de pen-sii competent nu eracerut de lege. Medicula mai precizat cãrubrica referitoare ladosarul medical nu afost completatã pentrucã “nu este impor-tant”, iar domiciliulpacientului nu apare“pentru cã nu o fispus omul adresa”.

Lipsa celorlaltestampile de pe decizialui este explicatã deCerbulescu prin aceeacã, “la un momentdat, pentru o perioadãde timp, comisiile aufost desfiinþate”, însãnu a putut precizacare este intervalul lacare se referã.

În ciuda insisten-telor de a discutadespre conþinutul actu-lui medical semnat deel, medicul Cerbulescua evitat s-o facã, pemotiv cã nu am obþin-ut acceptul conduceriiCasei de Pensii Ilfov înacest sens.

Am luat legãtura cuministrul Muncii,Mariana Cîmpeanu,pentru a o întrebadacã încadrarea îngradul I de invaliditatea soþului ei a fostfãcutã corect ºi dacãstarea fizicã a acestuiaîntr-adevãr cerea unastfel de statut. Dupãce i-am comunicat înmare tema care neintereseazã, am fostinvitaþi de ministrulCîmpeanu, prin sms,

la o întîlnire. MinistrulMuncii nu a avutnimic împotriva atuncicînd i s-a comunicatcã discuþia va fi înprezenþa unei camerede luat vederi. Luni,17 septembrie, la întîl-nire, MarianaCîmpeanu a dorit însãcã discuþia, care adurat mai bine de oorã, sã rãmînã off therecord, unul dintremotive fiind acela cãde duminicã, de cînd i-a fost comunicatsubiectul, nu a avuttimpul necesar sãobþinã documentemedicale relevantedespre starea de sãnã-tate a soþului.

Ne-a cerut un rãgazde o zi, pînã marþi,pentru a pregãtidosarul medical alsoþului, promiþîndu-neo nouã discuþie, deaceastã datã înregis-tratã.

Cu o orã ºi cevaînainte de momentulstabilit pentru întîl-nirea de marþi, con-silierul ministrului,Iolanda Staniloiu, ne-atransmis cã MarianaCîmpeanu s-a rãzgîn-dit ºi nu mai vrea cãinterviul sã aibã loc.Tot printr-un sms,Iolanda Staniloiu ne-atransmis cã ministrul“considera cã publi-carea diagnosticului ºiîncãlcarea dreptului laimagine al soþului vorafecta protecþia nece-sarã unei persoanebolnave care nu arestatut public”.

Centru de investigaþii media

(Material realizatcu sprijinul echipei

emisiunii “Sub sem-nul întrebãrii”.)


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

LuizaANDRONACHE

Toate eforturile sisperantele din ultimiiaproape 8 ani alereprezentantilorApelor Romane, aufost in zadar. Barajulde la Valea de Pesticare trebuia demult safie reabilitat, dupatoate probabilitatile varamane si anul acestatot asa, pentru caprogramul de mod-ernizare initiat la nivelcentral nu mai estevalabil, iar fondurile s-au dus pe apa sam-betei.

Aici, proiectul demodernizare a fostlicitat in nenumarateranduri, dar contestatde fiecare data, astapana cand banii nuau mai fost disponi-bili. Acum, toate doc-umentãrile, planurileºi licitaþiile, inclusiveidentificarea deresurse, sunt proce-duri care trebuiescluate de la capãt.

“În ultima fazã amavut o licitaþie pePNDI, dar dupã cumºtiþi, la nivel naþionalacest program acãzut, iar acum nu

mai putem vorbi deacest contract de lici-taþii care s-a fãcut.Deci, practic s-a sus-pendat”, a afirmatSorin Corici, sef SHPetrosani – ApeleRomâne.

Anul acesta, cei dela Apele RomaneCraiova vor executareparatii macar la ovana a barajului, dinfonduri proprii.

“Vom face oreparaþie la casa puþu-lui ºi anume la vanadin aval, care se facecu banii Apelor

Române Craiova ºicare costã în jur de 2miliarde de lei vechi ”,a mai afirmat Corici.

Pânã acum, aici s-au fãcut puþinereparaþii, deºi BarajulValea de Peºti are ovechime de mai binede 40 de ani.Specialiºtii de laApele Române, caresunt administratorii obiectivului au afirmatîn nenumãrate rânduri cã acestea seimpun, mai ales cândvine vorba de siguranþa barajului caºi construcþiefuncþionalã.

Monika BACIU

”Luna trecutã amprimit o reconfirmarea amplasamentelor dela CNI, avem acolopropus sã construimpatru blocuri ANL,pentru unul dintre ale

avem avizul comisieitehnico-economicedin minister, pentrucelelalte aºteptãm sãintrãm în comisiatehnicã, am fãcutmemoriu cãtreMinisterul Dezvoltãriiîn condiþiile în care se

poate sã ne alocebani pentru constru-irea la primul blocpentru care avemavizul ºi aºteptãm unrãspuns.

Sperãm sã segãseascã o soluþie cala un bloc sã se

înceapã lucrãrile înacest an. Aproximativvreo 80 de spaþii loca-tive ar fi la cele patrublocuri”, a declaratVasile Jurca, vicepri-marul oraºului Petrila.

În momentul de

faþã, la Primãriaoraºului Petrila suntdepuse peste 600 decereri pentruobþinerea uneilocuinþe de tip ANL.Administraþia nupoate da curs solic-itãrilor pentru cã nudeþine spaþii locativedisponibile.


MonikaBACIU

”Într-un finalam reuºit sãobþinem toateaprobãrile ºitoate avizelenecesare pentruscoaterea tempo-rarã din fondulforestier. A fostfinalizatã ºiavizatã toatãdocumentaþia decãtre Mediu,

Silvic, ITRSV,toþi factorii dedecizie ºi cred cãdupã 1 martievor începelucrãrile efectivla introducereaconductei de labarajele caresunt construitedeja pe Taia,înspre micro-hidrocentralã”, adeclarat VasileJurca, vicepri-marul oraºului

Petrila. Administraþia

de la Petrila arurma sã aibãanumite beneficiide pe urma con-tractului. Dinprofitul realizatar urma sã fieachitate facturilepentru iluminatulpublic.

”În contractulde asociere cufirma italianãprimãria Petrila

are un profit de6% din energiaprodusã deaceastã micro-hidrocentralã,cotã care vaacoperi iluminat-ul public aloraºului ºi poateo parte din con-sumul care îlavem la instituþi-ile publice aleoraºului. Pentruiluminatul public,media este unde-

va la 450-500de milioane delei vechi pe lunãºi la instituþiilepublice avemundeva la 15-20de mii de lei pelunã”, a maispus sursa citatã.

Anul trecut,din cauza unorerori din docu-mentatie, a fostnecesarã reîn-tocmirea actelorpentru obtinereatuturor avizelor.Societatea SCHidro Clear SRLa începutdemarareainvestiþiei de perâul Taia în urmãcu patru ani.Investiþia a primitavizul de mediuîn 2009.

Încep construcþiile la microhidrocentrala de pe TaiaÎ n mai puþin de o lunã, la Petrila va începe construcþia

microhidrocentralei de pe Taia. Administraþia de laPetrila a primit toate avizele necesare pentru demararealucrãrilor pentru microhidrocentrala de pe Taia.

7 ani de muncã ºi speranþe s-au dus pe apa sâmbetei

D e ani buni se încearcã reabilitarea Barajului dela Valea de Peºti, dar dupã atâtea promisiuni,

intenþii de alocãri de fonduri, licitaþii fãcute ºi contestate, tot nu s-a facut nimic. Banii nu mai sunt,iar construcþia se degradezã pe zi ce trece.

Un nou bloc ANL va fi construit la Petrila

R eprezentanþii Primãriei Petrila au demarat înurmã cu mai bine de cinci ani un proiect pentru

realizarea unor noi blocuri ANL. Acestea urmau a ficonstruite pe strada Prundului. Nimic nu s-a întâm-plat pânã acum, zona a rãmas plinã de gunoaie. Abialuna trecutã, edilii au primit o veste bunã. În acest anexistã posibilitatea sã înceapã construcþia unui prinbloc destinat tinerilor din localitate.


CarmenCOSMAN - PREDA

Aproximativ 5,3milioane de lei maiare de achitatPrimãria Aninoasafaþã de creditorii cares-au înscris la masacredalã. PrimarulNicolae Dunca spunecã „în tabloul de cre-anþe sunt 38 de firme,cu o valoare totalã de

5,3 milioane de lei.Avem termen pentrudata de 6 martie, pen-tru definitivareatabloului de creanþe,iar apoi vom putea sãîntocmim planul deredresare pe care sã-lsupunem spre apro-bare Curþii de Conturi,Direcþiei Generale aFinanþelor Publice ºiConsiliului Local”. Întotal, administraþia

publicã a avut o dato-rie de 9 milioane delei, dar a reuºit sãplãteascã aproapejumãtate, prin reduc-erea cheltuielilor, însãacum sperã sã obþinãajutor ºi de la Guvern.„Dacã strângemcureaua, reuºim sãplãtim ºi aceastã partea creanþelor. Facemdemersuri sã strângemla bugetul local cât

mai mult. Mai sunt derecuperat bani dinconcesiuni, însã, pelângã veniturile pro-prii, o parte ar trebuisã vinã de la Guvern.Am fãcut adrese pestetot ºi încerc sã obþin ºio audienþã la Primul

Ministru. Facem ºi noitoateefrturile, dar tre-buie sã ne ajute ºi ei”,a mai spus edilul dinAninoasa.

P rimii careau cerut

falimentul

De precizat cã înanul 2013 încasãrilela bugetul local au fostde 4,2 milioane de lei,

adicã mai puþin decâtsuma datoratã.

Îndatoraþi peste put-erile lor, edilii dinAninoasa au cerut îninstamþã falimentuloraºului, iar la jumã-tatea lunii iunie a anu-lui trecut TribunalulHunedoara a admisdeschiderea proce-durii. Magistraþii aunumit un administratorjudiciar, respectiv SCPTudor & AsociaþiiSPRL, care sã admin-istreze localitatea alã-turi de primar ºi sãîncerce sã aducãadministraþia pe liniade plutire. insolvenþapoate dura cel multtrei ani, perioadã încare autoritãþile localedeclarate insolvente artrebui sã achite credi-torilor sumele cuvenite.


ANL a anunþat cãare pentru acest an10 milioane de lei(2,2 milioane de euro)special pentru con-strucþia de locuinþesociale pentru comuni-tatea rromã.Programul pilot tre-buia demarat în 2008,atunci când a fostaprobat prin HG1237/2008, însãpânã acum nu a fostfinanþat. Potrivitdatelor oficiale, pro-gramul prevede con-strucþia unui numãrde300 de locuinþepentru rromi cu veni-turi reduse, urmând carepartizarea acestorasã se facã de cãtrefiecare autoritatelocalã, dupã exam-inarea solicitãrilor, pebaza unor criterii biestabilite. De precizat,

însã, cã din comisiilede examinare vor faceparte ºi câte unreprezentant albiroului judeþeanpenru rromi. Potrivitcondiþiilor, persoanelecare au acces la acestprogram trebuie sãaibã un venit mediunet lunar pe persoanã,realizat în ultimele 12luni, sub nivelulcâºtigului salarialmediu net lunar petotal economie.

A ninoasa îºipune

speranþele înacest program

Edilii din Aninoasasperã ca, odatã cufinanþarea acestui pro-gram sã rezolve ºiproblema ColonieiIscroni, situatã pemarginea drumuluinaþional 66, care con-stituie o pata neagrã

pentru micuþul oraºhunedorean. PrimarulAninoasei, NicolaeDunca, a fãcut demer-suri de mai multãvreme pentru a obþinefinanþare pentrublocul destinat per-soanelor care locuiescîn acea colonie, vechede mai bine de 100de ani. Edilul ar vreasã construiascã unbloc social, unde sã-imute pe rromii deaici. “Este o vestebunã. Proiectul estedepus, avem ºi promi-siuni, dar pânã acumnu au fost bani. Vremsã construim un bloccu 60 de aparata-mente, însã valoareaproiectului este cammare, de circa24.000.000 de lei.Vom face, însã toatedemersurile, poatevom obþine banii pen-tru a muta familiilecare locuiesc în colo-

nia de la stradã”,spune Dunca. Ediluleste de pãrere cãterenul astfel recuper-at ar fi numai bunpentru a fi dat unorinvestitori, dar ºioamenii ar fi maipro-tejaþi, pentru cã acumriscã sã le cadãacoperiºurile în cap.Colonia Iscroni se gas-este la margineaoraºului Aninoasa, pedrumul naþional 66, celeagã municipiulPetroºani de Vulcan.Rromii ocupã acestebarãci, mai vechi de100 de ani, încã depe vremeacomuniºtilor, iar local-nicii iºi amintesc cã,iniþial, zona era împre-jmuitã cu un gard depatru metri. Gardul a

fost însã demolat,între timp, iarpriveliºtea estedezolantã. Casele decolonie au fost con-struite pentru angajaþiide la ExploatareaMinierã Aninoasa,odatã cu deschidereaacesteia, dar din 1985majoritatea angajaþilora pãrãsit zona. Unii s-au mutat la blocuriledin Iscroni, alþii în altelocalitãþi ale VãiiJiului, iar locul lor afost luat de rromi.

ª iPetroºaniul

ar vrea finanþare

ªi rpimaruldinPetroºani ºi-ar dorisã primeascã fiannþare

în cadrul acestui pro-gram al ANL. “O sãfac demersuri, sã vãddacã pot obþinefinanþare. Este un pro-gram foarte bun”, adeclarat primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob – Ridzi.Conform listei de pri-oritãþi aprobatã încãde al finele anului tre-cut, al Petroºani sunt462 de cereri pentrulocuinþe sociale. Multedintre ele vin din-partea comunitãþiirrome, adicã tocmaicei cãrora li seadreseazã programul.Anul trecut, laPetroºani au fostrepartizate fix 11locuinþe sociale,majoritatea în bloculdin Cartierul Colonie.

Guvernul construieºte locuinþe pentru rromi. Aninoasa sperãsã scape de colonia de pe marginea DN 66

A utoritãþile locale din Aninoasa sperã sã scape decolonia de rromi de pe marginea DN 66 cu ajutorul

unui proiect finanþat prin ANL. Dupã trei ani de lalansarea programului, Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe(ANL) anunþã cã are primii bani pentru construirea delocuinþe sociale special pentru comunitatea rromã.

Bugetul local este depãºit

Edilii din Aninoasa se bazeazã pe ajutorulGuvernului pentru a scãpa de datorii

P rimãria Aninoasa, prima a reuºit sã plãteascãaproape jumãtate din þarã care a cerut falimentul,

din datoria pe care o avea faþã de diverºi creditori. Asta aînsemant, însã, reducerea la maximum a cheltuielilor, aºacã acum edilii sperã sã pirmeascã ajutor ºi de la Guvern.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Februarie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Nu sunteþi în formã ºi nu vãsimþiþi înstare sã terminaþi olucrare importantã. Nu vãasumaþi noi responsabilitãþi, pen-tru cã riscaþi sã vã irosiþi energia.În partea a doua a zilei sunteþiinvitat la o petrecere, unde vãsimþiþi excelent.

În prima parte a zilei, ocunoºtinþã vã solicitã sprijinulîntr-o problemã de afaceri, de peurma cãreia veþi avea de câºtigatºi dumneavoastrã pe plan finan-ciar. Evitaþi speculaþiile de oricenaturã! Dupã o zi destul de agi-tatã, petreceþi o searã roman-

O rudã mai în vârstã vã ajutã sãluaþi o decizie importantã în priv-inþa relaþiilor sentimentale.Simþul practic nu vã ajutã astãzi,dar vã puteþi baza pe sprijinulfamiliei ºi al prietenilor. Evitaþidiscuþiile în contradictoriu!

Se pare cã traversaþi o perioadãîn care lipsa banilor vãneliniºteºte. În prima parte azilei, nu este exclus sã întâmp-inaþi dificultãþi la locul de muncã.Colegii ºi ºefii vã înþeleg ºi vãajutã. N-ar strica sã acordaþimai multã atenþie familiei.

Un prieten vã propune sã vã aso-ciaþi într-o afacere. Nu luaþi odecizie astãzi, pentru cã riscaþi sãnu fie cea mai bunã. Relaþiilesentimentale decurg foarte bine.Petreceþi o searã romanticã încompania partenerului de viaþã.

Ar fi bine sã nu vã faceþi un pro-gram strict, pentru cã veþi finevoit sã-l schimbaþi de câteva oripe parcursul zilei. Faceþi maimulte drumuri scurte în interesulfamiliei. Este o zi favorabilãrezolvãrii unor probleme financia-re. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

În cursul dimineþii s-ar putea sãfiþi cam confuz. Lãsaþi afacerilepe mâine, oricât ar pãrea deurgente, altfel riscaþi sã luaþidecizii greºite, cu consecinþegrave.

În prima parte a zilei nu vãreuºeºte mai nimic ºi simþiþi cãvã irosiþi energia. Prietenii ºifamilia vã înþeleg ºi vã ajutã. Fiþiprudent ºi nu refuzaþi ajutorul pecare vi-l oferã o persoanã mai învârstã din familie.

Nu este o zi bunã pentru investiþiisau pentru afaceri. În cursuldimineþii primiþi o veste de la orudã apropiatã, care va schimbaplanurile în legãturã cu o cãlãto-rie.

Astãzi nu este recomandabil sãvã asumaþi noi responsabilitãþi lalocul de muncã. Amânaþi decizi-ile importante ºi pãstraþi-vã cal-mul în discuþiile cu colegii!

Grijile pe care vi le faceþi nu suntjustificate. Aveþi ºanse reale dereuºitã, atât pe plan social, cât ºisentimental. Nervozitatea pecare o resimþiþi se datoreazãoboselii acumulate. Ocupaþi-vãde activitãþi de rutinã.

Sunteþi cam confuz ºi s-ar puteasã nu-i înþelegeþi corect pe cei dinjur. Se pare cã nici intuiþia nu vãajutã astãzi, dar vã puteþi baza pesfaturile unei rude mai în vârstã.Evitaþi întâlnirile de afaceri ºiamânaþi deciziile importante.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:00 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok 10:40 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok 11:20 Oameni care au schim-bat Lumea11:30 Când se zideau cate-dralele 12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Olimpiada veseliei17:15 Ora de business 18:10 Lozul cel mare 18:40 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Zidul secretelor (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Pe urmele vinovatului17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Las fierbinþi21:30 O sãptãmânã nebunã

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r)13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Iubiri secrete17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Orã de vârf22:30 Trãsniþii

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Cuceritorul13:15 Teleshopping 13:30 Grupul Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)16:00 Copii contra pãrinþi (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 A doua cãdere aConstantinopolului22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 Onouã viaþã21:30Regina22:30Poveºtiride noapte23:00Cancan.ro23:30Snooki

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat U.C.L.11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Arsenal -Bayern Munchen13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Arsenal -Bayern Munchen14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat U.C.L.16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:00 EuroFotbal 20:00 Fotbal: Juventus -Trabzonspor 20:45 ªtirile Digi Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

ª i în acest an,zona în care

vor fi comercial-izate mãrþiºoareleîn Petroºani arãmas aceeaºi.Respectiv, vis-à-vis

de clãdirea fosteipoºte. Tot de acolovor putea fi achiz-iþionate ºi flori, cuocazia sãrbãtoriiDragobetelui sauzilei de 8 Martie.

“Zona de vânzare aacestor produse a rãmasaceeaºi ca ºi în anii anteriori.

Cei care se ocupã cuun astfel de comerþ pot veni deja sã-ºi vândãmarfa, respective florileºi mãrþiºoarele”, a precizat

Tiberiu Iacob – Ridzi,primarul municipiului Petroºani.

Spaþiul respectiv va fideschis vânzãtorilor deflori sau mãrþiºoarepânã la finele primeidecade din luna martie.

Mircea NISTOR

1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 înTârgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

Vînd garaj cu canal de vi-zitare ºi pivniþã situat în Petroºanivis-a-vis de Liceul Economic,avînd suprafaþã de 25 mp.Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permitegararea ºi a utilitajelor ºi amicrobuzelor. Este branºat lacurent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 07212253590768406987

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã

S.C. Apa Serv Valea JiuluiS.A. Petroºani anunþã restricþiiîn furnizarea apei potabile,pentru Joi 20 Februarie2014, în municipiul Vulcanîntre orele 9:00 - 15:00. Zona afectatã: Cartier

Sohodol. Motivul restricþiei:Cuplare reþea de alimentare cu apã pe strada Straja

Azi se ia apa!Conducerea S.C. ApaServ Valea Jiului S.A.Petroºani este alãturi deAufmesser Laura înmomentele grele pricinu-ite de trecerea în nefiinþã amamei sale.

Dumnezeu sã o odihneascã în pace!

Sincere condoleanþe familiei îndoliate!

Colegele din cadrul BirouluiAdministrativ al S.C. ApaServ Valea Jiului S.A.Petroºani sunt alãturi deAufmesser Laura în acestemomente deosebit de grelepricinuite de decesul mameisale.Dumnezeu sã o aºeze în loc luminat ºi sã o aibã în pace!

Conducerea S.C. Apa ServValea Jiului S.A. Petroºanieste alãturi de doamna GomoiGabriela în momentele grele

pricinuite de trecerea înnefiinþã a bunicii sale.

Dumnezeu sã o odih-neascã în pace!

Sincere condoleanþe familiei îndoliate!

Colegele din cadrulServiciului Secretariat al S.C.Apa Serv Valea Jiului S.A.Petroºani sunt alãturi dedoamna Gabriela Gomoi înaceste momente deosebit degrele pricinuite de decesulbunicii sale.

Colegii din cadrul BirouluiRelaþii Publice ºi Consiliere alS.C. Apa Serv Valea JiuluiS.A. Petroºani sunt alãturi dedoamna Gabriela Gomoi înaceste momente deosebit degrele pricinuite de decesulbunicii sale.

Sincere condoleanþe familieiîndoliate!

Mãrþiºoarele, în aceeaºi zonã

Monika BACIU

Opt copii sunt daþiîn urmãrire naþionalã.Aceºtia sunt dinjudeþul Hunedoara ºiîngroaºã statisticilecopiilor dispãruþi de lanivel naþional. Pe site-ul IGPR sunt daþi înurmãrire sute de copiicare au dispãrut de ladomiciliile lor fãrãurmã. Au trecut ani dezile de la data dispar-iþiei ºi nu au mai fostgãsiþi.

O pt minoridispãruþi

în Hunedoara

Doar la niveluljudeþului Hunedoarasunt daþi în urmãrireopt minori. Pe site-ulIGPR sunt ºi detaliilegate de dispariþiaacestora, detaliiînsoþite de pozedinaintea dispariþiilor.De atunci au trecutani de zile, pozele ºiinformaþiile au rãmasaceleaºi. Nimic nu s-a

schimbat, poate doardurerea din sufletelepãrinþilor care nu maiºtiu nimic de atâtatimp de soarta copiilorlor.

Informaþiile, puþinela numãr, sunt diverse.Destinele tragice ºicondiþiile de viaþãgrele i-au împins peunii sã meargã lacerºit, iar locul deunde îºi câºtigau unbãnuþ a fost pentru eio gaurã neagrã în careau intrat ºi nimeni nui-a mai gãsit.

Frãþilã CosminaFlorica are acum 22de ani ºi a fost datãdispãrutã în anul1999. De 15 ani,poza ei este tot pesite-ul IGPR. De atun-ci detaliile fizionomices-au schimbat. Tânãraavea ºapte ani când adispãrut în timp cecerºea.

” La 21.06.1999 adisparut de pe razahunedoara. Obisnuiasa cerseasca. Purtapantaloni din catifea

rosie, tricou alba,ghete negre cu sire-turi, marimea 18-19”,se aratã în infromaþiilede pe site-ul IGPR.

Ionel Daniel Pleºcaa dispãrut de la domi-ciliu când avea ºaseani. De atunci ºi pânãacum au trecut deatunci ºapte ani ºinimeni nu mai ºtienimic de el. Acum,Daniel ar trebui sãaibã 23 de ani, dar eleste tot o statisticã aIGPR. Singuradescriere a lui constãîn faptul cã are defi-cienþe de vorbire.

” La 04.06.1997 adisparut de la domicil-iu in timp ce mama saera plecata la spital.Nu poate spune decat"mama" si "tata", esteprietenos, intelege ce ise spune dar nu poatecomunica verbalsuferind de imaturitatepsihi afectiva si tulbu-rari de vorbire”, searatã pe acelaºi site.

La 10 ani, câþi aveala momentul dispar-

iþiei, Sorin MarcelBodea a dispãrut fãrãurmã din Petroºani înanul 1997. Acestamergea spre casã,însã nu a mai ajuns.Anul acesta SorinMarcel Bodea ar tre-

bui sã împlineascã 27de ani, dar el îngroaºãstatisticile minorilordispãruþi.

”La 05.04.1997 adisparut de la domicil-

iu fiind vazut urcanddealul din apropiereacartierului unde estepoligonul de tragare sinu a mai revenit”, searatã pe site-ul IGPR.

Sunt exemplele a

doar câtorva dintreminorii, la momentuldispariþiei, care înprezent ar trebui sã fieadulþi în toatã regula ºisunt cãutaþi de Poliþie.

Ei sunt câþiva dintrecei care au ajuns doarniºte statistici, însãpentru pãrinþi ºi bunicisunt cei care prin dis-pariþia lor le-au mãci-nat zilele.



Cei trei erau plasaþiîn faþa magazinuluiBega ºi susþineau cãstrâng bani pentru oasociaþie de caritatedin judeþulHunedoara.Reprezentanþii PoliþieiLocale spun cã tinerii,care strângeau banifãrã sã deþinã avizulautoritãþilor locale,agasau persoanele pecare le abordau. „H.Robert, de 20 de ani,S. George, de 25 deani, ºi N. Florin, totde 20 de ani, toþi cudomiciliul în judeþulHunedoara, au fostsancþionaþi cu câte1.000 lei conformHCL 160/2009.Celor trei, carestrângeau bani înnumele Asociaþiei

„Copiii sufletului nos-tru 2009”, li s-auîntocmit ºi proceseverbale de îndrumarecãtre localitãþile dedomiciliu, nefiind pen-tru prima datã cândsunt depistaþi înaceastã situaþie peraza municipiuluiTimiºoara”, spunsursele citate anterior.

De precizat cãdouã dintre per-soanele sancþionateau fost surprinse ºi încursul anului trecut întimp ce colectau fon-duri, în numele

aceleiaºi asociaþii dinHunedoara ºi tot fãrãsã deþinã aprobaredin partea Comisieide Ordine Publicã dela nivelul primãriei, pestrada Alba Iulia dinTimiºoara.

Tinerii susþin cãsunt aduºi cumicrobuzul în oraºeprecum Timiºoara,Arad, Sibiu, Cluj sauAlbã Iulia ºi suntplasaþi de obicei înzonele centrale pentrua aduna bani, dupãcare sunt duºi înapoila domiciliu.

Minori când au dispãrut, majori ar trebui sã fie acum

Opt minori din Hunedoara îngroaºãstatisticile minorilor dispãruþi

A u dispãrut când erau minori, însã anii au trecut,ar fi trebuit sã serbeze majoratul, însã sunt de

negãsit. Este vorba de mai mulþi copii care au dispãrutcu zeci de ani în urmã în judeþul Hunedoara ºi nimeninu i-a mai gãsit. Pozele lor pe site-ul IGPR dateazã dezeci de ani, iar de atunci ºi pânã acum aspectul lor s-aschimbat. Poate nimeni nu îi mai cautã decât statisti-cile ºi pãrinþii care sunt mãcinaþi de durere la gândulcã copilul lor a ajuns doar o statisticã

“Cerºetori” hunedoreni înnumele unei asociaþii umanitare,

sancþionaþi în Timiºoara

T rei hunedoreni care cereau bani în numele uneiasociaþii de caritate din judeþul Hunedoara au

fost sancþionaþi de poliþiºtii locali din Timiºoara. Maimulþi oameni s-au plâns cã sunt agasaþi, iar PoliþiaLocalã a luat mãsuri. De precizat cã acest fel decerºetorie mascatã a început sã capete proporþii, iarcei care colecteazã bani susþin cã sumele strânse suntpentru tot felul de campanii umanitare.

cvj nr. 556, joi 20 februarie 2014

Documents