cvj, nr. 343, vineri 5 aprilie 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 343

Vineri, 5 Aprilie 2013

Disperare printre

funcþionariiPrimãrieiPetroºani

A ngajaþii municipalitãþii vor primi salarii mai mici

cu 25 la sutã de la 1 mai a.c.,dupã ce au pierdut procesul cuCurtea de Conturi. Instituþia decontrol a stabilit cã funcþionariiau încasat un spor care nu li se cuvenea.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Green Forum –Energia verde: soluþie

sau problemã?

”Adevãratulduºman al nostrueste tot cãrbunele,huila de import”Î n timp ce energia pe bazã

de cãrbune este preferatãîn Uniunea Europeanã ºi înlume în aceastã perioadã decrizã, în România abia de olunã în urmã a început sã sevadã reorientarea propriu-zisã.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Aninoasa, cartier

al municipiuluiVulcan sauPetroºani

O raºul Aninoasa ar puteadeveni un cartier al mu-

nicipiului Vulcan sau Petroºani.Declaraþia îi aparþine preºedin-telui Consiliului Judeþean,Mircea Ioan Moloþ.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Au dat „merele” pe „portocale”

Huila româneascã, refuzatã la poarta Complexului

Energetic Hunedoara din cauza cãrbunelui importat

D upã ce vechea conducere a umplut, la finele anului trecut, silozurile cu huilã adusã din afara þãrii, reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara s-au trezit acum cã nu mai au

nevoie de cãrbunele de Valea Jiului. Doar o decizie politicã, luatã în ultima clipã de Guvern a deblocat, pentru moment, situaþia. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Zãpadãproaspãtã

de peste 50 decentimetri

depusã în StrajaP loaia s-a transformat în

ninsoare la munte, iarzãpada de pe pârtii nou depusãdepãºeºte 50 de centimetri.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1212

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Aprilie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUS,A, Denis RUS,Monika BACIUMonika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaPentru o comunicare

bunã ºi pentru rezolvareaeficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C.APA SERV VALEA JIU-LUI S.A. Petroºani lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament

Producþie – CristianIONICÃ · ªef ServiciuComercial – AlinaPAVEL

Joi 10 – 12· DIRECTOR

GENERAL - CostelAVRAM

· ªef DepartamentExploatare - Florin DONISA

· ªef Serviciu Juridic –Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

AAppaaSSeerrvvIInnffoorrmmeeaazzãã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Pastila Vouã (r)12:30 Aventurile lui Sinbad 13:30 Pastila Vouã (r)13:45 Hoþul fantomã (r)15:00 Copii contra pãrinþi (r)16:40 Aventurile lui Sinbad 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche21:15 Hoþul fantomã

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Justiþiarul 23:00 România danseazã

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 La suprafaþã (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Ishtar 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Românii au talent 0:00 Adevãrul ºi numaiadevãrul

9:30 Noaptea lupului 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi ovedetã (r)14:00 Levintza prezintã (r)14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame 16:00 Cu lumea-n cap (r)

16:30 Efectul WOW (r)17:00 Mondenii (r)18:00 Focus 18

9:40 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r)11:10 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 11:50 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 12:30 Tribuna partidelorparlamentare 13:00 Europa mea (r)13:30 M.A.I. aproape detine14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 17:00 Finanþe ºi afaceri17:30 Lumea modei17:40 Legendele palatului

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 aprilie 2013 Actualitate 3

Huila de Valea Jiului adevenit, dintr-o datã, totalneinteresantã pentrureprezentanþiiComplexului EnergeticHunedoara, care nu maiaveau unde sã odepoziteze. Precum unveritabil hârciog, fostaconducere a CEH aumplut cãmãrile la fineleanului trecut, de teamaunei ierni geroase, iar obunã parte din stocuri erade fapt cãrbune adus dinimport. Numai cã iarna afost mult mai blândãdecât se aºteptau,comenzile de energie aufost net inferioare celorprognozate, aºa cã ºihuila arsã în cuptoarelecelor douã termocentralecare compun CEH –Paroºeni ºi Mintia – afost mai puþinã. ªi cumsilozurile au fost pline,

minerii din Valea Jiului s-au trezit peste noaptefãrã piaþã de desfacere.Cei mai afectaþi au fostcei de al SocietateaNaþionalã de Închideri deMine Valea Jiului, careare în componenþãminele Petrila, Paroºeni ºiUricani, acre douã zile alucrat pe stoc. ªi nicipremisele pentru cele 4mine care compunSocietatea Naþionalã aHuilei nu erau maifavorabile, aºa cã s-acerut ajutor guvernamen-tal, cu atât mai mult cucât nici CEH nu aveareglementatã cantitateade energie pe care sã ovândã pe piaþã.

O comisie minis-terialã a venit

în HunedoaraIar în judeþulHunedoara a venit ocomisie ministerialã,care sã vadã care esteproblema realã. „M-amîntâlnit la Mintia inclu-siv cu membrii comisieiºi, din câte am înþeles,situaþia s-a reglemen-tat. Ieri s-a aprobatcantitatea reglementatãde energie pentru CEHpe perioada 15 aprilie2013 – 1 iulie 2015.

Într-adevãr, alaltãieri însilozurile ComplexuluiEnergetic erau 455.000de tone”, a declarat prefectul de Hunedoara,Sorin Vasilescu. Oficialula recunoscut cã o partedin cãrbunele aflat pestoc provenea din importºi spune cã, din punctulsãu de vedere, situaþia nueste normalã. „Suntmulte elemente de discu-tat, nu mã bag în toatedetaliile tehnice. Dar,atunci când ai un preþreglementat, sã imporþihuilã nu mi se pare nor-mal, decât dacã ar fi fost

o situaþie specialã, o situaþie de urgenþã”, amai spus prefectul deHunedoara. De precizatcã politica internã aCEH nu putea fi aplicatãdecât cu acordul minis-terului de resort, aºa încâtnu puþini sunt cei care seîntreabã în acest contextdacã mai este sau nunevoie de cãrbunele deValea Jiului.

C u cãrbunele încurte

Aºa cum spuneam, celmai mult au avut desuferit, în ultima perioadã

minele considerate neviavile, aflate sub coordonarea SNIMVJ.Directorul societãþii, Petre Drãgoescu, s-a aflatieri la Mintia ºi spune cãe bine cã, pânã ºa urmã,lucrurile au intrat pe unfãgaº normal, dupã regle-mentarea de cãtre guverna energiei vândute deCEH. Cât priveºtestocurile de cãrbune dinimport, Drãgoescu s-amulþumit sã declare cã„nu am de unde sãcunosc strategia lorinternã. Nu deþin ele-mentele pe care ar trebuisã le comentez”. De pre-cizat cã Guvernul a regle-mentat, miercuri, canti-tatea de energie pe careo va vinde ComplexulEnergetic Hunedoara

pânã în anul 2015.Astfel, conformHotãrârii de Guvernaprobatã miercuri, enti-tatea va vinde între unminim de 200 ºi unmaxim de 400 Mwatthîn perioada 15 aprilie2013 - 1 iulie 2015.

Înfiinþat la 1 noiem-brie 2012, ComplexulEnergetic Hunedoara afost condus pânã de

curând de Costel Alic, celcare a fost numit iniþial,în mai 2012, director alElectrocentrale Deva.Ulterior, dupã fuziuneadintre TermnocentraleleMintia ºi Paroºeniprinordin de ministru, Alic afost numit în frunteaComplexului EnergeticHunedoara, ordinul denumire fiind adus lacunoºtinþa AGA ºi CA.Costel Alic este unul din-tre cei mai controversaþipoliticieni hunedoreni, denumele sãu fiind legatãstrâns afacerea dezastru-lui din cariera de curaþ dela ªiglãu – Uricani, unscandal financiar în careapare ºi numele omuluide afaceri Sorin OvidiuVântu.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Au dat „merele” pe „portocale”

Huila româneascã, refuzatã la poarta Complexului Energetic Hunedoara din cauza cãrbunelui importatD upã ce vechea conducere a umplut,

la finele anului trecut, silozurile cuhuilã adusã din afara þãrii, reprezentanþiiComplexului Energetic Hunedoara s-au trezitacum cã nu mai au nevoie de cãrbunele deValea Jiului. Doar o decizie politicã, luatã înultima clipã de Guvern a deblocat, pentrumoment, situaþia.

În douã sãptãmâni,

Vor demaraangajãrile

la Mina LupeniÎ n cel mult douã sãptãmâni

se vor face angajãri laMina Lupeni. ReprezentanþiiSocietãþii Naþionale a HuileiPetroºani au primit rãspunsde la Ministerul Economieivizavi de angajãrile ceurmeazã a fi fãcute la Mina Lupeni.

”Cu angajãrile am primit unrãspuns de la OPSPI de la MinisterulEconomiei ºi în aceste zile facem o

corespondenþã cu dânºii pentru a dadrumul la angajãri, dar s-ar putea sãmai dureze o sãptãmânã douã”, adeclarat Nicolae Drãgoi, directorulgeneral al Societãþii Naþionale aHuilei Petroºani.

Selecþia viitorilor mineri se varealiza pe baza cererilor depuse încursul anului trecut la fostaCompanie Naþionalã a Huilei. Altecereri nu se mai primesc.

”Nu am mai primit alte cereri,deoarece am primit vreo 1700 decereri. Este acum în primã fazã,doar la Mina Lupeni, dar nevoie depersonal pentru angajãri ar fi ºi laVulcan ºi la Lonea”, a mai declaratsursa citatã.

Potrivit reprezentanþilor SNH estenevoie deîntinerirea forþei de muncãla toate exploatãrile miniere viabile,însã deocamdatã totul este la stadiul

de discuþii.”Nu ºtiu de câte

persoane e enevoie, darurmeazã cu conducerile sãfacem o analizã de efectiv ºisã vedem de ce personalvom avea nevoie”, a maiprecizat Drãgoi.

La Mina Lupeni ar urma sã fie angajate 60de persoane.

Monika BACIUMonika BACIU

H otãrârea privind subvenþia pentru

Societatea Naþionalã deÎnchideri Mine Valea Jiuluia fost publicatã înMonitorul Oficial.

Având în vedere prevederileDeciziei 2010/787/UE aConsiliului din 10 decembrie 2010privind ajutorul de stat pentru facili-tarea închiderii minelor de cãrbunenecompetitive ºi a DecizieiComisiei Europene nr. C (2012)1.020/2 referitoare la compatibili-tatea ajutorului de stat, precum ºiînfiinþarea Societãþii Naþionale deÎnchideri Mine Valea Jiului - S.A.Petroºani începând cu data de 1noiembrie 2012 potrivit reglemen-tãrilor Ordonanþei de urgenþã aGuvernului nr. 119/2011 privindpreluarea de cãtre AgenþiaNaþionalã de Administrare Fiscalã aunor creanþe deþinute de cãtreAutoritatea pentru ValorificareaActivelor Statului ºi pentru regle-mentarea unor dispoziþii referitoarela înfiinþarea unei societãþi comer-ciale, aprobatã cu modificãri ºicompletãri prin Legea

nr. 143/2012.“Se aprobã acordarea aju-

torului de stat pentru facilitareaînchiderii minelor de cãrbunenecompetitive din cadrulSocietãþii Naþionale deÎnchideri Mine Valea Jiului -S.A. Petroºani, pentru anul2013, potrivitDeciziei 2010/787/UE aConsiliului din 10 decembrie2010 privind ajutorul de statpentru facilitarea închideriiminelor de cãrbune necompetitive”, se aratã în document.

Ajutorul de stat în sumãtotalã de 163.000 mii lei pen-tru anul 2013, suportat inte-gral de la bugetul de stat, prinbugetul MinisteruluiEconomiei, se acordã potrivitaprobãrii Comisiei Europenenr. C (2012) 1.020/2. sumelese repartizeazã pentru pro-dusul huilã energeticã livrat deunitãþile intrate în proces deînchidere definitivã se acordã ajutorde stat în sumã de 131.048 mii lei,destinat acoperirii pierderilor aferente producþiei curente, potrivitanexei care face parte integrantãdin prezenta hotãrâre ºi pentruunitãþile intrate în proces deînchidere definitivã, în anul 2013 seacordã ajutor de stat pentrusuportarea costurilor excepþionale însumã de 31.952 mii lei, costuri carenu sunt legate de producþia curentã.

Nerespectarea de cãtre

Societatea Naþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului - S.A. Petroºani acondiþiilor prevãzute prin DeciziaComisiei Europene nr. C (2012)1.020/2, precum ºi a oricãrorobligaþii asumate în vederea obþineriiajutorului de stat pentru facilitateaînchiderii minelor de cãrbunenecompetitive determinã aplicareade cãtre Ministerul Economiei amãsurilor necesare în vederea recuperãrii ajutoarelor de stat, încondiþiile legii.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Aprilie 20134 Actualitate

H uila s-ar putea vinde cu 95 de lei pe

gigacalorie. În urmaºedinþei de Guvern dinaceastã sãptãmânã, responsabilii SocietãþiiNaþionale a HuileiPetroºani au primit veºtibune în ceea ce priveºtepreþul cãrbunelui extrasdin minele din ValeaJiului.

”Nu sunt probleme înmomentul de faþã. Noi am avutun preþ mic pe gigacaloria decãrbune acum pe luna apriliesuntem în faza de a semna unnou contract de cãrbune,vedem ºi în funcþie dehotãrârea de Guvern care aieºit ieri unde vom ajunge cupreþul. Sperãm sã ajungem laun preþ mai bun ar însemna90-95 de lei pe gigacalorie”, a declarat Nicolae Drãgoi,directorul Societãþii Naþionale a Huilei Petroºani.

Reprezentanþii SNH sperãca acest preþ sã fie unul regle-mentat pentru materia primãextrasã din mãruntaiele Vãii

Jiului.”Premisele ºi discuþia este la

o zi dupã ce GuvernulRomâniei a aprobat aceahotãrâre prin care CEHprimeºte o cantitate de energiepe perioada 15 aprilie 2013 -1 iulie 2015 ºi în aceste condiþiiveºtile sunt îmbucurãtoare pen-tru perioada urmãtoare”, a maiprecizat sursa citatã.

D atorii plãtite

Reprezentanþii SNH au acu-mulat în douã luni datorii învaloare de 8 milioane de lei.

Potrivit directorului general, oparte din aceste datorii au fostdeja achitate.

”Datoriile nu sunt mari cares-au acumulat pe aceastãperioadã, noi ca SNH am plãtitdatoriile la stat toate ºi vomîncerca pânã la finele anului sãreglãm acest buget pe anul2013”, a mai precizat Drãgoi.

I nvestiþii posibile

În cazul în care SocietateaNaþionalã a Huilei va vindegigacaloria de cãrbune cu sumecuprinse între 90 ºi 95 de lei,existã posibilitatea ca în cadrulminelor viabile sã se realizeze ºiinvestiþii.

”În acest preþ putem demaraºi programul investiþional lacare ne-am gândit pentruperioada 2013-2015. În mareparte ar fi instalaþiile de sortarela unitãþile miniere, combine de

înaintare, avem un programinvestiþional, un complexmecanizat la Livezeni, impor-tant este ca acest Complex sãfuncþioneze ºi sã îºi gãseascãloc pe piaþa de energie. Înaceste condiþii putem vorbidespre investiþii”, a maideclarat directorul general alSNH.

La iniþiatiava FederaþieiSindicatelor Libere ºiIndependente „Energetica” – lacare este afiliatã LigaSindicatelor Miniere ValeaJiului -, preºedinte Ion Pisc, ainiþiat o hotãrâre de guvern cepoate fi consideratã centura desigurantã în funcþionareaComplexului EnergeticHunedoara, HG care este con-sideratã singura sansã lavieþuire. Hotãrârea se referã lacele douã entitãþi energeticedin Hunedoara ºi Oltenia. Larespectiva HG au lucratreprezentanþii complexuluienergetic, deputatul GheorgheChiriþã, energetician cu vechistate ºi fost lider de sindicat ºialþi specialiºti capacitãþi îniniþiativa legislativã.


Dacã preþul va fi stabilit,

SNH va demara investiþiile la minele viabile

Un stâlp de curenta fost smuls dinpãmânt ºi a cãzutpeste o þeavã de gazmetan.

Din fericire au fost

doar mici pagubemateriale. Totul s-aîntâmplat din cauzaploilor torenþiale careau mãturat ValeaJiului în noaptea de

miercuri spre joi ºinumai o minune afãcut ca vreo maºinãsã treacã prin zonã.Altfel ar fi fostnenorocire.

Asta cu atât maimult cu cât incidentuls-a petrecut dimineaþala prima orã, cândtoate mijloacele detransport în comuntranziteazã zona.

„La ieºirea spreUricani au cãzut douãstânci mai mari. S-a

rupt un stâlp de iumi-nat public ºi au dãrâ-mat conducta de gazde pe suporþi. Noi amtrimis acolo unechipaj de la primãrie,care sã se ocupe sãremedieze situaþia”, adeclarat CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

La faþa locului auajuns imediat ºi cei dela reþeaua de Internet,care a fost ºi ea afec-tatã din acelaºi motiv.

Din fericire, traficulrutier nu a fost între-rupt între Lupeni ºiUricani, dar nu esteexclus ca astfel defenomene sã se maipetrecã în zonã.Acolo a ploat mult,solul s-a înmuiat ºibolovanii pot oricândsã plece spre parteacirculatã a carosabilu-lui. Asta cu atât maimult cu cât singurasusþinere a versantuluise realizeazã cu aju-torul unor arbori, careºi ei au fost rupþi încãdere.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Subvenþia pentru SNÎMVJ, publicatã în Monitorul Oficial

Stâlp de curent rupt de bolovanii de pe stânci

I luminatul public a fost intrerupt joidimineaþã în Lupeni ºi Uricani din

cauza bolovanilor care au cãzut de peversanþi. De vinã sunt torenþii de ape,care au fãcut sã fie posibile cãderi destânci direct pe carosabil, iar un stâlp afost dãrâmat la pãmânt.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 aprilie 2013 Actualitate 5

F amilia unei bãtrânede 73 de ani va

rãmâne sub cerul liber,dupã ce torenþii au mãtu-rat la Aninoasa fundaþiaunei case. Cei trei oamenicare locuiesc acolo spun cãniciodatã ploile nu au fãcutatât prãpãd, iar acum numai pot intra în casa carestã sã se dãrâme.

În Aninoasa, câtevagospodãrii sunt inundate, iartorenþii scurºi de pe versanþi aumãturat fundaþia unei case dindeal. Oamenii care locuiescacolo spun cã niciodatã ploilenu le-au fãcut atât de multrãu,iar acum toatã casa crã-patã. Cel mai probabil, torenþii

scurºi de pe munte s-au infiltratºi au mãturat fundaþia casei,care încet, încet a crãpat.„Toatã noaptea am auzit cumtrosneau pereþii. Am stat afarãºi ne-am rugat”, spune ginerelebãtrânei.

Oamenii au petrecutnoaptea sub cerul liber la cares-au rugat sã nu mai plouã.Acum, însã, nu vor mai puteasã intre în casa care stã sã sedãrâme. Pentru prima datã,oamenii se simtneputincioºi ºi nuºtiu încotro sãapuce. „A fostalunecare de terenºi ne-a spart casa,grajdul, cãmãrile.Nu mai putem staaici. Niciodatã nu

s-a întâmplat ºi de când m-afãcut mama, acum 73 de aninu a fost aºa. A mai plouat darnumai acum la bãtrâneþe sãtrãiesc cu frica de a rãmânesub cer”, spune MarioaraStoica, proprietara casei.

Aninoasa a fostlocul în care miercuri noapteas-a întrunit comandamentul deinundaþii. Primarul spune cã acãutat soluþii pentru toate pro-blemele ºi i-a sfãtuit pe cei carelocuiesc în acel imobil din deal

sã nu mai intre înãuntru. Abiaapoi îi va putea ajuta.

„Cred cã au nevoie de onouã susþinere. Am mers lafaþa locului ºi am vãzutcum stau lucrurile.Vom vedea cum putem sã

îi ajutãm sã consolidezecasa”, a declarat primarul

oraºului Aninoasa, NicolaeDunca.

Oamenii au fost sfãtuiþi sãplece la rude, pentru cã îºi punîn pericol viaþa, iar edilii localiau promis cã îi vor ajuta sã-ºiconsolideze locuinþa.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

A ngajaþii municipalitãþii

vor primi salarii maimici cu 25 la sutã dela 1 mai a.c., dupã ceau pierdut procesulcu Curtea de Conturi.Instituþia de control a stabilit cãfuncþionarii auîncasat un spor carenu li se cuvenea.

O altã instanþã obligamunicipalitatea sã-lacorde. Oamenii vor fiobligaþi sã returneze baniiîncasaþi în baza sporuluide dispozitiv începând cuanul 2011. Uniifuncþionari rãmaºi cusalarii mizere ar puteapleca din administraþiapublicã localã.

Vestea ºocantã pentrucei circa 300 de angajaþiai Primãriei Petroºani carebeneficiau de sporul dedispozitiv, în cuantum de

25 la sutã, a venit mier-curi seara, când magis-traþii de la Curtea de ApelAlba au dat dreptate Curþiide Conturi. Inspectorii, înurma unui control, au sta-bilit cã sporul de dispozitivprimit de angajaþii munici-palitãþii este acordat ilegal.Raportul a fost atacat laTribunalul Hunedoara carea dat câºtig Curþii deConturi. Culmea este cãaceeaºi instanþã a stabilitanterior printr-o decizieirevocabilã cã sporul tre-buie acordat. „Abia asearã

(n.r. miercuri) am aflat, afost recurs la Alba Iulia ºiam pierdut. O sã luãm ohotãrâre împreunã cusindicatul ºi putem încercao cale extraordinarã deatac deºi este puþin proba-bil sã fie câºtigãtoare. Certeste cã va trebui sãsistãm acordarea sporuluiºi sã vedem ce se maiîntâmplã. Nu s-a luat încão hotãrâre dar, probabil,cu data de 1 mai nu se vamai acorda. Va trebuirestituit sporul de dispozitiv pe anul 2011 ºi

2012”, a declarat, AdrianNegoe, secretarulPrimãriei Petroºani.

D ecizii care sebat cap în cap

„Acest spor se acordatuturor angajaþilor ºi a fostdat în baza unei deciziijudecãtoreºti emisã deTribunalul Hunedoara. Avenit Curtea de Conturi ºia spus cã este ilegal ºi cãnu mai trebuia acordat dela 1 ianuarie 2011.Acum, eu îmi pun între-barea, când au judecat

corect? Atunci când auspus cã trebuie acordateaceste sporuri, sau acum,când spun cã nu mai tre-buie. Acelaºi tribunal a

judecat cauzele”, spune unreprezentant al angajaþilor.

Sumele care vor trebuirestituite de cãtre angajaþiicare au primit sporulîncepând cu anul 2011pleacã de la circa 2000de lei ºi ajung chiar ºi la20 de mii de lei. Cei maimulþi au salarii cuprinseîntre 700 ºi 1.000 de leilunar, iar fãrã spor mulþioameni vor ajunge sãprimeascã o leafã maimicã decât cea subeconomie.

„Cine va mai rãmânesã lucreze opt ore sau 10,pe un salariu de mizerie?ªi aºa, nu avem suficienþiangajaþi ºi nici voie sãocupãm posturile libere.Este absurd sã se judececu jumãtãþi de mãsurã”,spune sindicaliºtii dinPrimãria Petroºani.Angajaþii au însã o micãconsolare, ei nu vor trebuisã returneze sporul de dis-pozitiv primit între anii2008 ºi 2011.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

D ouã femei aupus degeaba pe

drumuri un echipajde prim ajutor ºiunul de pompieridupã ce au crezut cão rudã a lor, un bãr-bat de 79 de ani, amurit în casã.

Pompierii din cadrulDetaºamentului Petroºaniau primit alerta ieridimineaþã, în jurul orei 8,ºi imediat un echipaj dedescarcerare a plecat sprecartierul Aeroport.Salvatorii au fost anunþaþide douã femei cã la o gar-sonierã în care locuieºteun bãrbat de 79 de ani nurãspunde nimeni ºi esteposibil ca omul sã fi muritîn casã. Pompierii, dupãce au bãtut la uºã ºi auvãzut cã nu este nici omiºcare, au reuºit sã intreîn locuinþã pe un geam ºiau constatat cã au fostpuþi pe drumuri degeaba.În casã nu era nimeni.

„Este unchiul meu ºi deduminicã îl cãutãm ºi nu-lputem gãsi. Am venit sãspargem uºa pentru cã nuºtim nimic de el. Era cambolnav duminicã, mai beacate un rachiu, darduminicã se simþea rãucând a vorbit cu fratelelui.

Avea 79 de ani ºistãtea singur aici. Copiiilui sunt în Anglia ºi vorsã vinã acasã dar sãvedem ce se întâmplatcu el, ca sã nu vinãdegeaba pânã aici”, aspus una dintre femeilecare au dat alarma.Pompierii spun cãbãtrânul a plecat de

acasã ºi a închis uºile pedinafarã. „Am fost solici-taþi sã intervenim pentru opersoanã blocatã în casã.

Familia nu a mai pututsã ia legãtura cu respecti-

va persoana de câtevazile. Ne-am deplasat cu oautospecialã de descarcer-are ºi una de prim ajutor.Am intrat pe geamul de labaie ºi am constata cã îninterior nu era nici o per-soanã”, a declarat BogdanStancu, locþiitorul coman-dantului Detaºamentuluide Pompieri Petroºani.Familia bãtrânului l-a datdispãrut ºi împreunã cupoliþiºtii încearcã sã deade urma bãtrânului.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Disperare printre funcþionarii Primãriei Petroºani

Pompieri alertaþi pentru un bãtrân dispãrut

Apa le-a luat casa

N oaptea de mier-curi spre joi a

fost una albã pentruautoritãþile locale,judeþene ºi specialiºtiide la Apele Române.Cotele de atenþie aleJiului de Vest au fostdepãºite cu 10 cm, iaralerta de inundaþii afost în vigoare toatãnoaptea.

Drumul care duce laSchitul de la ValeaUngurului, aproape a fostluat de ape aºa cum s-aîntâmplat ºi acum circadouã sãptãmâni.

Pârâul de aici a ieºit dinmatcã, iar în mijlocul drumul, în câteva zeci deminute, doar, s-a format

un crater imens, plin cuapã. Însã, cel mai marepericol s-a înregistrat peJiul de Vest, aici undeapele creºteau ameninþã-tor de la o orã la alta.Specialiºtii de la Apele

Române au mãsurat toatãnoaptea nivelul apelor, iarîn jurul orei 0:00, situaþiaera aproape criticã.

“Avem peste 70 de litripe metru pãtrat, aºa cumpreconizam, iar pe Jiul de

Vest s-a depãºit cotade atenþie cu 10 cm.În continuare plouã,iar noi suntem înteren cu tot persona-lul ºi utilajele pentrua preveni inundaþi-ile”, a declarat SorinCorici, ºef SHPetroºani – ApeleRomâne. Pe DefileulJiului, furia apelor s-a vãzut ºi mai bine.Barãcile firmei

Hidroconstrucþia au fost laun pas de a fi luate deviiturã. Apele mai aveaucirca doi metri pânã sãajungã la organizarea deºantier a firmei. Puþindupã ora 1 noaptea, prefectul judeþuluiHunedoara, SorinVasilescu, a venit în ValeaJiului pentru a monitorizasituaþia. La sediulSistemului Hidrotehnic,unde a fost instituit uncomandament permanentde alertã, a avut loc oºedinþã de urgenþã cu factorii de decizie ºi inter-venþie. “ Din pãcate, deaproape 24 de ore plouãîncontinuu ºi sunt precipi-

taþii de peste 70 de de litripe metri pãtraþi. Amdepãºit cota de atenþie peJiul de Vest la Iscroni.Suntem pregãtiþi sã inter-venim cu oameni, pom-pieri, jandarmi ºi cei dincomitetele locale, dacãeste cazul. Sper sã nu fienevoie sã folosim ºi saciide nisip ”, a declaratSorin Vasilescu, prefectul

judeþului Hunedoara.Noapte albã au fãcut ºipompierii petroºeneni,care au fost în alertã înpermananþã. Aproape deora 2 noapte, la munte aînceput sã ningã, ceea cea fãcut ca nivelul Jiului sãstagneze, iar apele sã semai retragã.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

În timp ce energia pe bazãde cãrbune este preferatã înUniunea Europeanã ºi în lumeîn aceastã perioadã de crizã, înRomânia abia de o lunã înurmã a început sã se vadãreorientarea pro-priu-zisã. ªi astapentru cã preþulGigacaloriei ascãzut considerabil,chiar pânã la 45 leiîn UE. Astfelminele de cãrbunis-au revigorat, iarcererea este mulþumitoare.

La noi, totul aînceput cusesizarea AgenþieiNaþionale deReglementareEnergeticã, a cãreiconducere a semnalat faptul cãenergia verde afost, în anul 2012,

supracompensatã ceea ceimpune o reglare a acestorcompensãri care se reflectã înpreþul la consumator, printr-ocurãþenie în legislaþiaromâneascã.

Aºa a luat naºtere proiectulOrdonanþei de Urgenþã caremodificã legea 220/2008, legecare stabileºte sistemul de pro-movare a producerii energieiverzi. Ordonanþa se aflã în dezbatere publicã ºi prevedereducea numãrului certificatelorverzi timp de trei ani, iar pentrucele care se vor acorda, dreptstimulare, producãtorul trebuiesã îndeplineascã anumitecondiþii. În paralel, a fost adop-tatã o Hotãrâre de Guvern caresusþine energia pe cãrbuni.Toate acestea s-au clarificat înaceastã sãptãmânã.

La Geen Forum –”Energiaverde: soluþie sau problemã?”,Forum ce a avut loc marþi, la

Palatul Parlamentului, s-a con-cluzionat cã energia verde esteo problemã ”scumpã” care areo soluþie, dar ºi cã Guvernul s-aarmonizat în susþinerea energieipe combustibi inferiori din surseinterne, pentru a þine în echili-bru preþurile. Acest lucru a fostspus de ministrul Energiei,Constantin Niþã, ºi de ministrulMediului, Rovana Plumb, care aprecizat cã existã fonduri UEsuficiente pentru combatereagazelor cu efect de serã, astapentru a combate mult criticatapoluare a termocentralelor.

Prezent la acest Forum, camembru al Comitetului NaþionalRomân al Consiliului Mondial alEnergiei, cercetãtorul Valeriu

Pleºea, din Petroºani, a precizatcã apreciazã atitudinea pe careministrul Niþã a avut-o în faþaaudienþei. De precizat cã la dezbateri, de fapt la clarificãriprivind noile mãsuri guverna-mentale, au participat doiminiºtri, preºedintele CamereiDeputaþilor, marii investitori,directori generali ºi manageridin energia verde, directoriiANRE, Consiliului Concurenþei,preºedintele Comisiei pentruIndustrii din CameraDeputaþilor, dar ºi factori dedecizie din sistemul industrial,bancar etc. Din minerit, nu afost nici un reprezentant laasemenea nivel, dar nici ceilalþimembri ai Comitetului Naþional

al Energiei - ºi nu sunt puþinicei din Valea Jiului, conformwww.cnr-cme.ro.

”De data aceasta nu am luatcuvântul pentru cã am considerat cã nu era cazul, pentru cã au exitat poziþii prominerit. Cei doi miniºtri,Constantin Niþã ºi RovanaPlumb, au acþionat ca o echipã,ceea ce înseamnã cã Guvernulare în lucru diminuarea/amânarea pe o perioadã acompesãrii energiei verzi ºisusþinerea energiei convenþionale, pe cãrbuni înspecial. Continuarea susþineriidezvoltãrii energiei verzi, princertificate, a fost condiþionatãde achiziþia de echipamente,tehnologii sau componente,fabricate în România.

S-a sugerat cã astfel toatepãrþile au de câºtigat. În plus,de câþiva ani pare sã nu fi fãcutinvestiþii noi, iar cele vechi aufost amortizate, or certificateleverzi au ca scop dezvoltarea ºireducerea preþului pe MW, produs de eoliene. Plata certificatelor verzi de pânãacum, care apare ºi pe facturã,a adãugat la preþul de vânzaredepãºind preþul energiei termo.Ministrul Niþã a punctat faptulcã producãtorii de energieverde nu-ºi transportã produsul

ºi a constatat cã nici pentruviitorul apropiat CEZ nu are învedere acest lucru. A mai spusapãsat cã guvernul nu poate, caatunci când nu bate vântul, sãtrimitã oamenii de la termoacasã, apoi sã-i cheme cândeste nevoie de energie.

În sprijiul spuselor ministruluiNiþã, de fapt ca o completare, avenit ministrul Mediului, RovanaPlumb. Aceasta a arãtat indirectcontinuitatea mineritului prinprezentarea situaþiei ministeruluisãu, precizând cã existã fonduriUE consistente pentru cercetareºi elaborarea unor proiecte cusoluþii în diminuarea gazelor cuefect de serã, respectiv a CO2,provenite de la termo. Cãlucreazã ca o echipã s-a vãzut,inclusiv în declaraþiile ministruluiMuncii, la Deva. Pentru cã s-atot vorbit de strategii energeticepe termen lung, unde eu amspus cã nu poate exista aºaceva, ministrul Niþã a spus încadrul Forumului acelaºi lucruprecãzând cã cine cere asta,este un analfabet în domeniu” –a declarat cercetãtor dr.ing.Valeriu Pleºea, membru CNR-CME.

Pleºea a subliniat cã nu ener-gia verde este duºmanul nostru,a celor din Valea Jiului, pentrucã acesta este reglementatã, þinutã sub control. ”Adevãratulduºman al nostru este tot cãrbunele, huila de import” – aspus cercetãtorul din Petroºani.

Ileana FIRÞULESCU

”Cronica Vãii Jiului”relata, ieri, cãHotãrârea de Guverncare vine în sprijinulComplexului EnergeticHunedoara prin asigu-rarea unei producþiiminime de energie,garantatã de guvern, afost adoptatã miercuriîn ºedinþa de Guvern.Iniþiatorul HG,

Federaþia Sindicalã”Energetica”, prinpreºedinte Ioan Pisc,împreunã cu colabora-torii de la CEH ºi dinparlament, reuºiserã sãobþinã aplicabilitateaacestei hotãrâri doarîncepând din data de 1iulie 2013. Datoritãsituaþiei din ValeaJiului, când exploatãrileminiere lucreazã pestoc, aplicarea actului adevenit urgenþã. Astfel,art. 6 al proiectului, încare se scria negru pealb cã ”Mãsurile pre-vãzute în prezenta

hotãrâre se aplicã înperioada 1 iulie 2012– 31 decembrie2014”, s-a modificat,perioada de aplicabili-tate fiind 15 aprilie2013 – 1 iulie 2015.

”Noi am cerut insis-tent ca aceastãhotãrâre sã fie adop-

tatã ceva mai repede ºisã fie aplicatã începândcu data de 1 aprilie2013, dar iniþial nu s-acãzut de acord.Pãrerea mea este cãam avut dreptate, pentru cã miercuri,Guvernul a fãcut oanalizã a necesaruluicantitãþii de energie ºia situaþiei existente laminele din Vale ºi adevansat acest termen.ªi pentru cã nu puteasã aplice hotãrâreaimediat de a doua zi, s-a stabilit data de 15aprilie. Stocurile de

huilã fiind foarte mari,trebuia deblocatã situ-aþia având în vedereasigurarea veniturilorcelor din CEH ºiimplicit de la mineledin Valea Jiului. Astfel,se asigurã ºifuncþionarea minelor ºiproducerea energieireglementate. ªi mãrefer la toate minelepentru cã sunt prinseîn sistemul produceriiacestei energii. Desprepreþ ºi cum vor nego-cia acest lucru în interi-orul CEH, este treabaadministraþiei. OricumHG se referã la com-bustibili inferiori dinsurse interne. Aceastãdevansare, în opiniamea, este foarte binevenitã” – a declaratZoltan Lakataº,preºedintele LSMVJ,Ligã afiliatã laFederaþia ”Energetica”iniþiatorul hotãrârii deguvern.

Gurile rele spun cãatitudinea ”protejaþilor”din energia regenera-bilã/verde a fost încãun motiv de a grãbiaplicarea actului nor-mativ în cauzã.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Green Forum – Energia verde: soluþie sau problemã?

”Adevãratul duºman al nostru este tot cãrbunele, huila de import””De data aceasta nu am luat cuvântul pentru cã am

considerat cã nu era cazul, pentru cã au exitatpoziþii pro minerit. Cei doi miniºtri, Constantin Niþã ºiRovana Plumb, au acþionat ca o echipã, (...) însusþinerea energiei convenþionale, pe cãrbuni în spe-cial”- cercetãtor Valeriu Pleºea, membru ComitetuluiNaþional Român al Consiliului Modial al Energiei.

Noapte albã pe Jiul de Vest Arde! Devanasarea aplicãrii HG, în ajutorul lichidãrii stocurilor de huilã

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Aprilie 2013 Actualitate 76 Actualitate

”S tocurile de huilã fiind

foarte mari, tre-buia deblocatãsituaþia având învedere asigurarea veniturilor celorde la CEH ºi de laminele din ValeaJiului. Prindevansareaaplicãrii acesteiHG se asigurã ºifuncþionareaminelor ºi produ-cerea energieireglementate” –Zoltan Lakataº,preºedinteLSMVJ.

Parlamentarul european alUDMR a declarat, joi, la Deva,într-o conferinþã de presã, cãRomânia nu ar mai trebuisupusã unor experimente îndomeniul fiscal, cum este ºi celreferitor la reducerea TVA laprodusele de panificaþie de la24 % la 9%. În opinia sa, acestanu va duce la scãderea preþuluipâinii, deci va avea efect zero înplan social, la fel ºi în privinþafiscalizãrii activitãþilor pe lanþulde producþie ºi desfacere a aces-tora. Iuliu Winkler mai este depãrere cã ºi dacã se va aplicaaceastã mãsurã în 2013, anulviitor, se va ajunge la renunþareala TVA de 9% la produsele depanificaþie.

”Reducerea TVA la pâineeste o decizie politicã. De altfel,s-a ºi declarat acest lucru,vorbindu-se de promisiunileelectorale. Eu zic cã mai bine seocupau de alte promisiuni, cumar fi finalizarea mãcar a uneiadintre autostrãzi. (...) ªtiu cãreducerea TVA la pâine esteobsesia unuia dintre partideleaflate acum la guvernare, însã,din pãcate, aceastã decizie nuare nici o legãturã cu o politicãfiscalã coerentã. (...)Introducerea TVA de 9% la pro-dusele de panificaþie ar fi unlucru bun dacã s-ar traduce prinieftinirea pânii, însã acest lucrunu se va întâmpla”, a declaratIuliu Winkler.

Deputatul european a expli-cat cã pâinea reprezintã 6,73%din coºul de consum al uneifamilii, iar dacã, prin reducereaTVA, acest produs s-ar ºi ieftini,

atunci acest lucru ar însemna ocreºtere de 0,8% a puterii decumpãrare, cu acelaºi procenturmând sã scadã ºi inflaþia.”Preþul de vânzare al pânii nu vascãdea, lucru care afost admis atât de pro-ducãtorii din industriade panificaþie, cât ºi deresponsabilii dinMinisterul Agriculturii”,a arãtat Iuliu Winkler,care ºi-a exprimatîndoiala în ceea cepriveºte aºteptãrileguvernanþilor în privinþa ”con-formãrii voluntare” a actorilordin aceastã industrie, care,datoritã scãderii TVA la 9%, arrenunþa sã mai þinã contabilitãþiparalele ºi ºi-ar plãti integralcontribuþiile cãtre stat.

Deputatul european al UDMRa mai spus cã, la ora actualã,fiscalizarea în sectorul panifi-caþiei este de doar 30%, ceea ceînseamnã cã 2 pâini din 3 suntvalorificate în economia neagrã.

În acealaºi context, IuliuWinkler a vorbit despre contro-versele cu privire la mãsura careprevede plata TVA la încasareafacturii pentru firmele care au ocifrã de afaceri de 2,25 de mil-ioane de lei. ”Prin acest sistem,care prevede cã aceste firmedatoreazã TVA la încasarea fac-turii sau în cel mult 90 de zilede la emiterea facturii, mediulde afaceri s-a rupt în douã:firmele mici ºi cele mari. Omãsurã menitã sã sprijine IMM-urile nu a fãcut altceva decât sãdetermine marile firme sã numai facã afaceri cu cele dintâi.

S-a ajuns în situaþia în care, deexemplu, micii furnizori românisã fie refuzaþi de marii retaileri.(...) Acum, aflãm cã acest sistemse va modifica”, a declarat deputatul european. El a adãugatcã a primit semnale din parteamediului de afaceri din judeþ,potrvit cãrora, din cauza intro-ducerii acestei mãsuri, în cadrulfirmelor mici a crescut de 3 oritimpul necesar realizãrii evi-

denþelor ºi raportãrilor contabilelunare. Decizia de a impuneîncasarea TVA la facturare alovit chiar în firmele pe care,conform intenþiei formulate deguvernanþi, ar fi trebuit sã lesprijine, a subliniat Iuliu Winkler.

Deputatul european a maispus cã ar trebui sã se revinã,de la 1 ianuarie 2014, la TVAde 19% ºi sã se accelereze pro-cesul de informatizare a ANAFºi interconectarea în reþea atuturor instituþiilor publice localeºi centrale. În opinia sa, acestedouã mãsuri ar duce la creºtereagradului de colectare a con-tribuþiilor cãtre bugetele locale ºicãtre bugetul de stat. ”Dupãmajorarea TVA de la 19% la24%, în România a scãzut ºigradul de colectare de la 56% în2009 la 54% în 2012. Dacã amreveni la TVA de 19% ºi amaplica în mod consecventmãsurile menite sã reducã evazi-unea fiscalã am avea ºanse maimari de ajunge la gradul decolectare de 64% care a fost în2008”, a afirmat Iuliu Winkler.

Monika BACIU

”Ieri sau azi s-au ridicatîn SEAP cele ºaptedeponeuri ºi pentru con-strucþia unei staþii de sto-care, sortare la Petroºani.Valea Jiului beneficiazã deo bunã parte din fon-durile pe care le-amatras de laComunitateaEuropeanã pentrumanagementuldeºeurilor”, a declaratpreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, MirceaIoan Moloþ.

Potrivit sursei citate,judeþul Hunedoara benefi-ciazã de o sumã importan-tã de bani pentruînchiderea acestor gropi degunoi.

”Pe deºeuri avem 70 demilioane de euro, gropileconforme se vor închide ºivor beneficia aici ºi locali-

tãþile din Valea Jiului. Casã dovedim cã nu avemnimic cu cetãþenii dinValea Jiului ºi în moddeosebit cu cei din Petrilaeste inclusã pe lista celorºapte deponeuri care vor fiscoase la licitaþie pentru

ecologizarea lor ºi Petrilaare una dintre sumele marialocate. Nu trebuie sã con-fundãm prostia unor politi-cieni cu bunã credinþã acetãþenilor care alcãtuiesco obºte”, a mai spus IoanMircea Moloþ.

Este vorba de depozitele

urbane neconforme de laAninioasa, Petrila, Lupeni,Hateg, Cãlan, Hunedoara,Uroi-Rapoltu Mare,Orãstie. Principalele condi-tii financiare si modalitãtide platã si/sau trimitere ladispozitiile relevante provinde la Fondul European deDezvoltare Regionalã(FEDR) buget de stat bugetlocal. Valoarea proieculuipentru inchiderea acestorgropi de gunoi este de17.520.870,00 EUR.Groapa de gunoi de laPetrila funcþioneazã deºi a

fost închisã. Groapade gunoi de la Petrila,ce în acte figureazã cafiind închisã încã dinanul 2007, continuãsã ardã, semn cã aicis-a continuat cudepozitarea deºeurilorºi nu cu acoperireaacestora cu pãmânt.Repezentanþi ai soci-etãþii de salubritate din

oraºul Petrila susþin faptulcã la groapa de gunoi seduc doar rabe de pãmânt.Groapa de gunoi nu maiare autorizaþie din 2007,iar aceasta ar fi trebuitecologizatã. Nu s-a întâm-plat însã nimic, asta pentru

cã autoritãþile au invocatlipsa banilor.

Mai mult, petrilenii spuncã în continuare gunoiuleste incendiat. “Arde zi sinoapte gunoiul la groapã.Deºi stãm la o distanþãconsiderabilã tot mirosulne intrã în case. Nu putemsã lãsãm geamuriledeschise”, spune unpetrilean.

Reprezentantii adminis-traþiei locale infirma faptulca groapa de gunoi esteîncã funcþionalã. Teoreticaceasta a fost închisã în2007, dar ºi în prezenteste funcþionalã. Chiar ºi înaceste condiþii, consilieriilocali au refuzat construcþiaunui deponeu ecologic peraza localitãþii. Ei preferãsã functioneze ilegal, fãrãa-i interesa cã peste câþivaani vom plãti preþulgunoiului de 27 de ori maimare.

Monika BACIU

Deºi termenullegal de 30 de zilepentru ca ministrul sãofere un rãspuns atrecut, deputatul nuare nicio veste legatãde cele douã între-bãri. Ambele obiec-tive de investiþii maiau nevoie de banipentru ca lucrãrile sãfie finalizate. Însã în

cursul acestui an,niciuna dintre celedouã lucrãri nu a

beneficiat de fonduride la Guvern.

Piscina ºcolarã dinPetroºani este real-izatã în proporþie de60 de procente, iarla grãdiniþã mai suntnecesare sumeimportante de banipentru ca aceasta sãfie finalizatã. Mai rãueste faptul cã aici ºi-au fãcut adãpostcâinii.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Aprilie 2013 Actualitate 98 Actualitate

Monika BACIU

O soluþie salvatoarepentru aceste administraþiieste alipirea de o altãlocalitate.

”Sã fie sãnãtoase, nu le-am fãcut eu, le-a fãcutprostul management carela avut atât din partea pri-marului cât ºi al consiliului

local ºi vor trebui sã realizeze cã vom avea ºiprimarii falimentare carese vor închide ºi care vatrebui sã-ºi schimbe ori-entarea cetãþenii ºi sã selipeascã de o altã locali-tate. Este o atitudine pecare pânã la urmã va trebui sã o ia societateacivilã”, a declarat

preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Mircea Ioan Moloþ.

În ceea ce priveºte desfiinþarea unor primãriiºi alipirea lor de o altãadministraþie localã este odecizie ce trebuie luatã îninteresul cetãþeanului. Înceea ce priveºte datoriile,administraþiile locale nu aunicio scuzã, iar exemplulcel mai elocvent dat depreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara estefaptul cã multe unitãþi s-auînchis, însã judeþulHunedoara nu este unulfalimentar.

”Vorbim de oriceprimãrie, la nivelul judeþu-lui s-au închis mine, com-binate siderurgice asta nuînseamnã cã ConsiliulJudeþean este în faliment,

chiar ne-am dezvoltatserios ºi am avutnumeroase investiþii careau fost în folosul cetãþe-nilor dar asta nu înseamnãcã primãriile trebuie sã sehazardeze la cheltuieliinutile care an de an ducla mãrirea deficitului buge-tar ºi se ajunge la faliment.

Primarul de la Aninoasatrebuie sã achite vreo 80ºi ceva de miliarde pe carele are datorie ceea ce esteenorm pentru o primãrieca ºi Aninoasa. Eu înþelegsã ai datorii dar mãcar sãse vadã ceva dar atâtatimp cât altceva nu facidecât sã-þi plângi de milã,cum e Aninoasa, chiar nuºtiu ce s-a întâmplat”, amai precizat Moloþ.

A ninoasa nu tre-buia sã devinã

oraº

Oraºul cu cele mai maridatorii din Valea Jiului, ºianume Aninoasa nu ar fitrebuit sã fie ridicat laacest rang. Declaraþia îiaparþine lui Mircea Moloþ,care considerã cã oraºelemici ar trebui transformateîn regiuni pentru ca acce-sarea fondurilor europenesã fie realizatã cu o mai

mare uºurinþã. ”Eu nu aº fi transformat

Aninoasa într-un oraº aºacum nu aº fi transformatnici Geoagiu, suntemjudeþul cu cele mai multeoraºe dar cu cele mai micidin România, de laPetroºani ºi pânã laUricani oraºele din ValeaJiului sunt despãrþite doarde tablele care marcheazãoraºele. Ar trebui regân-dite pentru cãComunitatea Europeanãpune aceent pe oraºelemari, de aceea se fac aso-tiatii între oraºe ºi pri-marii, nu se pot obþinefonduri dacã nu suntcomunitãþi mari. Ar fifoarte bine dacã ValeaJiului ar avea un singuroraº, este o forþã ºi pentruComunitatea Europeanã ºipentru judeþul Hunedoaraºi pentru România dar dinpãcate va mai trece cevatimp pânã atunci. Vor fimai puþini primari ºi con-silieri locali dar pânã laurmã nu te bani pentruscaunul tãu de primar, tebaþi pentru comunitateape care o reprezinþi”, amai spus Moloþ.

În cazul desfiinþãrii unorlocalitãþi prin alipirea aces-tora la alte unitãþi adminis-trativ teritoriale mai mariexistã ºi bãtãlii ºi orgoliipolitice. Nu toþi primariisunt de acord cu desfi-inþarea unei localitãþi,lucru care duce lapierderea mandatului.

Aninoasa, cartier al municipiului Vulcan sau Petroºani

O raºul Aninoasa ar putea deveni uncartier al municipiului Vulcan sau

Petroºani. Declaraþia îi aparþinepreºedintelui Consiliului Judeþean,Mircea Ioan Moloþ. Existã primãrii carese vor desfiinþa din cauza datoriilor foartemari pe care le au la creditori. Mai mult,Moloþ este de pãrere cã administraþiilelocale cu datorii trebuie sã se descurce,pentru cã aceste arierate au fost fãcutede consiliile locale.

7 deponeuri ecologice în judeþul Hunedoara

A demarat licitaþia pentru închidereadepozitelor de deºeuri neconforme din

judeþul Hunedoara. 7 depozite de deºeuridin judeþul Hunedoara îºi vor înceta activi-tatea în anii ce urmeazã. În acest sens dejaau fost demarate procedurile de licitare.

Iuliu Winkler: Avem o politicã fiscalã haoticã

D eputatul european Iuliu Winkler, liderulOrganizaþiei Judeþene Hunedoara a UDMR,

crede cã mãsurile care se iau în România în dome-niul fiscal sunt haotice, nu au legãturã cu reali-tatea ºi au efect de bumerang în economie.

Solicitãri fãrã rãspuns

Î ntrebãri fãrã rãspuns.Deputatul PP-DD, Monica

Iacob Ridzi a iniþiat douã inter-pelãri adresate ministruluiAdministraþiei, Liviu Dragnea.Una era referitoare la construcþiapiscinei ºcolare din Petroºani, iara doua fãcea referire la con-strucþia grãdiniþei IG Duca.

Î n timp ce SocietateaNaþionalã de Închideri

Mine Valea Jiului a avutprobleme la livrearea huileila Mintia, Societatea Naþio-nalã a Huilei nu întâmpinãastfel de probleme. Celpuþin asta declarã directorgeneral al Societãþii.

”În acest moment nu avemprobleme cu stocul de cãrbune ºicontractul se deruleazã normalcu Complexul EnergeticHunedoara, respectiv livrãm cãr-bune la Complexul EnergeticHunedoara. Noi am avut pro-ducþia planificatã pentru anul2012 ºi o avem ºi pentru anul2013 pe care trebuie sã o livrãmdânºilor. Noi respectãm aceastãproducþie”, a declarat NicolaeDrãgoi, directorul general alSNH.

Cei de la Societatea Naþionalãde Închideri Mine Valea Jiului aurãmas cu materia primã îndepozite, iar dacã situaþia nu sereglementeazã existã posibilitateaca producþia de la minele viabilesã fie opritã. Acest lucru nu se vaîntâmpla la SNH.

”Nu cred cã se ajunge acolo,cred cã se va da drumul la pro-ducþia de energie ºi respectiv laconsumul de cãrbune”, a maiprecizat sursa citatã.

Reprezentanþii SocietãþiiNaþionale de Închideri MineValea Jiului s-au deplasat în cur-sul acestei zile la Mintia pentru apurta discuþii cu reprezentanþiiComplexului EnergeticHunedoara, în speranþa cã situ-aþia va reveni la normal. În urmadiscuþiilor purtate de cei de laSNÎMVJ cu cei de la Complexsituaþia s-a remediat


Minele închise,teatrele furturilor

D oi bãrbaþi, suspecþi de furt calificat ºidistrugere în formã continuatã, au fost

prinºi în flagrant de poliþiºtii hunedoreni întimp ce dãdeau atacul la o fostãminã, închisã.

Cei doi, în vârstã de 29 deani, respectiv 43 de ani, aufost prinºi de poliþiºtii Postuluide Poliþie Comunalã Baia deCriº în zona unei fostexploatãri miniere situate peraza satului Þebea. Când au datpoliþiºtii peste ei, bãrbaþii - ambii cuantecedente penale, din municipiul

Hunedoara - aveau asupra lor mai multe scule,respectiv un baros, un târnãcop, lopatã, un bomfaier, o pânzã de bomfaier de rezervã, o cheiefrancezã, chei fixe etc. „Poliþiºtii au stabilit cã suspecþii au spart baza unui stâlp cu intenþia de asustrage barele de fier din structura de rezistenþã,pe care ulterior intenþionau sã le comercializeze lacentrele de colectare a deºeurilor de fier.

Totodatã, au mai stabilit cã cei doi suspecþi,în data de 02.04.2013, au fost în acelaºi

loc, unde au tãiat ºi au sustras bare defier de la un alt stâlp, pe care le-aucomercializat la un centru decolectare, încasând suma de 310 delei”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorde cuvânt al IPJ Hunedoara. În cauzãs-a întocmit dosar de cercetare penalã

pentru comiterea infracþiunilor de furtcalificat ºi distrugere în formã continuatã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

SNH livreazã cãrbune la CEH

AnunþEfectuez lucrãri de

amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos. Contact

073558077

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Aprilie 201310 Diverse

DN 76 Luncoiude Jos – Brad *DN 74 Brad –Criºcior * DN 76Brad - Baia de

Criº * DN 76Baia de criº -Târnava de Criº* DN7 Mintia –Veþel * DN7

Veþel – Leºnic *DN7 Leºnic –Sãcãmaº * DN7Ilia – Gurasada *DN7 Gurasada –Burjuc * DN7Burjuc-Zam *Deva, CaleaZarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan * Bãniþa ,DN 66

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee 4444....00004444....2222000011113333Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00

Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00Preºedinte CJ

Vineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean Hunedoara Program Petroºani

H O R O S C O P

Aveþi tendinþa de a deveniprea insistent cu cei din jur ºichiar sâcâitor. Neînþelegerilecu un prieten apropiat vã punpe gânduri. Întrebaþi-vã dacãnu cumva exageraþi! Fiþi calmºi prudent.

Din cauza oboselii, este posi-bil sã fiþi din cale afarã denervos ºi sã vã controlaþi cumare greutate. Nu este exclussã vã certaþi cu cei din jur.Stãpâniþi-vã agresivitatea, casã nu vã faceþi duºmani.

Se pare cã acordaþi preamultã importanþã unor prob-leme mãrunte ºi cã sunteþitentat sã exageraþi. Încercaþisã vã detaºaþi! Grijile nejustifi-cate ar putea sã vã afectezesãnãtatea.

Aveþi tendinþa sã vã enervaþifãrã motiv, ceea ce vã poatepune în situaþii neplãcute.Evitaþi activitãþile sociale ºiafacerile, pentru cã aveþi preapuþine ºanse de reuºitã.Pãstraþi-vã calmul!

Faceþi câteva drumuri scurte,în care reuºiþi sã îmbinaþiinteresele profesionale cucele personale. S-ar putea,însã, ca partenerul de viaþã sãnu fie de acord sã cumpãraþiun obiect de valoare.

Un prieten vã redã buna dis-poziþie ºi optimismul prop-unându-vã o colaborare.Terminaþi ce aþi început ºi nuneglijaþi problemele familiale.Ascultaþi cu rãbdare prop-unerile partenerului.

Dimineaþa sunteþi predispusla exagerãri. O discuþiebanalã cu un coleg de serviciupoate sã degenereze într-oceartã serioasã. Puteþi evitadivergenþele dacã nu încercaþisã vã impuneþi.

Se pare cã sunteþi nemulþumitde tot ce se petrece în jur ºi vãieºiþi usor din fire. Nu exager-aþi ºi controlaþi-vã reacþiile.Evitaþi discuþiile aprinse cu per-soana iubitã

S-ar putea sã fiþi neliniºtit dincauza unor probleme finan-ciare minore. Nu este cazulsã vã faceþi probleme. Dupã-amiazã, o rudã apropiatã vãîmprumutã o sumã importan-tã de bani.

Dimineaþa se pare cã reuºiþisã vã dezamãgiþi un prietenapropiat. Sunteþi predispus lagafe. Nu îi cãutaþi nod înpapurã partenerului de viaþã.Ar fi bine sã ascultaþi o per-soanã mai în vârstã.

Se pare cã astãzi aveþi unspirit critic ieºit din comun ºiaveþi tendinþa sã faceþi otragedie din orice mãrunþiº.Dupã-amiazã începeþi sã vãpregãtiþi pentru o cãlãtorie îninteres personal.

Se pare cã aveþi dificultãþi deconcentrare. Nu vã ocupaþide mai multe lucruri în acelaºitimp, pentru cã riscaþi sãaveþi surprize neplãcute.Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele

selectate. În limita stocului disponibil.

VânzãriVând scaun de

masa DHS 801 - 80lei ºi cãrucior copiiABC Design PramyLuxe - 150 lei.

Tel.:0763.633.423

Colectivul cotidianuluiCronica Vãii Jiului este alã-turi de familia îndureratã latrecerea în nefiinþã a celui

care a fost ING. APOSTU VICTOR

Sincere condoleanþe! Dumnezeu sã-l

odihneascã în pace!

Împãrtãºim durereaprofundã alãturi de fam-ilie la plecarea dintrenoi a omului cu suflet

mareING. APOSTU VICTOR

Sincere condoleanþe!Dumnezeu sã-l ierte!

Familia Iacob-Ridzi.

”Discipolul” luiPitagora. Un

elev al ColegiuluiTehnic Mihai Viteazudin Vulcan a obþinutmedalia de bronz laOlimpiada Naþionalãde Matematicã.

În perioda 1-5 apriliese desfãºoarã etapanaþionalã a OlimpiadeiNaþionale de Matematicã,pentru clasele V-VI laSighiºoara, respectivclasele VII-XII la Braºov,subiectele, baremele pro-

puse ºi rezultatele finalesunt cuprinse în fiºiereleataºate. Elevul FetoiuCãtãlin din clasa a X-a dela Colegiul Naþional”Iancu de Hunedoara”Hunedoara, îndrumat decãtre domnul profesor dr.Dan ªtefan Marinescu, aobþinut menþiuneMEN ºi medalia de aurSSMR cu un punctaj de23, de asemenea va par-ticipa la proba de baraj.Elevul Tutunaru DragoºIoan de la ColegiulTehnic ”Mihai Viteazu”Vulcan, îndrumat de

cãtre domnul profesorColie Mircea aobþinut medalie de bronzSSMR cu un punctaj de8,5.

Judeþul Hunedoara afost reprezentat de 11elevi la OlimpiadaNaþionalã de Matematicã.Aceºtia au fost PopoviciAndreea Alisia, elevã înclasa a V-a la ColegiulNaþional „Decebal” dinDeva, iar din clasa a VI-a,petrileanul MitrofanMãdãlin Gabriel, de laªcoala Gimnazialã„I.D.Sîrbu”. La Braºov, la

clasa a VII-a Hunedoara afost reprezentatã în finalãprin Eliza Cotocea, elevãla ªcoala Gimnazialã„Horea, Cloºca ºi Criºan”din Brad ºi la clasa a VIII-a de Daria DimitriuIovãnescu, de la ªcoala

GimnazialãCãlan.

În ceea cepriveºte eleviide liceu care auparticipat laOlimpiadaNaþionalã deMatematicãaceºtia suntNicolaeOctavian Pîtea,elev în clasa a

IX-a la Colegiul Naþional„Decebal” din Deva, deCãtãlin Fetoiu ºiAlexandru Orzan elevi înclasa a X-a la ColegiulNaþional „Iancu deHunedoara” dar ºi de

Miruna Cojocaru, elevã înclasa a X-a la ColegiulNaþional „Decebal” dinDeva. Clasa a XI-a va fireprezentatã deAlexandru Dan Duna dela Colegiul Naþional„I.C.Brãtianu” din Haþegºi de Dragoº IoanTutunaru, care a ºicâºtigat medalia de bronzla aceastã competiþie, dela Colegiul Tehnic „MihaiViteazu” din Vulcan.Proba pentru clasa a XII-a a fost susþinutã deNicoleta ªtefan, elevaColegiului Naþional„Avram Iancu” din Brad.

Monika BACIU

Elev medaliat cu bronz la Olimpiada Naþionalã de Matematicã

Monika BACIU

“În urmã cu o lunã ºijumãtate am avut o întâlnirecu reprezentanþii conduceriiConsiliului InvestitorilorStrãini ºi, printre temeleabordate s-a aflat ºi aceasta.Dovadã cã astãzi se lanseazãcampania pe care o salut”, adeclarat ministrul EugenNicolãescu, în deschiderea

prezentãrilor.Ministrul Sãnãtãþii a înmâ-

nat ºi insigna campaniei, casimbol, primului medic alþãrii, preºedintele ColegiuluiMedicilor din România.

Eugen Nicolãescu adeclarat cã, existã trei prob-leme majore cu care se con-fruntã în prezent sistemulromânesc.

Una dintre acestea sereferã la percepþiape care o aucetãþenii despre sis-temul sanitar ºi pro-fesia de medic, iarConsiliulInvestitorilor areelaborate proiecte înacest sens.

Un alt punct dis-cutat deschis decãtre ministrulEugen Nicolãescu în

cadrul acestei campaniilansate astãzi a fost proble-ma salarizãrii cadrelor med-icale.

“Faptul cã medicii ºi asis-tenþii medicali sunt prostplãtiþi ºi subevaluaþi îl ºtim cutoþii. Eu sunt primul care arecunoscut”, adeclarat Eugen Nicolãescu.

Ministrul a subliniat cã înaceste zile MinisterulSãnãtãþii împreunã cuColegiul Medicilor dinRomânia elaboreazã unproiect de lege care vizeazãplata personalului medical înfuncþie de competenþã ºinivel profesional.

“Avem un grup de lucruformat din medici ai minis-terului ºi reprezentanþi aiColegiului care deja aavansat un proiect de lege

pe care o sã îl discutãm cumedicii, în primul rând, ºiapoi îl vom pune în dez-batere publicã”, a declaratministrul Eugen Nicolãescu.

Ministrul Sãnãtãþii a vorbitºi despre modalitãþile în caresistemul trebuie sã se per-fecþioneze ºi sã se schimbedin interior pentruîmbunãtãþirea relaþiei medic–pacient, dar ºi despreparteneriatul strâns dintreMinisterul Sãnãtãþii ºi asoci-aþiile de pacienþi care suntinvitate în permanenþã lamasa de lucru a noilorproiecte.

La finalul întâlnirii min-istrul Eugen Nicolãescu adeclarat cã îºi doreºte camedicul român sã înþeleagãcã cel mai bun loc pentru aprofesa este în þara sa.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Aprilie 2013 Actualitate 11

Monika BACIU

”Noutãþideosebite nu ºtiudacã va mai aduce,pentru Valea Jiuluiva aduce în modcert o scãdere atarifurilor lacazurile rezolvabiledeci mai puþinibani, singurul spitalcare va beneficiade o creºtere estecel de la Deva pen-tru cã este încadratla categoria desuport deºi suntemîncadraþi în aceeaºicategorie de spitalºi câte odatã noirezolvãm anumiteprobleme din punctde vedere chirurgi-cal”, a declaratmanagerul SUP,medicul AlinVasilescu.

Mai mult, decâtatþt, managerulSpitalului deUrgenþã considerãcã reprezentanþiiMinisteruluiSãnãtãþii nu voraccepta ca într-unjudeþ sã fie douãspitale de urgenþã.Acest lucru ar ducela desfiinþarea aces-

tei titulaturi a spi-talului dinPetroºani.

”Aceste lucrurisunt precizatedin ordin deministru1085/2012listã a fost real-izatã de cei dela Bucureºti ºinu cuprindenici mãcartoate spitalelede urgenþãjudeþene dinþarã, doar 20dintre ele, caatare îmi estegreu sã cred cãîntr-un judeþ voraccepta douã spi-tale”, a mai spusVasilescu.

ContractulCadru prevede înacest an o creºterecu 10% a finanþãriipentru medicina defamilie, astfel încâtacest sector sãpoatã juca rolul de“poartã de intrare”în sistemul medical.Tot în ceea cepriveºte medicinaprimarã, este pre-vãzutã reducereanumãrului minimde pacienþi de pe

lista medicilor defamilie de la 1000,la 800, astfel încâtmedicii sã aibã mai

mult timp pentrucosultul de speciali-tate al pacienþilor,iar medicii tineri defamilie sã reuºeascãsã gãseascã loc pepiaþã atunci cândfinalizeazã rezi-denþiatul.

De asemenea,conformContractului Cadrude anul acesta s-a

mai hotãrâtcreºterea finanþãriipentru unele com-ponente din sistem,dupã cumurmeazã: creºtereacu 51% a finanþãriipentru medicina deambulator,creºterea cu 40,

5% a finanþãriipentru centrele

multifuncþionale,creºterea cu 64%

a finanþãrii pentruîngrijirile medicalela domiciliu astfelîncât pacienþii sãpoatã beneficia ºila domiciliu de oparte din îngrijirilede care beneficiazãîn unitãþile spital-iceºti.

Cadrele medicale, plãtite în funcþie de performanþe

S alarizarea personalului medical înfuncþie de performanþe. Asta îºi doresc

reprezentanþii Ministerului sãnãtãþii.Ministerul Sãnãtãþii sprijinã Campanialansatã de cãtre Consiliul InvestitorilorStrãini sub titlul “De profesie: medic înRomânia”, în cadrul cãreia ministrulSãnãtãþii a anunþat ca institutia pe care oconduce va promova o lege a salarizãrii per-sonalului medical în funcþie de performanþã.

SUP este dezavantajat de contractul cadru

C ontractul cadru din sãnãtate nu aducebeneficii Spitalului de Urgenþã Petroºani.

Contractul cadru din sistemul sanitar pentruanul 2013-2014 a intrat în vigoare, însã potrivitreprezentanþilor spitalului acesta nu va fi unulcare sã avantajeze unitatea medicalã.

Marius MITRACHE

Potrivit deputatului deValea Jiului, CristianResmeriþã în data de 2aprilie a primito scrisoare deintenþie dinpartea societãþiiGreen Peak dinSUA, prin carepartea ameri-canã îºi mani-festa intenþia dea negocia cuGuvernulRomâniei oposibilã privati-zare a complex-ului. Sãptãmânaviitoareurmeazã careprezentanþiisocietãþii ameri-cane sã se întâl-neascã cupartea românãpentru a avealoc un prim

contact. “Rolul meu esteacela de informare, iarîn zilele urmãtoarereprezentanþii societãþiiamericane vor veni în

Valea Jiului pentru a sedocumenta. Pot sã vãspun cã vom avea niºtecondiþii pe care le vompune referitoare la pãs-trarea locurilor demuncã, pãstrareaunitãþilor miniere ºieventual deschidereaunor noi capacitãþi deproducþie”, a declaratCristian Resmeriþã.

În altã ordine de idei,deputatul CristianResmeriþã considerã cã

s-a fãcut unprim pas spreo normalitateîn minerituldin ValeaJiului prinapariþiaHotãrârii deGuvern demiercuri cestabileºte ocantitatecuprinsã între200 ºi 400de megawattipe careComplexulEnergeticHunedoara oare de livratîn sistemulenergeticnaþional.

Americanii interesaþi de privatizareaComplexului Energetic Hunedoara

O societate comercialã din StateleUnite ale Americii este intere-

satã sã investeascã în industria energeticã din judeþul Hunedoara, maiexact ºi-a manifestat intenþia de aparticipa la privatizarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Aprilie 201312 Actualitate

Diana MITRACHE

Pe de altã parte joi treiautocare de turiºti au fostblocate în staþiunea de

munte Straja, dupã ceacolo a nins abundentîncã de la primele ore aledimineþii. Oamenii dinmunte au cerut ajutor

autoritãþilor locale,deoarece telegondola numai funcþioneazã, pentrucã, spune primarul dinLupeni, nu poate mergeîn pierdere. „Telegondolao pornim doar dacã avemacþiuni în Straja, fiindcãtrebuie sã facem în aºafel încât telegondola sãmeargã pe profit”, adeclarat CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

ªi calea rutierã a fostinaccesibilã din staþiune,din cauza stratului dezãpadã care s-a depus.

Drumul a fost blocat, iarla data de 31 martie aexpirat ºi contractulîncheiat de primãrie cucei care aveau misiuneade a deszãpezi drumul deacces în staþiune. CornelResmeriþã, primarul dinLupeni, spune, însã, cã atrimis maºinile primãrieisã degajeze carosabilulacoperit cu zãpadã.„Ploile s-au transformatîn ninsori la munte ºi s-aîntâmplat acest lucru. Aurãmas blocate 3 autocareîn Straja, dar angajaþiiprimãriei au fost toatã

noaptea acolo, ca sãdegajeze accesul”, a maiadãugat CornelResmeriþã.

În Straja, în aceastãsãptãmânã, au avut loc

Campionatele naþionalede schi iar pe pârtiile deschi de aici s-au întrecut180 de sportivi veniþi dintoatã þara.

LuizaANDRONACHE

Administraþia localãare conturile blocate ºinu mai poate funcþiona.Angajaþii primãriei tre-buie sã se gândeascãpânã sãptãmâna viitoaredacã mai vor sau pot sãlucreze în condiþiileactuale, în care primãrianu mai poate asigurasalariile în acest an.

“Chiar astãzi la ora 9,am avut o ºedinþã cuangajaþii ºi unii ºi-au

exprimat dorinþasã plece înºomaj, iar alþii semai gândesc cesã facã.

Pânã luni autermen sã spunãce soluþii sãadoptãm, orimerg în concediu

fãrã platã, ori ºomaj. Ceva trebuie sã facem,

pentru cã nu mai putem

asigura salariile câtevaluni bune de acum încolo”, a declarat joidimineaþã, NicolaeDunca, primarul OraºuluiAninoasa.

Luni, la primãrie vaavea loc o ºedinþã în carese va decide soarta local-itãþii.

Mircea NISTOR

Acestea ar puteaajunge pânã la 7.500 delei, în cazul în care comitabateri precum oalcoolemie de sub 0,8grame / litru, nu acordãprioritate pietonilor carese angajeazã regulamentarîn travesare sau depãºesclimita de vitezã. În funcþiede abateri, suma din pro-cesul verbal ar urma sã fiestabilitã de cãtre agenþiiconstatatori, acesteiaurmând a i se adãuga ºi osuspendare a permisuluipe timp de 4 luni.

Noul Cod Rutier va fi

supus dezbaterii publice înurmãtoarele 10 zile ºiprevede ºi noi termenereferitoare la suspendareadreptului de conducere aunui autovehicul.

Astfel, dacã fapta ºofer-ului este urmãritã cainfracþiune dar s-a dispusaplicarea unei sancþiuniadministrative, perioadade suspendare a permisu-lui este de 120 de zile.

În schimb, în cazul unuiaccident de circulaþieurmat de decesul unei per-soane sau de o vãtãmarecorporalã, suspendarea vafi de 180 de zile.

Mircea NISTOR

Pentru anul ºcolar2013 – 2014, conducã-torii ºcolii au obþinutavizele necesare pentrufuncþionarea clasei I cuacest tip de program.Prin urmare, aceasta vaajunge la cel de-al 10-leaan de funcþionare, non-stop. “Am primit dejaaprobarea din parteaInspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoara ºiaceasta este cuprinsã înprograma de ºcolarizare

pentru viitorul an ºcolar.“Step by step” reprezintão alternativã educaþionalãcu un mare avantaj pen-tru pãrinþi dar ºi pentru

copii. Astfel, copiii îºipetrec peste 9 ore laºcoalã, timp în care suntîndrumaþi ºi consiliaþi decãtre profesori, merg la

masã, iar pãrinþii lor sepot baza pe faptul cãsunt bine îngrijiþi”, a pre-cizat Robert Hummel,director ªcoala Generalã“Avram Stanca”Petroºani.

În cazul în care pãrinþiidoresc sã-ºi înscrie copiiiîn clasa I la “Step bystep” aceºtia trebuie sãþinã cont de faptul cã aude plãtit 150 de lei, înfiecare lunã, pentrufiecare copil înscris înacest program.

Zãpadã proaspãtã de peste 50 de centimetri depusã în Straja

P loaia s-a transformat în ninsoarela munte, iar zãpada de pe pârtii

nou depusã depãºeºte 50 de centimetri.În Straja pârtiile sunt impecabile, iarzãpada este mai bunã decât era în lunadecembrie. În plus, turiºtii care îºipetrec sfârºitul de sãptãmânã aici auparte de reduceri substanþiale la cazareºi la transportul pe instalaþiile de schi.

10 ani de “pas cu pas”

ª coala Generalã “Avram Stanca”din Petroºani este singura unitate

de învãþãmânt din localitate carederuleazã programul “Step by step”.Conform acestuia, copiii înscriºi înrespectivul program beneficiazã de oresuplimentare de pregãtire dar ºi deservirea unei mese calde.

Se pune lacãt pe primãria Aninoasa

A ngajaþii primãriei Aninoasa tre-buie sã se gândeascã pânã luni

dacã mai vor sã lucreze la primãrie sau nu. Primarul Nicolae Dunca le-aspus cã anul acesta nu mai are bani desalarii. Nu mai este mult pânã când seva pune lacãt pe uºile primãrieiAninoasa.

Amenzi mai mari pentru ºoferi

P otrivit noului proiect de lege referi-tor la modificarea Codului Rutier,

ºoferii care nu respectã regulile de circulaþie ar putea încasa amenzi multmai mari decât în prezent.

cvj, nr. 343, vineri 5 aprilie 2013

Documents