cvj, nr. 307, vineri 15 februarie 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 307

Vineri, 15 februarie 2013

Vor sã punãmonopol pe apa

de izvor dinParâng

A pa izvoarelor dinMasivul Parâng este

disputatã într-un scandal cepare fãrã de sfârºit.Cabanierii spun cã, de fapt,aceastã problemã a fost cre-atã în mod fals din cauzã cãse doreºte impunerea unuimonopol pe apa de izvor.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Baloo, 13 ani de viaþã

Cupa Baloo,eveniment în cinstea mascotei

13ani de existenþã.Mascota staþiunii Straja

împlineºte sãmbãtã frumoasavârstã de 13 ani.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1212

Peste 400 de cazuri deviolenþã în primul semestru

ªcolile hunedorene,transformate

în ringuri de box de eleviª colile au fost transformate

în ringuri de kickboxing,unde elevii îºi împart cu generozitate pumni ºi picioare.


Ile, ºtii cumvacine e în

spatele mizerieide la

CS Vulcan?

C lubul Sportiv Vulcan afost ani la rând o vacã

de muls pentru administraþialocalã. Cu un buget anual de3,6 miliarde de lei, în clubulsportiv ar fi trebuit sã curgãdoar lapte ºi miere, antrenoriisã îºi vadã de sportivi, iarsportivii sã facã performanþã.


Muncesc în þãri strãinepentru a-ºi plãti

mâncarea de acasã

ª ase milioane lei, 11 milioane, 18 milioane, 23 milioane lei vechi sunt sume datorate dediverse familii magazinelor de cartier, care vând pe datorie. Caietele ºi registrele pline de

liste ale cumpãrãturilor celor ce plãtesc o datã pe lunã ºi chiar la trei luni o datã, spun poveºti deviaþã cutremurãtoare. >>> P>>> PAGINILEAGINILE 8-98-9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 februarie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:30 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Vânãtorii de sclavi 13:45 Cuceritorul (r)15:00 Teleshopping 15:15 Grupul Vouã (r)15:30 Dragoste dulce-amarã 16:30 Dragoste dulce-amarã 17:30 Maramureº, tradiþie ºicredinþã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Dumbo 22:00 Spion din greºealã 0:00 Umbra Dragonului

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Copilul de peMarte 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Dennis, pericolpublic (r)16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Românii au talent 23:00 Legãturi riscante 0:30 Joc în doi

9:30 Familia Reagan 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 NCIS14:30 Teleshopping 15:00 Sport, dietã ºi ovedetã (r)15:15 Focus Monden (r)16:00 Iubiri secrete17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort

9:45 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoaseiRazã-de-Lunã 10:30 Ora de business (r)11:30 Nu uita cã eºtiromân! - Nicolae FurduiIancu12:30 Oameni care auschimbat Lumea12:40 Zeul rãzboiului (r)13:20 Zeul rãzboiului (r)14:00 Telejurnal 14:45 Comorile din insule 15:15 Teleshopping 17:00 e-Forum 17:30 Oameni care auschimbat Lumea (r)17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:10 Cei trei muºchetari:Milady se rãzbunã 22:55 Supranatural

DianaMITRACHE

Oamenii legii spuncã totul s-a petrecut înnoaptea de 12/13februarie, în jurul orei23.30, iar hoþii aufost prinºi în flagrant.„În timpul executãriiserviciului de patru-lare, poliþiºtii de laCompartimentul deSiguranþã Publicã ºiPatrulare din cadrulBiroului de OrdinePublicã Petroºani i-audepistat în flagrant,în zona strãzii 22Decembrie dinPetroºani, cei doitineri de 15 ani, 19ani, ambii dinPetroºani, care erau

cu bãrbatul de 41 de ani, din comunaBretea Românã.

Poliþiºtii au stabilit faptul cã cei treiau forþat sistemul de închidere ºi au tãiatlacãtul de la uºa metalicã a unui garajsituat pe strada Rovinei, din Petroºani,cu intenþia de a sustrage bunuri, dar înmomentul în care au observat echipajulde poliþie au abandonat geanta ºi ruc-sacul pe care le aveau asupra lor ºi aufugit, dar au fost prinºi de poliþiºti”,spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvântal IPJ Hunedoara.

Celor trei suspecþi li s-a întocmitdosar penal sub aspectul sãvârºiriiinfracþiunii de tentativã de furt,cercetãrile fiind continuate de cãtrepoliþiºtii Biroului de InvestigaþiiCriminale Petroºani cu suspecþii în starede libertate.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 februarie 2013 Actualitate 3

Marius MITRACHE

În realitate, situaþiaeste puþin diferitã.Antrenorii îºi primescsalariile cu întârziere, iarsportivii sunt buni doarcând municipalitatea areanumite evenimente ºitrebuie sã se laude cuperformanþele lor.

În ediþia de ieri acotidianului Ziarul VãiiJiului, Cãtãlin Docea ascos la ivealã modul, nutocmai ortodox, de chel-tuire a banului public laacest club sportiv. Nuvreau sã revin asuprasubiectului, însã, mã simtnevoit sã fac câteva miciprecizãri: Cel careîmparte banii publici laclubul sportiv este pri-marul Gheorghe Ile ºidirectorul economicLuminiþa Leonte,supravegheaþi din punctde vedere juridic deRodica Peter, iar IonPantilimon, preºedinteleCS Vulcan, nu este decât

un pion pe tabla de ºah.V-aþi prins cine esteregele? În al doilea rând,legat de centrala termicãachiziþionatã prin vara lui2011 ce ar fi trebuitachitatã pânã la fineleanului, surse din cadrulclubului susþin cã în acelan, pe perioada de varãprimarul Ile nu a dat nici-un ban pentru niciosecþie, iar competiþiilesportive, la care ar fi tre-buit sã participe sportivii,au fost anulate pe motivcã trebuie plãtitã cen-trala. “ Îmi aduc amintecã ni s-a spus cã nu vomprimi niciun ban,deoarece ne cumpãrã ocentralã ca sã ne fie binela iarnã. Am fost deacord, însã, am aflat prin2012 cã nu s-a plãtitcentrala. Unde sunt atun-ci banii, pentru cã nouãnu ni s-au dat ºi nu s-aplãtit nici centrala. Cinei-a luat?”, ne spune cine-va din cadrul ClubuluiSportiv Vulcan. În plus,

deºi clubul are pe hârtieun buget de 3,6 miliardede lei vechi, în realitate,spun sursele noastre,antrenorii ºi sportivii,dacã primesc pânãmaxim un miliard de leivechi, pentru cã defiecare datã li se spue cãnu sunt bani.Surprinzãtor însã, banii,spun sursele noastre,sunt cheltuiþi integral. Decine ºi pe ce?

O întâmplare povestitãde sursele noastre, carene duce cu gândul cãfondurile clubului sportivsunt cheltuite în altescopuri, ar fi legatã de omaºinã plinã de plasã desârmã care dintr-o eroarea ajuns la baza sportivã.Cel care era cu maºinale-a spus la momentulrespectiv persoanelor dela club cã a adus plasade sârmã comandatãpentru împrejmuirea sta-dionului. Dupã câtevamomente în care nimeninu ºtia nimic, pentru cãbaza sportivã era împrej-muitã cu gard, careîntâmplãtor nu fusesefurat de nimeni, cel cumaºina încãrcatã desârmã ºi-a dat seama cãa comis o gafã ºi cã tre-buia sã ajungã în altãparte. Aºa cã ºi-a luat

picioarele la spinare ºidus a fost.

ªi o altã întâmplarenefericitã pentru CSVulcan este legatã deNedeea Vulcãneanã. Cel

puþin de la ultima ediþie,clubul sportiv a rãmas cuo gaurã de vreo 85 demilioane de lei vechi, lacurent ºi alte vreo 100de milioane de lei vechi,la apã. În fapt, organiza-torul de evenimente

Constantin GheorgheRîpan, cel care parcã s-aabonat la bugetulprimãriilor din ValeaJiului, s-a branºat lacurent ºi la reþeaua de

apã a clubului sportiv petoatã perioada în care aavut loc NedeeaVulcãneanã. Bineînþelescã omul nu a fãcut-o decapul lui, ci cu aprobareaprimarului Gheorghe Ile,susþin sursele noastre din

cadrul clubului. Toatebune ºi frumoase, pânãcând celor de la club le-avenit factura la plata util-itãþilor ºi au vãzut cesumã trebuie plãtitã. “Vrea sã vã spun cã l-amsunat pe Rîpan ºi i-amspus ca din miliardul carel-a încasat de la primãriesã vinã sã-ºi plãteascã elconsumul. Rãspunsulprimit de el a fost acelacã înþelegerea cu pri-marul Ile a fost ca întregconsumul sã fie suportatde primãrie ºi cã nici mil-iardul acela nu e tocmai...un miliard”, nepovesteºte sursa noastrã.

Modul cum se facedescãrcarea banilor laPrimãria Vulcan are unputernic iz de ilegalitate,cele prezentate mai susfiind doar niºte mizilicurifaþã de ce va urma. Unstudiu de caz interesantva fi cel legat de firmelecontrolate de familiaPortase, firme aflate înstrânsã legãturã, deordinul sutelor de mil-ioane anual, cu bugetulprimãriei. ªi asta încondiþiile în care FeliciaPortase este mâna dreap-ta a primarului Ile ºi con-form legii nu ar trebui sãfacã afaceri cu primãriape motiv de incompatibil-itate.

Þineþi aproape!

Ile, ºtii cumva cine e în spatele mizeriei de la CS Vulcan?

C lubul Sportiv Vulcan a fost ani larând o vacã de muls pentru

administraþia localã. Cu un buget anualde 3,6 miliarde de lei, în clubul sportivar fi trebuit sã curgã doar lapte ºimiere, antrenorii sã îºi vadã de sportivi,iar sportivii sã facã performanþã.

Maximilian GÂNJU

Cei doi interlopi, unulcãutat pentru infracþiunicomise cu violenþã înItalia, iar celãlalt cu man-dat de arestarepentru înºelãciuneemis de austrieci,au fost duºi laCurtea de ApelAlba Iulia pentru ase confirma man-datul de arestare ºiapoi extrãdarea lorcãtre þãrile undeau comis infracþiu-ni. „A fost derulatão acþiune de amploare înmunicipiul Lupeni, cuefective mãrite, în urmacãreia au fost depistate înmai multe locaþii de peraza localitãþii doi urmãriþiinternaþional ºi douã per-soane date în urmãrire

naþionalã. Ultimii doi eraucãutaþi pentru furturi ºitoþi vor fi prezentaþi insti-tuþiilor abilitate pentru adispune mãsurile ce seimpun”, a declarat comis-

arul Dan Mocanu, ºefulPoliþiei MunicipiuluiLupeni. Poliþiºtii dinLupeni aveau date desprecei doi indivizi cu man-date de arestare inter-naþionale cum cã arputea opune rezistenþã ºi

s-au pregãtit astfel încâtsã nu aibã timp sãriposteze. Cei doi au fostluaþi ca din oalã ºi trimiºisub pazã strictã cãtreCurtea de Apel Albaunde judecãtorii vordecide dacã confirmãmandatele de arestare.

Interlopi periculoºi cãutaþi prinInterpol, prinºi la Lupeni

D oi indivizi extrem de periculoºidaþi în urmãrire internaþionalã de

autoritãþile judiciare din Italia ºiAustria, au fost prinºi ieri dimineaþã, înurma unei acþiuni de amploare derulatede poliþiºtii din municipiul Lupeni.

Flagrant cu hoþi la Petroºani

T rei bãrbaþi, printre careºi un minor au fost

prinºi în flagrant chiar când au dat o spargere laPetroºani. Noaptea trecutã,cei trei au fost prinºi,aproape de miezul nopþii, iar acum sunt cercetaþi înstare de libertate.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 februarie 20134 Actualitate

Maximilian GÂNJU

De la magneþi puºi pecontoarele de apã pentrua le opri sau încetini

înregistrarea ºi pânã lareþele paralele, inspec-torii Apa Serv audescoperit diferite moduriprin care se fura din

reþea, iar în cazul câtorvazeci de consumatorifrauduloºi, societate s-aîndreptat cu plângerepenalã. Cele mai marinereguli au fostdescoperite de inspectoriioperatorului de apã ºicanal din Valea Jiului launele spãlãtorii auto careaveau un consum de câþi-va zeci de metri cub pelunã în condiþiile în careacest consum era depãºitcu uºurinþã într-o singurãzi de funcþionare.

La o privire mai atentã

s-a descoperit cã unelespãlãtorii mai aveau oreþea paralelã fãrã contorºi unde consumul nu eracontorizat, prin urmarefacturat ºi plãtit. În altecazuri, inspectorii augãsit apometre blindatecu magneþi care ar fiîncetinit mecanismul deînregistrare al con-sumului. Faþã decazul din Moldova,în Valea Jiului auuimit însã furturiledin reþea comise de„VIP-uri” cum ar fijudecãtori, avocaþi,politicieni ori patroniînstãriþi.

Potrivit directoru-lui general al ApaServ Valea Jiului,Costel Avram, soci-etatea nu mai estedispusã sã tolerezefurturile de apã ºi seîndreaptã cu plân-gere penalã împotri-va celor prinºi.Pânã la accedereape funcþie a luiAvram, operatorulse mulþumea de cele

mai multe ori sã impunãun consum în sistempauºal celui prins cunereguli. Pentru a reduceºi mai mult furturile, ApaServ Valea Jiului are înplan achiziþionarea unorapometre cu un dispozi-tiv electronic ce trans-mite prin radio, în orice

moment, consumul ºistarea dispozitivului deînregistrare ºi dã alarmadacã se intervine asupralui. Aceste apometre„inteligente” vor ajungeîn prima fazã la con-sumatorii mari care aufost prinºi cu nereguli lacontroale.

I sprava gãlãþeanului care s-abranºat ilegal la reþeaua de apã

dupã ce a sãpat un tunel de circa 30 demetri a fost întâlnitã ºi în Valea Jiuluide cãtre inspectorii operatorului de apãºi canal. Branºamentele ilegaledescoperite de Apa Serv Valea Jiului nuera aºa de „ingenioase”, însã nici nuerau departe de cel descoperit la Galaþi.

LLLLaaaa vvvvâââânnnnããããttttooooaaaarrrreeee ddddeeee hhhhooooþþþþ iiii ddddeeee aaaappppãããã

LuizaANDRONACHE

Poliþiºtii de laAninoasa au începutcercetarea fostului pri-mar, Ilie Botgros, pen-tru acuzaþia de delapi-dare de fonduri care i seaduce chiar de cãtreactualul primar, NicolaeDunca. Dosarul a ajunsde la Parchetul

Petroºani la poliþia dinlocalitate la începutulacestei sãptãmâni, iaranchetatorii de aici aucerut edilul în funcþieniºte lãmuri suplimenta-

re. Însã, deºi el este celcare l-a “ turnat” peBotgros, omul cu care alucrat ani de zile, pri-marul Dunca este denegãsit în ultimele zile,chiar ºi telefonic pentrua da detalii legate deactele care i-au fostsolicitate. În perioada încare acesta a lucrat cufostul primar, el, secre-tarul primãriei fiind, a

contrasemnat sute, miide alte acte care poateacum sunt puse subsemnul întrebãrii. Estegreu de crezut cã Duncanu ºtia nimic din

fãrãdelegile care i lereproºeazã acum luiBotgros. Cât îl priveºtepe ºeful poliþiei, NicolaeAirinei, acesta, un maresecretos, se fereºte sãspunã ceva oficial,chiar ºi lucruri care nuau cum sã influenþezesau sã atârne cumva înanchetã, ca de exem-plu dacã s-a începutsau nu cercetarea pro-priu-zisã.

Reamintim faptul cãdin cea mai sãracãlocalitate a Vãii Jiului,Aninoasa, se ridicã ceamai gravã acuzaþie,respectiv aceea dedelapidare de fonduri.Vizat este fostul primaral oraºului, IlieBotgros, care a stat la

cârma urbei nu maipuþin de 20 de ani, iarcel care a fãcut plân-gerea este actualul pri-mar, Nicolae Dunca,pesedistul care acâºtigat alegerile din

data de 10 iunie 2012.Aceasta este primareclamaþie de acest felcare i se aduce fostuluiedil, Ilie Botgros.

CarmenCOSMAN

Bãtaia dintre celedouã eleve de liceude la Hunedoarascoate din nou laivealã problema vio-lenþei în ºcoli. Mulþielevi uitã de ce seaflã în sãlile declasã, iar diferen-dele se rezolvã cupumnii ºipicioarele. O situ-aþie care a stârnitîngrijorarea ofi-cialilor la nivelnaþional, acolounde MinisterulEducaþiei Naþionale

considerã cã seimpune reevaluareastrategiei din 2007

privind reducereafenomenului de vio-lenþã în unitãþile de

învãþãmânt preuni-versitar ºi se declarãdeschis colaborãriicu toate instituþiilece au responsabil-itãþi în acest dome-niu. Iar judeþulHunedoara, undeînvaþã 56.000 deelevi, nu faceexcepþie de la aces-te practici, chiardacã lucrurile parcãs-au mai aºezat unpic.

Potrivit dateloroficiale ale

Inspectoratuluiªcolar JudeþeanHunedoara, înprimul semestru al

anului ºcolar 2012– 2013 s-au înregis-trat 462 de cazuride acte de violenþã.Cu aproape 200mai puþine decât înanul ºcolar trecut,dar un numãr sufi-cient de mare încâtsã stârneascã îngri-jorare.

Din ordinul min-istrului EducaþieiNaþionale, la nivelulfiecãrui judeþ semonitorizeazã con-stant aplicarea

mãsurilor pen-tru reducereacazurilor deviolenþã înunitãþile deînvãþãmântpreuniversitar,iar regulamen-tul privindorganizarea ºifuncþionareaunitãþilor deînvãþãmântpreuniversitar,aflat în circuit

de avizare, conþineun capitol specialdestinat acestormãsuri.

Peste 400 de cazuri de violenþã în primul semestru

ªcolile hunedorene, transformate înringuri de box de elevi

ª colile au fost transformateîn ringuri de kickboxing,

unde elevii îºi împart cu gen-erozitate pumni ºi picioare.Strategiile MinisteruluiEducaþiei Naþionale nu par sãdea roade, cum nici camerelede supraveghere, acolo undeexistã, nu se dovedesc mai efi-ciente în eradicarea acesteiprobleme.

Aninoasa, oraºul secretelor ºi a neputinþei

C u drumuri proaste, zeci defamilii debranºate de la curent

ºi cu falimentul care bate la uºã,Aninoasa aratã ca locul suprem alneputinþei. ªi, una peste alta, aici sefac cercetãri ºi pentru cea mai gravãacuzaþie care poate fi adusã unui edil,fost sau actual, respectiv aceea dedelapidare de fonduri.

A pa izvoarelor dinMasivul Parâng

este disputatã într-unscandal ce pare fãrãde sfârºit. Cabanieriispun cã, de fapt,aceastã problemã afost creatã în modfals din cauzã cã sedoreºte impunereaunui monopol pe apade izvor.

Apa de izvor dinParâng, captatã într-unbazin construit în urmã cuzeci de ani este disputatãaprig, dupã ani de zile defolosinþã la comun.Cabanierii tranºeazã pro-blema ºi spun cã, de fapt,întregul scandal a pornitde la cei care admin-istreazã cabana ANEFSdin Parâng ºi care ar vreasã punã monopol pe baz-inul de unde se ali-menteazã toatã lumea. Unbazin din care porneaudouã conducte. Una caretrece prin cabana ANEFSºi pleacã mai departe spreªcoala Sportivã, iar ceade a doua conductã carenu are nicio legãturã cuANEFS ºi la care erauracordate celelalte cabane,tot prin ªcoala Sportivã,

instituþie care are contractcu Apele RomâneCraiova. Cabanierii spuncã s-a mers pe aceastãvariantã pentru cã, an dean, de sãrbãtori, cei de laANEFS opreau robinetulla apã, fie cã era sau nupresiune, aºa încât toatãlume rãmânea pe sec. ªitocmai aceastã conductãindependentã a fost sigi-latã de echipele de controlde la Apele Române pe

motiv cã ar fi pierderi deapã! Cei care au cãsuþe devacanþã în munte ºi care,prin sigilarea conductei,au rãmas zile în ºir „peuscat” spun cã, de fapt,problema este ceva maiprofundã ºi cã toate coor-donatele ei s-ar fi trasatchiar la cabana ANEFS.„Conducta principalãtrece prin ANEFS ºi eiopresc apa când vor. Dinacest motiv s-a fãcut ºi

cealaltã conductã, pentrucã, an de an, de sãrbãtori,rãmâneam fãrã apã, deºiei au activitate pe anexact douã sãptãmâni”,reclamã cabanierii. Înaceastã problemã au fostimplicaþi direct reprezen-tanþii Apelor RomâneCraiova, care au decis – înpremierã din câte se audeprin târg – sã sigileze con-ducta secundarã care vinedin bazinul de apã ºi nicinu i-au mai dat drumul.

A l cui este bazi-nul disputat?!

Iar oficialii instituþiei le-au recomandat proprietar-ilor de cabane sã se înþe-leagã cu ANEFS-ul dacãvor apã, pentru cã ei suntproprietarii bazinului undese capteazã izvorul. „Da,cei de la ANEFS au fãcutsesizare pe motiv cã aurãmas fãrã apã ºi, con-form contractului cu noi,suntem obligaþi sã veri-

ficãm cele sesizate.Bazinul de apã a fost con-struit de ANEFS ºi, sutã alsutã, este al lor”, adeclarat joi directorulSistemului HidrotehnicPetroºani, Sorin Corici.Cabanierii îl contrazic ºispun cã bazinul de apãeste al administraþiei pub-lice locale. ANEFS-ul ar fivrut sã-l preia ºi sã facã,aºa cum vrea, cãrþile, darnu a putut. „Cum sã punãstãpânire pe ceva ce nueste al sãu? Iar conductaveche, din þeavã galvaniza-tã, noi am înlocuit-o.Fiecare a avut contribuþialui”, au mai spus cei careîºi aratã acum nemulþu-mirea. Iar de partea lor auactele oficiale ale PrimãrieiPetroºani, adevãratulstãpân al bazinului dispu-tat. „Situaþia bazinului dinParâng este oarecumneclarã. El ar fi fost con-struit, se pare, de ANEF,dar pe terenul Primãriei.A existat o cerere pentruobþinerea acestui teren înprima jumãtate a anilor2000, însã a fost refuzatãde administraþia ºiConsiliul Local de atunci.În acest moment nu existã

o astfel de cerere înregis-tratã la PrimãriaMunicipiului Petroºani, iardacã va exista, va fi discu-tatã în Consiliul Local”, adeclarat Nicolae Taºcã,purtãtor de cuvânt aladministraþiei publicelocale. Adicã ºi dacã ar fipânã la urmã construcþialor, cei de la cabanaANEFS nu pot sã sedeclare proprietarii bazinu-lui, pentru cã nu au niciun drept asupra terenuluipe care se aflã!

I nstituþia dubleimãsuri

Pe oameni îinemulþumeºte cel mai multfaptul cã au fost acuzaþi cãfurã apã, în condiþiile încare legislaþia prevede clarcã persoanele care au unconsum mai mic de 2 mc/secundã nu au nevoie decontract cu ApeleRomâne, lucru recunoscutde reprezentantul insti-tuþiei. Aºa cã de ce ar tre-bui sã se cãciuleascã, spunei, în faþa cuiva care, pânãla urmã are drepturi ºiobligaþii cu ei ºi de ceresponsabilii de la ape lecer în mod paradoxal „sãintre în legalitate”, cândlegalitatea e cea descrisãanterior ºi recunoscutãdeschis chiar de oficialii dela Apele Române!

CarCarmen men COSMANCOSMAN


Vor sã punã monopol pe apa de izvor din Parâng

Ministru nou,probleme

vechiM inistrul delegat al

Energiei, ConstantinNiþã se va afla astãzi, vineri,în Petroºani. El va sta la masadiscuþiilor cu reprezentanþiiSocietãþii Naþionale a Huilei,cu sindicatele, dar ºi cu alþifactori implicaþi în acest proces.

Reprezentanþii SindicatuluiMuntele, sindicat reprezentativ la nivelul SNH vor sã îi explice ministrului care sunt problemele din Valea Jiului.

”În primul rând aº vrea sãremarc faptul cã este a treia întâl-nire pe care noi Sindicatul Munteleo avem cu domnia lui iar vizita pecare o face domnul ministru înValea Jiului se datoreazã intervenþieipe care a avut-o ºi preºedintele

Marin Condescu în discutile de laRovinari pentru ComplexulEnergetic Oltenia, promisiunea afost petru aceastã sãptãmânã pen-tru a veni în Valea Jiului pentru dis-cutile despre Complexul EnergeticHunedoara. Domnul ministru tre-buie sã afle cel puþin de la noi sindi-catele adevãrul despre ceea ce seîntâmplã cu mineritul în ValeaJiului, o radiografie corectã amineritului din Valea Jiului. Nu vomascunde nimic nici din cele bunedar ºi nimic din cele rele din activi-tatea SNH-ului. Îi vom prezentamaterialui pe care i l-am pregãtitnoi, Sindicatul Muntele, ne vom

apleca pe problemele indicatorilortehnici dar ºi a resurselor umane ºiva trebui sã afle de la noi cã SNH-ul nu reuºeºte sã-ºi contureze unprogram serios pentru scoatereadin impas a activitãþilor miniere.Domnul ministru va trebui sã aflede la domnul director general caresunt mãsurile pe care acestea le-aimpus pentru acum dar ºi pentruviitor pentru cã nu este normal sãmergi de fiecare datã la un ministruºi sã soliciþi atât cât cheltui, trebuiesã vi cu un program managerialcare sã-þi confirme calitatea ºifuncþia pe care o ai.

Sunt convins cã dupã ce vomvorbi cu domnul ministru se vaschimba ceva la nivelul companieipemtru cã în modul actual mineritulse va închide într-un timp mult maiscurt decât credem noi”, a declaratPetre Nica, preºedintele SindicatuluiMuntele.

Ministrul Constantin Niþã va efec-tua mâine ºi o vizitã la termocen-trala Paroºeni, însã el va purta dis-cuþii cu mai mulþi factori din mine-ritul din Valea Jiului ºi nu numai.

Monika BACIUMonika BACIU

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 februarie 2013 Actualitate 76 Actualitate

LuizaANDRONACHE

Dragostea, cel mai fru-mos sentiment din câteexistã, se sãrbãtoreºte înfiecare zi, dar parcã înaceste zile ºi mai mult.Ziua îndrãgostiþilor, occi-dentalã sau nu, nu aputut trece neobservatãprintre cei din ValeaJiului. Dacã nu au avutbani de cadouri scumpe,îndrãgostiþii au cumpãratmãcar o micã atenþie,care sã simbolizezeafecþiunea ºi preþuirea pecare ºi-o port. Mare tre-cere au avut-o, aºa cum

era de aºteptat, obiecteleîn formã de inimioarã ºimai ales în culori vii. “Am dat foarte bineinimioarele roºii, roz,ursuleþii sau brioºele spe-ciale ”, ne-a declarat uncomerciant din Com-plexul Jiul ShoppingCenter.

ªi standurile culenjerie intimã au fost viz-itate de cei care au vrutsã-ºi surprindã jumãtateaºi cu altceva decâtcadouri convenþionale.Bãrbaþii au cumpãrat, iarfemeile, surprinse sau nu,le-am primit cu bucurie.De altfel, aceste maga-zine au expus modele

care mai de care în ulti-ma sãptãmânã, tocmai însperanþa de a avea vân-zare mare. “ Am începutsã avem vânzare încã desãptãmâna trecutã.

Domnii au venit la stan-dul nostru ºi au cãutat înspecial chiloþii cuinimioare ”, a spus un altcomerciant.

Dar, cu siguranþã, ieri,cele mai la îndemânã ºicãutate atenþii, au fost ca

întotdeauna florile. ªi, obunã trecere, aproapenesperatã, au avut-o ºicadourile personalizate.“ S-a dat aproape orice,începând de la flori, per-nuþe personalizate, bre-locuri, cãni sau tricouri,

tot ceea ce a fost curoºu, cu inimioare sau cuI love You. De altfel, amvândut foarte mulþitrandafiri”, a precizat ºireprezentanta uneiflorãrii.

Valentine’s Day în Valea Jiului

Î mprumutatã sau nu, Valentine’sDay sau Ziua Îndrãgostiþilor face

parte din calendarul sãrbãtorilor adop-tat în ultimi ani. ªi, dincolo de faptulcã ieri s-a sãrbãtorit dragostea, cel maibine au avut de câºtigat comercianþii.

CarmenCOSMAN

Adio pazã fixã laºcoli asiguratã depoliþiºtii locali. ªidacã ar vrea nu maipot face acest lucrupentru cã sunt atât depuþini încât de multeori lucreazã pesteprogram. Se întâmplãmai ales în perioadeleaglomerate, cum suntlunile de sfârºit de an,

ºi primesc la schimbzile libere în lunaurmãtoare, Nu au ceface, pentru cã se totîmpuþineazã parcã.În 2010, pe cândîncã se numeauPoliþiºti Comunitari,organigramacuprindea 101 per-soane. Au fost reor-ganizaþi, au primitdenumirea de poliþiºtilocali ºi, la pachet cunoul nume, li s-au

redus vreo 60 deposturi din organi-gramã, asta deºi aupreluat ºi alte com-partimente din cadruladministraþiei publicelocale.

Acum, cu tot cufuncþionarii publici dela Mediu, EvidenþaPopulaþiei sau opera-torii monitorizare sis-tem video sunt fix 44de angajaþi. Vorbimdespre 31 defuncþionari publici ºifuncþionari publici cufuncþii publice gen-erale, 9 angajaþi capersonal contractual(paznici) ºi 4 per-soane angajate caoperator sistem desupraveghere video,cuprins în proiectul

de modernizare acentrului civic.

Dacã ar fi nevoie

de mai mulþi? Cu sig-uranþã!

Nici când erau101 nu se cãlcau pepicioare sau nuputeau sã spunã cãstau degeaba, iaracum munca nu este

deloc mai puþinã. Aºacã, fac ºi ei ce pot,de regulã ore supli-mentare.

Oficialii recunosccã de multe orinorma de lucru estemai mare, dar spuncã ulterior angajaþii

beneficiazã de zilelibere. În acelaºitimp, au fost nevoiþisã renunþe la o partedin activitãþile pe carele desfãºurau pânã lareorganizare, unadintre ele fiind pazaºcolilor.

Ore suplimentare contra libere laPoliþia Localã Petroºani

S e descurcã cum pot, cu oschemã subdimensionatã.

Poliþiºtii locali s-au înjumãtãþitfaþã de când se numeau „comuni-tari”, asta deºi au cuprins înschema lor ºi alte servicii decâtaveau înainte de înfiinþareaSeviciului Poliþiei Locale.

Manifestaþia deprotest cuprinde unmarº pe itinerariulbulevardul IuliuManiu – str. 1Decembrie - Instituþia

Prefectului JudeþulHunedoara, dar ºipichetarea acesteiinstituþii.

La Petroºani,duminicã 17 februar-ie 2013, începând cuora 15.00, jandarmiihunedoreni vor fiprezenþi pe timpuldesfãºurãrii unei acþi-uni de protest organi-zatã de un grup detineri, susþinãtori aiechipei de fotbal Jiul

Petroºani.Manifestaþia deprotest cuprinde unmarº în municipiulPetroºani pe itinerari-ul Piaþa Victoriei –

Casa de Culturã, carese va încheia cu unmiting. La ambleacþiuni de la protestparticipanþii se vordeplasa pe trotuar.

“Mãsurile deordine publicã adop-tate de jandarmi,împreunã cureprezentanþii insti-tuþiilor cu atribuþii petimpul desfãºurãriiacþiunilor de protest,au ca principal obiec-

tiv desfãºurarea încondiþii de normali-tate ºi legalitate amanifestaþiei deprotest, curespectarea dreptului

de exprimare liberã aopiniilor ºiexercitarea acestuidrept cu respectareastrictã a proprietãþiipublice ºi private,precum ºi a drep-turilor celorlalþicetãþeni”, declarãRãducu Nicolaepurtãtor de cuvântIJJ Hunedoara.

Pentrudesfãºurarea în

condiþii paºnice ºicivilizate a adunãrilorpublice jandarmiireamintesc tuturorparticipanþilor faptulcã, în conformitatecu legea 60/1991privind organizarea ºidesfãºurarea mani-festãrilor publice,sunt obligaþi sãrespecte reco-mandãrile fãcute deorganizatoriiadunãrilor publice,împuterniciþii acesto-ra sau forþele deordine, sã se abþinãde la acþiuni de natu-ra a împiedicadesfãºurarea normalãa adunãrilor publiceºi sã nu incite laasemenea acþiuniprin viu grai, mani-feste sau altemijloace audiovizuale,sã nu introducã sausã aibã, în timpuladunãrilor publice,obiecte contondente,sã pãrãseascã imediatadunãrile publice saulocul unde acestea sedesfãºoarã, când aufost somaþi de cãtreorganizatori, împuter-niciþii acestora sauforþele de ordine, ºinu în ultimul rând sãnu participe laadunãri publice înstare de ebrietate, sãnu consume ºi sã nudistribuie bãuturialcoolice.

Week-end cu proteste în Hunedoara

J andarmii hunedoreni sunt pregãtiþi pentru mani-festãrile de stradã ce vor avea loc la sfârºitul

acestei sãptãmâni la Deva ºi Petroºani. Astfel, vineri,15 februarie 2013, începând cu ora 10.00, jandarmiihunedoreni vor asigura ordinea publicã pe timpuldesfãºurãrii unei acþiuni de protest organizatã dereprezentanþii pensionarilor CFR, în municipiul Deva.

Astfel, companiile care seocupã de executãri alebunurilor debitorilor, executoriijudecãtoreºti, dar ºi anumiteinstituþii ale statului vor puteamai uºor sã sechestrezebunurile persoanelor dator-nice.

Dacã aveþi restanþe maricãtre bãnci, cãtre firme deleasing sau cãtre Fisc,mijloacele auto pot fi seches-

trate în trafic, dar numai dacãexistã o hotãrâre în acest sensºi un executor judecãtoresccare sã o cearã la poliþie.Vehiculele existente în patri-moniul firmelor cu datoriicãtre bugetul de stat sunt uºorvandabile, astfel cã ele suntsechestrate, indiferent dacãsunt conduse de administrator,de director sau chiar dedeþinãtorul afacerii.

Legea care aprobã Codulde Procedurã Civil prevedeurmãtoareleaspecte încare sepoatesechestra unbun, la arti-colul 731:„(2) În cazulîn careexistã peri-col evidentde sus-tragere abunurilor dela urmãrire, la solicitarea credi-torului fãcutã în cuprinsulcererii de executare, instanþa,prin încheierea de încuviinþarea executãrii, va dispunesechestrarea bunurilor urmãri-bile odatã cu comunicareasomaþiei cãtre debitor.

În acest caz, se va facemenþiunea corespunzãtoare în

chiar încheierea de încuvi-inþare a executãrii.(3) Pentru bunurile sechestratede asigurãtor nu este necesarão nouã sechestrare, executorul

judecãtoresc fiind însã obligatsã verifice dacã bunurilerespective se gãsesc la loculaplicãrii sechestrului ºi dacã nuau fost substituite sau degra-date, precum ºi sã sechestrezealte bunuri ale debitorului, încazul în care cele gãsite la ver-ificare nu sunt suficiente pen-tru realizarea creanþei“.

Maºinile patronilor, vizate de sechestre

P otrivit noilor norme ale Codului de procedurãcivilã, de vineri, 15 februarie, fiscul ºi execu-

torii judecãtoreºti vor avea dreptul sã punãsechestru pe maºinile datornicilor, aflate întrafic. OUG nr. 4/2013 (privind modificarea Legiinr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedura civilã, pre-cum ºi pentru modificarea ºi completarea unoracte normative conexe, care aprobã noul Cod deprocedurã civilã), precizeazã cã noile prevederi aleCodului intrã în vigoare la data de 15 februarie.

În selecþia lunii febru-arie 2013 au fostcuprinse în ordineavechimii toate decon-turile de TVA,soluþionându-se prinrestituire deconturile acãror vechime este de

pânã la data de 5 ian-uarie, excepþie fãcânddeconturile de TVA afer-entã operaþiunilor deimport soluþionate pânãla 25 ianuarie 2013. Deconturi cu compen-sare ºi restituire total-

izeazã 1,201 miliarde

lei, din care Fiscul com-penseazã suma de20,94 milioane lei ºi varestitui suma de 1,18miliarde lei, deconturilecu compensare integralã

sunt în valoare de 37,3milioane lei, deconturilecu compensare parþialãsunt în valoare de 7,14milioane lei, iar suma de245,13 milioane lei se

va restitui înperioada urmã-toare. Pentru sumele derestituit, caretotalizeazã 1,18miliarde lei, plata efectivã afost programatãpe 11 februarie -442,84 milioanelei, iar pe 27 februarie -737,22 milioane lei.

ANAF ramburseazã în februarie TVAîn valoare de 1,245 miliarde lei

A genþia Naþionalã deAdministrare Fiscalã (ANAF)

ramburseazã în luna februarie sumade 1,245 miliarde lei aferentã decon-turilor de TVA cu opþiune de rambur-sare existente la 1 februarie 2013,precizeazã un comunicat al ANAF.

L ucrãri urgente laCastelul Corvinilor.

Administraþia localã dinHunedoara a demarat oprocedurã de licitare pentrureabilitare de urgenþã aunor corpuri din CastelulCorvinilor. În cadrul con-tractului ar urma sã fiereabilitate mai multe pãrþiale clãdirii consideratemonument istoric.

Este vorba de lucrãri de inter-venþie la ºarpante ºi învelitori, con-solidare, conservare ºi restaurareconsole aripa Bethlen ºi turnultoboºarilor. Tratamentele suntdeosebit de necesare pentrufixarea localã a zonelor pulveru-lente, pentru consolidarea fisurilorºi clivajelor in stratificarea pietrei.Aceste lucrãri de uºoarã consoli-dare se impun in vederea efec-tuãrii viitoarelor lucrãri de curãþireºi extragere a sãrurilor, pentru arealiza un suport mai bun al mate-rialului litic, care sã permitã o mai

bunã desfãºurare a operaþiunilorde extragere a sãrurilor, cupierderi de material cat maipuþine. Considerate a fi deosebitde importante, operaþiunile depreconsolidare, ca prime inter-venþii asupra obiectivului, defini-torii in vederea operaþiunilorviitoare, necesitã o atenþiedeosebitã in stabilirea mãsurilor cese impun, a zonelor de intervenþieºi a tipurilor de materiale folosite.Valoarea contractului este deaproximativ 800 de mii de lei.

A pa trece prinacoperiº

În momentul de faþã apa intrãprin acoperiºul gaurit ºi se infil-treazã în zidurile vechi caredãinuie de secole întregi. În spatese vede cerul prin plafon.Acoperiºul de pe aripa vesticã aregãuri atât de mari încât orna-mentele din lemn au putrezit dincauza ploilor. Din aceastã cauzã

bucãþi întregi din ziduri s-audesprins din plafon. La TurnulToboºarilor lipseºte o streaºinã, iarapa se scurge direct pe zidurilestrãvechi, aºa cã multe elementede susþinere s-au dislocat.

“Putem vedea distrugerile careau avut loc de-a lungul timpului lainvelitoarea Bastionului Alb sibineinteles in momentul in careploua infiltratiile afecteaza sizidurile si tencuiala. Parte dinacesta tencuiala e din secolul alXVII-lea”, a explicat IoanBodochi, directorul castelului,potrivit ºtirilor PRO TV.

Primãria a alocat zilele trecute400.000 de lei pentru reparaþii,dar banii ajung doar pentru20% din acoperiºul afectatde ploi. Potrivit respons-abililor castelului, pentrurestaurarea întregului vestigiuar fi nevoie de aproximativ40 de milioane de euro.

Monika BACIUMonika BACIU

În loc sã de dilueze,practica cumpãrãturilorpe datorie s-a accentu-at. Sumele datorate, îngeneral, nu sunt maripentru cã oameniirãmân fãrã bani cu câteva zile înainte desalariu. Dar s-au înmulþitcazurile în care datoriaeste uriaºã, datorie ceeste achitatã de regulãdin banii proveniþi de lacei plecaþi la muncã,peste hotare.

”Domnul acesta, cu18 milioane datorie, aretrei copii ºi soþia esteplecatã la muncã, înAustria. ªi-a fãcut femeiarelaþii acolo ºi o lunãlucreazã – douã stã acasã.Întotdeauna ºi-a plãtitdatoriile când a revenitacasã. În majoritate, listacuprinde mâncare – de lafructe ºi legume, la carne,lapte mezeluri, zahãr, ulei,fãinã, dulciuri - ºi deter-genþi. Ne adaptãn situ-aþiei, ce sã facem. Dar îngeneral oamenii suntserioºi, nu am avut cazuriîn care sã nu se achite dedatorii” – a declaratMalvina K., ºefa unui

magazin de cartier dinPetrila.

Î ntre moarte,amanet ºi hranã

”Da, avem destui clienþicare cumpãrã pe datorie.Cred cã sunt vreo 50 caresunt constanþi. De regulãîºi plãtesc consumaþialunar. Noi avem în zonãmulþi pensionari. Cea maimare datorie este de vreoºase milioane lei vechi.Doamna Roza este o pen-sionarã respectabilã, daracum s-a adunat sumaasta pentru cã a zugrãvit

ºi ºi-a reparat prin casã ºia dat muncitorilor demâncare, cafea, bere. Darare copiii plecaþi înstrãinãtate ºi îi trimit bani,nu ne facem probleme.

Am avut doar un caz încare am rãmas cu paguba,dar asta este. Nea Ilie amurit ºi nu a mai apucatsã plãteascã. Nepoþii luiau venit într-o searã ºi l-au

dus acolo, în satul lui, sã-lînmormânteze ºi nu maiºtim nimic. Dar cred cãvor veni, sã vadã ce fac cucasa…” – povesteºteDoru-Marcel M., propri-etar de magazin dinVulcan.

O doamnã mãrunþicã,în vârstã, care a se afla înmagazinul cu de toate, aintrat în vorbã povestindcã de vreo doi ani îºiplãteºte marfa o datã pelunã, când îi trimite bãiatulbani. Mãrioara Bildãu, are68 de ani, ºi nepotul sãueste la studii în strãinãtate,

iar pentru a-i plãti cheltu-ielile, tatãl acestuiamunceºte la o firmã detransport în Germania.

”Acum, la început dean e mai greu cã au fostatâtea dãri de plãtit.Pensia mea s-a dus pefacturi, norã-mea ºi-aamanetat aurul ca sãplãteascã la timp cãminulnepotului ºi acum tot cetrimite bãiatul meuacoperim gãuri, datorii,

aºa pe rând. Ar fi bani,dar nu grãmadã. Laînceput mi-a fost tareruºine sã cumpãr pe dato-rie, dar ce sã facem? Sã le dea Dumnezeu sãnã-tate patronilor cã ne dau”– a povestit doamnaMãrioara B.

Este o soluþie aperioadei de crizã, spunproprietarii de magazine.Ei îºi menþin afacerea, iarclienþii supravieþuiescplãtind din banii câºtigaþiprin þãri strãine ºi îºi cresccopiii cum pot mai bine…

”Deºi se spune cã lip-

surile ne-au înrãit pe noi,românii, în situaþia noas-trã se pare cã ne-au unit.Ne aplecãm cu mai mareatenþie asupra nevoiloroamenilor, iar ei nepovestesc ºi colaboreazãnesperat de bine. Practiceste un ajutor reciproc” –a precizat proprietarulDoru-Marcel.

IleanaIleanaFIRÞULESCU FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 februarie 2013 Actualitate 98 Actualitate

25 februarie 2013Orele 19.00

Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

“C ine ne numeºteciupercari în

bãtaie de joc, greºeºte.Anul trecut, de exemplu, mi-am plãtito vacanþã de ºaptezile, cu 1000 euro, înInsulele Maldive, dinbani fãcuþi pe afine,coacãze, mãceºe, ciu-perci ºi mãcriº sãlba-tic” – Robert SzaszBokoyi, 46 de ani,Petrila.

În timp ce unii îºi facplanuri de vacanþã studiindofertele extrem de ten-tante, cu plata în rate, alþiiaºteaptã primãvara ºi varapentru a face bani. Alþii,plin de entuziasm, fac ºiuna ºi alta.

Constantin Viscu, dinVulcan este tânãr pensio-nar minier de un an dezile ºi este nerãbdãtor sãvinã anotimpul cald pen-tru a pleca spre ObârºiaLotrului, prin munþi cãtreNovaci ºi în parteacealaltã, spre Sibiu. Unom dinamic, C.Viscuspunea cã a câºtigat varatrecutã ºi patru milioanelei vechi pe zi dincolectarea coacãzelor, aafinelor, dar mai ales pehribi.

”Existã acolo un centrude colectare foarte serios.Merg cu maºina pânã

unde se poate urca ºi pen-tru a diminua cheltuielilecu gazul, am norocul cãmergem câte trei-patrupersoane. Uneori plouã,dar nu mã opresc pentrucã asta ar însemnapierderi. Sunt un om activºi abia aºtept sã vinã vara,cã pânã toamna târziueste de lucru ºi câºtig banifrumoºi. Iarna mã maiocup cu amenajãri inte-rioare, dar vara este altce-va. De exemplu, amcâºtigat ºi patru milioanede lei pe zi, la cules decoacãze ºi hribi. ªi afine,dar afinele sunt mai pretenþioase. Culegeamcoacãze ºi 20-30 kg pe zi,iar preþul era bunicel, 4,6-5 ron pe kilogram.Ciupercile, mai ales hribiierau de la 80 lei pe kgpânã la 120 ron, adicã1.200.000 lei vechi, ceimici ºi fragezi… Ambãtut munþii cu piciorul

pânã pe Transalpina,încolo spre Novaci, înpartea asta pânã spreSibiu, dar meritã! Estefoarte frumos, sãnãtos, iarcâºtigul este mulþumitoravând în vedere cã amdouã fete studente” – adeclarat Constatin Viscu.

Robert Szasz Bokoyi,din Petrila, are 46 de ani,

fost

minerla Lonea, ºi este mareamator de drumeþii dincare scoate ºi bani. ”Cinene numeºte ciupercari înbãtaie de joc, greºeºte.

Este o industrie binepusã la punct ºi noi sun-tem la baza circuitului,furnizãm materia primã ºiîncã de cea mai bunã cali-tate. Este o muncã fru-moasã din care poþi scoatebani din care sã trãieºti totanul. Anul trecut, deexemplu, mi-am plãtit ovacanþã de ºapte zile, cu1000 euro, în InsuleleMaldive, din bani fãcuþi peafine, coacãze, mãceºe,ciuperci ºi mãcriº sãlbatic.Fãceam drumeþii lungi înmunþii noºtri ºi adunam totce îmi ieºea în cale, dinceea ce ºtiam cã esteplãtit. ªi aºa s-au adunatbani frumoºi. Acasã ce aºfi fãcut? ªi apoi, se ºtie, cãlenea te omoarã, îþi atrofi-azã simþurile ºi corpul.Abia aºtept luna iunie. Aºvrea sã merg la iarnã înInsulele Mauriþius, înOceanul Indian. E de visacolo. Cu 2000 de euro,m-as scos, cu bani de chel-tuialã cu tot”- povesteºteplin de entuziasm Robert.

Cei doi foºti mineri ne-au povestit cã lacolectarea fructelor depãdure de tot felul cei maicâºtigaþi sunt cei caremerg cu familiile, câtedouã-trei persoane.Sumele adunate de aceºtiasunt ºi de 200 milioane leivechi pe sezon.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Muncesc în þãri strãine pentrua-ºi plãti mâncarea de acasã

ª ase milioane lei, 11 milioane, 18 milioane, 23 milioane lei vechi

sunt sume datorate de diverse familiimagazinelor de cartier, care vând pe datorie. Caietele ºi registrele pline deliste ale cumpãrãturilor celor ce plãtesco datã pe lunã ºi chiar la trei luni o datã, spun poveºti de viaþã cutremurãtoare.

Z eci de câiniumblã pe

strãzile dinLupeni ºi nu e locîn care sã nu fiecâte o haitã agresivã demaidanezi.Situaþia adevenit alarman-tã, mai ales cãoamenii ajungmuºcaþi la spital,dar speranþamoare ultima.

Patrupedele s-auînmulþit ameninþãtorîn Lupeni, iar asta orecunoaºte chiar ºiprimarul CornelResmeriþã, care dãvina pe iubitorii deanimale, darrecunoaºte cã nu i-amai strâns de anibuni de pe strãzi. „Oproblemã mare avemcu câinii vagabonzi. Eoproblemãcare dupãcum se vede, e destulde greu de rezolvat ºichiar ºi la nivelnaþional, nu doar laLupeni. Sunt foarte

mulþiiubitori de ani-male ºi mulþi oamenicare vor rãul altora”,a declarat CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Mai mult, primarulchiar afirmã cãlocuitorii acestui oraºajung la spital muºcaþide aceste animalelibere de pe strãzi ºitoate speranþele suntpuse acum pe seamacelor de la ConsiliulJudeþean. „ Ce estemai grav e cã suntfoarte mulþioamenimuºcaþi. E greu sã nedescurcãm. S-a fãcutun parteneriat cu CJ

pentru protecþia aces-tora animale ºisperãm sã se punãcât mai repede înfuncþiune, iar eurecunosc cã,înLupeni cel puþin,sunt foarte mulþicâini pe strãzi”, amai adãugatResmeriþã.

Ultima datã,primarul îºiaminteºte cã astrâns o partedintre câiniivagabonzi acumcâþiva ani, dar ºiatunci acþiunea afost sortitã eºecu-lui, din cauza

iubitorilor de animale,care au pretenþiiabsurde. „Am fãcut oacþiune de acest genacum câþiva ani, dara cãzut tot datoritãunor aºa-ziºi iubitoride animale, fiindca auvenit cu niºte ideiieºite din comun. Nubeneficiazã oameniide agent termic întoate locuinþele dinLupeni ºi aceºtiacereau ca acest cen-tru pentru câini sãaibã încãlzire, pistã dealergat, de parcã îiþinem la fittness, ca

sã se poatã lupta maibine cu oamenii”, aconchis primarul dinLupeni.

Zeci de câini suntzãriþi la tot pasul,inculsiv în zoneleaglomerate ºi ani-amele au pusstãpânire peste oraº,fãrã ca cineva sãpoatã sã ia vreomãsurã. În con-secinþã, toatã lumeaaºteaptã sã vinã cineva de la ConsiliulJudeþean ºi sã se termine odatã cuaceastã situaþie fãrãieºire.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Lucrãri urgente pentru ”consolidarea” istoriei

Concedii de vis în Maldive ºi Mauriþius din colectarea coacãzelor, afinelor ºi hribilor

Câinii au asaltat Lupeniul

M odernizareasistemului

informaþional, primapreocupare a unuideputat hunedorean.Deputatul hunedo-rean, Carmen Hãrãu,doreºte implemen-tarea unui sisteminformaþional în insti-tuþiile din România.

”Modernizarea sistemu-lui informaþional în cadrulautoritãþii publice localeeste una dintreprovocãrile majore aleactualului Guvern.Implementarea acestui sistem înseamnã aliniereaadministraþiei publicelocale din România la

standardele europene ºitotodatã o mãsurã pentru eficientizarea servicilorpublice locale oferitecetãþenilor. Având învedere importanþa acestuiprogram pentru comu-nitãþile locale, vã rog,domnule ministru, sã-miprecizaþi care este stadiul

implementãrii proiectuluiServicii de e-administraþieîn sprijinul cetãþenilor ºimediului de afaceri derulatde primãria municipiuluiHunedoara ºi depus laministerul pe care îl conduceþi, care suntetapele ºi termenul pentrufinalizarea proiectului,

valoarea totalã ºicota de cofinaþatea unitãþii adminis-trativ teritoriale,dacã este cazul”, se aratã în interpelarea depusãde deputat cãtreministrul pentruSocietateaInformaþionalã,Dan Nica.

Administraþiilelocale ºi majoritateainstituþiile încã nuau adoptat un sis-tem modern, careare menirea de a leuºura munca ºi dea stoca datele. Însãacolo unde acestlucru s-a implemen-tat, mulþi dintreangajaþi nu ºtiu sãfoloseascã tastatu-ra, ca sã nu maizicem de stocareaunor informaþii.

Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 februarie 201310 Diverse

Colectivul CAR Unirea

Petroºani IFNeste alãturi de familiaprof. Ana Gheorghe în

marea durere pricinuitã de trecerea

în nefiinþã a fiului ANA

DORU CLAUDIUS

Sincere condoleanþe!

S.C. Apa Serv ValeaJiului S.A. Petroºani

anunþã restricþii înfurnizarea apei potabile,

pentru vineri 15 februarie 2013,

în oraºele:

- Petroºani, între orele8,00 - 13,00. Zona afec-

tatã str. Avram Iancu, bl. 3,7, 9, 11, 13. Motivulrestricþiei - înlocuire

apometre la scãrile de bloc. - Lupeni, între orele 9,00

- 13,00. Zona afectatãCartier Braia. Motivulrestricþiei - remontare

apometre la scãri de bloc.

Multumim pentru înþelegere

RRRR eeee ssss tttt rrrr iiii cccc þþþþ iiii iiii aaaa pppp ãããã

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu - Orãºtie DN7 Orãºtie

- Spini DN 7 Spini - Simeria Veche - SimeriaDN 7 Deva - Minitia DN 7 Mintia -

Sãcãmaº DN 68 A Sãcãmaº Dobra DN7Ilia - Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand;

Sântuhalm; DN 76 ªoimuº - BejanLupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee 11115555....00002222....2222000011113333Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00

Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00Preºedinte CJ

Vineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean Hunedoara Program birou Petroºani

H O R O S C O P

Astãzi aveþi noroc la examene.Puteþi sã luaþi decizii importante,cu bãtaie lungã în viitor.Dimineaþa aflaþi cã veþi plecaîntr-o delegaþie. Aveþi rãbdare ºipãstraþi-vã optimismul!Schimbãrile care vor urma vãsunt favorabile.

Sunteþi optimist, ceea ce vã ajutãsã depãºiþi mai uºor grijile de zicu zi. Dupã-amiazã faceþi planuri de cãlãtorie împreunã cuîntreaga familie. Nu vã bazaþidecât pe banii pe care-i aveþi încasã! Este posibil sã fiþi invitat la o nuntã.

Schimbãrile de la serviciu vãoferã ocazia sã vã asumaþi noiresponsabilitãþi. ªefii ºi colegii vãapreciazã iniþiativele. Spresearã, s-ar putea sã primiþi veºtibune de la o rudã îndepãrtatã,despre care nu mai ºtiaþi nimicde mult timp.

Zi bunã, în care totul va mergedin plin. Sunt favorizate activi-tãþile noi ºi relaþiile cu parteneriide afaceri. Puteþi investi, pentrucã este o perioadã în care puteþirezolva orice problemã financia-rã. Spre searã, primiþi musafiridin altã localitate.

Vã puteþi ocupa de afaceri ºiaveþi ocazia sã finalizaþi lucrãriîncepute mai demult. Sunteþibine dispus ºi aveþi capacitatea sãluaþi decizii corecte cu privire laproblemele financiare. Este o zifavorabilã comunicãrii cupartenerul de viaþã ºi cu prietenii.

Zi favorabilã studiului, cãlãtoriilorîn interes personal ºi comu-nicãrii. Optimismul ºi ambiþia vãajutã sã treceþi mai uºor peste odeziluzie sentimentalã. Sunteþiactiv în societate ºi simþiþi cã prietenii vã sunt aproape. Nu neglijaþi odihna.

Aveþi noroc ºi reuºiþi sã treceþipeste orice obstacol. Puteþi sã ter-minaþi cu bine aproape orice vãpropuneþi. Este o zi bunã pentrustudii aprofundate, examene,lucrãri ºi proiecte. Relaþiile senti-mentale sunt foarte bune, daracordaþi mai multã atenþie.

Vã puteþi îmbunãtãþi considerabilsituaþia financiarã. Aveþi ocazia sãobþineþi cu uºurinþã mici câºtiguri,atât de la serviciu, cât ºi de peurma unei afaceri. Sunt ºanse sãfaceþi o investiþie pe termen lungºi planuri legate de pregãtireaprofesionalã a cuiva din familie.

Dimineaþa vã preocupã anumiteprobleme juridice legate de afaceri.Sunteþi nevoit sã alergaþi puþin, darrezultatele sunt pe mãsurã. Dacã trebuie sã faceþi cheltuielimari, nu vã faceþi griji! Vã veþirecupera banii în scurt timp ºi,oricum, vã ajutã o rudã.

Dacã vã aflaþi în faþa unei dilemecu privire la o micã afacere, nuezitaþi. Aveþi ocazia sã câºtigaþi osumã importantã. Nu neglijaþiproblemele de serviciu, pentru cã riscaþi o penalizare! Esterecomandabil sã fiþi cumpãtat la masã.

Dimineaþa vi se oferã ocazia sãdemaraþi o afacere. Nu vãgrãbiþi, ca sã nu luaþi o hotãrâregreºitã. Pe plan sentimental,relaþiile cu persoana iubitã suntfoarte bune. Aveþi ocazia sãpetreceþi împreunã o searãromanticã.

Dimineaþa intervin evenimenteneprevãzute ºi nu vã puteþirespecta programul. Nu vã îngrijoraþi, pentru cã schimbãrilesunt favorabile! Faceþicunoºtinþã cu o persoanã mai învârstã, care vã ajutã sã demaraþio activitate extraprofesionalã.

Informatizare pentru administraþie

PetroºaniCasa de Culturã“Ion Dulãmiþã”Luni, 25 martie

19:00

S-au cãsãtoritdupã gratii,

la Bârcea Mare

N imic nu l-a împiedicat pe unhunedorean sã-ºi uneascã

destinele cu iubirea vieþii lui,chiar dacã se aflã dupã gratii.

Bãrbatul, în vârstã de 34 de ani,este încarcerat la Penitenciarul BârceaMare, unde executã o pedeapsã pentru

furt calificat. Mai are aproximativ unan de detenþie ºi asta pânã când vaputea fi propus pentru eliberarecondiþionatã, dar a vrut sã–ºi aratedragostea pe care i-o poartãiubitei lui, cu an mai maredecât el, ºi ºi-au unit des-tinele în penitenciar.

„La cununie au parti-cipat trei persoane private de libertate, prieteni ai mirelui, ºi trei martori din afaraînchisorii”, a precizat FlorinBerar, purtãtorul de cuvânt al

Penitenciarului Bârcea Mare. Dupã eveniment, proaspeþii

însurãþei s-au „cinstit” cu prãjituri ºisuc aduse de familia miresei.

Cuplul va putea petrece 48de ore în intimitate,

într-o încãpere a penitenciarului.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN


L a Petroºani curgamenzile non

stop. ªoferiiparcheazã pe undevor sau pe unde auloc, cum spun ei, iarpoliþiºtii locali stauvânãtoare.

Poliþiºtii locali de laPetroºani dau amenzi cunemiluita celor careparcheazã neregulamen-tar în Centrul Civic, darparcã tot degeaba.

Nu trece zi de laDumnezeu ca ºoferii sãnu parcheze în alveolaconstruitã la intersecþia cudrumul spre Malea, deºieste clar cã acest lucrueste interzis. Doar anulacesta, în mai puþin de olunã de zile, în acest senss-au dat 50 de amenzi,

iar primãria spune cã nuare altã cale de a com-bate fenomenul decât sãîncerce în continuare sã-iconºtientizeze pe con-ducãtorii auto.

“Ce putem sã facemdecât sã continuãmdemersurile pe care le-amfãcut ºi sã sperãm cã laun moment dat ele voravea ºi efectul scontat.

Ce mai putem sã facemîn plus? Asta este,aplicãm sancþiuni, avempatrule destul de dese alePoliþiei Locale caresupravegheazã zona ºi o

sã încercãm sã mãrimcuantumul amenzilor cãpoate nu sunt destul deusturãtoare ºi nu-imotiveazã pe ºoferi”, adeclarat Dorina Niþã,viceprimarul MunicipiuluiPetroºani.

Acum,deºi a trecut mai puþin dedouã sãptãmâni de la ulti-ma cuantificare a amen-zilor date doar în zonacentrului civic, numãrulsancþiunilor s-a dublat

deja. “S-a dublat pentrucã noi am înteþit efor-turile de supraveghere arespectivei zone. Eu spercã cei care iau acumamenzi sunt la primaabatere, pentru cã odatãomul sancþionat, poate vaºti ºi va transmite ideea ºicelorlalþi din jur”, a maispus Dorina Niþã.

Alveola din centrulcivic, deºi la o primãvedere aratã ca un sensgiratoriu, funcþioneazãdupã alt principiu.Respectiv, aici nu poþiîntoarce ºi nici parca.Dar, ºi ºoferii care audrum în zonã, nu depuþine ori s-au plâns defaptul cã se vãd nevoiþisã-ºi lase maºinile peunde apucã, tocmai pen-tru cã acolo nu s-au ame-najat suficiente locuri deparcare.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Gripa loveºte în hunedoreni

În tot acest timp, în judeþ, nu existã vaccin antigripal

4 cazuri de gripã în judeþulHunedoara. Mai mulþi hunedo-

reni care au fost suspectaþi de gripãau primit rezultatele analizelor.

Medicii de la Institutul Cantacuzino dinBucureºti au trimisDirecþiei de SãnãtatePublicã Hunedoara rezultatele, acestea fiindpozitive în cazul a patrudintre pacienþi. Pacienþiisunt monitorizaþi în permanenþã de mediciindiferent de stadiul în carese aflã boala.

J udeþ fãrã vaccin

Cele 15 persoane încazul cãrora au fost trimiseprobe la InstitutulCantacuzino fac parte din grupa de risc ºinu au fost vaccinate antigripal. Trei dintrepacienþi au fost diagnosticaþi cu virusulgripal tip B, iar un altul cu virus gripal tipA, subtip H1. În prezent, în judeþulHunedoara nu mai existã pe stoc doze devaccin antigripal. (Monika BACIU)Monika BACIU)

N u sunt tocmai încolaps financiar,

dar nici nu ºtiu dacã sevor descurca din primã-varã. Vorbim despreresponsabilii care con-duc spitalul din Lupeni,pentru cã încã nu augãsit soluþia optimã dereducere a cheltuielilor.Actualul manager neexplicã situaþia.

„Ni s-a pus în vedere cãbugetul care va fi în lunamartie, de la CAS va fi camcel de anul trecut, dacã numai mic. Nu e bine pentrucã în timpul acesta a crescutpreþul la medicamente, la ali-mente, de asemena,Guvernul a mãrit cu 15%salariile. Sã vedem ceeconomii vom putea sã

facem”, a spus dr. DoruNeamþu, manager la Spitaluldin Lupeni.

Cã nu e bine ºi cã vor fipoate probleme spune ºi pri-marul Cornel Resmeriþã.

„Este o situaþie destul de

gravã cã niciun spital nu maiare fondurile necesare pen-tru acoprirea cheltuielilorcare sunt ºi, dupã cumvedeþi, responsabilii de laminister au declarat cãspi-talele nu au voie sã facã ari-

erate. În condiþiile acestea,trebuie sã fim foarte atenþi”,afirmã ºi CornelResmeriþã,primarul dinLupeni.

Toate spitalele din ValeaJiului au fost nevoite sã iamãsuri aºa încât sã poatãface faþã lunilor careurmeazã.Deocamdatã,însã,niciunmanager nu a declarat careva fi strategia.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Se cautã soluþii ºi la Lupeni

Curg amenzile de circulaþie la Petroºani

Marius MITRACHE

Aflatã anul aces-ta la ediþia cunumãrul XXXII,prima ediþie fiind înanul 1981,tradiþionalã com-petiþie “CupaTelescaun” se vadesfãºura sâmbãtã,15 februarie, pepârtia “SubTelescaun”, careare o lungime de400 de metri ºi ungrad de dificultatemediu.

Competiþia sedesfãºoarã cu aju-

torul primãriei ºi aechipei salvamontºi are ca scop pro-movarea sporturilorde iarnã, concursulfiind programat sãse desfãºoare pecategorii de vârstede la cei mai mici ºi

pânã la veteraniischiului.

“Startul se va dala ora 11.00, iar încadrul competiþieivor fi ºapte cate-gorii de vârste pen-tru concurenþi.Începând cu ora

17.00 pe pârtie sedã startulCarnavaluluiZãpezii, unde vor fijocuri, concursuri ºimultã voie bunã.Salvamontiºtii vorcoborî cu torþeaprinse pe pârtie ºivor aprinde unimpresionant focde tabãrã”, spuneDumitru Bârlida,ºef salvamontParâng.

Bunã desfãºurarea competiþiei va fiasiguratã de salva-montiºti, iarturiºtii care vorurca în acestweekend înParâng vor fi

întâmp-inaþi pepãrþii cu vin ºi þuicafiartã. Câºtigãtorii vor firecompensaþi cumedalii, cupe ºidiplome. Premiul

celmare

constaîntr-untelevizorplasmã,oferit de

cabanãLa Mario.

În Parâng stratulde zãpadã depãºeºte60 de centimetri, iartoate pârtiile suntbãtãtorite.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 februarie 201312 Turism

Monika BACIU

”Este un eveniment

deosebit pentru noi. DejaBaloo face 13 ani decând este în Straja ºi 13

ani de fapt de când enãscut. El a fost atuncibebeluº pentru cã avea

douã luni de când l-amadus în sraja. Sperãm cãs-a simþit bine alãturi denoi aici în Straja.

Noi sigur am avut decâºtigat datoritã lui înStraja, în primul rândpentru cã foarte mulþi ande an vin sã-l vadã peBaloo ºi asta este unlucru bun ºi de ce numeritã sã-i þinem ziua aiciîn Straja. Sâmbãtã îi vomþine ziua ºi îi vom face ºio cupã, Cupa Baloo,care va fi la prima ediþieºi sperãm cã toatã lumava pleca mulþumitã dinStraja ºi de ce nu ºi el sãse bucure de surpiza pecare o pregãtim”, a

declarat Emil Pãrãu,organizatorul CupeiBaloo.

Evenimentul este dedi-cat în primul rând copi-ilor, însã cei care vor sãprofite de zãpadã o potface ºi ei.

”Copiii sunt în primulrând atraºi de Baloo ºiam zis sã facem o cupãîn primul rând pentrucopii.

Va fi pentru copiii depânã la 14 ani ºi apoi nevom duce ºi îl vom sãrbã-tori pe Baloo aºa cum secuvine, aºa cum meritã”,a mai spus Pãrãu.

Acum 13 ani, Baloo afost gãsit rãnit pe munte

ºi dus la spital pentru ase face bine.Salvamontiºtilor dinStraja li s-a fãcut milã deel ºi l-au adoptat, iar deatunci nu s-au maidespãrþit.

Turiºtii care merg înstaþiune s-au împrietenitrepede cu ursul ºi îlviziteazã de fiecare datãcând au ocazia.

Nu toatã lumea esteîncântatã însã de soartalui Baloo, care este con-siderat ca fiind unul din-tre cei mai mari urºi cres-cuþi în captivitate înEuropa în momentul defaþã.

Baloo, 13 ani de viaþã

Cupa Baloo, eveniment încinstea mascotei

13ani de existenþã. Mascota staþiunii Straja împlineºtesãmbãtã frumoasa vârstã de 13 ani. Ursul, pentru cã

mascota staþiunii este un urs, este sãrbãtorit de cei din Strajaca un copil. Cel care la- adus pe Baloo în Straja este EmilPãrãu. ªi pentru a marca ziua lui Baloo aºa cum se cuvine,Pãrãu organizeazã încã un eveniment sportiv în staþiune,eveniment sportiv aflat la prima ediþie.

Cupa Telescaun ºi Carnavalul Zãpezii, în Parâng

U na dintre cele mai vechi întreceri de schi ceau loc în staþiunea montanã Parâng, “Cupa

Telescaun”, va avea loc la sfârºitul acestei sãp-tãmâni. Pe lângã aceastã întrecere sportivã,turiºtii care vor urca în acest sfârºit de sãp-tãmânã în Parâng vor putea lua parte ºi laCarnavalul Zãpezii, unde vor fi multe jocuri, concursuri, ºi tot felul de surprize.

Diana MITRACHE

E Sfântul Valentin,dar puþini sunt cei careies cu tarabele sã vândãproduse „de sezon”.

Se pare cã ºi în acestdomeniu se face simþitãcriza, ori poate cã aucrescut pretenþiile îndrã-gostiþilor care nu mai

cumpãrã obiectele sim-bolice de la colþ destradã. Aºa se face cãdoar o singurã tarabãera întinsã în Ziua Îndrã-gostiþilor, iar cumpãrã-torii foarte puþini. Astachiar dacã au fost câþivacomercianþi care ºi-au

anunþat intenþia. „Pentru sãrbãtoarea

de Sfântul Valentin aucerut sã îºi vândã pro-dusele pe stradã unnumãr de cinci comer-cianþi.

Aceºtia vor fiamplasaþi în zona ºcoliisportive, dar ºi încartierul Aeroport”, a

precizat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvânt alPrimãriei Petroºani.

Comercianþi vor fi ºide mãrþiºor, ori de 8Martie, dar deocamdatãnu au fost depuse cereripentru aceste eveni-mente.

Iubirea nu se mai vindela tarabã

S ituaþie fãrã precedent la Petroºani.Pentru prima datã dupã ce s-a

împãmântenit la noi Sfântul Valentin,pe strãzi, în zona destinatã comer-cianþilor ambulanþi de kitsch-uri este osingurã tarabã. ªi aia foarte puþindotatã ºi vizitatã de cumpãrãrtori.

cvj, nr. 307, vineri 15 februarie 2013

Documents