cvj nr. 316, joi 28 februarie 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 316

Joi, 28 februarie 2013

Restructurãri în companiile de stat

Concedieri ºi la Societatea

Naþionalã aHuilei

Î ncep restructurãrile încompaniile de stat.

Guvernul a inclus trei soci-etãþi din judeþul Hunedoarape lista celor 16 companii dinsectorul energetic care vor firestructurate începând cuacest an ºi pânã în 2018.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Monica IacobRidzi îi atrage

atenþia luiDragnea asuprapiscinei ºcolare

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

În doar douã luni

Primãriachematã la

barã deJudecãtoria din

Petroºani înaproape 100

de cauze

P rimãria Petroºani s–atrezit, peste noapte,

parte în zeci de procesedeschise chiar de magistraþiidin Petroºani, iar edilii nuau decât sã urmeze cursulfiresc al acþiunilor îninstanþã.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Protest laînãlþime în

faþa PrimãrieiPetroºani

U n bãrbat din Petroºanis-a cãþãrat pe un stâlp

din faþa Primãriei Petroºanipentru a protesta faþã decondiþiile în care locuieºteîmpreunã cu familia.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Lipsa de materiale ºi presiunea ºefilor fac

mineritul mortal

L ipsa materialelor ºi a echipamentelor corelatã cu presiunea ºefilor de a se ignora normele de protecþia munciiduc la tragedii. Aºa s-a întâmplat la Petrila, unde ortacii erau forþaþi sã lucreze cu focul în spate ºi sã tacã

pentru ca mina sã fie pe primul loc la producþia de cãrbune. Tragedia de la Uricani este pe masa judecãtorilor. Mulþiortaci se feresc sã vorbeascã despre aceste probleme pentru cã ºtiu cã-ºi pierd pâinea. Cei care povestesc însã, suntminerii care au ieºit în pensie, iar mãrturiile lor sunt uluitoare. >>>>>> PPAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 februarie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Vouã (r)12:30 Aventurile lui Sinbad 13:30 Vânãtorii de sclavi 15:00 Teleshopping 15:15 Copii contra pãrinþi (r)16:40 Aventurile lui Sinbad 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Frumuºica 22:45 Un Show Pãcãtos1:00 Observator (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Dragoste fãrãpreaviz (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Prima iubire (r)17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Las fierbinþi 21:30 Spitalul de demenþã22:00 ªtirile Pro TV22:30 Blestemul comorii 0:30 Gargantua (r)

9:30 Michou 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Focus Monden (r)16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport

19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Ajutor! Vreau sãslãbesc!

9:45 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoaseiRazã-de-Lunã 10:30 Ora de business (r)11:30 Ediþie specialã 12:30 Oameni care auschimbat Lumea12:40 Zeul rãzboiului (r)13:20 Zeul rãzboiului (r)14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 februarie 2013 Actualitate 3

Carmen COSMAN

Cãmãruþa în carelocuieºte împreunã cusoþia ºi cei trei copii adevenit prea micã pentruViorel Popa, zis„Ureche”, mai ales dupãce a consumat ºi niºtebãuturi alcoolice.

A dat o turã prinPrimãrie ca sã îºi expunãnemulþumirile ºi, pentrucã primarul nu eradisponibil, s-a gândit sã îlaºtepte cãþãrat pe unstâlp de iluminat public

situat vis-a-vis desediul instituþiei.Poliþiºtii locali s-auchinuit sã îlconvingã sã se deajos de acolo, dar înzadar: bãrbatulcerea sã vinã pri-marul la discuþii!

„Am nemulþumiricu casa mea. Amfost la domnu’ pri-mar ºi ãºtia nu mãlasã. Eu stau într-ocãmãruþã. Vreaumãcar o camerãmai mare”, spune

Ureche. Protestul s-aîncheiat la fel de brusccum a început, imediatdupã ce în zonã ºi-a fãcutapariþia primarul TiberiuIacob – Ridzi.

Dupã câteva minutede discuþii purtate în

spatele uºilor închise dinbiroul edililor, bãrbatul aplecat acasã.

„El are niºte nemulþu-miri mai vechi, era ºi subinfluenþa bãuturilor alcoo-lice ºi s-a suit pe stâlp.

Cred cã de douã ori amai protestat în

modul acesta. Am maiavut ºi alþi oameni careau protestat în acelaºimod, dar pe alþi stâlpi”, adeclarat Iacob-Ridzi.

Reamintim cã în anul2010 edilii din Petroºaniau decis sã taie un stâlpmetalic de tele-

comunicaþii, din zonastaþiei CFR din Petroºani.

Înalt de câteva zeci demetri, stâlpul era deza-fectat, dar era folosit de„supãraþii pe viaþã”, carese cãþãrau pe el pentru a-ºi striga nemulþumirile.Pe acel stâlp a devenitcelebru ºi Viorel Popa.

Protest la înãlþime în faþa Primãriei Petroºani

U n bãrbat din Petroºani s-acãþãrat pe un stâlp din faþa

Primãriei Petroºani pentru a protestafaþã de condiþiile în care locuieºte împre-unã cu familia. Bãrbatul este un cunos-cut al autoritãþilor pentru protestele luide acest gen.

Carmen COSMAN

Necropsia efectuatãde medicii legiºti aratãcã bãrbatul a suferitmultiple traumatismedupã ce s-a prãbuºit cumaºina de pe podul sit-uat la intrarea înPetroºani, dinspreDeva. Concluziile pre-liminare ale autopsiei

infirmã astfel ipotezaconform cãreia omulde afaceri ar fi suferitun infarct în timp ce seafla la volan, vehiculatãimediat dupã accident,mai ales cã se ºtia cãbãrbatul avea afecþiunicardiace. Medicii legiºticare au efectuatnecropsia spun cãNicolae Negru a dece-dat ca urmare a trau-matismelor craniene.

Practic, acesta a avutcapul zdrobit, iar mate-ria cenuºie s-aîmprãºtiat. De aseme-nea a suferit ºi multiplefracturi de membre ºide coaste.

Reamintim cã, lunidupã-amiaza, la doar43 de ani, omul deafaceri ºi-a pierdutviaþa strivit între fiarele

contorsionate ale auto-turismului pe care îlconducea, dupã ce s-aprãbuºit de pe un pod.Se pare cã, din cauzavitezei, a ieºit de pecarosabil, s-a izbit debalustrada podului pecare a rupt-o ºi aplonjat în gol, de laaproximativ 20 demetri înãlþime.Autoturismul s-a fãcutpraf, iar omul ºi-a gãsit

sfârºitul prins întrerãmãºiþele maºinii.Bãrbatul era cãsãtoritºi avea trei copii, doibãieþi ºi o fatã.

Pe de altã parte,omul de afaceri IosifOltean decedat, marþi,într-un grav accidentrutier în care ºi-a mai

pierdut viaþa o femeie,a suferit un infarctmiocardic, ºi ºi-a pier-dut cunoºtinþa. Dinacest motiv a intratfrontal cu maºina într-un cap de pod, laintrarea în municipiulDeva.

Concluzii ºocante

Nicolae Negru ºi-a pierdut viaþa din cauzarãnilor de la cap

N icolae Negru, omul de afacericare ºi-a pierdut viaþa într-un

cumplit accident rutier, a murit caurmare a traumatismelor suferite.

Carmen COSMAN

Sunt aproape 100 de pro-cese pe rolul JudecãtorieiPetroºani care au ca obiect„contestaþie la executare” ºicare se referã, practic, la pre-scrierea executãrii unorsancþiuni contravenþionalecu obligarea la prestareaunei activitãþi în folosulcomunitãþii în cuantum decâteva ore, în funcþie devaloarea amenzii.Majoritatea sancþiunilorcontravenþionale transfor-mate în ore de muncã înfolosul comunitãþii sunt amenziaplicate de IPJ, dar în puþinecazuri primãria este cea care acerut constatarea împlinirii ter-menului de prescripþie. În celemai multe situaþii, dosarul afost deschis de BiroulExecutãri Civile din cadrulJudecãtoriei Petroºani care areaceastã posibilitate legalã.

A u suspendatcãutãrile

Aºa cã, în timp ce edilii cãu-tau contravenienþii, primãria s-a trezit citatã în aceste proceseîn calitate de intimat, alãturi decontravenient. „La Petroºanieste o situaþie puþin mai spe-cialã, în sensul cã instanþa dinmunicipiul Petroºani sesesizeazã cumva din oficiu ºi

prescrie acele procese de con-travenþie, pentru cã ei consid-erã cã nu se prelungeºte ter-menul cu fiecare demers fãcutpentru gãsirea celui care are deexecutat muncã în folosulcomunitãþii. Juriºtii noºtri au o

opinie puþin diferitã, dar sigurcã instanþa este suveranã”, adeclarat Nicolae Taºcã, purtã-tor de cuvânt al PrimãrieiPetroºani. ªi, cum nu au ce sãfacã, juriºtii primãriei se supunregulilor instanþei de judecatã ºisuspendã acþiunile de depistarea celor care nu ºi-au plãtitamenzile ºi nici nu au prestatorele de muncã în folosulcomunitãþii.

De precizat cã sunt mulþi ceicãrora li se transformã amen-zile în ore de muncã. Lapetroºani, din 2010 - de cânds-a declanºat aceastã acþiune –ºi pânã acum sunt peste 1000de mandate primite de munici-palitate din partea instanþelorde judecatã. În 2010 au fost507 mandate, în 2011 – 345,iar în 2012 – 150.

În doar douã luni

Primãria chematã la barã deJudecãtoria din Petroºani în

aproape 100 de cauze

P rimãria Petroºani s –a trezit, peste noapte,parte în zeci de procese deschise chiar de

magistraþii din Petroºani, iar edilii nu au decâtsã urmeze cursul firesc al acþiunilor în instanþã.

Î n aceste vremuri de crizã,patronii localurilor din Valea

Jiului, sperã sã-ºi revigoreze afacerile cu încasãrile de pe urmasãrbãtoririi Zilei Femeii

Patronii barurilor ºi cluburilor cu ºtaifdin Valea Jiului se întrec în surprize pentru domniºoarele ºi doamnele careþin sã serbeze ziua femeii în oraº ºi nuacasã la cratiþã, cum se întâmpla odinioarã cu nevestele minerilor.Vremurile noi au schimbat ºi mentali-tatea soþilor, care îºi lasã consoartele sãse distreze mãcar pentru o noapte.

Într-o zonã cu multe tabuuri, startul afost dat în urmã cu câþiva ani de zile, deprimarul unui orãºel din Valea, care,pentru 8 Martie, le-a dãruit localnicelorun show la „cãminul cultural” custriptease. Succesul a fost garantat chiardacã gestul edilului a fost controversat lavremea respectivã. Sala de aproape1000 de locuri s-a dovedit neîncãpã-

toare dat fiind faptul cã „mineriþele”vedeau pentru prima datã, la ele acasã,un spectacol de acest gen. Apoi au prinscuraj ºi alþii, iar oferta este de nerefuzat,cel puþin pentru doamne ºi domniºoare.

Astfel, cluburile din Vale, promit cãseara de 8 martie va fi de neuitat pentrusãrbãtoritele care le trec pragul.

Maximilian GÂNJUMaximilian GÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 februarie 20134 Actualitate

C alificãm ºiexportãm. Este

vorba de specialiºtiiîn diferite domenii, deeminenþele care s-auformat la UniversitateaPetroºani de-a lungultimpului.

La instituþia deînvãþãmânt superior esteacreditaã ºi funcþioneazãFacultatea de Mine, facul-tate care ar trebui sãformeze specialiºti pentruValea Jiului. O Vale aJiului cu industrie minierã,cel puþin încã.

”Dacã vorbim deminerit problema estepuþin mai delicatã. Dacãvorbim strict de mineriteste una iar dacã vorbimstrict de facultate este alta.Facultatea are ºapte spe-cializãri dintre care peprofil minier strict estespecializarea mine undeanul acestaeste unul fericitunde se pare cã avemdouãzeci în anul V daravem foarte mulþi studenþila topografie care estefoarte cãutatã de aseme-nea pe construcþii miniere.Pe lângã acestea mai suntºi alte specializãri foarte

cãutate care þin de ingine-ria mediului, care este deasemenea foarte cãutatã ºisperãm cã aºa va fi ºi înviitor. Se fac demersurilepentru o nouã specializarecare þine de zona pro-tecþiei ºi securitãþii muncinu doar în minerit ºiîn rest maisunt ingine-ria eco-nomicãcu profilmecaniccareacum seinceara sãse treacã îndomeniul constructilor.Facultatea are cãutãri pen-tru cã într-adevãr are niºtespecializãri în mai multedomenii nu neapãrat deminerit, poate de tuneluripentru cã se fac mai multeautostrãzi care pot treceprin tuneluri”, a declaratrectorul UniversitãþiiPetroºani, Aron Poantã.

În decursul anilor aiciau urmat cursurile maimulþi studenþi, care însãnu ºi-au gãsit un loc pepiaþa muncii. Nu în ValeaJiului ºi nu în þarã.Specialiºtii formaþi înPetroºani au gãsit

deschidere înalte state, undemunca lor esterãsplãtitã pe

mãsurã, dar ºiunde pot aplica

ceea ce au învãþat înanii de ºcoalã.

”Noi avem creat un sis-tem ºi prin care sã þinemlegãtura cu foºtii absolvenþinu doar din domeniulminier ci cu toþi cei careau absolvit la Universitateadin Petroºani, noi trebuiesã raportãm anual inserþiape piaþa muncii ºi propor-tile sunt diferite în raportde specializãri. Aveminserþie pe piaþa munciifoarte mult în strãinãtate ºipentru aceasta nu se facevinovatã universitatea,fiecare specialist mergeacolo unde este cãutat ºiapreciat ºi unde are obiec-

tul muncii. Sperãm cã întimp lucrurile se vor aºezaºi vor arãta mai bine”, amai spus sursa citatã.

În tot acest timp,reprezentanþii instituþiei deînvãþãmânt superior dinPetroºani vor sã înclinebalanþa. Ei vor sã atragãstudenþii strãini spreUniversitatea dinPetroºani. Mai mult, se facºi demersuri în acest sens.

”Aceastã discuþie oavem de mai mult timp ºide un an de zile am totadus-o în prim plan cândam fost ºi la minister ºi amdiscutat cu doamna secre-

tar de stat care se ocupãde aceastã problemã, amarãtat cã am pregãtit mulþioameni din afara þãrii ºicare ne fac o propagandãpozitivã vis a vis deRomânia cum au fostinstruiþi ºi formaþi aici. Înacest sens am discutat ºi laminister ºi am rugat sãputem avea ºi o spe-cializare de un an ºi pentrulimba romanã ºi sunt con-vins cã cu o implicare maimare vom putea aduce dinnou mulþi studenþi de pealte meridiane. Noi ampregãtit studenþi de petoate continentele încã ºi

din vremea când eram eustudent. Am convingereacã avem ºi acum capaci-tatea sã facem acest lucrunumai cã noi izolaþi, facultatea, nu putem faceacest lucru încercam sãreînodãm discuþiile cu maimulte ambasade”, a maiprecizat Aron Poantã.

Piaþa muncii din ValeaJiului ºi din þarã nu esteatractivã pentru adevãraþiispecialiºti. De cele maimulte ori ºi cei care seformeazã la instituþiile deînvãþãmânt superior dinþarã aleg sã plece pestehotare unde sunt recrutaþide angajatori care le oferãposibilitatea de a practicameseria pentru care s-aupregãtit pe bani mulþi.Alte cazuri sunt cele alestundeþilor români inte-graþi în universitãþile dinEuropa ºi nu numai careîºi fãuresc viitorul într-oþarã adoptivã.

Monika BACIUMonika BACIU

Universitatea Petroºani formeazã specialiºti pentru mapamond

Prime de 8 Martiedoar pentru

funcþionarele de laPetrila ºi Petroºani

D ouã primãrii din ValeaJiului au anunþat cã vor da

prime cu ocazia zilei de 8 martieangajatelor. Suma pe care acesteo vor primi este de 150 de leipentru fiecare.

Prima administraþie localã care vaacorda un bonus salarial doamnelor înluna martie, este cea de la Petrila. “Eu cred cã aºa este normal ºi ome-nesc, ca odatã pe an sã le rãsplãtim pedoamnele din primãrie. Absolut toateangajatele, respectiv cele din primãrie,de la Serviciul Public de AsistenþãSocialã, din Consiliul Local, precum ºicele care sunt însoþitoarele persoanelorcu handicap, vor primi câte 150 de leide 8 Martie”, a declarat Ilie Pãducel,primarul Oraºului Petrila.

Cealaltã primãrie care va face o sur-prizã doamnelor ºi domniºoarelor estecea de la Petroºani. “Aºa cum amfãcut în fiecare an, ºi anul acesta, con-form Codului fiscal, vom acorda câte o

sumã de bani tuturor femeilor carelucreazã în primãrie”, a declarat ºiTiberiu Iacob Ridzi, primarulMunicipiului Petroºani.

Celelalte primãrii din Valea Jiului auanunþat cã nu au bani în buget pentruacest lucru. La Uricani, spre exemplu,primarul Dãnuþ Buhãescu, a spus cãacordarea acestor bonusuri salariale nueste posibilã, mai ales cã nu este votatbugetul, astfel cã, el nu vrea sã riºte.“În trecut am mai avut controale de laCurtea de Conturi vizavi de primele de8 Martie sau de cele acordate deCrãciun, aºa cã acum nu mai potrisca”, a spus primarul Uricaniului,Dãnuþ Buhãescu.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Restaurantele ºi cluburile sunt pregãtite pentru 8 Martie

A menajarea spaþi-ilor din campusul

universitar de laPetroºani le aduce banicelor de aici. Asta dupãce s-a investit încãmine, în bazasportivã ºi lucrãrilecontinuã.

A adunat ban cu ban, afãcut investiþii ºi le va con-tinua, iar acum producedin campus. Vorbim deDacian Ciodaru, care din15 februarie este directorgeneral administrativ laUniversitatea din Petroºaniºi are în plan noi investiþiicare vor aduce profit..„Primele proiecte vor filegate de investiþiile nefi-nalizate încã, precum bazasportivã, Celelalte proiectesunt cu referire, în special,la cãminele studenþeºti pecare o sã încercãm sã le

reabilitãm termic. Dupãcare le vom extinde ºi laalte corpuri ale univer-sitãþii. În acelaºi timp,vremsã finalizãm ºi investiþiile labaza sportivã, precum ºialtele la care încã suntemîn cãutarea finanþãrii”, adeclarat Dacian Ciodaru,dir. Gen. Administrativ U.Petroºani.

Cãminele sunt închiriatela studenþi ºi nu numai, iar

adminsitratorul spune cãpreþul pentru închiriereaunei garsoniere este de200 de lei de persoanã ºipe lângã cazare se oferã ºio cotã parte din consumulde energie electricã, internet ºi cablu tv, sau oparte din consumul de apãe gratuit.

În plus, universitateacâºtigã ºi din închiriereaspaþiilor pentru sport, asãlilor de conferinþe, ori acabanei din Parâng pe careoricine o poate lua cu ziua.

Spre exemplu, DacianCiodaru spune cã va luacâte un leu de la fiecareom care vrea sã foloseascãpista de alergare, dar vaputea sã facã, tot cu acestleu, ºi un duº cu apã caldã.Apoi, închirierea terenuluide sport îi va costa pe ceicare nu sunt studenþi laPetroºani, 140 de lei pe

orã, cu nocturnã, sau 120de lei, dacã nu au nevoiede instalaþia de luminat. Numai mult de 60 de lei costãcamera pe noapte lacabana aflatã la baza celeimai cãutate pârtii de schidin Parâng, iar pentru omasã festivã, sala de mesea cabanei poate fi închiri-atã la 30 de lei pe zi, întimp ce cortul amplasat încurtea cabanei poate fiînchiriat pentru petrecericu 25 de lei pe zi.

Universitatea poate gãzdui ºi sedii de firmã,contra-cost, sau sala deconferinþe. Astfel, per-soanele care vor un sediude firmã în cãmin, vor plãtilunar 400 de lei, dacã vorvrea ºi mobilierul necesarunei firme, atunci costul seridicã la 500 de lei.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE


A fost luat pe sus demascaþii care i-au

cotrobãit prin birou, dar

nici la aproape un andupã incident nu s-a aflatcât e de vinovat.

Profesorul Emil Bibereste în continuare secondatla examene ºi nimeni nu afãcut dovada vinovãþiei, ori anevinovãþiei acestuia.

Mascaþii au descins laUniversitate, au luat probe,iar de atunci nu se mai ºtienimic. Profesorul Emil Bibereste nevoit sã þinã examenelecu asistent, iar asta orecunoaºte ºi rectorulUniversitãþii din Petroºani,care spune cã nu poate sã îlsancþioneze pe vorbe, deoarecea fost pus în faþa unui fapt ceîncã nu e dovedit. „S-a mediati-zat foarte mult în presã aceastãsituaþie. Eu l-am chemat în faþaConsiliului de Administraþie ºi i-am spus, având în vedere

declanºareaanchetei pânã la elucidarea ei,sã îºi continue activitatea, cã eunu pot sã iau o decizie. Eu,fãrã un document la bazã, nupot lua mãsuri. I-am spus sã fiesecondat la examen ºi de atunci a trecut un an ºi n-amprimit nimic. ªi nici acum nu

ºtiu care e situaþia domnuluiprofesor. Dânsul îºi susþine

nevinovãþia”,spune profdr. Aron Poantã, rectorulUniversitãþii din Petroºani.

Procurorii ºi poliþiºtiihunedoreni au rãscolit înluna iunie 2012, locuinþadin Deva ºi biroul de launiversitate ale profesorului Emil Biber,de la catedra deManagement, IngineriaMediului ºi Geologie, încãutare de probe. Biber

a fost acuzat cã a pretins sumade 520 de lei de la un studentaflat în an terminal pentru caacesta sã promoveze examenulla „Eficienþa Investiþiilor”. Nicipânã acum, însã, nu a venit unact oficial din care sã rezulte cãomul a luat ºpagã.


V or câºtiga1.000 de lei pe

lunã ºi apoi se vorauto-finanþa. Vorbimdespre un proiectdedicat femeilor deetnie rromã, care vaîncepe sã fie imple-mentat în aceastãsãptãmânã.

Echipa care vafinanþa proiectul timp de5 luni va primi un spaþiupentru o serã ºi va venijoi cu maºini de cusut,iar dupã perioada definanþare, micile firmese vor putea autofi-nanþa.

„Ne-au solicitatadministraþiei locale sãle punem la dispoziþieun teren pentru o serã,pentru a crea locuri demuncã, pentru 10 femeide etnie rromã ºi careprovin din familii mono-parentale”, spune

Dorina Niþã, vicepri-marul municipiuluiPetroºani.

Proiectul va fi finanþattimp de 5 luni, pânãcând femeile vor puteasã culeagã roadele dinsere ºi în tot acest timpvor primi ca salariu1.000 de lei.

Joi vor fi la Petroºanicei care fac parte dingrupul de iniþiativã, carevor aduce ºi mai multemaºini de cusut desti-

nate aceluiaºi grup.„Grupul de conducere alacestui proiect se vadeplasa la Petroºani, joi,unde va aduce ºi unnumãr de maºini decusut, aºa încât acestproiect sã acopere opaletã cât mai largã deactivitãþi. Asta pentrucã, în momentul în careproiectul va fi finalizat,aceastã activitate sãcontinue ºi sã se susþinãfinanciar”, a mai spus

Dorina Niþã.Proiectul este unul de

economie socialã, iarfemeile vor lucra încadrul unor cooperativeºi vor gestiona singurerezultatul muncii lor. LaPetroºani se înfiinþeazão societate care are învedere culegereaplantelor medicinale ºirealizarea pãpuºilor curol psihologic, care vorfi vândute mai apoi.


Proiect pentru femeile defavorizate

Luat de mascaþi ºi încã nedovedit

Bani din campuspentru Universitate

Monika BACIU

Doar anul trecut ar fi tre-buit ca 200 de mineri sãpãrãseascã sistemul, însãdin cauza întârzierilor legatede restructurareaCompaniei Naþionale aHuilei acest lucru a fostamânat pentru acest an.Cei 501 mineri care vor fidisponibilizaþi anul acestasunt de la exploatãrile

minierePetrila,Paroºeni ºiUricani.

“Þinândseama denecesitateacontinuãriiprocesuluide restruc-turare ºireorgani-zare, înconformi-tate custrategiileîn dome-niu, denecesitatearespectãriireglemen-tãrilorprivind

ajutorul de stat, de necesi-tatea realizãrii obiectivelorde restructurare ºi reorgani-zare a unor societãþinaþionale, companii

naþionale sau societãþi com-erciale cu capital majoritarde stat, precum ºi a soci-etãþilor comerciale ºi regi-ilor autonome subordonateautoritãþilor administraþieipublice locale, care impunluarea unor mãsuri imediatede redresare economico-financiarã care sã conducãla eliminarea pierderilor ºila eficientizarea pe termenlung a activitãþii acestora,se impune luarea unormãsuri urgente pentru aten-

uarea impactului social alproceselor de restructurareºi reorganizare, pentru pro-tecþia socialã a persoanelorconcediate”, se aratã îndocumentele MinisteruluiEconomiei.

C ompaniaNaþionalã a

Huilei, în memoran-dumul cu FMI

Compania Naþionalã aHuilei a fost divizatã în cur-sul anului trecut în douã

societãþi, respctiv una carea cuprins unitãþile miniereviabile ºi una cu cele nevia-bile. Astfel, SocietateaNaþionalã de Închideri MineValea Jiului a preluatactivele neviabile ale CNH,iar Societatea Naþionalã aHuilei a rãmas cu mineleviabile.

Având în vedere angaja-mentele asumate deRomânia prin acordurile deînþelegere cu FondulMonetar Internaþional ºi

Uniunea Europeanã dinanul 2011-2012, acte princare Guvernul României s-aobligat sã rezolve defi-cienþele constatate la uneleîntreprinderi de stat prinmãsuri care sã conducã larestructurarea economico-financiarã a acestora ºi laeliminarea pierderilor ºi efi-cientizarea pe termen lunga activitãþii, întrucât reduc-erea arieratelor cãtre buge-tul general consolidat esteunul din obiectivele conven-ite prin Scrisoarea de

intenþie ºiMemorandumultehnic deînþelegere dinAranjamentulstand-by de tip pre-ventiv dintreRomânia ºi FondulMonetarInternaþional,deoarece, prinacest acord, s-auprevãzut mãsuriconcrete pentruCompaniaNaþionalã a Huilei -

S.A., printre care ºipredarea activelor neviabileîn schimbul stingerii oblig-aþiilor fiscale, în vedereaasigurãrii condiþiilor deaccesare a ajutorului de statpentru închiderea de mine,conform legislaþiei de con-curenþã, precum ºi înfi-inþarea unor noi societãþicomerciale cu capitalmajoritar de stat, urmare afuziunii sau divizãrii soci-etãþilor existente la datainiþierii mãsurilor de pro-

tecþie socialã, mãsuri ce tre-buie adoptate fãrã punereaîn pericol a funcþionãriiSistemului energetic naþion-al - obiectiv naþional deinteres strategic, pentrususþinerea cãruia este nece-sarã asigurarea produceriienergiei electrice în termo-centrale numai în condiþiide rentabilitate, în consider-area faptului cã aceste ele-mente vizeazã interesulgeneral public ºi constituiesituaþii extraordinare, acãror reglementare nupoate fi amânatã”, se maiaratã în document.

Pe lista publicatã deMinisterul Economiei, lacapitolul de reduceri depersonal figureazã ºiSocietatea Naþionalã aHuilei Petroºani.

Textul documentuluiprevede ºi o listã a com-paniilor care pot angajapersoanele concediatecolectiv însã numai în activ-itãþi de conservare,închidere ºi ecologizare aminelor.

De plãþi compensatoriivor beneficia doar angajaþiicu o vechime contractualãmai mare de 36 de luniînainte de data concedierii.De asemenea, plata venitu-lui lunar de completare vafi sistatã dacã persoanadisponibilizatã refuzãîncadrarea într-un loc demuncã, a refuzului nejusti-ficcat de a participa la ser-viciile de stimulare a forþeide muncã ºi formare profe-sionalã sau serviciile demediere ºi consiliere, pre-cum ºi în cazul în care per-soana este prinsã muncind„la negru”.

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 februarie 2013 Actualitate 76 Actualitate

MaximilianGÂNJU

Minerii lucreazãaproape cu mâinilegoale ºi nu de ieri deazi ci de mulþi ani, iarcei care au curaj sãvorbeascã despre lip-suri sunt imediat puºipe listele de „nea-greaþi” de cãtre superi-orii lor. Pedeapsa vine

imediat ºi sunt trimiºisã lucreze la suprafaþãsau ameninþaþi cu con-cedierea. Lipsa materi-alelor s-a fãcut simþitãimediat dupã 1990,când nu mai exista uncontrol strict al statuluiºi erau angajateprimele firme privatepentru a le livra. Multedintre aceste societãþiconstruite în jurul

mineritului, au cãpuºatCompania Huileiîncasând sume colosalepentru servicii ºi pro-duse inexistente. Totulse vedea imediat lafront, unde piesele,consumabilele, înce-peau sã lipseascã dince în ce mai mult.Aveau sã aparã ºiprimele tragedii în sub-teran provocate de

aceste lipsuri corelatecu alte deficienþe cumar fi metodele deexploatare. Cazul EMVulcan vorbeºte de lasine, unde douã acci-dente colective au fãcutzeci de victime. Auurmat apoi Lupeni,Petrila ºi Uricani.

T rimiºi înbraþele

morþii

Valter Cojman esteunul dintre minerii cares-au confruntat ani dezile cu lipsurile din sub-teran. A reclamat ºicând era angajat iar nuo datã a fost avertizatsã-ºi þinã gura, ba chiari s-a spus în faþã cã s-apus un preþ pe capul

lui. În 2010 s-adisponibilizat ºi poatevorbi fãrã teamã depresiunea ºefilor, iarmãrturia lui esteuluitoare. „În august2006 trei mineri aufost gazaþi la E.M.Lupeni ºi au avutnevoie de spitalizarepentru a se repune pepicioare. Cei trei aufost trimiºi de ºeful lorde sector, în zona încare lucrau salvatorii,ca sã recupereze mate-

riale.Acolo afost ºi un inspector ºefde la C.N.H. cãruiaoamenii i s-au plâns cãmetanul depãºeºte 1%ºi aparatul de mãsuratgazele indica prezenþamonoxidului de car-bon. Inspectorul le-areplicat cã aparatul

este defect ºi cã pot sã-ºi continue liniºtiþiactivitatea. ITM-ul aajuns la concluzia cãminerii sunt cei vino-vaþi pentru cã nu aveauce cãuta în zonã.Ulterior sunt gãsiþi ºefiide vinã pentru gazareacelor trei. Din pãcatemajoritatea angajaþilorsunt atât de speriaþi decãtre ºefi încât exe-

cutã tot ce li seordonã”, spuneaCojman.

M ateriale din

banii proprii

Pentru cã-ºi puneauviaþa în pericol dincauza unor materialeextrem de necesare darîn acelaºi timp banale,ortacii erau nevoiþi demulte ori sã ºi le pro-cure din salariu. „Dupãdisponibilizãrile din1997, cei de la sec-

toarele auxiliare amînceput sã cumpãrãm,din bani proprii, bandade izolat, pânze debomfaier, discuriabrazive, becuri, tuburide neon, scule ca sã neputem desfãºura activi-tatea. Pot spune cã amizolat un cablu electriccu pungi de plastic dincauza lipsei banaleibenzi de izolat. Dacãrespectivul cablu ar fifost în subteran, aº fifost nevoit sã întrerupde tot alimentarea cutensiune. Mecanicii depompe îºi cumpãrausinguri becuri pentruiluminat în staþiile depompe”, povesteaortacul. Recuperareaera cuvântul de ordinepentru superiori care-ºitrimiteau subordonaþiiîn zone periculoasepentru a scoate materi-ale ºi echipamenteabandonate din anii deglorie ai mineritului.

Ortacii, cu riscul vieþii,le recuperau, le curãþauºi apoi le reintroduceauîn minã pentru a fifolosite. „Personal amfost cu câþiva colegi sãrecuperam fonte pen-tru manºoane de pegalerii pãrãsite, neum-blate de ani de zile.Pentru cã am avut unmetanometru bun, amînaintat ºi am recuper-at doar cât nu am avutpeste 1% metan. Dinpãcate cazuri din aces-tea s-au întâmplat seîntâmplã ºi se vor maiîntâmpla pentru cã,ºefii, din dorinþa de ada producþie uitã deprotecþia muncii ºi iiobligã pe oameni sãfacã tot felul de activ-itãþi contrare RSSM,sub ameninþarea cã,dacã nu le convinemuncitorilor, li se va dafiºa de instructaj ºi nuau decât sã-ºi gãseascãalt loc de muncã”.

Lipsa de materiale ºi presiuneaºefilor fac mineritul mortal

L i psa materialelor ºi a echipamentelor corelatã cupresiunea ºefilor de a se ignora normele de pro-

tecþia muncii duc la tragedii. Aºa s-a întâmplat laPetrila, unde ortacii erau forþaþi sã lucreze cu focul înspate ºi sã tacã pentru ca mina sã fie pe primul loc laproducþia de cãrbune. Tragedia de la Uricani este pemasa judecãtorilor. Mulþi ortaci se feresc sã vorbeascãdespre aceste probleme pentru cã ºtiu cã-ºi pierd pâinea.Cei care povestesc însã, sunt minerii care au ieºit înpensie, iar mãrturiile lor sunt uluitoare.

Diana MITRACHE

„Nu e greu. Aºa amcrezut ºi noi la început,dar acum am reuºit sãnu mai greºim”, spuneo fetiþã. „Dacã ai greºit,e grav, dar ne-amobiºnuit ºi am fãcutpânã la urmã bine”,ocompleteazã o alta.„Întâi trebuie sã facem

conturul. Apoi facem cuun ac gãurile ºi apoi tre-buie cusut. Trebuie doarrãbdare”, spune o alta,care va expune joi pesimezele de laPetroºani.

Cea care i-a îndrumateste profesoara lor, caree acum mândrã de rea-

lizãri, iar dacã va reuºisã vândã lucrãrile le vaface ºi o surprizã copi-ilor. „Totul a început înluna noiembrie a anuluitrecut, când, cu ocaziaunui cerc pedagogic laPetrila, am aflat despreaceastã nouã tehnicã.Mi-a plãcut ºi dacãiniþial, am învãþat cu 3,

4 fetiþe, acum ºtiutoþi, cã au învãþatunul de la altul.Vãzând pasiunealor, ne-am gândit cãse pot bucura ºi alþiide munca lor ºi lunamartie e cea maipotrivitã. Un astfelde cadou e inedit ºi,dacã vom reuºi sã ºivindem ceva, copiiivor avea parte de omare surprizã”, ne-adeclarat ElisabetaRovinar, profesoara

lor.Vernisajul expoziþei

are loc joi, la ora17,00, la Casa de cul-turã a studenþilor ºi toþicei care vor sã facãcelor dragi un cadou înluna martie pot apela cuîncredere la lucrãrilemicuþilor.

Ce pot face niºte mânuþe talentate?!

G oblen pe carton e o nouã formã de artã pe care niºtecopii de clasa a treia o realizeazã ºi o promoveazã.

Au lucrat luni de zile, iar acum lucrãrile lor vor fi expusespre vânzare. ªi nu oricum, ci în cadrul unei expoziþii ce vasta pe simezele Casei de Culturã a Studenþilor de laPetroºani. Cei mici au lucrat cu minuþiozitate ºi ne explicãacum cum au ajuns la adevãrata artã.

Restructurãri în companiile de stat

Concedieri ºi la Societatea Naþionalã a Huilei

Î ncep restructurãrile în companiile destat. Guvernul a inclus trei societãþi din

judeþul Hunedoara pe lista celor 16 companiidin sectorul energetic care vor fi restruc-turate începând cu acest an ºi pânã în2018. În speþã este vorba de ComplexulEnergetic Hunedoara ºi Societatea Naþionalãde Închideri Mine Valea Jiului. De aici, vorpleca în cursul acestui an 501 angajaþi.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 februarie 2013 Actualitate 98 Actualitate

G heorghe Rusu -contracandidatul

lui Gheorghe Bobar laalegerile pentru ºefiaPSD Petrila - se joacãde-a ºoarecele ºi pisicacu actualul preºedinte departid, aºa, de draguldemocraþiei, deºi ºtie cãnu are nici o ºansã sãajungã lider.

Animaþie mare înainteaalegerilor conducerii PSDPetrila, animaþie stârnitã de unanunþat contracandidat al actu-alului preºedinde social-democ-rat Gheorghe Bobar. Tentativelede îndepãrtare a acestuia, dupãce ºi-a anunþat candidatura, parambiþii de copii care se dau cufundul de pãmânt pentru cãdoresc cu tot dinadinsul”jucãria”

PSD-istã, iar contracandidatul,Gheorghe Rusu, pare sã se dis-treze de reacþiile lui Gh. Bobar.

ªi cum la Petrila trebuie sã fiiomul cuiva, ºugubãþul Rusu estecatalogat ca fiind când omul luiDumitru Rãscolean - fost liderPSD, când al lui Ioan Temneanu- fost vice PSD, când al pri-marului Ilie Pãducel. Chiar ceiconsideraþi ca fãcând parte dinechipa lui Gheorghe Bobar parcontrariaþi de metodele folosite,respectiv cã Gheorghe Rusu nuar mai fi membru PSD, deºi esteunul din cei mai vechi membri aiacestui partid, de prin 1991. ªiasta pentru cã nu ºi-ar fi reînnoitadeziunea, deºi reînnoirea existãdin ianuarie 2012, ºi vrea sã-ldea afarã cu orice preþ din par-tid – spun apropiaþii lui Bobar.”Da, doamnã i-a spus clarBobar lui Rusu la telefon cã nuse mai înþelege cu el, cã nu maiare ce discuta cu el, cã o sã-lblocheze ºi cã îl ºtia plecat laorganizaþia din Petroºani, cã nu

mai este membru PSD”.

S -a instituit”codul

tãcerii”, dar maiscapã câte-o

ºoaptãGheorghe Bobar

pare sã-ºi fi asiguratmajoritatea necesarã laaceste alegeri, de sâm-bãtã, prin oamenii puºi

în funcþii. De la Mina Lonea, laºedintele de organizaþii au venitangajaþi ”la greu”, chiar maimulþi de cât era necesar, înfrunte cu directorul minei,Dacian Zamfir, despre careGheorghe Bobar spune cã ”eu l-am pus în funcþie”. În aseme-nea condiþii, cu ºeful de faþã,cine îndrãzneºte sã nu votezedeschis, la vedere, susþinerea”tatãlui Bobar”? Participanþii laºedinþele de susþinere audeclarat cã Gheorghe Rusu le-auºurat situaþia spunând cã potvota în aºa fel încât ºefii sã nu lefacã rãu la serviciu, cã oricumstatutul îi permite sã-ºi depunãcandidatura chiar în conferinþade alegeri ºi acolo votul estesecret. Doar cã actuala conduce-re a PSD Petrila a luat în calculvotul deschis ºi la conferinþa dealegeri, pentru a avea controlasupra oamenilor, ºi cine vavota altfel va fi trecut pe rãboj.Doar cã votul deschis în aseme-nea situaþie nu este legal, spuncei ce se tem de o asemeneahotãrâre abuzivã. Am încercatsã obþinem declaraþii de la maimai mulþi membri marcanþi aiPSD din Petrila, dar codultãcerii este instituit înainte dealegerile de sâmbãtã.

”M ã doare-nbascã…”

Greu l-am gãsit ºi pe contra-candidatul, Gheorghe Rusu, dar

a rãspuns întrebãrilor cu privirela acuzele care i se aduc, cum cãeste omul cuiva, cã nu mai estemembru PSD, cã face valuri tulburând apele în partid etc.

”Mã doare în bascã dacã dl.Bobar spune cã-s omul cuiva. Edemocraþie, statutul îmi permitesã candidez pentru ca în acestpartid sã nu vorbeascã de unulsingur doar un om. Chiar dacãiau doar douã voturi, încã unulîn afarã de al meu, mã considercâºtigãtor, înseamnã cã încãunul gândeºte altfel ºi nu suntemo masã de manevrã pentruinterese care nu sunt aleoraºului. Mã supãrã foarte tarefaptul cã nu suntem o echipã,cã oameni de valoare din oraºau fost îndepãrtaþi sau au fostnevoiþi sã plece, cã am obþinutcele mai slabe rezultate dinultimii 20 de ani la alegerilelocale, într-un moment cândtotul ne era favorabil, cã numaila noi nu a funcþionat USL, iaroraºul va resimþi asta. Doar omânã de oameni de valoare,cum sunt Jurca, Zamfir, Heljiu,Jacotã, Boantã ºi încã câþiva, s-a dovedit cã nu sunt suficienþidin moment ce din peste11.000 de votanþi ai Petrilei,doar vreo 2000 ne-au preferat,lucru nemaiîntâlnit pânã acum.Suntem unicat în pierdere.Pentru toate contraperfor-manþele acestea ar fi trebuit sãplãteascã cineva, o demisie deoanoare, ceva!

Atitudinea domnului Bobar,cu atâtea discreditãri la adresamea, cu ameninþãri de genul ”euam influenþã ºi bani ºi nu veiavea viaþã uºoarã dacã câºtigi”,denotã cã se teme de reguliledemocratice ceea ce este grav.De exemplu l-am întrebat ºi îlvoi întreba ºi în conferinþã: dacãar fi sã fie reales, ar renunþa lafuncþie în favoarea interesuluioraºului? În sensul ca primarulPetrilei sã fie susþinut de USL,sã vinã banii pe proiecte , sã secontinue construcþiile în oraºetc. Adicã sã vinã Pãducel laPSD, ºi sã se sacrifice el sprebinele cetãþenilor, sã renunþe lafuncþie ca sã deschidã drumulbanilor spre Petrila.

Ce mai conteazã un PDL-istîn plus, cã oricum a primit des-tui, mãcar acesta e întâiul dintreei. De aici a venit ideea cã suntomul lui Pãducel. Puþin îmi pasãce spune! Dar mã tem sã nu nepierdem viceprimarul, care esteun om care poate merita sã fiepreºedintele partidului ºi eu l-aº

fi susþinut cu mare plãcere.Eu ºtiu cã aceastã candidaturã

a mea mi-a atras cîþiva duºmani,dar ºi destui prieteni. Repet: îivoi spune domnului Bobar cãdacã voi obþine un singur votpeste al meu, mã voi consideraînvingãtor, asta însemnând cãmai are cineva mintea deschisã,este demn ºi are curajul sãspunã Nu atunci când considerãel” – a declarat Gheorghe Rusu,contracandidatul actualuluipreºedinte PSD Petrila,Gheorghe Bobar.

Inverºunarea se transmite, separe, din generaþie în generaþiela PSD Petrila. Ca ºi în altezone ale þãrii, existã o”duºmanie” ridicatã la rang devirtute de cãtre cei care dorescsã câºtige pe principiul ”dezbinãºi condu” dublat cu ”cine nu ecu mine, este împotriva mea”.Dar dacã partidului – membrilor– aºa îi place, facã-se voia lui!

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Î n Petrila - oraºul în carerãzboaiele dintre partidele

USL sunt la ordinea zilei -pare de necrezut o coagulare aalianþei, fie ea ºi parþialã. PCºi PNL Petrila s-au hotãrât sãcolaboreze…

Cu câteva zile înainte de ºedinþaConsiliului Local Petrila, de miercuri,PC a fãcut un pas memorabil în isto-ria politicã a oraºului ”devastat” delupte politice interminabile.Preºedintele PNL Petrila, CostelAvram, a pãrut plãcut surprins detelefonul primit de la preºedintelePC Petrila, Florin Þurcaº, în vedereaunei colaborãri, de susþinere reciprocãa proiectelor din consiliu.

Surse din cadrul celor douã partideau vorbit de o întâlnire a consilierilor

PC ºi PNL, de marþea trecutã, pentrudiscutarea acestei colaborãri ºi dez-baterea proiectelor de hotãrâre înaintede ºedinþa ordinarã.

Confirmarea acestei colaborãri avenit din partea Doiniþei Bãlãnesc,

consilier local al PNL Petrila.”Da, confirm aceastã colabo-

rare. Eu am mai avut o încercare,atunci când cei de la PC ne-auîntins o mânã în privinþa deponeu-lui ecologic. Acum este pentruprima datã când parte din AlinaþaUSL funcþioneazã ºi vom merge înConsiliu pe hotãrâri dezbãtute.Sper din tot sufletul ca aceastãcolaborare sã dureze ºi deºi suntemnumai ºase consilieri, poate nucontãm, dar este un pas importantspre normalitate” – a declaratDoiniþa Bãlãnesc, preºedintaOrganizaþiei Femeilor Liberale,consilier local.

Ileana FirþulescuIleana Firþulescu

“În prezent, cu toatecã din punct de vedere allucrãrilor efectiv efectua-te, stadiul de finalizare alacestui proiect este de

peste 65%, lucrãrile aufost sistate ca urmare ablocãrii fondurilor aferente.

Vã informez, domnuleministru, cã pentruimplementarea acestuiproiect, MinisterulDezvolãrii Regionale ºi alAdministraþei PubliceLocale a efectuat dejaplãþi în sumã de2.390.000 de lei dinvaloarea totalã a contractului de execuþie,stabilitã la 4.425.000 lei.Consider cã este, pe deo parte, injust ºi pe dealtã parte, total ne-economic, ca unproiect aflat într-un astfelde stadiu de execuþie sãfie pur ºi simplu abando-nat ºi astfel, aproape 25

de miliarde de lei vechidin bugetul public sã fiearuncaþi pe fereastrã”,aratã Monica IacobRidzi.

În urmã cu 5 ani, lainsistenþele comunitãþiilocale din municipiulPetroºani, ºi cu sprijinuldeputatului Monica IacobRidzi s-a obþinut acordulMinisterului DezvoltãriiRegionale ºi Turismuluipentru includerea pe listade investiþii a CompanieiNaþionale de Investiþii(aflatã în subordineaacestui minister) a construcþiei primeipiscine ºcolare din ValeaJiului, de altfel singura

investiþie de acest felaprobatã pentru întreguljudeþ Hunedoara.

Beneficiind de intere-sul ºi de concursulautoritãþilor administraþieilocale, care au pus la dispoziþie locaþia ºi docu-

mentele aferente acesteiinvestiþii, în 2009 proiec-tul construcþiei piscineiºcolare de la Petroºani afost acceptat pentrufinanþare, iar în lunadecembrie a aceluiaºi anau început efectivlucrãrile. “Am convinge-rea cã veþi analiza cuceleritate situaþia în carese aflã proiectul con-strucþiei piscinei ºcolarede la Petroºani ºi veþiacþiona în aºa fel încât,chiar dacã termenul definalizare al acestei lucrãrinu va putea fi cel stabilitîn caietul de sarcini (iulie2013), anul 2013 sãconsemneze mãcar reluarea lucrãrilor la acestobiectiv”, mai spuneMonica Iacob Ridzi.

MariusMariusMITRACHEMITRACHE

AnunþPlãþile drepturilor

cuvenite pensionarilordin sistemul minier

aferente anului 2012, se vor efectua eºalonat,

dupã cum urmeazã:

- în intervalul 05.03. -08.03.2013 – pensionarilor alcãror nume începe cu litera dela A la F;

- în intervalul 12.03. -15.03.2013 – pensionarilor alcãror nume începe cu litera dela G la O;

- în intervalul 19.03. -22.03.2013 – pensionarilor alcãror nume începe cu litera dela P la Z.

Pensionarii se vor prezentala sediul sucursalelor la caresunt arondaþi.

Pensionarii care nu se pre-zintã pentru ridicarea plãþilorcuvenite în intervalul stabilit, îºivor putea ridica aceste drepturiîn intervalul 25.03. –12.04.2013.

Conducerea Societãþii Naþionale de

Închideri Mine Valea Jiului S.A.

”Dacã obþin un singur vot peste almeu, mã consider învingãtor. Dovedesc

cã nu sutem masã de manevrã” M onica Iacob Ridzi îi solicitã ministruluiDezvoltãrii Regionale ºi

Administraþiei Publice Locale, Liviu Dragneasã aloce fonduri pentru continuarea lucrãrilorla construcþia piscinei ºcolare din municipiulPetroºani, în condiþiile în care mai bine dejumãtate din investiþie este realizatã.

PC ºi PNL ºi-au dat mâna,la Petrila

A u salvattelescaunul ce

duce în Parâng înultimul moment, prinasocierea dintremunicipalitatea dinPetroºani ºi construc-torul domeniului schiabil din staþiuneamontanã. Firma careîl administra este înfaliment ºi cel puþinjumãtate dintre nga-jaþii ei pleacã acasã.

SC GospodãriePrestCom, societatea deinteres local ce administraºi telescaunul din Parâng,a intrat în procedurã defaliment. Nimic nu maipoate fi fãcut pentru salvarea ei, iar jumãtatedintre angajaþi au primitdeja preavizele ºi vorpleca acasã. „LaGospodãrie PrestComdata de 7 martie este datafinalã a preavizului pentru18 angajaþi, însã, deºi falimentul este declanºat,mai rãmân câteva activitãþi în derulare, carevor fi executate cu un

numãr de 18 angajaþi”, adeclarat Nicolae Taºcã,purtãtor de cuvânt alPrimãriei MunicipiuluiPetroºani. Astfel, jumãtatedin personal va fi preluatde administraþia publicã ºise va ocupa în continuarede lifturile ºi semafoarelede pe raza municipiuluiPetroºani.

T elescaunul afost preluat

Vechiul telescaun, careîncã este singura legãturãdintre Petroºani ºi staþi-unea Parâng, a intrat înadministrarea grupului defirme care lucreazã al dez-voltarea domeniului schia-bil. Între primãrie ºi con-structor a fost încheiat uncontract de concesiune cevizeazã tot ce s-a lucratacum în munte, precum ºitelescaunul, în vedereaexploatãrii ºi întreþineriilor, iar municipalitatea vaprimi o parte din profit.Angajaþii care deservescmijloc de transport pecablu vor fi preluaþi ºiplãtiþi tot de constructor.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Au salvat telescaunul, dar au îngropatfirma care îl administra

Monica Iacob Ridzi îi atrage atenþia luiDragnea asupra ppiisscciinneeii ººccoollaarree

MirceaNISTOR

De mirareeste însã faptulcã respectivulînscris a adãs-tat câteva luni(ce-i drept, nupe faþadaclãdirii, ci pefundalul aces-teia) fãrã canimeni sã-i

reclame sausesizeze exis-tenþa... Ce-i drept,

acesta era scris înalte limbi, nu înromânã. Acesta ar putea

fi un motiv pentrucare a trecutnebãgat în seamãpânã nu a apãrut(tradus) în CronicaVãii Jiului.

Pânã la urmã,principal este fap-tul cã mesajul adispãrut, fiindacoperit cu o„cremã protec-toare”.

InvitaþieAvem deosebita plãcere de a vã invita

în data de 28 februarie 2013, ora 17.00, la expoz-iþia cu vânzare de handmade-uri realizatede copiii din învãþãmântul special de laªcoala Gimnazialã „I.G. Duca” Petroºani,împreunã cu elevii Clubului Impact „Prideof Petroºani”.

Expoziþia va avea loc la Clubul Copiilor„I.D Sîrbu„ Petrila.

Proiectul este realizatde ªcoala Gimnazialã„I.G. Duca” Petroºaniîn parteneriat cuAsociaþia RosaMultiflora Petroºani.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 februarie 201310 Diverse

Joi 28.02.2013Petroºani 9:00-13:00Zona afectatã str.

Independenþei, blocurile 3,5. Motivul restricþiei -înlocuire conductã debranºament, bl. 5, scara 1,str. Independenþei.

Mulþumim pentru înþelegere

RRRR eeee ssss tttt rrrr iiii cccc þþþþ iiii iiii aaaa pppp ãããã

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00

Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00Preºedinte CJ

Vineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean Hunedoara Program Petroºani

H O R O S C O P

Dimineaþa aveþi prilejul sãîncepeþi o activitate pe planartistic, într-un cadru organizat.Este o zi bunã pentru a da viaþãsperanþelor ºi viselor, mai ales cãimaginaþia vã ajutã din plin. Nuîncepeþi prea multe treburi deo-datã, riscaþi sã vã încurcaþi.

Lipsa simþului practic ºi starea deconfuzie vã afecteazã activitateaprofesionalã. Evitaþi discuþiile încontradictoriu cu colegii de servi-ciu. Încercaþi sã vã îndreptaþiatenþia spre problemele impor-tante! Dupã-amiazã vã pregãtiþipentru o cãlãtorie.

ªefii ºi colegii vã reproºeazã cãnu reuºiþi sã vã încadraþi în pro-gramul de lucru. Starea de con-fuzie ºi lipsa de entuziasm carevã dominã ar putea sã vã creezeneplãceri în relaþiile cu persoanaiubitã. Fiþi mai înþelegãtor cu ceiapropiaþi.

Începeþi ziua cu o stare accentu-atã de obosealã ºi de confuzie.Nu luaþi decizii importante, pen-tru cã este posibil sã nu gãsiþicele mai bune soluþii. Ar fi binesã evitaþi activitãþile care vã solic-itã intens. Limitaþi-vã la activitãþide rutinã ºi odihniþi-vã!

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi con-fuz ºi nerealist. Cei din jur nu vãînþeleg corect. Nu fiþi prea insis-tent, pentru cã puteþi isca unconflict. Nu este indicat sã vãocupaþi de afaceri. Evitaþi specu-laþiile, oricât de mare ar fi ten-taþia!

Dimineaþa, intuiþia ºi imaginaþiavã ajutã sã vã afirmaþi în planprofesional ºi în societate.Speculaþi ocaziile care vi seoferã, dar sã nu forþaþi norocul!S-ar putea sã fiþi nevoit sã ple-caþi într-o cãlãtorie neprevãzutã.Fiþi prudent dupã-amieza.

Aveþi succes în domeniul artistic.Membrii mai tineri ai familieisunt încântaþi de investiþiile pecare intenþionaþi sã le faceþi pen-tru cãmin. Nu neglijaþi pãrerileunei rude mai în vârstã, pentrucã puteþi economisi o sumãimportantã.

Aveþi un bun randament pe planintelectual sau artistic ºi aveþiºansa sã strãluciþi în societate.Dimineaþa faceþi cunoºtinþã cu opersoanã deosebitã, interesatã sãvã sprijine creativitatea. Spresearã, s-ar putea sã vã bulversezeo veste de la un prieten.

Este o zi bunã pentru arte,comunicare ºi cãlãtorii în interessentimental. Intuiþia ºi optimis-mul vã ajutã sã treceþi mai uºorpeste o problemã financiarã.Dupã-amiazã sunteþi foarte activpe plan social ºi sentimental.Evitaþi orice fel de speculaþii!

Inclinaþiile artistice ºi pre-ocupãrile din acest domeniu arputea sã vã îndepãrteze de pri-eteni. Rezultatele bune vã încura-jeazã sã continuaþi în aceeaºidirecþie. Dupã-amiazã puteþi sãrezolvaþi o problemã de afaceri.

Parcurgeþi o perioadã favorabilãpe toate planurile ºi sunteþi con-vins cã puteþi depãºi orice obsta-col. Aveþi ocazia sã vã afirmaþitalentul artistic în societate.Încercaþi sã fiþi mai realist! Aveþio imaginaþie bogatã, care vãpoate juca feste urâte.

Dimineaþa intraþi în posesia uneiimportante sume de bani, carevã îmbunãtãþeºte considerabilsituaþia financiarã. Poate fi vorbadespre un împrumut solicitat decurând sau despre o primã. Nufaceþi planuri de viitor ºi niciinvestiþii.

PetroºaniCasa de Culturã“Ion Dulãmiþã”Luni, 25 martie

19:00

AnunþEfectuez lucrãri de

amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã,parchet.

Preþ avantajos.Contact

0735580774

No, ni cã se putu!

D oar câteva ore au trecut între apariþiaCronicii Vãii Jiului (de miercuri, 27 febru-

arie) ºi dispariþia de pe zidul primãriei dinPetroºani a mesajului rasist. Prin urmare, separe cã ºi presa are un rol al sãu în rezolvareaunor probleme „cetãþeneºti”...

Monika BACIU

”Nouã ni s-au adus lacunoºtinþã de cãtreinstituþiile deînvãþãmânt preuniver-sitar de pe razamunicipiului Petroºanispre aprobare cuantu-mul ºi numãrulburselor ºcolare pecare trebuie sã leaprobãm pe semestruldoi al anului deînvãþãmânt 2012-2013. Aceste soli-citãri vizeazã unnumãr de 767 deburse ºcolare, dincare la fel ca ºi în semes-trul trecut sunt majoritarecursele sociale, în cuan-tum de 50 de lei pe luni

ºi care sunt aproximativ550 de burse”, a declaratDorina Niþã, viceprimarul

municipiului Petroºani. În primul semestru al

anului trecut numãrulburselor ºcolare a fost

747, cu 20 mai puþinefaþã de semestrul aldoilea.

Valoarea burselor deperformanþã este de 75de lei lunar, în timp cepentru doar patru elevidin municipiul Petroºanise încadreazã în aceastãcategorie. Cuantumulburselor de merit este de50 de lei lunar pentruelevii care urmeazã cursurile ºcolilor generaleºi 70 de lei pe lunã pen-

tru liceeni. Conformraporartelor întocmite dereprezentanþii unitãþilorºcolare au fost aprobate

un numãr total de 123de burse de merit, 47pentru nivelul gimnazialsi 76 pentru cel liceal.80 de burse de studiu aumai aprobat consilieriilocali de la Petroºani însuma de 40 de lei lunarpentru elevii de la ºcolilegimnaziale ºi 50 de leilunar pentru liceeni.

Numãrul burselorsociale de 3 ori mai mare

În timp ce puþini elevipetroºãneni seîncadreazã într-una dincondiþiile necesareobþinerii unor burse destudiu, marea majoritatesunt beneficiarii unorburse sociale. Conformrapoartelor întocmite deºcolile din Petroºani ºicentralizate la adminis-traþia localã un numãr de542 de elevi petroºãnenivor primi burse sociale.


Carmen COSMAN

Potrivit datelor oficiale pu-blicate de ANRE, preþul mediude livrare este de 155lei/MWh. Astfel, cea maimare cotã de participare lacoºul de achiziþie o va aveaNuclearelectrica, respectiv ocotã 34,6% - adicã 5,308milioane MWh, la un preþmediu de 142 lei/MWh. Lacoºul de achiziþie anunþat deANRE participã ºi Complexul

Energetic Oltenia, cu 2,46milioane MWh, respectiv 16%

cotã de participare, la un preþmediu de 190 lei/MWh.Aproape 20 procente vorveni de la OMV Petrom -1,503 milioane MWh, în timpce Complexul EnergeticHunedoara ar urma sã par-ticipe cu o cotã de 2%, adicã308.795 MWh, la un preþmediu de 271 lei/MWh. Lacoºul de achiziþie mai par-ticipã producãtorii cu grupuri

energetice nedispecerizate- 86.624 MWh (0,6%),preþ mediu 189 lei/MWh,dar ºi producãtorii benefi-ciari ai schemei de sprijintip bonus care producenergie electricã încogenerare de înaltã efi-cienþã - 1,696 milioaneMWh (11,1%), la un preþmediu de 189 lei/MWh.

Monika BACIU

Durata prevazutã pentrurespectivul acord este de 4 ani, înperioada aprilie 2013 - martie2017. Valoareatotalã estimatã aproduselor careurmeazã a se livrape durata acordu-lui-cadru sunt de388.337.133lei. Combustibilulprincipal utilizateste huila dinValea Jiului, cuputere calorificãmedie de 15392kJ/kg. Cãrbuneleeste transportat pe calea feratã.Combustibili auxiliari, între-buinþaþi la porniri ºi pentru stabi-lizarea flãcãrii sunt gazele natu-rale ºi pãcura.

Obiectivele de investiþii de per-spectivã vizeazã, în principal,extinderea capacitãþii de pro-ducþie. În plan se aflã montareade microhidocentrale pe RâulMureº, pentru valorificareapotenþialului hidroenergetic ºirealizarea unui grup energetic în

ciclu combinat în condensaþie, cucapacitate de 400MW ºifuncþionare pe gaze naturale. Înprivinþa acestor obiective, prinOrdin al Ministrului, s-a decis înfi-

inþareacomisiei denegocierecare sãatragãpotenþialiinvestitoripentrurealizareaacestorinvestiþii princonstituireade societãþide tip IPP

(producãtori independenþi deenergie). Deja existã scrisori deinteres din partea unor companiienergetice din China, Coreea,Elveþia, Ungaria ºi Rusia.Compania chinezã, de exemplu,ºi-a exprimat disponibilitatea de ainvesti în realizarea grupului ener-getic de 400 MW. De asemenea,acest grup este cuprins în planulde investiþii naþional, prin care sealocã fonduri nerambursabile de25 la sutã din valoarea investiþiei.

Tinerii îndemnaþi laactivitãþi arheologice

T ânãrul arheolog. “Tânãrul Arheolog”este un proiect rezultat al iniþiativei

tinerilor voluntari ºi membri ai AsociaþieiPro Corvina în parteneriat cu MuzeulNaþional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, Inspectoratul ªcolar JudeþeanHunedoara, Centrul Judeþean de Resurseºi Asistenþã Educaþionalã Hunedoara,Direcþia Judeþeanã pentru CulturãHunedoara ºi Hunedoara Mea.

Proiectul este finanþat de ComisiaEuropeanã prin ANPCDEFP în cadrul programului “Tineret în acþiune”, un pro-gram al Uniunii Europene care susþine activitãþile de învãþare nonformalã pentrutineri prin finanþarea de proiecte, în cadrulSubacþiunii1.2 – Iniþiative naþionale ale tinerilor.

Proiectul „Tânãrul Arheolog” îºi doreºteprin scopul sãu declarat sã faciliteze accesultinerilor liceeni la activitãþi de arheologieexperimentalã prin implicarea ºi stimulareaacestora spre creativitate cultural-istoricã.

Monika BACIU

Bursele sociale, în creºtere dela un semestru la altul

P este 700 de burse ºcolare pentruelevii petroºãneni. Consilierii

locali de la Petroºani au aprobatnumãrul burselor pentru elevi ºi cuan-tumul acestora. Astfel, în funcþie detipul bursei, acestea sunt de mai multefeluri. Pentru anul ºcolar 2012-2013semestul al II-lea au fost aprobate unnumar de 767 de burse ºcolare.

CEH cumpãrã gaze naturale deaproape 400 de milioane de RON

P roduce energie electricã ºi termicã ºi cumpãrãgaze naturale. Complexul Energetic Hunedoara

achiziþioneazã gaze naturale. Cantitatea de produsecare trebuie furnizatã pentru primul an de livrareeste de 844.211,160 MWh, urmând ca anual sã sestabileascã cantitatea necesarã.

Complexul Energetic Hunedoara vinecu 2% din energia electricã necesarã

C omplexul Energetic Hunedoara va participa laachiziþia de energie la nivel naþional.

Autoritatea Naþionalã de Reglementare în domeniul Energiei a stabilit pentru anul 2013, pen-tru piaþa reglementatã, o cantitate de energie elec-tricã destinatã consumului consumatorilor finalicare nu au uzat de dreptul de eligibilitate de circa15,338 milioane MWh, iar 2% din total revine CEH.

Mircea NISTOR

Aici a apãrut ºiMãrþiºorul care, astãzi, semai regãseºte doar laromâni ºi la populaþiileromâneºti aflate de jur-împrejurul României micide astãzi. În urma sãpã-turilor arheologice efectu-ate pe teritoriul a ceea cea mai rãmas dinvechea Dacie,precum ºi pecel al alUngariei,Bulgariei,Serbiei,Ucrainei,Rusiei,Croaþiei,Slovacieisau Polonieiau fost gãsitemãrþiºoare cu ovechime mai marede 8.000 de ani. Acestease prezentau sub formaunor mici pietre de râu,vopsite în alb ºi roºu,care erau purtate la gât.Aceste douã culori aurãmas, de-a lungulmileniilor, un simbol alsexelor, ele fiind regãsite

în ºnurul mãrþiºorului saual bradului de nuntã.

M ãrþiºoarele,anterioare

creºtinismului

Anul Nou, la geto-daci, începea pe data de

1 martie,

lunamartie fiind, la toatepopoarele latine, primalunã a anului. Cu ocaziaprimei zile a lunii martie,mãrþiºorul era oferit, lao-laltã cu urãrile strãvechide “bine”, “sãnãtate”,“bucurie” sau “dragoste”.

În Europa de vest, debu-tul noului an la data de 1ianuarie a fost adoptatabia în anul 1691, iar înþãrile “vlahe” abia dupãcâteva sute de ani. Prinurmare, de aproape 300de ani, românii sunt sin-gura populaþie euro-peanã care sãrbãtoreºtede douã ori Anul Nou. Odatã dupã calendarul ofi-cial ºi internaþional ºiîncã o datã dupã calen-darul popular ºi,strãvechi, cel geto-dac...

T radiþia popularã

Dupã cum va fi vre-mea din prima zi a lui

Martie, aºa va fi toatãprimãvara… Dar, ºi

vara, iar cel carepoartã mãrþiºorulva fi sãnãtos ºiva avea norocîn viaþã.Mãrþiºorul sepoartã pânã

când înflorescviºinii sau

trandafirii iar atuncifirul roºu se lasã pe o

ramurã de viºin sautrandafir. În unele regiunilocuite de românimãrþiºorul este purtatatâta timp cât dureazãzilele Babelor sau pânã laFlorii, când este scos ºiagãþat de crengile unuicopac. Dacã pomul va darod, atunci ºi omul va

avea noroc.Talismanul estearuncat apoi,în mod simbo-lic, dupã ozburãtoare,pentru capurtãtorul sãdevinã uºor capasãrea.Potrivit uneialte tradiþii, înziua de 1 mar-tie, fetele tre-buie sã se spelecu apã obþinutãdin zãpadã,pentru a aveatenul luminos ºi

curat. În satele dinTransilvania, mãrþiºorulera agãþat, cândva, ºi pela porþi, ferestre, în coar-nele animalelor sau latoarta gãleþilor, pentru aîndepãrta deochiul ºispiritele rele. În alte zoneale mãrþiºorul era purtat,la încheietura mâinii,toatã luna martie iar, înultima zi, fetele îl înodaude trunchiul unui pomsau îl puneau într-unarbust de trandafir,sperând cã toate do-rinþele li se vor împlini.

M ãrþiºorul dac

Dacii confecþionauamulete din fire de lânãalbã ºi roºie, rãsucite de365 de ori, atât câte zileavea anul. Pe acesteaerau, apoi, înºirate pie-tricele albe ºi roºii sauscoici mai închise ºi maideschise la culoare, înfuncþie de zona în caretrãiau. Firele albe ºi roºiireprezentau binele ºirãul, bucuria ºi tristeþea,naºterea ºi moartea,începutul ºi sfârºitul.Pietricelele reprezentauziua ºi noaptea iar piatraroºie însemna renaºtereaºi reluarea ciclului vieþii.Mai târziu, între acestea,s-a introdus un bãnuþ deargint sau de aur, înfuncþie de rangul social,acesta transformându-se,în zilele noastre, în tri-foiul cu patru foi sau încoºar. Mãrþiºorul eraoferit de cãtre pãrinþicopiilor, în dimineaþa zileide 1 martie, ºi se purta,doar, legat la mânã.ªnurul ºi pietricele îiapãrau, pe cei care lepurtau, de boli, dedeochi ºi de blesteme.

O legendã maitârzie

O legendã apãrutãceva mai târziu, cea aBabei Dochia, a schim-

bat istoria obiceiuluimãrþiºorului. Se spunecã, la sfârºitul iernii, cândgerul era încã în toi,Baba Dochia i-a dat fiiceisale vitrege, pe care nu oiubea, o bucatã de pânzãmurdarã pe care a trimis-o sã o spele pânãse va face albã ca zãpa-da. Copila a încercat darnu a reuºit ºi, încet-încet,a îngheþat în gerul deafarã.

Atunci a apãrut unflãcãu, pe numele luiMãrþiºor, care i-a prins înpiept o floare roºie ºi i-aspus sã nu mai plângã.Ajunsã acasã fãtuca,Baba Dochia a vãzutfloarea din pieptul feteiºi, crezând cã a venitprimãvara, ºi-a luat oile ºia plecat la munte.

În vârful muntelui i-aapãrut în faþã Mãrþiºorcare a adus cu el viscoluliar Baba Dochia a fosttransformatã, împreunãcu oile ei, în stane degheaþã.

F ãrã strãmoºiiromânilor nu

exista nici mãrþiºorul

Povestea “mãrþiºoru-lui” a fost preluatã de laprimii locuitori aiEuropei, respectiv de lacei care astãzi se numesc“români”, ºi de altepopoare. Inclusiv decãtre romanii care, deºirude de sânge, i-aucotropit ºi furat pe daci,urmaºii populaþieibãºtinaºe din Europa. Înprezent, însã, pietriceleroºii ºi albe, ºnurul delânã sau bãnuþii de argintau fost înlocuiþi cu totfelul de brãþãri, pandan-tive, broºe sau coliere,mai mult sau mai puþinscumpe, dar, cu toateleniºte kitsch-uri. Dacã,înainte cu mai multemilenii, mãrþiºorulreprezenta renaºterea ºicredinþa în puterea vieþii,în prezent, acesta a ajunsun fel un fel de prilej deetalare a bogãþiei ºi a ier-arhirei sociale.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 februarie 201312 Traditii

T imp de milenii “bune”, în anii încare nãvãlitorii din stepele asiatice

încã nu apãruserã pe meleagurile carpato-danubiano-pontice, spaþiul încare a fost edificatã Dacia, minusculastãzi, a fost Centrul Suprem alHiperboreeii ºi al lumii.

MMããrrþþ iiººoorruull ,, îînnttrree ttrraaddii þþ iiee ºº ii lleeggeennddãã.. .. ..

cvj nr. 316, joi 28 februarie 2013

Documents