cvj nr 504, joi 28 nov 2013

Deputatul MonicaIacob Ridzi cere5.000 de miliardepentru proiectele

din Petroºani,Petrila ºi Aninoasa

>>> PAGINA A 3-A

În plinã iarnã,

Preþurile dinStraja ”se topesc”

>>> PAGINA A 16-A

Speranþe pentrucontinuarea

lucrãrilor în Straja>>> PAGINA A 16-A

Martorii tragedieide la Uricani,audiaþi vineri

>>> PAGINA A 5-A

Primãria Lupenisolicitã ajutorguvernamental

>>> PAGINA A 5-A

Cu cele sfinte peFacebook

Mãicuþele de la Prislop le

oferã zilnic credincioºilor

„hranã” pentrutrup ºi suflet

>>> PAGINILE 8-9

Maraton de Ziua Naþionalã

în Valea Jiului>>> PAGINA A 13-A

Zi de doliu pentru ortaci>>> PAGINA A 12-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 504

Joi, 28 Noiembrie 2013

Preºedintele penticostalilor Lupeni îl parafrazeazã pe Crin Antonescu:

”Nu îmi tremurã chiloþeiidacã se renunþã la aceastã

convenþie” cu judeþul

D acã un pocãit, un preºedinte al Asociaþiei Misionar Umanitare, cel care a înfiinþat primul serviciu social privat pentru persoanele vârstnice, Cãminul Lupeni, cel mai ieftin din

România, Iacob Mesaroº, a ajuns sã spunã cuvinte grele colaboratorilor, respectiv conducerii – fostãºi, mascat, prezentã – Direcþiei Judeþene de Asistenþã Socialã, însemnã cã lucrurile sunt încurcateºi grav tensionate. Iacob Mesaroº este considerat o bunã bucatã din temelia PNL în Valea Jiului,drept pentru care într-un raport înaintat Direcþie spune, parafrazându-l pe Crin Antonescu, cã nuse teme de ruperea protocolului cu judeþul. >>>>>> PPAGINILE 10-1AGINILE 10-111

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Noiembrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

P rintr-o seriede amenda-

mente depuse laLegea Bugetului,de Stat pentru2014 deputatulMonica Iacob Ridzisolicitã aproape5000 de miliardede lei vechi pentruproiecte deinvestiþii din celetrei localitãþi alecolegiului sãu,respectiv Petrila,Petroºani ºiAninoasa.

În total, valoareaproiectelor pentru caredeputatul MonicaIacob Ridzi solicitã fon-duri este de 4.777,34miliarde de lei vechi.

Astfel, parlamen-tarul hunedorean solicitã aprobarea sursei de finanþare înbugetul anului 2014pentru finalizarealucrãrilor laGrãdiniþa „I.G.Duca” din Petroºani– 15 miliarde de leivechi, prin supli-mentarea fondurilor laMinisterul DezvoltãriiRurale ºi AdministraþieiLocale; finalizarealucrãrilor de reabili-tare a ColegiuluiEconomic „Hermes”din Petroºani –24,4 miliarde de leivechi, prin supli-mentarea fondurilor laMinisterul DezvoltãriiRurale ºi Administraþiei

Locale; finalizarealucrãrilor la bazinulde înot din munici-piul Petroºani –23,9 miliarde de leivechi prin suplimenta-rea fondurilor laMinisterul DezvoltãriiRurale ºi AdministraþieiLocale; finalizarealucrãrilor de anvelopare a unorblocuri de locuinþedin municipiulPetroºani – 14,44miliarde de lei vechiprin suplimentareafondurilor la MinisterulDezvoltãrii Rurale ºiAdministraþiei Locale;finalizarea lucrãrilor

ºi dotãrilor necesare Spitaluluide Urgenþã dinPetroºani – 1320miliarde de leivechi, prin supli-mentarea fondurilor laMinisterul DezvoltãriiRurale ºi AdministraþieiLocale; finalizarealucrãrilor la proiec-tul „Dezvoltareadomeniului schiabilîn zona turisticãParâng” – 3150miliarde de leivechi, prin supli-mentarea fondurilor laMinisterul DezvoltãriiRurale ºi AdministraþieiLocale; finalizarealucrãrilor de reabi-litare termicã înoraºul Petrila – 18miliarde de leivechi, prin supli-mentarea fondurilor laMinisterul DezvoltãriiRurale ºi AdministraþieiLocale; dotareaGrãdiniþei cu pro-gram prelungit dinoraºul Petrila – 3miliarde de leivechi, prin supli-

mentarea fondurilor laMinisterul DezvoltãriiRurale ºi AdministraþieiLocale; construcþiaunui numãr de 40de unitãþi locativeîn oraºul Petrila –41 miliarde de leivechi, prin supli-mentarea fondurilor laMinisterul DezvoltãriiRurale ºi AdministraþieiLocale; modern-izarea unui numãrde 14 strãzi dinoraºul Aninoasa –13,6 miliarde de leivechi, prin supli-mentarea fondurilor laMinisterul DezvoltãriiRurale ºi AdministraþieiLocale; moderniza-

rea strãzii Libertãþiidin oraºul Aninoasa– 45 miliarde de leivechi, prin supli-mentarea fondurilor laMinisterul DezvoltãriiRurale ºi AdministraþieiLocale; continuarealucrãrilor laCatedrala „Sf. Ilie”din municipiulPetroºani – 5 miliarde de leivechi, prin suplimentarea fon-durilor la SecretariatulGeneral al Guvernului– Secretariatul Generalpentru Culte; precum

ºi finalizarealucrãrilor la capela,altarul de varã ºiclopotniþa Bisericii„Sf. Varvara” dinmunicipiulPetroºani – 3 miliarde de leivechi, prin supli-mentarea fondurilor laSecretariatul Generalal Guvernului –Secretariatul Generalpentru Culte.

„Voi susþine,începând de astãzi,amendamentele meleatât în Comisia deBuget – Finanþe aCamerei Deputaþilor,din care fac parte, precum ºi în cadrul

dezbaterilor din plenul Parlamentului abugetului pentru anul

2014. Cred cã niciunuldintre proiectele pentru care solicit fonduri nu este unmoft, ci reprezintãobiective necesarelocuitorilor dinPetroºani, Petrila ºiAninoasa, cu atât maimult cu cât realizarealor a fost aprobatã de Guvern, iar multedintre acestea se aflãdeja în diferite stadii de execuþie.

În acest context,amendamentele pecare le voi susþinerãspund ºi noilorprevederi legale potrivit cãrora nu potfi depuse anul acesta la Parlamnent alteamendamente decâtstrict pentru finanþareaunor proiecte aprobatesau aflate deja în derulare”, a declaratMonica Iacob Ridzi.

Deputatul MonicaIacob Ridzi mai spunecã toate proiectelepentru care a depusamendamente carevizeazã aprobarea în Bugetul Naþionalpentru anul 2014 afondurilor necesarecontinuãrii ºi finalizãriilucrãrilor sunt dejaaprobate de Guvernsau aflate în proces deexecuþie, dar care austagnat ca urmare asistãrii finanþãrii.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Noiembrie 2013 Politic 3

Deputatul Monica Iacob-Ridzi cere 5.000 de miliarde pentru proiectele

din Petroºani, Petrila ºi Aninoasa

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Noiembrie 20134 Actualitate

ANUNÞ IMPORTANTPENTRU PENSIONARIPensionarii din sistemul minier, beneficiari de

gratuitãþi, se vor prezenta la sediul sucursalelor la caresunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), pânãîn data de 31.12.2013 pentru ridicarea bonurilor de cãrbune ( cei care se încãlzesc cu sobe) cuvenite pe anul 2013 ºi apoi depunerea acestora, în vedereaeliberãrii raþiilor de cãrbune, la CEH –DIVIZIAMINIERÃ - PCVJ (PREPARAÞIA COROEªTI).

De asemenea pensionarii racordaþi la reþelele determoficare vor depune documentele justificative careatestã plata agentului termic pe anul 2013 (facturã,chitanþã) .

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Diplome de longevitate pentru

performerii cãsnicieila Petroºani

P e lângã tradiþionala premiere a cuplurilor

care au împlinit 50 de ani de cãsãtorie, PrimãriamunicipiuluiPetroºaniintenþioneazã sã maiacorde, la finalulacestui an, o recom-pensã pentru celemai longevive familiidin comunitatealocalã a Petroºaniului.

Astfel, în luna decembrie vor fi acor-date diplome de fidelitate familiilor careau împlinit cel puþin 60 de ani de cãsni-cie. În acest sens, primarul Tiberiu IacobRidzi invitã familii care au cel puþin 60de ani de cãsnicie sã se înscrie, în ved-erea participãrii la acest eveniment, laPrimãria municipiului Petroºani. Detaliisuplimentare se pot obþine la Biroul deRelaþii Publice al Primãriei MunicipiuluiPetroºani.

De fapt, unele magazine au menþinutcampania de reduceriîncã de la primul Black Friday din 22 noiembrie ºi au de

gând sã o facã pânã la a doua sãrbãtoare neagrã de la sfârºitul acesteisãptãmâni.

Bineînþeles,împãrþirea este unicãîn istoria acestei

campanii iniþiatã înAmerica în urmã cu

foarte mulþi ani. Peste ocean, Black

Friday se þine în modcategoric în ultimavineri din luna noiem-brie. Dar, cum înRomânia, marii retai-leri nu s-au înþeles, aupus la cale sãrbãtoareade douã ori.

Astfel, la sfârºitulacestei sãptãmâniavem Black Friday lasupermarket-uri, lamarile magazine dedecoraþiuni ºi uz cas-nic, dar ºi la saloanelede masaj erotic, asta

dupã ce Alina Plugarua anunþat cã intrã ºi eaîn cursa marilor redu-ceri cu salonul sãu.Cât priveºte ValeaJiului, pânã ºi þãraniidin pieþe, mai înglumã, mai în serios,au tot afiºat reduceri înultima sãptãmânã.

Aºa se face cã deprimul Black Friday, înPiaþa AgroalimentarãVulcan, preþul unui kgde cartofi a fost dedoar 1 leu, asta pecând în mod normaleste de cel puþin 2 lei.Ieftin, nu?

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Black Friday la supermarket ºi masaj erotic, episodul 2B lack Friday nu s-a terminat,

ci din contrã, o ia de la capãt. Dupã ce sãptãmâna trecutã, oamenii austat la rând în frig ºi aproape ºi-au datcoate în gurã, pe scãri doar, doar ajungmai repede la standul care fãcea megareduceri într-un centru comercial dinPetroºani, omorul continuã în episodulcu numãrul 2 Vinerea aceasta.

Atenþieºoferi, polei!

Având în vedere riscul crescut de apariþie a poleiului ºi gheþii pe drumurile publice, PoliþiaRomânã le recomandãtuturor participanþilor la trafic ºi în special operatorilor de transport:

- sã îºi ia mãsuri privind

pregãtirea corespunzãtoarea vehiculelor pentru circulaþia pe timp de iarnã,inclusiv dotarea cu anvelopede iarnã pentru parcurgereasectoarelor de drumacoperite cu zãpadã, gheaþã sau polei;

- respectarea semnalizãriirutiere, precum ºi a dispozi-þiilor date de poliþiºtii rutieri;

- adaptarea vitezei de cir-culaþie a vehiculului lacondiþiile meteo-rutiere;

- pãstrarea unei distanþecorespunzãtoare faþã devehiculele care circulã înfaþã;

- verificarea funcþionãriicorespunzãtoare a sis-temelor care concurã la sig-uranþa rutierã în sezonulrece, precum ºi curãþareavehiculelor de zãpadã ºigheaþã.

- când vã deplasaþi încoloanã, evitaþi sã depãºiþi.Aceastã manevrã nu vã

scurteazã semnificativ timpulde deplasare, însã vã poatepune viaþa în pericol. Totuºi,când depãºirea este absolutnecesarã, asiguraþi-vãtemeinic înaintea efectuãriiacestei manevre ºi semnal-izaþi din timp intenþia dum-neavoastrã

Totodatã, pietonilor lerecomandãm sã evite pe câtposibil folosirea pãrþii caros-abile, mai ales dupã lãsareaîntunericului ºi în condiþii de

vizibilitate redusã. De asemenea, pietonii

vor trebui sã se asiguretemeinic înaintea traversãriidrumurilor ºi sã procedezela efectuarea acestora numaidupã ce sunt siguri cã tra-versarea se poate face încondiþii de siguranþã, þinândcont de faptul cã în condiþiide carosabil umed saualunecos, spaþiul de frânareal autovehiculelor creºtesimþitor

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Noiembrie 2013 Actualitate 5

DianaMITRACHE

Inculpaþii în dosarulUricani dau din nou,vineri, ochii cu judecã-torii de la Petroºani.Acum este data lacare a fost fixatãaudierea a patru dintremartorii propuºi deinculpaþi. Asta dupãalþi 4 oameni, ultimiicare au mai dau ochiicu echipa spulberatãde explozie, au fost

audiaþi acum aproapeun an de zile, la ter-menul din ianuarie.„Sunt 4 martori careau fost propuºi deinculpaþi: ªtefãnicãPaula, Chiricã Leon,Caranfel Liviu ºiRancea Florinel Dorin.Pentru termenul devineri s-au citat 4 mar-tori, care urmeazã sãfie audiaþi în prezenþaapãrãtorilor aleºi aiinculpaþilor ºi aipãrþilor vãtãmate.

Procesul va începe laora 10,30, dacã toatepãrþile vor fiprezente”, a declaratDaniel Tomescu, avo-cat al apãrãrii.

La termenuldin octombrie,instanþa de laPetroºani a admisefectuarea a douãnoi expertize.Una vizeazãdomeniul electro-mecanic, iar ceade a doua dome-

niul protecþiei muncii.Ideea acestor noiexpertize i-a aparþinutavocatei Paula Iacob,avocata a doi dintreinculpaþi. În acestdosar au fost audiaþipânã acum doar patrumartori. Cei care aurãspuns întrebãrilor aufost dintre cei care audat ochii cu echipaformatã din cei 5 careºi-au pierdut viaþa înexplozia din februarie

2011. Fiecare ar fitrebuit sã rãmânã înminã pânã lafinalizarea lucrãrilor,dar au plecat pe rândspre casã.

La termenul din 25octombrie, s-au pro-pus câþiva experþi,care sã efectueze celedouã expertize cerutede Paula Iacob. Astadeºi au existat avocaþicare au cerut sã setragã la sorþi numele

celor ce vorfi desem-naþi, pentruefectuareaacestora.Printrenumelevehiculate senumãrã: IlieMatei, care

sã efectueze expertizaprivind protecþiamuncii, precum ºiEugen Cozma, CarolZoler, Ilie Onica, sauNicolae Bercea, caresã efectueze expertizaîn domeniul electro-mecanic.

Reamintim cã patrufoºti ºefi ai ExploatãriiMiniere Uricani,respectiv DragoºAurelian Ciucã,Claudiu Lucian Butari,Nicuºor Florin Moga ºiFlorinel Moldovan, aufost trimiºi în judecatãde procurori, pentruucidere din culpã, iaravocaþii spun cã nuaceºtia sunt vinovaþii.Doi dintre inculpaþi,Dragoº Aurelian Ciucãºi Claudiu LucianButari, sunt apãraþi deavocaþii Paula Iacob ºiDaniel Ionaºcu.

Monika BACIU

”Problemele finan-ciare sunt acelea pecare le cunoaºte toatãlumea, chiar azi amtrimis o adresã primu-lui ministru, doamneiministru de laMinisterul Muncii ºidomnului ministru dela finanþe. Nu îmiplace cã proiectele sãrãmânã nefinanþate,sã avem o finanþarenormalã pentruproiectele respective.Nu este normal ceea

ce s-a întâmplat, nueste vina niciunui con-ducãtor de adminis-traþie localã pentruacele corecþii financia-re. Nu avem ce facetrebuie sã ne descur-cãm ºi în acestecondiþii ºi trebuie sãne gândim serios cãtrebuie sã începem ºialte proiecte în perioa-da 2014-2020”, adeclarat primarulmunicipiului Lupeni,Cornel Resmeriþã.

La Lupeni existãmari probleme în ceea

ce priveºte plata ind-emnizaþiilor per-soanelor cu handicapºi a însoþitorilor aces-tora. Pese un milionde lei are de achitatmunicipalitatea cãtreaceste persoane.

”Avem probleme înacest moment, amreuºit sã le plãtimdouã salarii de la ind-emnizatile însoþitorilorde handicap, indem-nizaþii care în momen-tul de faþã sunt plãtitepânã în luna augustsimai avem de plãtitlunile septembrie,octombrie, noiembrieºi decembrie unde nemai trebuie undeva la600 de mii de leinumai pentru plataacestor oameni. Nemai trebuie alþi 900de mii de lei pentrusalarile asistenþilorpersonali, suma debani importantã pen-tru oamenii care nu

sunt de vinã cã s-aajuns în acesta situ-aþie. Va trebui sã nedãm peste cap ºi sã leplãtim oameniloraceºti bani. Este olunã în care chiartoatã lumea arenevoie de bani, dartrebuie sã înþelegemfaptul cã banii seplãtesc de laMinisterul Finanþelorprin GuvernulRomâniei. Cred cãacest lucru îl vomrezolva pânã laurma”, a mai precizatsursa citatã.

Edilul sperã capânã la sãrbãtorile deiarnã sã se achite dedatoriile pe caremunicipalitatea le arefaþã de aceste per-soane.

Primãria Lupeni solicitã ajutor guvernamental

P robleme financiare la Lupeni. Primarul municipiu-lui Lupeni, Cornel Resmeriþã, solicitã ajutor

guvernamental pentru a rezolva problemele financiarecu care se confruntã administraþia localã. Acesta atrimis mai multe adrese premierului Victor Ponta ºiministrului Muncii Mariana Câmpeanu.

Martorii tragediei de la Uricani, audiaþi vineri

A u trecut aproape 3 ani de la tragedia de la MinaUricani, din februarie 2011, ºi vineri, în faþa

judecãtorilor 4 martori îºi vor susþine depoziþiile. Pânãacum au mai fost audiaþi alþi 4 oameni, ultimii care audat ochii cu cei 5 electricieni care ºi-au pierdut viaþa întimp ce reparau un transformator.

CarmenCOSMAN

În aceste zile areloc primul stagiunaþional de pregãtirecu tema „Cooperareinternaþionalã încadrul activitãþilor deinvestigare a infracþiunilor laregimul patrimoniului

cultural”, organizat deFundaþia CollegiumXXI, în parteneriat cuInspectoratul Generalal Poliþiei Române.La acest stagiu depregãtire participã 21de ofiþeri din cadrulstructurilor poliþieneºtiale României caredesfãºoarã activitãþi îndomeniul prevenirii ºi

combaterii faptelorcare aduc atingerepatrimoniului culturalnaþional mobil.Organizatorii cursurilor spun cãofiþerii participanþi laacest program au fostselectaþi pe baza criteriilor de înaltãperformanþã convenite între cei doi

parteneri organizatori,iar obiectivul generalal Stagiului vizeazãînsuºirea de noi concepte ºi identifi-carea de noi modalitãþi de lucru încadrul cooperãriiinterinstituþionale ºiinternaþionale în eforturile comunepentru prevenirea ºicombaterea faptelorcare aduc atingerepatrimoniului culturaluniversal.

Lectori sunt mai

mulþi specialiºti ºiexperþi în domeniu,printre care ºi comis-arul ºef Liviu GabrielDumitru – Inspectorºef al Inspectoratuluide Poliþie al JudeþuluiHunedoara, dar ºiinspectoru principalLucian Savonea, deasemenea din cadrulIPJ Hunedoara.

Prezenþa în judeþulHunedoara a unorimportante situri arheologice, careascund adevãrate

comori de patrimoniu,dar ºi biserici vechi ºicase memoriale au datidei, de-a lungul timpului, celor care auºtiut cã pe piaþa neagrã internaþionalãpot obþine bani bunidin vânzarea artefactelor.

Instituþiile specializate au dus oluptã permanentã cuaceste grupãri specializate în trafi-carea obiectelor depatrimoniu, iar multedintre dosare suntîncã pe rolulinstanþelor de jude-catã.

Monika BACIU

ResponsabiliiConsiliului JudeþeanHunedoara, cei careau în administrareadrumurile judeþene,inclusiv cele spre staþi-unile montane, spuncã sunt pregãtiþi cu

tot ceea ce este nece-sar sã intervinã. Patrusocietãþi vor intervenipe drumurile judeþenedin Hunedoara înaceastã iarnã.

”Avem materialantiderapant, iar utila-jele sunt pregãtite.Bineînþeles, dacã

volumul de precipitaþiisub formã de nin-soare e mare nu se vainterveni instant.Prioritate vor aveadrumurile intens circu-late, conform planuluide acþiune”, adeclarat vicepreºedin-tele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Tiberiu Balint.

Judeþul afost împãrþitîn patru zonede intervenþie,respectivBrad-ValeaMureºului,Orãºtie-Geoagiu,Hunedoara-

Haþeg ºi Valea Jiului.ReprezentanþiiCNADNR au emis oinformare cu privire lafaptul cã situaþia estesub control. Au fostachiziþionate 9000 detone de material anti-derapant.Participanþii la traficsunt sfãtuiþi sã nuplece la drum fãrã aavea autoturismeleechipate corespunzã-tor pentru condiþiilede iarnã.


S.C. Apa ServValea Jiului S.A.Petroºani anunþãrestricþii în furnizareaapei potabile, pentrujoi 28 noiembrie2013, în oraºele:

Vulcan între orele9:00 - 12:00. Zonaafectatã: str. V.Alecsandri ºi casele depe str. Pinului. Motivulrestricþiei - montarevana regulatoare pre-siune, str. V.Alecsandri.

Lupeni, întreorele 9:00 - 12:00pe str. Stadionului.Motivul restricþiei -montare vana regula-

toare presiune pe str.Stadionului, întreorele 12:00 - 15;00pe str. Tineretului, 9Mai, Zãnoaga, CaleaBraii - parþial. Motivulrestricþiei: montarevana regulatoare pre-siune str. Zãnoaga .

Mulþumim pentruînþelegere.

Conducerea S.C.Apa Serv Valea

Jiului S.A. Petroºani

RReess tt rr iiccþþ ii ii aappãã!!

DianaMITRACHE

Panica nu s-a ter-minat ºi medicii de lasecþia de boli conta-gioase se aºteaptã sãmai vinã pacienþi cuhepatita A. La Petrila,nu mai puþin de 14

oameni au fost diag-nosticaþi, iar o partedintre ei au ajunsacasã. Acum mai sunt4 internaþi, daroricând mai potajunge ºi alþii.

Cei care au ajuns laspital, au între 3 ºi 30de ani ºi medicii spun

cã de vinã e lipsaigienei. „Încã nuputem sã spunem cãeste o epidemie. Esteo boalã infecto-conta-gioasã, care se trans-mite pe cale oralã,prin mâini murdare,cã au venit de afarã,nu s-au spãlat pemâini, au înghiþitvirusul ºi imediat aapãrut simptomatolo-gia.

Sunt unii care nuau fost diagnosticaþi,cã boala e în perioadade incubaþie, pânã la3 sãptãmâni. Aºtep-

tãm, pentru cã încãnu au simptome, darnu este exclus sã nemai vinã pacienþi,chiar dacã s-a fãcutimunizarea lor”, adeclarat dr. AdelJadan, medic specialist dela Vulcan.

Nu mai puþin de100 de copii au fostvaccinaþi în blocurileîn care a apãrut acestfocar, iar 10 dintre ceiinternaþi au fosttrimiºi acasã, pentrucã nu mai sunt conta-gioºi. Acum mai suntdoar 4 pacienþi dinPetrila, dar ar puteasã mai vinã ºi alþii.

Reprezentanþi ai IPJ Hunedoara lectori la primul stagiu depregãtire pentru investigarea infracþiunilor de patrimoniu

D upã ce ani de zile s-au rãzboit cu infracþiunile laregimul patrimoniului, reprezentanþii Inspec-

toratului de Poliþie al Judeþului Hunedoara îi învaþã pecolegii lor din þarã cum sã lupte cu astfel de fapte.

Alþi pacienþi aºteptaþi la Vulcan

N u mai puþin de 14 oameni aufost internaþi la Vulcan, la

secþia de boli contagioase cuhepatita A. Medicii specialiºtispun, însã, cã numãrul lor nu esteexclus sã creascã, pentru cã laPetrila a existat un focar.

Consiliul Judeþean Hunedoara,pregãtit pentru deszãpezire

D rumurile spre staþiunile mon-tane, deszãpezite de Consiliul

Judeþean Hunedoara. Spre staþiu-nile montane din Valea Jiului secirculã cu dificultate. Zãpadacãzutã pe carosabil a îngheþat, iarparticipanþii la trafic sunt sfãtuiþisã circule cu prudenþã.

Î ncepe expro-prierea imo-

bilelor proprietateprivatã de pe DN66 Petroºani –Filiaºi, drum supusunor ample lucrãride modernizare.

Guvernul a aprobat declanºareaprocedurilor de expropriere a imobilelor proprietateprivatã care constituiecoridorul de expropriere al lucrãriide utilitate publicã

"Reabilitare DN 66Filiaºi - Petroºani km0+000 - km131+000, sector km93+500 - km126+000". Practic,este vorba despreamplasamentele de peraza judeþelorHunedoara ºi Gorj,respectiv de DefileulJiului. Potrivit hotãrâriiadoptate de Executivîncã de anul trecut,investiþia se realizeazãpe parcursul a doi ani, iar finanþareaobiectivului este asiguratã de la bugetulde stat ºi BancaEuropeanã deInvestiþii, prin bugetulMinisteruluiTransporturilor ºiInfrastructurii, în limitasumelor aprobateanual cu aceastã

destinaþie, precum ºidin alte surse legalconstituite, conformprogramelor deinvestiþii publice apro-bate potrivit legii. Întotal, reabilitarea aces-

tei cãi de acces se cif-reazã la 348.744.000lei, din care în primulan sunt prevãzutelucrãri în valoarede191.810.000 lei, iarîn ultimele 12 luni de156.934 mii lei.Tronsonul ce va fireabilitat are 32,272

kilometri. Potrivitdatelor din proiect,drumul va fi lãrgit, vorfi reabilitate opt podeþedeja existente ºi, înplus, vor fi construitealte douã poduri noi ºio intersecþie la nivel.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Î n Petroºani vafi înfiinþat un

nou adãpost desti-nat persoanelor cuprobleme. La fel caºi centrul recentinaugurat încartierul Bosnea ºicel din Colonie esteamenajat de cãtreo fundaþie creºtinã.

Pânã una alta, însã,cei care lucreazã aiciau fost nevoiþi sãîntrerupã activitateadin interiorul clãdirii

pentru a se împrejmuicu un gard deapãrare. Nu de alta,dar, pe aceastã calesperã sã punã punctfurturilor zilnice demateriale de con-strucþie. „Dacã uitãmceva pe afarã, dispare.Dacã lãsãm în clãdire,la fel. Ne sparg uºile,geamurile ºi furã tot,chiar ºi de ce nu aunevoie. De aceea ne-am decis sã ridicãmacest gard din lemn.Sper ca la momentulîn care îl vom terminasã nu mai avem probleme cu hoþii. Înplus, în plan mai avemintenþia de a instala unstâlp de iluminat ºicâteva camere de luatvederi. Astea, cu spri-jinul primãriei. În ceeace priveºte centru pro-priu – zis, mai avemmult de lucru, pentru

cã este nevoie de fon-duri. Avem promisiunide la mai multe asoci-aþii ºi fundaþii, dintrecare una din Suedia,cã ne vor ajuta cu fonduri sau cu mânãde lucru”, a declaratIulian Bãlãuþã, voluntardin partea „Aºezãmân-tului ProvidenþaDivinã”, cea care s-aimplicat în înfiinþareaaºezãmântului.

La încheierealucrãrilor, totuldepinzând de bani,centrul din Colonie vaavea 30 de locuri. Oparte vor fi destinatepersoanelor în vârstãiar celelalte urmeazã afi ocupate de cãtreminorele rãmase gravide ºi care aunevoie de îngrijire.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Gard de apãrare contra lotrilor

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Noiembrie 2013 Actualitate 7

Noi premiipentru studenþi

R eprezentanþii Caseide Culturã a

Studenþilor din Petroºaniau obþinut o serie derezultate notabile ºi laultimul concurs la care aufost prezenþi.

Astfel, la Festivalul de muzicã uºoarã „Gaudeamus”derulat la Braºov, AdrianBorcea s-a clasat pe locul al II-lea iar Lorena Lalu a obþinuto menþiune. „Ce-i drept, seputea ºi mai bine dar, suntmulþumit de premiile cu care s-au întors acasã tinerii pe care îi pregãtesc. Am avut 4reprezentanþi, dintre care unuls-a clasat pe podium iarcelãlalt a obþinut un loc IV, mai

exact o menþiune. Premiile de la Braºov se

adaugã celorlalte, numeroase,obþinute în acest an la festiva-lurile de muzicã uºoarã saupopularã la care am fostprezenþi”, a declarat EugenMunteanu, referent muzical încadrul Casei de Culturã aStudenþilor din Petroºani.

Urmãtoarea manifestare lacare vor fi prezenþi tinerii ce se pregãtesc aici va fi „SteleleTinereþii”, o manifestare organizatã de cãtre Casa deCulturã a Studenþilor, programatã a se derula înperioada 13 – 14 decembrie,în Petroºani. La festivalul ajunsla ediþia cu numãrul 7preºedinte al juriului va fi, la felca ºi anul trecut, cunoscutulinterpret de muzicã uºoarãMihai Trãistariu.


Încep exproprierile pe DN 66

Î n Petroºani aavut loc, ieri,

vernisajul uneiexpoziþii defotografie.

În cadrul mani-festãrii, intitulateSalonul Studenþesc deartã Fotograficã, aufost prezentate câtevazeci de lucrãri realizatede cãtre studenþi dinPetroºani, Cluj –

Napoca, Sibiu, Reºiþaºi Iaºi. Expoziþia a fostorganizatã de cãtreCasa de Culturã a

Studenþilor dinPetroºani. „Miercuri aavut loc vernisajul uneiexpoziþii care a devenittradiþionalã pentru noi.Dupã ce primele ediþiile-am organizat noi,

expoziþia s-a mutat laPloieºti iar acum arevenit acasã. Din ceeace am vãzut, lucrãrilerealizate de cãtre stu-denþii din mai multecentre universitarã dinþarã sunt uneledeosebite, fapt ce nebucurã”, a precizatLavinia Hulea, directorCCS Petroºani.Expoziþia va fi deschisãpublicului pânã în datade 4 decembrie.


Fotografii „studenþeºti”

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Noiembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

E veniment spiritualde seamã în

judeþul Hunedoara,unde în perioada 3 – 6decembrie va poposiracla cu pãrticele dinmoaºtele SfinþilorÎmpãraþi Constantin ºiElena. Mii de credincioºisunt aºteptaþi înHunedoara pentru a luaparte la manifestãrile deînãlþare spiritualãpregãtite cu aceastãocazie.

Racla cu sfintele moaºteva fi adusã de la CatedralaPatriarhalã din Bucureºti înEpiscopia Devei ºiHunedoarei, acest pelerinajfiind prilejuit de prãznuirea adouã dintre marile sãrbãtoriale Episcopiei Devei ºiHunedoarei, respectivpomenirea Sfintei MariMuceniþe Varvara,Ocrotitoarea minerilor, ºihramul Catedralei Episcopale”Sfântul Ierarh Nicolae” dinDeva. Delegaþia care vaînsoþi racla cu SfinteleMoaºte va fi condusã decãtre Preasfinþitul PãrinteVarsanufie Prahoveanul,Episcopul Vicar alArhiepiscopiei Bucureºtilor,aceasta fiind aºteptatã în

judeþul Hunedoara în data de03 decembrie, la bisericaSfânta Mare MuceniþãVarvara din Petroºani. Deasemenea, în procesiuneaspre Deva, unde va ajunge înseara zilei de 05 decembrie,racla va poposi ºi în oraºeleHaþeg, la Biserica Sf.Nicolae, ºi Hunedoara, laCatedrala Sf. ÎmpãraþiConstantin ºi Elena.Reprezentanþii EpicopieiDevei ºi Hunedoarei spun cã„bucuria prilejuitã deprezenþa Sfintelor Moaºte înEpiscopia Devei ºiHunedoarei este cu atât maimare cu cât anul 2013 a fost

declarat de cãtre SfântulSinod al Bisericii OrtodoxeRomâne ca An Omagial alSfinþilor Împãraþi Constantinºi Elena”.

Racla cu Moaºtele SfinþilorÎmpãraþi Constantin ºi Elenava poposi în data de 3decembrie, la ceas de searã,la Petroºani ºi va fi întâm-pinatã în biserica ”SfântaMare Muceniþã Varvara” dinPetroºani. În dimineaþa zileide prãznuire a Sfintei MariMuceniþe Varvara, în data de4 decembrie, un sobor deierarhi, preoþi ºi diaconi vaoficial Sfânta Liturghie la biserica ”Sfânta Mare

Muceniþã Varvara” dinPetroºani. De aici, în dupã-amiaza zilei de 4 decembrieracla cu Sfintele Moaºte va fiîntâmpinatã la biserica Sf.Ier. Nicolae din Haþeg, undeva rãmâne pânã în dimineaþazilei de 05 decembrie. Îndimineaþa zilei de 5 decem-brie, Sfintele Moaºte vor fiprimite în Catedrala ”SfinþiiÎmpãraþi Constantin ºi Elena”din Hunedoara, urmând apoia fi oficiatã DumnezeiascaLiturghie. Seara, racla cuSfintele Moaºte va fi purtatãîn procesiune spre Deva,unde va fi întâmpinatã laCatedrala Episcopalã”Sfântul IerarhNicolae” ºiaºezatã spreînchinarea credin-cioºilor, momentcare va fi urmatde sãvârºireaSlujbei Vecernieiunitã cu Litia, iar la final corulpreoþesc”Sacerdotes” alEpiscopiei Deveiºi Hunedoarei va

susþine un concert de colinde.

De sfântul Nicolae, în 6decembrie, soborul dearhierei va fi întâmpinat înCatedrala Episcopalã. Racla cu Moaºtele SfinþilorÎmpãraþi Constantin ºi Elenava rãmâne la CatedralaEpiscopalã ,,Sfântul IerarhNicolae’’ din Deva pânã îndupã-amiaza zilei.

„Credincioºii din întregcuprinsul judeþuluiHunedoara sunt aºteptaþi cumultã dragoste sã participe laaceste manifestãri de înãlþarespiritualã, momente menitesã aducã bucurie ºi pace însufletele noastre, în pragulmarelui praznic al NaºteriiDomnului nostru IisusHristos”, au mai spusreprezentanþii EpiscopieiDevei ºi Hunedoarei.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

ªi cum oamenii de toate vârstele petrec tot mai mult timppe Facebook, ori pe altereþele de socializare, amai fost un singur pasca „cele sfinte” sãajungã în mediul virtual.

Biserici ºi mãnãstiri ºi-au creat pagini peFacebook, unde þin legãtura cu credincioºii, leîmpãrtãºesc cele mai noi evenimente sau îiîndeamnã la credinþã ºila apropierea deDumnezeu ºi semeniilor. Episcopia Devei ºiHunedoarei este unadintre instituþiile bisericeºti care are opaginã pe cunoscutul

site de socializare creatãla finele anului 2011,care a strâns aproape360 de aprecieri.

Administratorul acestei pagini îþi þine la curent pe credincioºi mai ales cuevenimentele la care aluat parte EpiscopulDevei ºi Hunedoarei,Preasfinþitul Gurie.

Dar Episcopia nu estesingura cu paginã deFacebook. De departe,cea mai apreciatã estecea a Mãnsãtirii Prislop,devenitã loc de pelerinajpentru mii decredincioºi, aici fiindînhumat trupul PãrinteluiArsenie Boca.

Maicile de la Prislopse dovedesc a fi extremde active în spaþiul virtu-

al ºi se îngrijesc de sufle-tul credincioºilor. Aºa cã

nu este de mirare cã,pânã acum, pagina a

strâns nu mai puþin de127.000 de aprecieri.

R eþete de post ºigânduri bune

de la mãicuþele de laPrislop

ªi, pentru cã suntem înPostul Crãciunului,cãlugãriþele de aici leoferã celor care viziteazãpagina virtualã reþete depost, sfaturi pentru trup ºisuflet, dar ºi rugãciunidiversificate menite sã-iapropie pe credincioºi decele sfinte. Una dintrecele mai emoþionantepostãri, care a strâns miide aprecieri, se referã,însã, la copii rãmaºiacasã, în timp ce mamelelor sunt plecate departe,peste hotare, ca sã lepoatã oferi un trai maibun: „Bunã seara prieteni

dragi. Oare câþi copii nu-ºi au mama lângã eiacum când sãrbãtorileîncep sã batã la uºã?Oare câþi bunici ºi taþi nu-ºi amãgesc copilaºizicând <<Mai un pic ºimama vine?>> Dragelede ele sunt ori la culescãpºuni ori au grijã debãtrâni prin þãri strãinelãsându-ºi copiii, soþul,pãrinþii pentru un trai mai bun.

Singura alinare arãmas internetul cine ºi-lpermite sã-ºi poatã vedeape cei dragi de acasã. Le dorim tuturor pãrinþilorcare sunt acum departede þara ºi copii lor sã aibãputere de la BunulDumnezeu sã-ºi ducã lacapãt cea ce ºi-au propus”.

Activitatea virtualã amãicuþelor de laMãnãstirea prislop esteextrem de bogatã ºi nutrece nici mãcar o zi fãrão postare adresatã credin-cioºilor care îºi gãsescapropierea de Dumnezeu

chiar ºi pe Internet.Despre pagina

Mãnãstirii Prislop, creatãîn februarie 2011, admi-nistratorii ei spun cã: “Esteo enciclopedie creºtin-orto-doxã online bazatã pe voluntariat si nonprofit.

Ea a fost inauguratã pe18 februarie 2011 si afost demarat de un grupde ortodocºi români. Esteo enciclopedie unde uti-lizatorii scriu articole enci-clopedice, bazate pe sursede încredere (Biblia, SfinþiiPãrinþi, alte texte recunos-cute de Sfânta Tradiþie,alte surse de încredere). Înprivinþa altor surse deîncredere pot fi folosite ºisurse catolice sau protes-tante, dar numai dacãinformaþia respectivã nuintrã în contradicþie cuînvãþãtura creºtin-orto-doxã. Pot fi folosite ºipublicaþiile laice, dacãinformaþia respectivã estescrisã în spirit creºtin, saudacã nu vine în con-tradicþie în vreun fel cuînvãþãtura creºtin-orto-

doxã. Opiniile personalesunt binevenite în paginilede discuþie anexate arti-colelor. Este o sursã atâtpentru cei credincioºi câtºi pentru ceinecredincioºi, pentruortodocºi ºi pentruneortodocºi, pentru preoþiºi pentru laici.

Aceasta pagina estecaracterizata ºi prin modulîn care se abordeazãsubiectele dificile sau dis-putate: obiectivul nostrueste ca acestea sã fieprezentate sub formaunor descrieri pro ºi con-tra, completate cu argu-mentele ºi concluziilediferiþilor gânditori anga-jaþi în respectivele dispute.În cazul apariþiei unorneînþelegeri de fondaceasta pagina sperã sã-ºiîndrume utilizatorii spre odezbatere constructivãasupra subiectelorpolemice, care ameninþãºi reuºesc uneori chiar sã-idezbine pe creºtiniiortodocºi”.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

S ãrbãtoarea creºtinortodoxã care în

fiecare an îi face peoamenii de la þarã ºi nunumai sã se gândeascã lastrigoi ºi alte personajemitice.

Pe 29 noiembrie este AjunulSfântului Andrei, urmând ca adoua zi sã fie celebrat ApostolulRomânilor, discipol al lui IoanBotezãtorul ºi apoi al lui IisusHristos. O sãrbãtoare veche, cuorigini precreºtine, în jurul cãreiaexistã nenumãrate de mituri, legende ºi superstiþii. În aceastãnoapte, conform spuselor oame-nilor în vârstã care cred foartemult în acesta sãrbãtoare, estebine ca în fiecare loc al casei ºimai ales la uºi ºi la fiecare gea-muri sã fie puºi cãþei de usturoipentru cã toate spiritele rele carear încerca sã pãtrundã înlocuinþe, sã facã cale întoarsã.

În noaptea de 29 spre 30noiembrie, în Noaptea Strigoilor,la starea simbolicã de haos, ceade dinaintea creaþiei. Este onoapte de spaimã, întrucâtspiritele morþilor ies dinmorminte ºi, împreunã cu strigoiivii, care în aceastã noapte îºipãrãsesc culcuºurile lor, fãrã sãaibã vreo ºtiinþã despre aceasta,se iau la bãtaie pe la hotare,

rãspântii de drumuri ºi prin altelocuri necurate. Duelurilesângeroase cu limbile de la meliteºi coasele furate din gospodãriileoamenilor se prelungesc pânã lacântatul cocoºilor, când spaþiul sepurifica, duhurile morþilor seîntorc în morminte, iar sufletelestrigoilor revin în trupurile ºipaturile pãrãsite fãrã ºtiinþa lor.

Cauzele pentru care numai oparte din oameni devin strigoi înviaþã sunt diverse: copiii nãscuþicu coada, cu tichie, dintr-o legã-turã incestuoasã, al treilea copildin flori nãscut de o femeie.Activitatea lor cea mai intensãeste în Noaptea Strigoilor cândîºi pãrãsesc în somn corpul, iesdin casã pe horn sau pe uºã, serostogolesc de trei ori pentru a seîntrupa într-un animal (lup, câine,pisica, porc, berbec, gãina,broasca), încaleca pe melite,butoaie, cozi de maturã pentru a

merge în locurinumai de ei ºtiute(între hotare,rãspântii de dru-muri, poieni dinpãduri) unde seîntâlnesc cu strigoiimorþi. Acoloredevin oameni, sebat cu limbile demeliþã, se zgârie, serãnesc pânã ieseînvingãtor unul din

ei, care le va fi conducãtor un ande zile. Se bocesc unii pe alþii, îºivindeca pe loc rãnile, se întru-peazã din nou în animale ºi por-nesc spre case înainte de primulcântat al cocoºilor.

Se credea cã în noapteaSfântului Andrei se dezleagãsecrete ºi se gãsesc autoriicrimelor sau ai furturilor; Lamiezul nopþii, se mergea la cimi-tir cu lumânãri, cu apã sfinþitã ºicu un vas cu gura largã în careerau puºi câþiva bãnuþi de argint;vasul se aºeza pe un mormântpãrãsit ºi, dupã anumite rugãciu-ni, în apã care era turnatã în vasse putea vedea firul eveni-mentelor. Chiar dacã acestemituri stârnesc teama în fiecarean, sã nu uitãm cã sãrbãtoareaSfântului Andrei este una de omare importanþã în calendarulbisericesc.

Monika BACIUMonika BACIU

Cu cele sfinte pe Facebook

Mãicuþele de la Prislop le oferã zilniccredincioºilor „hranã” pentru trup ºi suflet

„D acã nu este pe Facebook, nu existã”. Este una dintre zicalele

moderne care sintetizeazã foarte bineavântul pe care l-au luat reþelele desocializare, în condiþiile în care relaþiilevirtuale au depãºit cu mult socializãrile reale.

Mii de credincioºi ortodocºi aºteptaþisã se roage la moaºtele Sfinþilor

Împãraþi Constantin ºi Elena

În aºteptarea nopþii de Sfântul Andrei

La Cãminul pentrupersoane vârstniceLupeni am fostîntâmpinaþi de salutulprietenesc al oame-nilor care ieºeau de laBiserica Penticostalã,iar când am intrat peholul cãminului ne-aizbit un miros îmbietorde plãcinte/prãjituriprospãt scoase dincuptor.

Cãminul din Lupenieste unul privat ºifuncþioneazã în cadrulAsociaþiei MisionarUmanitare ”GlasulPenticostalilor”, alcãrei preºedinte esteIacob Mesaroº, cunos-cut ca un pionier îndomeniu, având largãcolaborare cu þãri dinEuropa ºi de pesteocean, cu ”unchiulSam”, pe linie umani-

tarã. Acesta s-a specializat în SUA înnenumãrate rânduri...

Cãminul a fost inau-gurat în anul 2005, în prezenþa unor parlamentari ºiminiºtri, a unor direc-tor de direcþii judeþene,subprefect, primari ºiviceprimari liberali dinjudeþ. Panglica inaugu-ralã a fost tãiatã deDan Radu Ruºanu ºiMona Muscã... A fostmultã înghesuialã...Mesaroº fiind conside-rat un pion importantîn liberalismul dinValea Jiului.

S istem privat– cel mai

mic cost dinRomânia

Anii au trecut, iarfaima Cãminului a

crescut avându-se învedere administrareaprivatã a acestuia. Aici existã o micãcrescãtorie de porci,aprovizionarea nu seface prin licitaþii, lucruce ar creºte cheltu-ielile, ci se merge pecontact direct cu pro-ducãtorii ºi furnizorii,la preþul cel mai avan-tajos. În plus, stãpânuleste ºi tâmplar,”fochist” centalã ter-micã ºi îngrijitor la ani-male, iar pentru cã sis-temul românesc esteaberant în privinþa personalului din dome-niu, face de serviciu ºinoaptea, alãturi de unsalariat.

Cãminul gãzduieºte58 de persoane deºiexistã 65 de locuri ºiîn fiecare zi sunt ºicâte 5-6 cereri de

primire, dar pentru cãnormativele cer ca la 2vârstnici sã existe unsalariat, iar aici existã24 de salariaþi acceptaþi de DirecþiaGeneralã de ProtecþieSocialã Hunedoara.Dintre cele 58 de per-soane gãzduite, 23 seîncadreazãla handicapgrav sauaccentuat,ceea ceînseamnãcã trebuieduºi la baieºi tot ceimplicãasemeneacazuri, iarºase sunthrãniþi culinguriþa.Costul estede 800 lei/persoanã,cel mai mic dinRomânia. Doar cã pelista cu pensiile celoraflaþi în îmgrijire,existã ºi destule sumeneacoperitoare, chiarde 240 lei. De unde

diferenþa?

N i s-au cerutreduceri la

hranã ºi cãldurãla bãtrâni. Aºaceva NU fac!

”Jumãtate din ceiinternaþi la noi au sub

800 lei venit, cât estecostul, începând cu240 lei. Noi le lãsãm20% din pensie.Practic, contribuþia lormedie este de 600lei/persoanã, iar dife-renþa pânã la 800 lei

o completãm prinBiserica noastrã.Existã o conveþie decolaborare cu DGASP,prin care ei asigurãsalariile. Dar avem difi-cultãþi pentru cã timpde 6 luni am avut douãposturi blocate, iarsitemul de angajareeste pe un an pentrucã ºi aceastã Conveþieeste semnatã pentruun an. Pentru asta nis-au cerut mereureduceri de cheltuieli,chiar de la hranã ºicãldurã, ori aºa cevanu fac! În centrele lor,de stat, aºa fac. Estebãtaie de joc. ªi con-tribuþia celor din cen-trele lor este mult maimare, respectiv 21milioane vechi/per-soanã la Pãcliºa ºi, celmai mic preþ la ei, estela Cãminul de laLonea – 12 milioanelei/persoanã. Salariilepersonalului sunt sta-bilite de la Deva, dar haotic fãrã nici ologicã, ceea ce esteumilitor pentru anga-jaþi. Dupã 21 de anide muncã, o îngriji-toare are 812 lei, fãrã

nici un spor, cuvenitconform legii ºi regle-mentãrilor din dome-niu, iar cele care sedau pentru condiþii demuncã deosebite suntdiminuate la 3%, cândlegea spune 15%.


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Preºedintele penticostalilor Lupeni îl parafrazeazã pe Crin Antonescu:

”Nu îmi tremurã chiloþeii dacã se renunþãla aceastã convenþie” cu judeþul

D acã un pocãit, un preºedinte alAsociaþiei Misionar Umanitare,

cel care a înfiinþat primul serviciu socialprivat pentru persoanele vârstnice,Cãminul Lupeni, cel mai ieftin dinRomânia, Iacob Mesaroº, a ajuns sã spunãcuvinte grele colaboratorilor, respectiv conducerii – fostã ºi, mascat, prezentã –Direcþiei Judeþene de Asistenþã Socialã,însemnã cã lucrurile sunt încurcate ºi gravtensionate. Iacob Mesaroº este considerat obunã bucatã din temelia PNL în ValeaJiului, drept pentru care într-un raportînaintat Direcþie spune, parafrazându-l peCrin Antonescu, cã nu se teme de rupereaprotocolului cu judeþul. PNL s-ar putea sã-ºi piardã ”bucata de temelie”...


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Sau un ajutor debucãtar, dupã 3 anivechime ajunge cu unsalariu considerabilmai mare decât albucãtarului cu 17 anivechiem. E haos total.De-aia merge prost înacest domeniu pentrucã nu existã motivaþie,iar subordonaþii lor nuîndrãznesc sã spunã.

Un alt exemplu, a fost concurs pe unpost cu un singur candidat ºi îl þin peloc încã 10 zile pentrueventuale contestaþii.Pãi dacã a fost unulsingur, cine sã conteste?! Apoi, probleme pentru plataLEGALÃ a orelorprestate. Pentru a

elimina astfel de probleme sunt dispussã plãtesc în avanstaxele la stat apoi sãîmi vireze banii pesalarii, pe tot anul.

N u voi arunca

oamenii în stradãpentru cã aºavrea Direcþia!

Am fost reclamatde nenumãrate ori, bacã dau prea multãcarne oamenilor deaici, ba cã am cerut sãcontribuim tot perso-nalul pentru a de facedeterminãrile perso-nale cerute de DGAS,

ba cã am angajaþimembri ai familieimele aici. Pãi dacãacest serviciu l-amcreat eu ºi familia meape bani proprii, sutede milioane, tocmaica familia mea sã aibãunde lucra. În plus,am plãtit ºi mediculpentru cã nu puteamlãsa 56 de bãtrânifãrã medic, dar cîte ºimai câte absolut nece-sare unui asemenealãcaº. În plus suntpãersoane care audoar pensie de handi-cap, faþã de care sta-tul ar avea obligaþii deprotecþie socialã, darDirecþiei nu i s-a cerutnici un ban în sensulacesta. Sau îmi ceresã nu îmi aduc con-

tabila sâmbãta. Pãi dacã eu facaprovizionarea de treiori pe sãptãmânã -luni, miercuri, sâmbãtã!

Ce sã fac cu toateaceste piedici? Sã dauoamenii afarã dincãmin pe toþi cei carenu au bani necesari de800 lei, sã-i arunc înstradã? Nu, asta nu ofac. Putem renunþa laConvenþia cu judeþul,dacã asta doresc” – adeclarat IaconMesaroº, omul bun latoate din Cãminulpentru vârstniciLupeni.

D irectoareapensionarã

”în funcþie” ºi”chiloþeii” luiCrin Antonescu

Iacob Mesaroº estesupãrat pentru cã tocmai liberalii sãi îicreazã probleme în locsã-l lase sã segospodãreascã eficientºi sã se ocupe de ceiaflaþi în nevoi. S-avehiculat faptul cã toc-mai un coleg de al sãu,din PNL, a trimis pede pe faxul firmei salereclamaþiile la judeþ,dar ºi cã fostul directoral Direcþiei judeþene deAsistenþã Socialã,Viorica Popescu, deºia ieºit la pensie încã

are biroul pãstrat, cuplãcuþa aferentã peuºã, ºi vine de 2-3 oripe sãptãmânã larespectiva Direcþie, pecare în fapt tot dumneaei o conduce,spun surse din PNL.

De precizat cã IacobMesaroº este un liberalcu vechi state în PNL,într-o zonã în care nua fost simplu sã fii defacturã liberalã, a fostpreºedinte ºivicepreºedinte PNL ºiconsilier local. A fãcutun pas înapoi. Deºi înraportul înaintat conducerii DGASPCHunedoara - care

cuprinde rãspunsurilela reclamaþii, dar ºinemulþumirile expri-mate prin cazuri con-crete, date, sume etc.– face referire ºi lalatura politicã în ter-meni destul de duri,ceea ce denotã o tensiune îmdelungatãîntre cele douã pãrþi,Mesaroº - Popescu.

”Dacã nu mai vreþisã colaborãm, spuneþiclar, pentru cã altfelpot ºi eu sã-l citez pePreºedintele meu departid, domnul CrinAntonescu: ”nu îmitremurã chiloþeii dacãse renunþã la aceastãconvenþie”. (...) Credcã aceastã colaborareva continua dacã vomsta la masa negocieri-lor atâta timp cât suntºi un om politic, care a muncit mult ºi ainvestit în toatã ValeaJiului ca PNL sã obþinã

scorul din zonã” –spune printre multealtele Iacob Mesaroº înraportul sãu, carecuprinde la final ºiscuzele pentru modulinedit de întocmire.

P ace ºiarmonie

printre vârstnici

Persoanele în vîrstãaflate în centrul de laLupeni, la momentulvizitei noastre, sepregãteau pentru cinã.Brânzoiacele erauscoase din cuptor, iarîn camerele lor frumosaranjate oamenii seutau le televizor, jucautable, alþii socializau peholuri... Domnea unaer de pace ºiarmonie...

Cãmãrile Centruluireflectau grija pentruacesti oameni, pentru

sãnãtatea lor. Rafturileerau pline cu tot felulde alimente, delegume ºi fructeprospete.

La plecare, IacobMesaroº, a ajutat ungrup de ”sprijinsocial”, din alt partiddecât al sãu, care i-acerut ajutorul ºi l-aoferit cu inimãdeschisã, oferindpachete cuîmbrãcãminte ºi jucãrii.

Ca o concluzie aîntregii poveºti, ar fi cãPNL îl va pierde peIacob Mesaroº, celcare este o bucatãconsiderabilã dintemelia PNL în ValeaJiului. PSD-ul din zonãnu a dormit în acesttimp...

IleanaIleanaFIRÞULESCU FIRÞULESCU

MaximilianGÂNJU

Comemorareaortacilor care aveausã-ºi piardã viaþa îndata de 29 noiembrie1980 este organizatãvineri, în curteaExploatãrii MiniereLivezeni din Petroºani.La troiþa din curteaminei va fi þinutã oslujbã religioasã, iarmai apoi vor fi depusecoroane de flori decãtre autoritãþilelocale, judeþene, dar ºide conducereaComplexului EnergeticHunedoara.

În cifre reci, bilanþulzilei de 29 noiembrie1980 a fost urmã-torul: 53 de morþi dincare 38 de mineri ºi15 militari în termen,27 de rãniþi, 35 devãduve ºi 75 de copiirãmaºi orfani de tatã.De-a lungul anilor,comemorarea vic-timelor cãrbunelui aadunat tot mai puþinidintre urmaºii miner-ilor ºi militarilordecedaþi.

Cauzele care au statla baza produceriitragicului accidentcolectiv de muncã aufost legate de unele

deficienþe în aeraj,întreþinerea ºiexploatarea necore-spunzãtoare a insta-laþiilor electro-mecanice ºi „altecauze organizatorice”.

Dar tragedia din1980 era doar unadintr-un ºir lung deevenimente tragice ceîndoliaserã sute ºi sutede destine.

Începând cu anul1972, numai puþin de289 de oameni ºi-aupierdut viaþa în acci-dente de muncã înminele României, fiecã a fost vorba deexplozii cauzate de

acumulãri de gazmetan, cãderi de laînãlþime în puþuri sub-terane, surpãri aletavanului abatajului ºialtele.

Dintre aceºtia, 192sunt în epoca luiCeauºescu, între 1972ºi 1989 gãsindu-ºimoartea în minãun numãr de 192de truditori ai scoa-terii cãrbunelui lasuprafaþã. Nicidupã 1990,pierderea de vieþiomeneºti nu a înc-etat, ºi chiar dacã

numãrul victimelor s-amicºorat, cel al eveni-mentelor soldate cumorþi s-a îndesit.

Fãrã a le mai punela socotealã ºi pe celesoldate doar cu rãniþi,deºi în multe cazurigravitatea rãnilor afost deosebit de mare.

Cu toate acestea, ceamai mare tragedie amineritului românescrãmâne cea petrecutãla 7 iunie 1920, cânddeflagraþia unorcartuºe de dinamitã laPuþul 1 al minei Aninas-a soldat cu decesul a270 de mineri.

MaximilianGÂNJU

Zeci de jandarmi,poliþiºti, pompieri ºiparamedici SMURDvor asigura mãsurilede ordine ºi siguranþãpublicã pe timpul slu-jbei religioase ºi-i vor

ghida pe credincioºicãtre mormântulpãrintelului.

Arsenie Boca s-anãscut în 1910, înVaþa de Sus, judeþulHunedoara, iar în1929 intrã laAcademia Teologicãdin Sibiu ºi-ºi vinde

casa pãrinteascapentru a-ºi continuastudiile.

Ajunge laMânãstirea Prislop,unde devine stareþ,însã este arestat desecuriºti ºi dus laCanal, pentru un ande zile. Întors laPrislop, este iarãºiarestat pentru ºaseluni. Trece în nefiinþãîn 28 noiembrie1989, în Sinaia, ºieste înmormântat încimitirul MânãstiriiPrislop, în data de 4decembrie.Mormântul pãrinteluiArsenie Boca esteloc de pelerinaj pen-

tru mii decredincioºi.

Atât în timpulvieþii cât ºi dupãmoartea sa, pãrinteleArsenie Boca aînfãptuit minuni spuncredincioºii ºi chiardacã nu a fost can-onizat oficial, esteconsiderat SfântulArdealului. În fiecarean sute de mii decredincioºi trec pe lamormântul pãrinteluipentru a se ruga.


Sâmbãtã, ora 16.00Preþ bilet: 9 lei

Mii de pelerini sunt aºteptaþila „Sfântul Ardealului”

A stãzi-joi se împlinesc 24 deani de la moartea celui

supranumit „Sfântul Ardealului”,pãrintele Arsenie Boca, iar mii decredincioºi sunt aºteptaþi lamânãstirea Prislop din judeþulHunedoara, pentru a lua parte laceremoniile religioase închinatepãrintelui.

Zi de doliu pentru ortaci

M âine - vineri se împlinesc 33 de ani de la cea maimare tragedie produsã în minele de cãrbune din

Valea Jiului. Explozia de metan care a secerat 53 demineri nu poate fi uitatã de ortaci, iar în fiecare an pe29 noiembrie, aprind o lumânare în memoria celor dis-pãruþi. Ceremonia este organizatã anul acesta de CEHdupã ce minele au fost incluse în compania energeticã.


MaximilianGÂNJU

Cele câteva firmecare sunt în Aninoasan-au avut bani desponsorizãri, aºa cãedilul ºef, Nicolae

Dunca, ºi-a pus labãtaie butoiul cu þuicãºi s-a dus pentru acere sponsorizare lafirma nevestei sale.Mai are o promisiunede la o altã firmã, însãnu este sigur cã va

primi ceva. În urma chetei pen-

tru Ziua Naþionalã aRomâniei a strânssuma de 2200 de lei.Din buzunarul propriua pus 1000 de lei, iarconsilierii locali au

plusat cu câte o sutãde lei de cãciulã.

„La fel am fãcut ºianul trecut, nici atunci

nu am avut bani labugetul local.

Dãm ceai cald,þuicã fiartã ºi vin fiert.Banii strânºi îmi ajungpentru mâncare iar cuvinul ºi þuica tot euvin, sponsorizez.Noroc cã am fãcut 50de kile de þuicã ºi punla bãtaie jumãtate deacolo.

De la firmã, de lanevasta-mea, ampromisiune ºi încã de

la o firmã, de altedouã sponsorizãri”, adeclarat primarullocalitãþii, NicolaeDunca. OraºulAninoasa din ValeaJiului este în insol-venþã ºi se aflã subadministrare specialãdin cauza datoriilor.Declinul localitãþii aînceput în 2006 dupãînchiderea minei, prin-cipalul contributor labugetul local.

DianaMITRACHE

Membrii Asociaþieide maratoniºti SanMontan vin duminicãîn alergare de laPetrila spre Petroºani.Va fi un maraton carese încheie în CapitalaVãii Jiului, dupã untraseu de mai bine de15 km, care ajungepânã în apropierea

Defileului Jiului ºi seîntoarce în ParculCarol Schreter, la cer-emoniile dedicate ZileiNaþionale. „Asociaþiade maratoniºti SanMontan din Petrilaare o iniþiativã fru-moasã de ZiuaNaþionalã a Românieisã alerge câþiva km,de la primãria Petrila,pânã la intersecþiadrumului cãtre Târgu

Jiu ºi Lupeni, custeagul României ºisteagurile celor douãoraºe ºi astfel sãmarcheze ZiuaNaþionalã aRomâniei”, spuneEduard Wersanski,consilier al primaruluidin Petroºani.

Este practic, cea dea treia ºi ultima aler-

gare a maratoniºtilordin Valea Jiului, dupãce în varã i-au însoþitpe cei din Varpalotacând au venit laPetroºani ºi, maiapoi, au plecat eiînºiºi în oraºulmaghiar înfrãþit, undeau participat la unsemimaraton.

Monika BACIU

Iubitorii sporturilorde iarnã sunt aºteptaþisã urce la munte înacest weekend, iarresponsabiliiServiciului Salvamontîi sfãtuiesc pe aceºtiasã nu se aventurezepe traseele montanenemarcate pentru cãexistã riscul de a seproduce avalanºe, iar

accesul în zonã estedificil.

”Le recomandãmturiºtilor care urcã lamunte sã nu se aven-tureze pe traseelenemarcate pentru cãdin cauza stratuluigros de zãpadã care s-a aºternut existã risculproducerii deavalanºe, iar accesuleste destul de dificil înzonã. Poate dura

câteva ore sã ajungemîn zonele mai îndepãr-tate”, au declaratreprezentanþi aiServiciului SalvamontPetroºani.

Turiºtii care urcã pemunte sunt sfãtuiþi sãaibã echipament spe-cific de iarnã ºi

echipament individualde salvare dinavalanºã.

Dacã temperaturilevor mai scãdea înstaþiunile montane dinValea Jiului se vaputea schia pentruprima datã în acestsezon.

Week-end pentru schiori

P ericol de avalanºe. În staþiunile montane din Valea

Jiului ninge de câteva zile, iarstratul de zãpadã mãsoarã peste 27 de centimetri în Parâng.

Maraton de Ziua Naþionalã în Valea Jiului

V or alerga cu simbolurilenaþionale ºi cele locale la un

maraton prin Valea Jiului. Estevorba despre maratoniºtii din ValeaJiului, membrii ai Asociaþiei SanMontan, care vor ca de ZiuaNaþionalã sã fluture simbolurileRomâniei prin Vale.

Fac o petrecere în toatã regula

P erformanþã pentru primarul primului oraº falimen-tar din România. Dupã ce a dat sfoarã în þarã cã

face chetã pentru a organiza manifestãri de ZiuaNaþionalã, pentru cã bugetul local nu are bani, s-austrâns fonduri cât pentru o mie de sarmale ºi tot atâteaporþii de fasole cu cârnaþi, spectacol de muzicã popularãºi ceai cald ori þuicã fiartã.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Noiembrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Astãzi daþi dovadã de mult curajîn afaceri. Þineþi seama de sfa-turile unei rude mai în vârstã.Dupã-amiaza s-ar putea capartenerul de viaþã sã vãreproºeze cã nu vã ocupaþi destulde problemele casei. Nu vã ener-vaþi.

Pe plan financiar, se pare cã nuparcurgeþi o perioadã prea bunã.Cãutaþi noi surse de venituri!Spiritul de aventurã ºi optimis-mul vã determinã sã vã asumaþiriscuri. Fiþi prudent ºi evitaþispeculaþiile financiare.

Treceþi mai uºor peste grijile coti-diene, graþie entuziasmului ºioptimismului cu care începeþiziua. Dupã-amiazã faceþi planuripentru o cãlãtorie mai lungãîmpreunã cu persoana iubitã.Bazaþi-vã doar pe banii pe care îiaveþi.

Acordaþi mai multã atenþie celorapropiaþi, pentru cã s-ar puteasã vi se reproºeze cã sunteþiindiferent. Este cazul sã fiþi maiprudent. Astãzi sunteti predispusla greºeli ºi existã riscul sãpierdeþi bani!

Aveþi succes într-o cãlãtorie deafaceri. Fiþi atent cu persoanelecare vã însoþesc. Dupã-amiazãputeþi sã rezolvaþi o problemã denaturã sentimentalã. Fiþi cevamai îngãduitor! Spre searã,primiþi un cadou de care vã bucu-raþi mult.

Dimineaþa sunteþi foarte activ ºisociabil ºi vã înþelegeþi bine cutoatã lumea. Reuºiþi sã vã pãs-traþi optimismul, în ciuda prob-lemelelor sentimentale care vãfrãmântã. Profesional, staþibine.

Aveþi suficientã energie pentru aîncepe noi activitãþi pentru fami-lie ºi casã. Partenerul de viaþã ºifamilia vã sprijinã. Detaºaþi-vãde problemele financiare din ulti-ma vreme. Fiþi mai încrezãtor!

Dimineaþa sunteþi apreciat pen-tru entuziasmul de care daþidovadã. Vã simþiþi bine la oîntâlnire cu prietenii ºi este posi-bil sã fiþi invitat la o petrecere.Fiþi cumpãtat, ca sã nu aveþiprobleme cu sãnãtatea.

Dimineaþa luaþi o hotãrâre princare vã schimbaþi tot programulzilei. Este posibil sã vã întâlniþi cucâþiva prieteni ºi sã începeþi pre-gatirile pentru o petrecere.

Sunteþi plin de entuziasm ºi puspe schimbãri. Acum estemomentul sã vã faceþi planuri deviitor. Este o zi prielnicã pentruinvestiþii, afaceri ºi cãlãtorii îninteres personal.

Vã îmbunãtãþiþi considerabil situ-aþia financiarã. Luaþi bani atât dela serviciu, cât ºi dintr-o afacere.Aveþi ocazia sã faceþi o investiþierentabilã, pe termen lung.Menajaþi-vã sãnãtatea. Evitaþisurmenajul!

Aveþi încredere în forþele propriiºi daþi dovadã de spirit de aven-turã. Nu riscaþi prea mult. Este ozi favorabilã cãlãtoriilor în interesde familie, din care vã puteþiîntoarce cu mari satisfacþii finan-ciare. Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Dosar România (r)11:30 Dispãruþi fãrã urmã 12:00 Europa mea (r)12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:45 Dispãruþi fãrã urmã (r)18:15 Maºini, teste ºi verdicte 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Rivala (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Tentaþie periculoasã17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:45 Las fierbinþi 22:00 Fotbal Europa League:Dnepr - Pandurii0:00 Dexter

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prinstomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Sã moarã Romeo

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Profetul13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)15:30 Copii contra pãrinþi (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche21:15 Vânãtoare fatalã

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului (r)22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

7:00 ªtirile dimineþii 7:55 Business B1 la zi 8:00 ªtirile dimineþii 8:55 Business B1 la zi 9:00 ªtirile dimineþii 9:55 Business B1 la zi 10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1

10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Viaþã de împrumut (r)13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r)14:30 Triumful dragostei15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Maricruz19:30 Viaþã de împrumut20:30 Îngeri pierduþi21:30 Furtunadin adâncuri22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro23:30Friendzone

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat ChampionsLeague11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Rezumat ChampionsLeague12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Real Madrid -Galatasaray13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Real Madrid -Galatasaray14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat ChampionsLeague16:00 Campionii Digi Sport 17:00 Fotbal: ShakhterKaragandy - PAOK 17:45 ªtirile Digi Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vând teren intravilan însuprafaþã de 800 mp în zona parcBrãdet. Contact 0727150264.Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã. Relaþiila 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în

Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma aci-dentului, un diagnostic complicat: politraumatismcranio-cerebral, dar ºi un traumatismtoraco-abdominal. Abia luase premi-ul I la un concurs denumit “Centuramea de siguranþã” ºi s-a trezit imobi-lizatã la pat. Tragicul sãu destin arputea fi remodelat, dacã o ajutãm.Natalia are nevoie de o protezã cese fabricã doar în Elveþia ºi în acestezile e la un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Monika BACIU

Practic, CE Hunedoara scapa dedatoria provenitã din neplata cãrbunelui livart de CNH. La rân-dul sãu, CNH se alege cu o oare-care diminuare a datoriei cãtrestat. Este o reducere nesemnifica-tivã, în condiþiile în care CNHdatoreazã statului nu mai puþin de4,78 miliarde de lei.

Motivaþia Guvernului pentruemiterea acestei ordonanþe deurgtenþã este în datã de acordurilesemnbate cu Fondul MonetarInternaþional.

”Având în vedere recomandãrileFondului Monetar Internaþional,Comisiei Europene ºi ale BãnciiMondiale referitoare la deficitulbugetar prognozat, precum ºinecesitatea reducerii volumului deplãþi restante ºi de arierate înregistrate la nivelul autoritãþiloradministraþiei publice centrale pentru evitarea blocajelor financia-re de la nivelul acestora, þinândcont de faptul cã neadoptarea demãsuri imediate, prin utilizarea deproceduri de legiferare pe caleaordonanþei de urgenþã, ar aveaconsecinþe negative asupra proce-sului de privatizare a Societãþii"Complexul Energetic Hunedoara"- S.A., în condiþiile în care s-adepus cererea de insolvenþã aSocietãþii "Complexul EnergeticHunedoara" - S.A. de cãtre lichida-torul Companiei Naþionale a Huilei- S.A., în considerarea faptului cãaceste mãsuri constituie situaþii deurgenþã ºi extraordinare a cãrorreglementare nu poate fi amânatã,în scopul urgentãrii încasãrii cre-anþei fiscale administrate de cãtreAgenþia Naþionalã de AdministrareFiscalã, în considerarea faptului cã

aceste elemente vizeazã interesulgeneral public ºi constituie situaþiide urgenþã ºi extraordinare, acãror reglementare nu poate fiamânatã Guvernul Românieiadoptã prezenta ordonanþã deurgenþã. Se aprobã preluarea decãtre Societatea "ComplexulEnergetic Hunedoara'' - S.A. aunor obligaþii fiscale datorate bugetului de stat, în ordineavechimii, cu excepþia celor cureþinere la sursã, ale CompanieiNaþionale a Huilei - S.A., în limitasumei totale de 70.238.352,98lei, administrate de cãtre AgenþiaNaþionalã de Administrare Fiscalã,datorate ºi neachitate la dataintrãrii în vigoare a prezenþei ordonanþe de urgenþã”, se aratã înMonitorul Oficial.

Dupã preluarea obligaþiilor,Agenþia Naþionalã de AdministrareFiscalã, prin organul fiscal compe-tent, va proceda la scãderea dinevidenþa fiscalã a obligaþiilor fiscaletransmise de Compania Naþionalãa Huilei - S.A.; ºi înregistrarea înevidenþa fiscalã a obligaþiilor fiscalepreluate de Societatea "ComplexulEnergetic Hunedoara" - S.A.

Complexul Energetic Hunedoaraa acumulat datoria de 70 milioanede lei cãtre CNH înainte demomentul fuziunii cu o parte dinCNH. Reamintim cã celeHunedoara a fuzionat în lunaaugust 2013 cu partea viabilã afostului CNH. Încã din 2011,Guvernul a stabilit cã minelePetrila, Paroseni ºi Uricaniurmeazã sã fie închise treptat pânãîn 2018, iar activele viabile, adicãminele Lonea, Livezeni, Lupeni ºiVulcan, sã fie incluse în ComplexulEnergetic Hunedoara.

Cu nemãrginitã durere soþulDan ºi fiica Andreea anunþã înc-etarea din viaþã a dragei lor soþieºi mamã

IVÃNUª LOREDANADumnezeu s-o ierte ºi s-o

odihneascã în împãrãþia sa.* * *

Cu adâncã durere în sufletpãrinþii Vãrãºeþ Ioan ºi Aurelia îºiiau rãmas bun de la draga lor fiicã

IVÃNUª LOREDANASã-i fie þãrâna uºoarã.

* * *Fratele Vãrãºeþ Valentin împre-

unã cu soþia Mirela ºi copiii Raduºi Ionuþ deplâng dispariþia pre-maturã a dragei lor sorã, cumnatãºi mãtuºã

IVÃNUª LOREDANADumnezeu sã o odihneascã

în pace.* * *

Mama soacrã ºi cumnatulIvãnuº Nicolae îºi iau rãmas bun ºi

o conduc pe ultimul drum pedraga lor IVÃNUª

LOREDANADumnezeu sã o odihneascã în

pace.* * *

Cu durere în suflet ºi lacrimi înochi Raul, Marius ºi CarmenMarton îi spun adio ºi o conducpe ultimul drum pe cea care a fosto prietenã deosebitã

IVÃNUª LOREDANASincere condoleanþe familiei

îndoliate.

DECESE

ªtergerea datoriilor CEH cãtre CNH, publicatã în Monitorul Oficial

P reluarea datoriilor pe care CNH le avea cãtrebugetul statului de cãtre CEH a fost publicatã în

Monitorul Oficial. Guvernul a aprobat în ºedinþa desãptãmâna trecutã un proiect de Ordonanþã deUrgenþã prin care a fost stinsa o datorie de 70,2 milioane de lei pe care Societatea Complexul EnergeticHunedoara (CEH) o are faþã de Compania Naþionalã aHuilei (CNH). În schimb, va prelua, în acelaºi cuantum, datorii ale CNH cãtre bugetul statului.

Monika BACIU

”Nu pot decât sã gânde-sc cã vom avea un sezonfoarte bun în staþiuneaStraja, mai mult de atât, neajutã ºi natura. În Straja ezãpadãmare, ceicare seocupã înStraja aupregãtitºi

pârtia de schi, de MoºNicolae se poate schia înstaþiunea Straja”, a declaratCornel Remeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Lucrãrile nefinalizateafecteazã zona turisticã.Guvernul nu a alocat înacest an niciun leu pentrudezvoltarea domeniuluischiabil. Mai mult decâtatât, administraþia localãare de încasat sume impor-tante de bani pentru acestproiect.

”Orice lucrare netermi-natã într-un oraº într-olocalitate afecteazãcetãþenii, afecteazã zona

turisticã. Noi am fãcut totce am putut ºi anul aces-ta, am încercat sã con-tinuãm lucrãrile ºi levom duce la bun sfârºitºpi plãtind aceste

lucrãri. Nu s-au alocat bani

de la Guvern pentru acestelucrãri, pentru acest pro-gram foarte important pen-tru localitatea noastrã, înschimb noi am mers maideparte cu lucrãrile”, a maispus edilul.

În plus, ministrulTurismului, Maria Grapini îi

preciza în urmã cu câtevazile deputatului PSDCristian Resmeriþã, fiuledilului lupenean, faptul cãprimarii au dorit sã îºiatragã capital de imagine

prin realizarea unordomenii schiabile în anu-mite zone ale þãrii. Primarulmunicipiului Lupeni o con-trazice pe Grapini.

”Nu pot sã mã contraziccu doamna ministru MariaGrapini, nu pot sã-i spun

decât cã este totalnepregãtitã în dome-niul respectiv, dacãdumneai foloseºtecuvinte de genul cãprimarii au încercat

sã îºi facã capital eletoralprin aceste proiecte,greºeºte foarte mult ºi aºvrea sã aud chiar din guradumneaei, ce face dum-neaei pentru a-i creºteimaginea”, a mai spusedilul.

În ceea ce priveºte unifi-carea staþiunii mon-tane Straja cu PasulVâlcan, primarulmunicipiului Lupeninu poate decât sãspere.

”Nu pot sã îmiimaginez cã nuputem sã ducem labun sfârºit proiectulrespectiv, dar prinrãutatea care se vede,se poate orice.

Toate proiectelesunt la mâna minis-terului. Administraþiileau muncit foarte multpentru a face aceste

proiecte, este o bãtaieenormã de cap, este o grijãextraordinarã sã terminbiproiectele respective cadupã aceea sã þi se spunãcã ai vrut sã îþi creascãimaginea electoralã”, a maideclarat edilul.

Investiþiile din Straja suntfinalizate în proporþie de70 de la sutã, însã banipentru continuarealucrãrilor nu au mai fostalocaþi.

Monika BACIU

”În ceea ce mã priveºte euspun cã noi vom scãdeapreþurile în acest sezon, amfãcut niºte oferte deosebitepentru cei care schiazã pepârtiile pe care le admin-istrãm noi ºi pe instalaþiilenoastre. Din socotelile pecare le-am fãcut este vorbade aproape 20% ceea ceînseamnã cã aproape vom fi”chit pe chit”. Dar vreau prinacest lucru sã atragem turiºtiiîn Straja pentru cã numaiprin preþuri îi putem atrage.Avem pachete ºi pentru sãp-tãmâna pentru ai atrage peoameni ca sã vinã ºi în tim-pul sãptãmânii, pentru week-end-uri, ºi preþurile nu sunt

foarte bune doar pentru ceicazaþi la cabana Montana ciºi pentru ceilalþi”, a declaratEmil Pãrãu, investitor Straja.

Preþurile sunt mai multdecât accesibile pentruiubitorii sporturilor de iarnãcare vor sã îºi petreacã unweek-end în Straja.

”Preþurile diferã dar deschiat se va schia cu un preþundeva la 70 de lei pe zi,ceea ce este un preþ foarteacceptabil, comparativ cu altestaþiuni ºi zone din þarã undeau un singur teleschi ºi undese plãteºte 120 de lei pe zi.Consider cã preþurile sunt

foarte bune în Strajã, ne-am fãcut niºte socoteli, îmipare rãu cã poate puteamsã punem ºi mai puþin dardin pãcate la noi în þarã nueste o concurenþã foarteloialã pentru cã noi curen-tul îl plãtim mult maiscump decât cei de peValea Prahovei, noiajungem sã plãtim curentulcu 30-40% mai mult ºi lao instalaþie pe cablu curen-tul este 70%”, a mai spussursa citatã.

Potrivit investitorului,trebuie modificate preþurilepentru a atrage turiºtii.


În plinã iarnã,

Preþurile din Straja ”se topesc”P reþuri mai mici în Straja. Sezonul de iarnã

se apropie, iar cabanierii spun cã anulacesta vor reduce preþurile pentru a atrage maimulþu turiºti. Emil Pãrãu, principalul investi-tor în domeniul turistic din Straja deþine maimulte pârtii ºi instalaþii pe cablu, iar acesta adecis sã scadã preþurile cu 20 de procente.

Speranþe pentru continuarea lucrãrilor în StrajaN efinalizarea lucrãrilor din staþiunea montanã Straja afecteazã

sezonul turistic. În Straja lucrãrile de dezvoltare a domeniu-lui schiabil stagneazã din lipsa fondurilor. Chiar ºi aºa edilulmunicipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã spune cã turiºtii vor aveacondiþii optime în aceastã iarnã în staþiune.

cvj nr 504, joi 28 nov 2013

Documents