Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1096

Joi, 6 Mai 2016

C omplexul Energetic Hunedoara a intrat în insolvenþã, ilegal, iaracum societatea a ieºit din insolvenþã, dar nu datoritã mãsurilor de

reducere a cheltuielilor, ci printr-o decizie a magistraþilor. Curtea de ApelAlba Iulia a admis douã apeluri. Cel al Gerom Internaþional ºi cel alSindicatului Noroc Bun. Astfel, Complexul Energetic Hunedoara a ieºit din insolvenþã, urmând ca dosarul sã fie trimis spre rejudecare, iar administratorii au plecat din Petroºani din 3 mai. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 4-54-5

Cine mai conduceCEH ºi spre ce?

”Au încãlcat legea.ªoferii au ajuns înTransalpina forþândbarajul de parapet sã îispunem aºa, cu auto-turisme de teren 4X4,au mers pe câmp, eiarbã ºi au ajuns pânãundeva la km 34 deunde nu s-a mai pututînainta, din cauzacãderilor mari de

zãpadã”, a spus IonTudor, ºef CNADNRGorj

Mai mult tempera-turile scãzute care s-auînregistrat în ultimelezile au adus o datã cuele ninsori peTransalpina, care s-audepus pe carosabil consistent.

”Noi am fost luni pe

Transalpina, am fãcut overificare. Din pãcateazi-noapte a nins foartemult acolo. Sperãmtotuºi ca prognoza carese anunþã sã fie favora-bilã nouã pentru ca sãputem începe activi-tãþile de curãþire a drumului” a mai adãugat Ion Tudor, ºef CNADNR Gorj

Chiar dacã inspec-torii CNADNR aumonitorizat tot timpulartera rutierã ei nu auputut-o deschide oficialºi asta din cauza vremiinefavorabile. Cu toateaceastea undeva lamijlocul lunii mai esteprogramatã o nouãrundã de verificãri înTransalpina care vor

hotãrî când drumul vafi declarat deschis.

”Cu puþin noroc ºidacã vremea ne vaajuta, existã toateºansele ca în 10 zile sãfie curãþatã arterarutierã de zãpadã ºi destâncile care au maicãzut. Aºa cã, trebuie

sã mai avem puþinãrãbdare pentru a nebucura de frumuseþilecelui mai frumos drumdin România ºiEuropa, Transalpina”,a mai spus Ion Tudor,ªef CNADNR Gorj

AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU

Cu buletineleexpirate nuvotaþiM ai este fix o lunã

pânã ce vompune ºtampila pebuletinele de vot, dartrebuie sã þinem cont devalabilitatea actelor deidentitate. Poliþiºtii neatrag atenþia cã suntfoarte mulþi oameni cucãrþile de identitateexpirate ºi îi aºteaptã laghiºeele locale de evidenþã a populaþiei.

Numai la Petroºani,numãrul celor care au acteexpirate depãºeºete 1.500,iar cei mai mulþi sunt înaceastã situaþie din luna ianuarie. Angajaþii de laEvidenþa Populaþiei, atragatenþia cã cei în cauzã nu vorputea sã voteze în acestecondiþii.

„În luna ianuarie 2016erau un numãr de 1.491 alcãror acte de identitate erauexpirate. Peste câteva zile,vom cunoaºte ºi cifra la zi”, adeclarat Anca Iliescu, ºefaServiciului de EvidenþaPopulaþiei din Petroºani.

Cei care au actele expi-rate, trebuie sã se prezinte la

ghiºeele din localitãþile dedomiciliu, cât mai urgent,dupã ce aflã ce acte le suntnecesare. „Trebuie sã seinformeze, în primul rând, cuprivire la actele necesare învederea depunerii cereriipentru eliberarea unui nouact. Le avem afiºate ºi laavizierul din holul instituþiei.Lucrãtorul din ghiºeu esteacolo sã-i informeze ºi profitde aceastã ocazie pentru a-iinvita pe cetãþenii municipiu-lui Petroºani a cãror act expirat, pierdut, furat, sã seprezinte la ghiºeul unic al ser-viciului, în vederea depuneriicererii în vederea eliberãriiunui nou act de identitate”,a mai precizat Anca Iliescu.

Situaþia este valabilã întoate oraºele, unde în medie,peste 1.000 de oameni auactele expirate, sau trebuie sãºi le reînnoiascã. Ei vor trebuisã se prezinte la ghiºeele deevidenþã a populaþiei cuactele vechi, cu contractul delocuinþã, actul de naºtere,cel de cãsãtorie, dupã caz ºisã achite o taxã la biroul deimpozite ºi taxe locale.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Transalpina se deschide abia la sfârºitul luniiP ostãrile pe reþelele de socializare din Transalpina sunt dovada vie cã turiºtii ºi nu

numai sunt nerãbdãtori ca cea mai frumoasã arterã rutierã din Romania sã sedeschidã oficial. Chiar dacã peisajele surprinse în imagini ºi chiar filmuleþele cu maºini circulând pe partea carosabilã sunt splendide, reprezentanþi CNADNR spun cã ºoferii careau ajuns în aceste zile pe Transalpina au încãlcat legea, ºi efectiv ºi-au pus viaþa în pericol.

V alea Jiuluieste cu

adevãrat ce-amai atractivãzonã unde „fer-mele” de eolienesau microhidro-centralele pro-duc energie ieftinã cu profi-turi uriaºe.

Investitorii strãini au „mirosit”profitul oferit de zona montanãa Vãii Jiului ºi chiar dacã, pânãsã-ºi vadã investiþiile producândenergie verde, trebuie sã aºtepteani buni, nici unul nu s-a lãsatdescurajat. Doar la achiziþionatterenuri a fost înghesuialã pentru cã investiþiile n-au fostîncepute.

În afarã de douã proiecte dinestul Vãii Jiului, restul firmelorsunt în aºteptare. Cel mai marepas în domeniu a fost fãcut deani buni de operatorul de apãpotabilã, Apa Serv Valea Jiului,

care deþine deja mai multemicrohidrocentrale prin care-ºiasigurã energia necesarã consumului propriu ºi vinde surplusul pe bursa de energie.

Oricum, tot ce înseamnã golalpin, culme sau teren pretabilpentru instalarea de eoliene, în judeþul nostru, este deja concesionat sau luat în vizorpentru dezvoltarea unor asemenea investiþii.

M. M. GÂNJUGÂNJU

D octorul primarcare a lovit un

pieton cu maºina ºi l-aomorât iar apoi a fugitde la locul accidentului,a primit o pedeapsã de1,4 ani de închisoare cususpendare. Sentinþainstanþei de fondnemulþumeºte rudelevictimei dar ºi mediculgãsit vinovat.

Accidentul a avut loc lafinele anului trecut, iar

dosarul a ajuns pe rolulJudecãtoriei Novaci care adecis cã medicul CostinDobrescu, din Uricani, seface vinovat de ucidere din culpã.

Magistraþii l-au con-damnat la o pedeapsã de1,4 ani de închisoare cususpendare, dar ºi la efec-tuarea de 70 de zile demuncã în folosul comu-nitãþii, activitate ce arurma sã fie fãcutã laPrimãria Uricani sauVulcan. Acesta a mai fost

obligat la plata sumei de1200 lei cu titlu de cheltu-ieli judiciare avansate destat. Totodatã, medicului i-a fost prelungit ºi dreptulde a conduce pe drumurilepublice pânã la mijloculacestei luni. Atât Dobrescucât ºi urmaºii victimei aufãcut apel la sentinþaprimei instanþ. Poliþiºtii dinGorj au stabilit cã medicul

din Uricani, a accidentatmortal un pieton care îºifãcea nevoile, pe margineaunui drum naþional dinBengeºti Ciocadia. Dupãce a scãpat maºina de subcontrol ºi a lovit pietonul,acesta a pãrãsit loculevenimentului, fiind gãsitde poliþiºti pe razacomunei Scoarþa. Când afost oprit de poliþiºtimedicul le-a spus cã nu alovit pe nimeni ºi cãmaºina ºi-a accidentat-oîntr-un ºanþ.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi 5 Mai 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIENAS, GÂT, URECHI

Consultaþii ORL Audiometrie tonalã &vocalã Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI - Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806;0254-540574

J udecãtoriaPetroºani a

decis prelungireaarestului preventivîn cazul tânãrului,din Petrila, care ºi-asechestrat, violat,ameninþat ºi bãtutiubita de 17 ani.

Individul a contestatdecizia JudecãtorieiPetroºani ºi ajungeastãzi/joi în faþa com-pletului de la TribunalulHunedoara, unde va fianalizatã solicitarea sade a fi eliberat din celula de arest. DanielDuma este acuzat delipsire de libertate înmod ilegal, lovire saualte violenþe ºi viol.Procurorii Parchetuluide pe lângã JudecãtoriaPetroºani îl vor dupãgratii pentru cã ºi-asechestrat iubita, o ado-lescentã de 17 ani, din

Rovinari, cu care avea orelaþie de aproape unan de zile, a violat-o, abãtut-o pânã i-a rupttrei coaste ºi aînfometat-o timp de maimulte zile. Individul oþinea pe tânãrã într-olocuinþã în Petrila ºi oducea într-o zonã izo-latã unde o batjocorea.Anchetatorii mai spuncã Daniel Duma (27 deani) a recurs la aseme-nea fapte din gelozie,însã, individul a conside-

rat cã nu este suficientcalvarul la care a supus-o pe adolescentã.Acesta a tãiat-o pe fatãîn zona organelor genitale, ea fiind salvatãdupã douã zile de chinde un echipaj de poliþiedin Petrila. Când aajuns în braþelepoliþiºtilor le-a cerut apãºi ceva de mâncare,înainte de merge la spital. Adolescenta afost internatã într-unspital din Rovinari ºi ºi-arevenit dupã calvarultrãit la Petrila, însã vamai avea nevoie de ajutorul medicilor pen-tru a trece ºi peste trau-ma psihicã. Apropiaþi aicelor doi spun cã indi-vidul a mai agresat-o peadolescentã ºi-i reproºaconstant cã-l înºealã.Dacã va fi gãsit vinovatde acuzaþiile ce i seaduc, Duma Ioan Danielriscã pânã la zece anide închisoare.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Petrileanul care ºi-a siluitiubita rãmâne dupã gratii

Proiectele pentru producereaenergiei ”verde” rãmân pe hârtie

Condamnare cu suspendare în cazul medicului din Uricani

P acienþii careajung la

Petroºani pot rãsufla liniºtiþi.Spitalul de Urgenþãdin Petroºani esteprintre puþineleunitãþi medicalecare nu aîncheiatvreun contract, decel puþin în ultimii 5ani de zile, cu firmaincriminatã cã ar fi diluat dezin-fectanþii din spitale.

Managerul AlinVasilescu, medicchirurg, recunoaºte cãsunt declarate infecþiileintraspitaliceºti, dar cã

dezinfectanþii au fostachiziþionaþi în bazaunei licitaþii, dupã oferta de preþ - calitateºi nu i-a fost impusãfirma incrimnatã.

Deºi sunt peste 300 de unitãþi

medicale care au fãcutcontracte cu firmaHexi Pharma înRomânia, Spitalul deUrgenþã de laPetroºani nu senumãrã printre ele.

Alin Vasilescususþine cã a achiziþio-nat substanþele în bazaunei licitaþii electroniceºi cã spitalul nu acumpãrat niciodatã dela firma care se parecã dilua conþinutulrecipientelor.

„Din fericire pentrunoi, SUP nu intrã înaceastã discuþie, avândîn vedere faptul cãavem licitaþia câºtigatã,pentru parte de dezinfectanþi, de cãtre

o altã firmã ºi acestlucru este valabil de celpuþin 5 sau 6 ani. Înacest scandal nu facemparte”, a menþionat dr.Alin Vasilescu, manager Spitalului deUrgenþã din Petroºani.

Medicul Vasilescususþine cã niciodatã nus-au fãcut presiuni încazul vreunei licitaþii deacest fel ºi cã unitateape care o manageriazãa reuºit sã iasã ºi deaceastã datã basmacuratã, chiar dacã suntºi aici cazuri de infecþiiintraspitaliceºti, însã,cauzele sunt multiple.

„Dupã cunoºtinþelemele nu a existat vreodatã vreo obligaþie

de a se face contractcu o firmã sau alta. Pe de altã parte,atribuirea acestor dezinfectanþi la o firmãsau alta s-a fãcut prinlicitaþie, ca atare, nuam avut probleme dinacest punct devedere”, a mai precizatdr. Alin Vasilescu.

Jurnalistul Cãtãlin

Tolontan a demonstratcã firma Hexi Pharmadilua nepermis de multsubstanþele dezinfec-tante pe care le vindeaunor spitale, însã,acest lucru se pare cãnu este valabil la ceamai mare unitate medicalã a Vãii Jiului.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi 5 Mai 2016 Actualitate 3

Primarii în funcþie dinValea Jiului, dar în acelaºitimp ºi candidaþii pentru unnou mandat în fruntealocalitãþilor se abþin de la acomenta decizia CurþiiConstituþionale a României.

“Ca pãrere peersonalãeste aproape inutil sã maicomentãm noi. Dacã astaeste hotãrârea CurþiiConstituþionale noi nuavem decât în calitatea pecare o avem sã respectãmhotãrârile CurþiiConstituþionale. Eu am participat la alegeri ºi cânda fost un tur ºi când au fostdouã tururi, în 1996 amfost ales în al treilea tur descrutin cã atunci era cu50%+1, s-a organizat aldoilea tur, am rãmas cuprimii doi ºi apoi amcâºtigat în turul 3. este ohotãrâre, o respectãm, nevedem de treabã, intrãmpeste douã zile în cam-panie. Mi-aº dori sã fie ocampanie curatã, civilizatã,pe proiecte”, a declarat IliePãducel, primarul în funcþieal oraºului Petrila, dar ºicandidatul PNL pentru un

nou mandat. De cealaltã parte,

Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani este de pãrere cã hotãtârile trebuie respectate.

“E un lucru normal, nuam niciun comentariu. Amprins ºi cu douã tururi ºimereu am ieºit din primultur cã am luat peste 50%”,a spus Tiberiu Iacob Ridzi,primarul în exerciþiu almunicipiului Petroºani ºicandidatul PNL pentru unnou mandat.

Gheorghe Ile spune cãdecizia CCR este una cât sepoate de economicã, avândîn vedere cã organizareaalegerilor locale în douãtururi de scrutin ar fi însem-nat cheltuieli suplimentare.

“Din punctul meu devedere este o decizie maimult economicã pentru cãîn douã tururi de scrutin secheltuiau enorm de mulþibani în toatã România, iardin punct de vedere politiccine doreºte sã aleagã opersoanã o va alege ºi înprimul tur ºi în al doilea.

Nu cred cã îºi modificã atâtde mult pãrerea. Cine nu epreferatul alegãtorului numerge la alegeri. Eu nu amce sã zic. Ne uitãm cã în2012 din primul tur amluat peste 60% aºa cã, deatunci am fãcut mai multeîn Vulcan ºi cetãþenii suntconvinºi de ceea ce amfãcut aici în Vulcan, iarºtampila e în mâna lor ºi eidecid cine va conduceprimãria în urmãtorii 4ani”, a declarat GheorgheIle, primarul municipiuluiVulcan ºi candidatul PSD laun nou mandat.

Deputatul CristianResmeriþã a intrat în cursa electoralã pentru unmandat de primar. DeciziaCCR nu este una care sã îl afecteze.

“Nu comentez, pentrumine cã era un tur, douã

sau 100 este acelaºi lucru.Cel care este cel mai binepregãtit ºi cel care are populaþia alãturi de elcâºtigã”, a subliniat deputatulPSD Cristian Resmeriþã ºicandidatul pentru funcþia deprimar al municipiuluiLupeni.

L egea trebuieschimbatã

Existã însã ºi voci caresusþin cã legea electoralã artrebui schimbatã, astfelîncât sã existe un plus dedemocraþie ºi legitimitateacordatã primarilor.

“E corectã decizia pentrucã ºi Curtea recunoaºte cãParlamentul este cel caretrebuie sã legifereze, iarCurtea a avut o decizieînþeleaptã neintrând în joculpolitic ºi neschimbând înprag de alegeri. A fost odecizie înþeleaptã. Cred cãpe viitor, pentru un plus de democraþie ºi de legitimitate pentru primari,de la urmãtoarele alegerilegea ar trebui schimbatã”,a declarat senatorul UNPRHaralambie Vochiþoiu ºicandidatul Alianþei pentruHunedoara pentru ConsiliulJudeþean.

De aceeaºi pãrere este ºipreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, AdrianDavid care precizeazã cãlegea electoralã ar trebui sãaibã o constanþã.

“Existã douã variante de

discuþii. Pe de o parte enecesar un cadru stabil alorganizãrii alegerilor, sã dis-cutãm de o modalitate delucru legalã de organizare aalegerilor ºi de o constantãîn sensul acesta. Trebuie sãºtie ºi copiii ºi nepoþii noºtricã lucrurile se desfãºoarãîntr-un anumit mod inalte-rabil, iar pe de altã parte enecesar ca pentru urmã-toarele alegeri sã avemasigurat acest cadru ºi sãconþinã obligativitatea adouã tururi de scrutin. Dinpunctul meu de vederedecizia de astãzi e bine-venitã în sensul cã ar fi fostpericulos sã schimbãm regulile jocului atât deaproape de alegerile diniunie, dar ar fi fost un exer-ciþiu democratic de apreciatdacã s-ar fi înfãptuit. Eraprea din scurt, ar fi pututavea consecinþe pe care nule putem aprecia acum, dare nevoie ºi de modificareaacesta cu aplicabilitate din2020”, a declarat AdrianDavid, preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara ºi candidatulPNL pentru un nou mandatîn fruntea instituþieijudeþene.

Astfel, în urma decizieiCurþii Constituþionale aRomâniei, alegerile localedin acest an se vordesfãºura într-un singur turde scrutin. Astfel, candida-tul care obþine cele maimulte voturi devine primarsau preºedinte al ConsiliuluiJudeþean.

Monika BACIUMonika BACIU

Curtea Constituþionalã a decis

Alegem primarii dintr-un singur tur de scrutinC urtea Constituþionalã a României a fãcut

luminã în cazul alegerilor locale. Astfel solicitarea privind organizarea alegerilor în douãtururi de scrutin a fost "respinsã ca neînte-meiatã", arãtând cã este rolul Parlamentului sãstabileascã legea electoralã ºi modalitãþile deorganizare a alegerilor ºi nu s-a gãsit niciunmotiv pentru care acest lucru sã se schimbe.

SUP nu a cumpãrat dezinfectanþi diluaþi

CEH a intrat în insolvenþã ILEGAL

Adrian Jurca, unul dintre cei care a contestatinsolvenþa spune acum cãsunt câteva soluþii, iarCEH are ºanse sã rãmânãmãcar cu douã unitãþi viabile, dar se teme de ceva face nouã conducere,care este defapt ceaveche.

Administratorii judiciarºi cel special au plecat dela CEH. Acum, la cârmasocietãþii sunt tot cei careerau în decembrie anul trecut. Decizia de a pãrãsisediul colosului hunedore-an a survenit imediat dupãce instanþa a dat câºtig de cauzã celor care aucontestat insolvenþa, iaracum situaþia se reîntoarcede unde a pornit.

„Noi am fãcut apelul

bazat doar pe faptul cã ominã nu poate sã intre înfaliment. Ea trebuie închisãconform unor legi specialeorganice, numite LegeaMinelor. Dosarul se reîntoarce la TribunalulHunedoara, cu siguranþãTribunalul Hunedoara vaimpune CEH-ului sãrespecte legea minelor,dacã sunt nerentabile ºilucrurile vor merge peacest fãgaº. Administratoriijudiciari m-au sunat ieri(marþi 3 mai 2016), ºi ºi-au luat rãmas bun de lanoi. Cam tot ce au fãcut eipânã acum devine nul,inclusiv concedierea oame-nilor. Administratorul judi-ciar este posibil ca el sã sereîntoarcã, dar în condiþiileîn care va fi numit în continuare, printr-un ordinde ministru”, a explicatAdrian Jurca, lider al sindi-

catului Noroc Bun, sindicatcare a contestat în instanþãdecizia de insolvenþã.Liderul Adrian Jurcaspune acum cã va trimitenotificãri premieruluiDacian Cioloº ºi ministru-lui energiei ºi cã va cere sãse implice cât mai urgentîn aceastã problemã. „Laora actualã, preºedinteleC.A. este Aurel Ghimpãu.Ministerul va trebui foarterepede sã vadã dacã semerge cu C.A. vechi, saudacã se revine asupra lui.Este posibil sã se decidã oaltã conducere la CEH.Sunt foarte multe deciziice trebuiesc luate rapid.De data asta, o instanþã ºi-a dat seama cã oameniinu pot fi aruncaþi în stradã,doar cã cineva a introdus ocerere de insolvenþã”, amai adãugat Jurca.

Complexul EnergeticHunedoara este acum într-o etapã cu totul nouãºi totuºi veche, iar sindi-caliºtii spun cã se tem deconsecinþe negative. „Este posibil sã ne trezimcu decizii aberante, cã,probabil, ºefii din CEH sevor gândi sã revinã lavechile salarii mari ºi latoate beneficiile mari. Omãsurã care se poate luaurgent este ca cei de laCEH sã meargã la judecã-tor sã cearã un mandat deconcordat preventiv. Adicã

li se vor debloca absoluttoate conturile. Eirecunosc în faþa instanþeicã au o problemã financia-rã. Judecãtorul le aprobãîn 48 de ore ºi ei pot sã îºidesfãºoare activitatea fãrã

a avea penalitãþi”, a conchis Adrian Jurca.Ministerul Energiei va finotificat de cei care auobþinut aceastã decizie de anulare a stãrii de insolvenþã ºi, spune Adrian Jurca, premierulCioloº va afla ºi el care arfi paºii spre o altã abor-dare a activitãþii econo-mice de la ComplexulEnergetic Hunedoara.

Insolventa CEHforþatã de creditorii

societãþii?Potrivit hotãrârii 36 din

28 decembrie 2015, dincei 18 creditori care ausolicitat insolventaComplexului EnergeticHunedoara, 12 ºi-au retrassolicitãrile ºi au mai rãmasºase creditori cu care nu s-aputut ajunge la un acord.

În cadrul ºedinþei s-apus în dezbatere analizaindicatorilor economico-financiari ai societãþii,societatea aflându-se înstare de insolventã,respectiv în imposibilitatede satisfacere a pasivuluiexigibil cu lichiditãþiledisponibile. ReprezentanþiiGerom Internaþional, ceicãrora instanþa le-a admisapelul, au depus la dosardocumente susþinute de

lege prin care au arãtat cãdeschiderea proceduriiinsolvenþei nu a respectatlegea. (vezi: http://croni-cavj.ro/wp/?p=47747)

“Cererea de deschiderea procedurii insolvenþeidebitoarei este formulatãcu rea credinþã, cu încãl-carea prevederilor OUGnr. 109/2011 privindguvernanþã corporativã aîntreprinderilor publice, aactului constitutiv al socie-tãþii Complexul EnergeticHunedoara SA, a regula-mentului de organizare ºifuncþionare a Consiliuluide Administraþie al CEHSA, a Legii nr. 31/1990 asocietãþii comerciale. Cuprilejul examinãrii cereriiformulate de societateadebitoare, judecãtorulsindic nu avea pârghiilenecesare la îndemânã pentru verificare realmentea situaþiei, acesta fiindmotivul pentru care credi-torii pot formula opoziþie.Mãsurile formulate pot sãducã la revocarea mãsuriide deschidere a proceduriiinsolvenþei debitoareiSocietatea ComplexulEnergetic Hunedoara SAastfel: HotãrâreaConsiliului deAdministraþie al CEH SAnr. 36/28.12.2015 princare s-a aprobat formula-rea unei cereri dedeschidere a procedurii deinsolvenþã este nelegalã,consiliul de administraþieformat din 4 membri nefiind legal constituit ºineîndeplinind condiþiile defuncþionare. Având învedere demisia unui mem-bru al CA la data de10.12.2015 numãruladministratorilor a scãzutsub minimul legal, iar înaceste condiþii CA nuputea aproba la data de28.12.2015 introducereaunei cereri de deschidere aprocedurii de insolvenþã.hotãrârea a fost datã cuîncãlcarea urmãtoarelor

prevederi legale:1. art. 28 (1) din

OUG 109/2011 privindguvernanþã corporativã aîntreprinderilor publice: “încazul societãþilor comer-ciale administrate potrivitsistemului unitar, Consiliulde Administraþie este for-mat din 5-9 membri” încazul CEH SA aplicabilesunt dispoziþiile OUG109/2011 cu privire lanumãrul minim de admi-nistratori, respectiv 5, dis-poziþii preluate ºi în actulconstitutiv al CEH SA lacapitolul 5, întrucât estesocietate pe acþiuni deþinutã public. Astfel art.25 din OUG 109/2011prevede urmãtoarele: “a.organizarea ºi funcþionareaîntreprinderilor publice –societãþi comerciale pre-vãzute la art. 2, pct. 2, lit.b ºi c sunt reglementate deprezenþa ordonanþã deurgenþã ºi, unde aceastanu dispune, de dispoziþiilelegii 31/1990”, iar art. 2,pct. 2, lit. b prevede: “însensul prezentei ordonanþede urgenþã termenii ºiexpresiile de mai jos auurmãtoarele semnificaþii:lit. b) companii ºi societãþinaþionale, societãþi comer-ciale la care statul sau ounitate administrativ-terito-rialã este acþionar unicmajoritar sau la caredeþine controlul.”.Conform art. 2 din Actulconstitutiv al CEH SA,statul român este acþionarunic: ”CE Hunedoara estepersoanã juridicã românãconstituitã sub forma societãþii pe acþiuni la carestatul român este acþionarunic”

2. cap. 5 din Actulconstitutiv al CEH SA,Administrarea societãþii:„CE Hunedoara esteadministratã în sistem uni-tar de un Consiliu deAdministraþie (denumit încontinuare ºi Consiliul)compus din 5 membri”

3. art. 137 (1) dinLegea nr. 31/1990:“Societatea pe acþiuni esteadministratã de unul saumai mulþi administratori,numãrul acestora fiindîntotdeauna impar.Numãrul administratorilorera de 4, ceea ce con-travine art, 137 (1) dinLegea nr. 31/1990 conform cãruia numãruladministratorilor trebuie sãfie întotdeauna impar.Raþiunea pentru care s-astabilit un numãr impareste asigurarea majoritãþiivoturilor, când în caz deparitate de voturi, votuldecisiv îl are preºedinteleConsiliului deAdministraþie. Conformart. 153^20 din Legea nr.31/1990 prevede clarfaptul cã “în caz de pari-tate de voturi ºi dacãpreºedintele nu beneficiazãde vot decisiv, propunereasupusã votului se considerãrespinsã”. În cazul în care,de exemplu, ar fi votat 2administratori pentru ºi 2împotrivã, preºedintele nuar fi avut vot decisiv

4. art 137^2(1) dinLegea nr. 31/1990 con-form cãruia, în caz devacanþã a unuia sau a maimultor posturi de adminis-trator, dacã prin actul con-stitutiv nu se dispune altfel,Consiliul de Administraþieprocedeazã la numireaunor administratori provi-zorii, pânã la întrunireaadunãrii generale ordinarea acþionarilor

5. art.137^2(2) dinlegea nr. 31/1990 “dacãvacanþa prevãzutã la alin.(1) determinã scãdereanumãrului administratorilorsub minimul legal, adminis-tratorii rãmaºi convoacã deîndatã adunarea generalãordinarã a acþionarilor,pentru a completa numãrulde membri ai Consiliului deAdministraþie”, prevederipreluate ºi în actulConstitutiv al CEH SA la

art. 18(8)6. art. 18(8) din actul

constitutiv al CEH SA,conform cãruia în situaþiaîn care se creeazã un locvacant în Consiliul deAdministraþie, administra-torii rãmaºi convoacã deîndatã Adunarea GeneralãOrdinarã a Acþionarilorcare numeºte, curespectarea corespunzã-toare a prevederilor legaleun nou membru alConsiliului de adminis-traþie”, se aratã în con-cluziile scrise depuse laCurtea de Apel Alba Iuliade reprezentanþii GeromInternaþional.

Mai mult decât atât,Complexul EnergeticHunedoara ºi-a plãtit, ladata deschiderii insol-venþei, o parte din datoriilepe care le avea faþã decreditori. În cadrul ºedinþeis-a pus în dezbatere ana-liza indicatorilor economi-co-financiari ai societãþii,societatea aflându-se înstare de insolventã,respectiv în imposibilitatede satisfacere a pasivuluiexigibil cu lichiditãþiledisponibile. Potrivithotãtârii, la data de 28decembrie 2015, CEH seconfrunta cu 18 cereri dedeschidere a proceduriiinsolventei, dar 12 dintreacestea ºi-au retras solici-tãrile. În urma negocierilorºi eºalonãrii plãþilor,douãsprezece dintre socie-tãþi ºi-au retras cererea deinsolventã rãmânând îndiscuþie 6 societãþi care nuau fost de acord cu pro-punerile de eºalonãri însumã de 1.308.830,15 leifãcute de ComplexulEnergetic Hunedoara.Suma solicitatã de cãtrecei 18 creditori a fost de10.604.004,60 lei dincare s-a plãtit suma de8.341.045,06 leirãmânând de platã sumade 2.262.959,54 lei”, semai aratã în hotãrâre.Suma rãmasã de platã arfi urmat sã fie eºalonata.“Cererea de deschidere aprocedurii formulatã deSocietatea ComplexulEnergetic Hunedoara SAeste introdusã cu rea cre-dinþã, cu scopul blocãriiacþiunilor tuturor credito-rilor prejudiciind intereseleSC GEROM InternaþionalSÃ, starea de insolvenþãinvocatã de debitoare fiinduna indusã. Precizãm cã ladata înregistrãri cererii dedeschidere a procedurii

insolvenþei, respectiv29.12.2015 ComplexulEnergetic Hunedoara aveaînregistrate cereri ale credi-torilor de deschidere aprocedurii de insolvenþã,acestea formând obiectuldosarului nr.2503/97/2015, în cadruldosarului 2503/97/2015debitoarea a procedat laefectuarea de plãþi cãtrecreditori ºi încheierea detranzacþii astfel încât unnumãr de 14 cereri alecreditorilor au fostsoluþionate favorabil atâtpentru creditori cât ºi pen-tru debitoare”, mai aratãconcluziile scrise ale celorde la GEROM.

Statul STÃ

Patronul de drept alComplexului EnergeticHunedoara este statulromân. Acesta a girat pen-tru toate acþiunile între-prinse la societate ºi totstatul are interesul sã vadãsocietatea în faliment. S-auscurs ani de zile în careCEH a fost prãduit degrupurile de interese fãrãca nimeni din patronat sãia vreo mãsurã pentru astopa jaful. (vezi:http://cronicavj.ro/wp/?p=46699, http://croni-cavj.ro/wp/?p=47439,http://cronicavj.ro/wp/?p=48267 )

“Din analiza raportuluiasupra cauzelor care audeterminat apariþia stãriide insolvenþã întocmit deadministratorul judiciar seconstatã cã nu creditoriisunt problemã, ci ingerinþastatului în funcþionareaCEH. Astfel se constatã cãdatoriile majore suntbugetare, CEH SApornind de la constituirecu datorii la care seadaugã amendã de538.216.725 lei aplicatãde cãtre MinisterulMediului ca urmare aneachiziþionãrii certifi-catelor de carbon. Este denotorietate cã datoritãîntârzierii cu care a fostacordat ajutorul de stat(prin Ministerul de Finanþe)CEH SA se aflã în dificul-tate, problema iniþialãdegenerând în cea actualãºi toate acestea în condiþi-ile în care statul român areo dublã calitate de acþionarunic ºi creditor majoritar.Intrarea în insolvenþã nugaranteazã recuperareaintegralã a datoriilor pecare chiar statul le are, nugaranteazã pãstrarealocurilor de muncã, maiales în condiþiile în caremajoritatea societãþilor îºi

leagã activitatea de CEHSA, iar restructurarea pro-pusã presupune reducereacapacitãþii de producþie ºitoate acestea din cauza lipsei de profesionalismmanagerial, aspecte redateºi de administratorul judi-ciar prin raportul în carese stabilesc cauzele care audeterminat apariþia stãriide insolvenþã: “din pãcateîn ultimii ani toate s-upetrecut cu ignorareaprevederilor legale”.Totodatã a indicat ºi “calealegalã normalã care tre-buie urmatã” respectivprevederile Legii Minelornr.85/2003. situaþia CEHSA nu este diferitã faþã decea a precursoarelor sale,CNH, RAH, SNH, aces-tea funcþionând în aceleaºicondiþii ca ºi CEH SA,doar denumirea fiindschimbatã prin acte nor-mative. Întotdeauna auexistat datorii bugetare,dar la fel, întotdeauna s-augãsit soluþii pentru continu-itatea activitãþii de minerit,nefiind niciodatã pusãproblema insolvenþei.Soluþia viabilã pentru de-bitoare nu este intrarea îninsolvenþã, procedurã cucaracter invaziv prin sco-pul urmãrit ºi care nu seconstituie într-o mãsurãprofilacticã”, mai susþincei de la Gerom.

Complexul EnergeticHunedoara ocupã poziþiaa doua în topul datorni-cilor cu 174,7 milioane lei.

Contradicþii

În timp ce apelanþiicare au avut câºtig decauzã susþin cã este o bulãde oxigen pentruComplexul EnergeticHunedoara, cei din sindi-catul reprezentativ spun cãsoluþia instanþei nu facealtceva decât sã împingãsocietatea spre faliment.Totodatã aceºtia sunt depãrere cã cei care augreºit trebuie sã rãspundã.

“Nu avem ce sã facemdecât sã aºteptãmîntoarcerea dosarului laTribunalul Hunedoara ºiacordarea unui termen derejudecare ºi intrarea, dinnou, în insolvenþã încondiþii legale, dacãinstanþa de la Curtea deApel a considerat cã nu afost îndeplinitã procedura.Nu m-am aºteptat ladecizia asta, adicã nu poþisã depui un dosar princare sã soliciþi intrarea îninsolvenþã, tu ca debitor,care sã nu fie beton, nu nejucãm cu insolvenþa. Cinea greºit trebuie sã

rãspundã capital. Nu maiavem acea protecþie pecare am avut-o în insol-venþã, în zona banilor.Executãrile silite nu lepoate opri nimeni, baniide salarii vor rãmâne, nucred cã se va atingenimeni de ei, însã riscul celmare este cã nu vor fiatenþi gestionaþi ºi nu ºtiucum se va face asta la ve-niturile pe care le realizãm.Rãmânem fãrã banii decare avem nevoie sãfuncþionãm. Acest com-plex este lãsat pe mânacui nu trebuie ºi cei careau de recuperat bani vorîncepe sã curgã cu titlurileexecutorii. Falimentul sepoate întâmpla acum,pânã în perioada în caredosarul se va rejudeca,cresc ºansele falimentuluifoarte mult pentru cã ºidupã ce vom intra din nouîn insolvenþã, în cel maifericit caz asta se va întâm-pla. Este posibil ca laanalizarea situaþiei la vre-mea respectivã, datã fiindperioada asta în care noine vom îngropa ºi maimult, sã ia administratoruljudiciar în perioada aceeade 30 de zile deciziaintrãrii în faliment a societãþii”, a declarat Petre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele.

Nu ºtie nimeni însã cese întâmplã cu mãsurile dereducere a cheltuielilorcare s-au întreprins laComplex. Cert este faptulcã în data de 12 mai,sindicatul Muntele are proces în ceea ce priveºtedosarul în care contestãdenunþarea unilateralã acontractului colectiv demuncã. Având în vederecã societatea nu mai esteîn insolvenþã existã ºanseleca dosarul sã nu mai aibãobiect.

“Mãsurile ºi-au produsefectele în urma unui actjuridic, nu cred cã se vareveni asupra lor. Ceea ce e întâmplat e bunîntâmplat, poate legat deCCM lucrurile nu stau lafel pentru cã în motivareadenunþãrii CCM sevorbeºte de starea de

insolvenþã ori nu ºtiu cum se va întâmpla lucrulacesta pentru cã starea deinsolvenþã existã la noi.Bãnuiesc cã a fost un viciude procedurã, a lipsit cevadin dosarul de insolvenþãde dosarul a fost trimisspre rejudecare. Nu poatenimeni sã spunã cã CEHnu este în insolvenþã.Avem termen pe 12 existãposibilitatea suspendãriilui, sã vedem poate cãrevine asupra CCM ºipoate cã nu va mai aveaobiect”, a mai subliniatNica.

Ministerul Energieiprezintã, astãzi, rapoartelefinale ale comitetului pen-tru huilã. În urma întâlni-rilor avute la Bucureºti petema sectorului de huilã,ministerul a ajuns la concluzia finalã. MinistrulEnergiei a anunþat de circadouã sãptãmâni faptul cãdouã unitãþi miniereurmeazã a fi închise, iarsindicaliºtii susþin cã deciziainstanþei poate da pestecap calculele ministeriale.

“Existã o relaþionareîntre minister ºi ComisiaEuropeanã, relaþionare dincare reiese cã societateaeste în insolvenþã, acum artrebui refãcut respectivulmaterial. Pe motivarea pecare a fãcut-o ministerullegat de necesitateamenþinerii în funcþie a unuigrup la Mintia ºi a unuigrup la Paroºeni ºi a douãmine pentru asigurareacãrbunelui poate cã se mailucreazã. Va fi o perioadãde câteva zile în care sevor clarifica niºte lucruricare au fost date peste capde decizia instanþei. Dinpunctul meu de vedere e odecizie luatã împotrivainteresului societãþii. Esteinadmisibil sã gestionezi o astfel de situaþie ca peoricare alta. CEH cu 6000de salariaþi implicaþi înfuncþionarea sistemului nupoate fi tratatã la pachetcu SRL-urile care au fostbãgate în insolvenþã ºi faliment”, a conchis Nica.

Monika BACIUMonika BACIUDiana MITRACHEDiana MITRACHE

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Joi 5 Mai 2016 Actualitate 5

Cine mai conduce CEH ºi spre ce?Complexul Energetic Hunedoara a intrat în insolvenþã, ilegal, iar acum societatea a ieºit din

insolvenþã, dar nu datoritã mãsurilor de reducere acheltuielilor, ci printr-o decizie a magistraþilor.Curtea de Apel Alba Iulia a admis douã apeluri. Celal Gerom Internaþional ºi cel al Sindicatului NorocBun. Astfel, Complexul Energetic Hunedoara a ieºitdin insolvenþã, urmând ca dosarul sã fie trimis sprerejudecare, iar administratorii au plecat dinPetroºani din 3 mai.

Expoziþia se doreºtea fi un alt fel de mani-festare ºi de limbaj artis-tic, unice, cel puþin inRomânia. Aceastã artãdeosebit de minuþioasã,reprezintã pânã astãzi oplãcutã preocuparetransformatã într-unreal meºteºug care pre-supune multã rãbdare,migalã ºi pasiune.

„Ioana Andrei pro-moveazã un gen de artãvizualã cu o mare putere de expresie carerezultã din simþireapietrei la un nivel caretranscende senzorial ºiîmbinã adresarea sim-plã, vizavi de per-

ceperea materialuluibrut, cu un sentiment alcomplexitãþii unuiunivers prea puþinexplorat pânã în

prezent. Artistafoloseºte în mod insolitpietrele albe dinMediterana, negre dinMalaga, roºii, verzi,

albastre, ocru sau gridin râurile MunþilorCarpaþi, pentru trans-miterea de emoþii ºisentimente, eliberândenergiile acumulate delava îngheþatã ºi ºlefuitãde apa munþilor ºi amãrilor de-a lungulmileniilor. Aplicând înmod instinctual principi-ile artelor decorative –repetiþia, alternanþa, rit-murile ascendente saudescendente – creeazãarmonii cromatice îngame calde pe care leîntâlnim în subiecte deinspiraþie zoomorfã,vegetalã, antropomorfã.O altã sursã de inspi-raþie o constituie artapopularã româneascã,cu trimiteri cãtre artabrâncuºianã – coloanainfinitului”, afirmã curatorul expoziþiei,Camelia Gabor,muzeograf în cadrulMuzeului CivilizaþieiDacice ºi Romane Deva.

Cronica Vãii Jiului | Joi 5 Mai 20166 Actualitate

VÂNZÃRIVând casã Petroºani, zonã centralã,

3 camere, curte cu gradinã, mobilatã ºi utilatã.Preþ negociabil. Relaþii la telefon 0722448428

- DIVERSE - Niþã Dorina-Veronica, candidat

independent pentru funcþia de consilier local ºifuncþia de primar al municipiului Petroºani,având alocat codul de identificare 24160455,declar cã am desemnat drept mandatar financiarsocietatea comercialã TRYEXPERT S.R.L.Petroºani, CUI 21862904, cod CAEN 6920 –Activitãþi de contabilitate ºi audit financiar; consultanþã în domeniul fiscal.

Czane Maria candidat independent laConsiliul local al municipiului Petroºani, cu codulde identificare 24160662 am desemnat camandator financiar pe LCR Contafin, CUI 22560599.

Macavei Viorica candidat independent laConsiliul local al municipiului Petroºani, cu codulde identificare 24160661 am desemnat camandator financiar pe Velea Mihaela, CNP 2621014205039.

Albescu Adrian candidat independent laConsiliul local al oraºului Aninoasa, cu codul deidentificare 24160745 am desemnat ca mandator financiar pe Ciurea Dumitru, CUI 27926438.

E xponatul luniimai 2016 al

Muzeului CivilizaþieiDacice ºi RomaneDeva, un fund de vasde culoare cenuºie ceare incizat, la exteri-or, semnul cruciiînscris într-un cerc

Muzeul CivilizaþieiDacice ºi RomaneDeva propune vizitato-rilor, începând cu datade 1 mai 2016, o altãpiesã în cadrul acþiuniiintitulate „Exponatullunii”, piesã ce poate fiadmiratã în spaþiul spe-cial amenajat laintrarea în PalatulMagna Curia.

Exponatul lunii mai2016 a intrat în patri-moniul MuzeuluiCivilizaþiei Dacice ºiRomane în toamnaanului 2015, în urmaexecutãrii lucrãrilor decercetare a unui sitarheologic denumit„Aldãcuþu Mic”, identi-ficat în partea de sud-vest a oraºului Simeria,respectiv în hotarul denord-est al satuluiSântandrei. În urmaacestor lucrãri au fostidentificate fundaþiiledin piatrã ale mai multor clãdiriaparþinând unei ferme

din perioada romanã(sec. II-III d. Hr.). Lavest de unul dintreaceste edificii a fostcercetatã o structurã cese alipea unui zidroman. Construcþia erapuþin mai târzie, dedimensiuni reduse ºiavând spaþiul interiorcompartimentat, dispunea de fundaþiisolide, din piatrã legatãcu mortar, în timp ceelevaþia fusese ridicatãsub forma unor pereþidin lemn ºi chirpici.

Astfel, în cadrulinventarului arheologicdescoperit se regãseºteºi un fund de vas deculoare cenuºie ce areincizat, la exterior, sem-nul crucii înscris într-uncerc. Fragmentulceramic în cauzã,aparþinând unui vaslucrat la roata olarului,poartã semnul cruciizgâriat în pasta deja

arsã, fapt ce dovedeºtecã în momentul reali-zãrii oalei, aceasta nufusese predestinatã uneiutilizãri cultice. Cruceaa fost redatã prin liniidrepte, simple, baza eiavând forma unuitrapez. Dimensiunilesemnului sunt de 2×1,7cm, iar cercul care oînconjoarã arediametrul de 4,1 cm.

Aceastãreprezentare, datatã lafinalul secolului al III-lead. Hr., poate fi pusã înlegãturã cu formeleincipiente ale creºtinis-mului din spaþiulcarpatic, semneasemãnãtoare sau subformã de chrismon(monograma luiChristos), fiinddescoperite ºi în altesituri din apropiere,precum Ulpia TraianaSarmizegetusa sauMicia.

“Este praznicul ÎnvieriiDomnului nostru IsusHristos, prilej la carepotrivit tradiþiei localeîncep nedeile de Paºte.Potrivit rânduielii ºitradiþiei avem pomanã ºinedeie la Biserica SfântaMare Muceniþã Varvara.Am moºtenit aceste obi-ceiuri de la strãmoºiinoºtri. Se pare cã ºi acestobicei ar fi preluarea ºiîncreºtinarea unei tradiþiifoarte vechi, chiar de ladaci. În munþi sunt poie-nile cele mai frumoase,numite poiana Nedeii ºiceea ce este foarte plãcutºi impresionant este fap-tul cã oamenii nu aurenunþat la aceste obi-ceiuri ºi pãstreazã sacrali-tatea acestor tradiþii,adicã tot ceea ce se face,se face în numeledragostei creºtine ºi aajutorãrii semenilor noºtriconfruntaþi cu lipsuri ºinevoi. De la începereaactivitãþii de pregãtire abucatelor tradiþionale seîncepe cu rugãciune, cutrasul clopotelor, apoi nugustã nimic nimeni pânãnu se face slujba debinecuvântare ºi pãs-

trarea acestei sacralitãþine încurajeazã pe noi sãmenþinem aceastãtradiþie. Nu e uºor, dardacã e dragoste ºi colab-orare se fac toate.Pregãtirea bucatelortradiþionale se face decãtre bãrbaþi, femeiledoar ajutã la servit, laspãlat vesela ºi lucrurimai simple”, ne-a spuspreotul OctavianPãtraºcu.

Pãsatul, ciorba ºitocãniþa de oaie suntpregãtite numai de bãr-baþi, din ele înfruptãndu-se toþi cei care au partici-pat la sfânta slujbã.

“Am pregãtit varzãtradiþionalã, carne deoaie ºi pãsat. Avem optoale de carne, un ceaunde varzã ºi un ceaun depãsat. La noi femeile nu

au ce cãuta la pregãtire.Am pregãtit pentru 500-600 de persoane.Oamenii vin la mâncare,dar nedeia lasã de dorit.La nedei se mergea încostum tradiþional, secânta cu fluiera, acumhainele s-au pierdut,copiii au plecat, noibãtrânii suntem ultimasperanþã. Cât mai putemmai facem...”, a spusNelu Mucenic, bucãtar.

Municipalitatea de laPetroºani a alocat sumade 10.500 de lei pentrususþine comunitatealocalã care pãstreazãtezaurul cultural local.Urmãtoarele nedei voravea loc în data de 8 maila Dâlja Mare ºi Sãlãtruc,iar în 29 mai va fi ultimanedeie pe Slãtionioara.

Monika BACIUMonika BACIU

Comunitãþile de momârlanisunt în sãrbãtoareS fânta sãrbãtoare a Paºtelui a trecut, astfel cã momârlanii din Valea

Jiului au dat startul sãrbãtorilor câmpeneºti. În a treia zi de Paºte,momârlanii din zona Aeroport au întins mesele pentru a-i ospãta peinvitaþi. Preoþii spun cã aceste obiceiuri dãinuie de sute de ani.

Exponatul lunii mai la MuzeulCivilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

„Piatra, formã ºi culoare”M uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul

Consiliului Judeþean Hunedoara, organizeazã joi, 5 mai 2016,vernisajul unei expoziþii de artã decorativã intitulatã „Piatra, formã ºiculoare”, ce prezintã publicului 30 de lucrãri realizate de artista IoanaAndrei. Evenimentul va avea loc începând cu ora 12.00, în spaþiilespecial destinate artelor vizuale din Palatul Magna Curia.

M uzeulCivilizaþiei

Dacice ºi RomaneDeva în colaborarecu ConsiliulJudeþean Hune-doara organizeazãîn perioada 6-7 mai2016, ConferinþaªtiinþificãInternaþionalãIstorie, Culturã ºiCercetare, ediþia I.

Evenimentulreuneºte cadre didactice universitare ºi cercetãtori ºtiinþificidin Chiºinãu(Republica Moldova),Quebec (Canada),Cluj-Napoca,Constanþa, Târgu-Mureº, Craiova,Bucureºti, Sibiu,Timiºoara, Mediaº,Târgoviºte, Fãgãraº,

Târgu-Jiu ºi Deva.Lucrãrile conferinþei sevor desfãºura pe douãsecþiuni: Istorie ºiCulturã ºi Cercetare,în cadrul cãrora vor fiprezentate rezultatelecercetãrii din domeni-

ile istorie, filosofie,antropologie, etno-grafie, istoria artei,economie, studiipolitice, muzeologie ºipatrimoniu etc. Paletalargã a subiectelorabordate de cãtre par-

ticipanþi reflectã pre-ocupãrile ºtiinþifice aleacestora care acoperãcu succes paliereletematicii conferinþei.

Lucrãrile conferinþeivor fi deschise vineri,6 mai, la ora 9,30 înSala ªemineului dinPalatul Magna Curia,urmate de o sesiunede lansãri de carte.Printre acestea senumãrã: volumulcolectiv al conferinþei,Istorie, Culturã ºiCercetare coordonatde cercetãtorii ºtiinþificiIII Dumitru-CãtãlinROGOJANU ºiGherghina BODA;Þinutul Pãdurenilor.File de Istorie localã,Gherghina BODA;Reconstrucþia prag-maticã a filosofiei.Profilul Americii cla-sice, Andrei MARGA;

Pragmatismul reflexiv.Încercare de con-strucþie filosoficã,Andrei MARGA;Nevoia de românism,Nicolae MELINESCU;Navigatorii români ºiameninþãrile piraterieimaritime. Studiu,Nicolae MELINESCU;Carol I ºi bipartidismulromânesc (1866-1914), Cosmin ªtefanDOGARU; Byzantium-Constantinopolis (657

B.C.-A.D.641). A cityof a millenary history,Mihail ZAHARIADE,Vasile MÃRCULEÞ;Revista Românã deStudii Eurasiatice, anulXI, nr. 1-2/2015.

În plen îºi vorprezenta lucrãrile profesorii universitariAndrei Marga, GeorgeNiculescu, Sorin LiviuDamean ºi binecunos-cutul jurnalist NicolaeMelinescu.

Cronica Vãii Jiului | Joi 5 Mai 2016 Actualitate 7

TRADUCÃTOR AUTORIZATLimbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ

Petroºani, Telefon 0728890014

“Am realizat cu cei din Belfort, Franþa niºteschimburi de studenþi în sensul cã studenþii noºtri s-au dus ºi au fãcut practicãacolo pe o perioadã dedouã luni, trei studenþi aufãcut la firme din subordineaCamerei de Comerþ ºiIndustrie, la o firmã carerealizeazã drone ºi au fãcutcursuri pentru utilizarea lorîn urma cãruia au primit unatestat, iar douã studente aulucrat la Camera de Comerþºi Industrie pentru a vedearolul ºi funcþiile acesteicamere de comerþ. Ele suntspecializate în acest dome-niu. diferenþa e cã CCI dinBelfort are în subordine4000 de firme ºi fiecarefirmã contribuie cu o sumãde bani, în funcþie demãrimea ei, la dezvoltareaCCI. CCI la rândul ei creazãfacilitãþi în aºa fel încâtorganizeazã expoziþii pentruprezentarea firmelor, spri-jinã învãþãmântul superior,

adicã ei au creat o universitate finanþatã de CCIºi universitatea pregãteºtespecialiºti pentru ceea ce aunevoie firmele. Pentru noieste mai greu pentru cã trebuie sã ne racordãm lalegislaþia din România, daravem un Erasmus cu ei înaºa fel încât ei vin ºiurmeazã unele cursuri lanoi, iar noi încercãm ca studenþii noºtri sã urmezecursurile lor. La noi CCIînregisteazã firmele, dar nule sprijinã astfel încât sã îºigãseascã piaþã de desfacere.Trebuie sã dezvoltãm antreprenoriatul astfel încâtstudenþii noºtri dupãabsolvire, cu un sprijin, sãpoatã crea întreprinderi micisau mijlocii, dar asta nu sepoate face decât într-uncadru organizat. Noi credemcã trebuie aduºi toþi agenþiieconomici din Vale ºi dinjudeþ pentru a vedea ce trebuie sã facem noi pentruca angajaþii sã corespundã

cerinþelor”, a spus rectorulUniversitãþii Petroºani,Prof.univ.dr.ing. RaduSorin.

La eveniment a fost prezent ºi primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi careconºtientizeazã cât deimportantã este dezvoltarealocalitãþii din punctul devedere al locurilor demuncã.

“Delegaþia din Belfort avenit într-o formulã lãrgitã,dar e foarte important cã afost prezent ºi preºedinteleCamerei de Comerþ ºiIndustrie din zona Belfortcare este una dintre celemai industrializate zone dinFranþa. E o zonã care a avutpânã în 2003 o puternicãindustrie minierã, e vorba

de minele de potasiu careau fost închise, însã auîncercat ºi au gãsit soluþiipentru o reconversie ade-vãratã, o reconversie care adus la transformarea dinpunct de vedere economic aîntregii zone, un model desucces. Legislaþia lor estemult mai permisivã ºi maiinovatoare în aceastã zonã aclusterelor de energie, însãcel mai important lucru estecum au ºtiut cei din Belfortsã conlucreze cu mediul academic, administraþialocalã ºi cu mediul de afaceri. Toþi cei trei piloni ºi-au dat mâna, au lucratîmpreunã ºi au ajuns sã aibão dezvoltare economicãfoarte bunã. ªi la noi existãaceastã colaborare, multmai slabã, dar perspectivele

sunt bune având în vedere ºimodul în care Universitateadin Petroºani îºi repozi-þioneazã strategia din punctde vedere al ofertei deînvãþãmânt”, a subliniatTiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Mai mulþi investitorifrancezi sunt interesaþi dedezvoltarea unor afaceri înmunicipiul Petroºani.

“Suntem la faza la carecâþiva investitori francezitatoneazã terenul ºi vor sã vinã ºi sã deschidã oafacere în Petroºani”, a maisubliniat sursa citatã.

Reprezentanþii Camereide Comerþ ºi Industrie dinBelfort au subliniat cã, la ei,mediul academic joacã unrol major în dezvoltareacomunitãþii.

“Camera de Comerþ ºIIndustrie ºi universitateajoacã un rol important. Nuputem disocia universitateade industrie”, a subliniatAlain Said, preºedinteleCamerei de Comerþ ºIIndustrie din Belfort, Franþa.

La aceastã orã în Belfortopereazã sediile ºi unitãþileproductive ale unor firme de renume mondial: PEUGEOT, GENERALELECTRIC.

Peste 90 % dintre absolvenþii universitãþiitehnologice din Belfort, gãsesc locuri de muncã încadrul acestor firme.

Monika BACIUMonika BACIU

Conferinþã ªtiinþificã Internaþionalã Istorie, Culturã ºi Cercetare

Francezii ne împãrtãºesc experienþa lorL a ei se poate, încercãm ºi noi. Reprezentanþi

ai mediului economic, universitar ºi foºtimineri din Belfort au fost prezenþi laUniversitatea din Petroºani. Belfort a fost pânã decurând o zonã minierã. Aici au fucþionat zeci demine de potasiu care însã au fost închise. Mii deoameni au rãmas fãrã locuri de muncã însã aufost gãsite soluþiile pentru reconversia profesionalãºi dezvoltarea zonei din punct de vedere economic.

Cronica Vãii Jiului | Joi 5 Mai 20168 Sport

Hardughia din LuncaJiului, construitã în1982 ca ºi „complexsportiv”, aratã din ce înce mai sinistru. Dupã 34de ani de la inaugurare,

stadionul „Jiul” paredintr-un cu totul alt ev.Cândva o bijuterie a edificiilor sportive dinRomânia, acum aretendinþe între a arãta ca

un muzeu ºi ruinelesiderurgiei româneºti.Locul pe unde au cãlcatHagi, Lãcãtuº, GigiMulþescu, ori AdrianPãunescu ºi Boney M.este ca un colos„imbodobit” cu ruginã ºinepãsare. Dacã ai cãutaun metru pãtrat –exceptând gazonul, bineîntreþinut, e drept – caresã nu poarte amprenta

erodãrii de vreme, greuai putea gãsi. Nici numai ºtii ce e acolo, bâlci,groapã de gunoi, cimitirauto (vezi zona dinspatele tribunei oficiale)sau câmp nesemãnat.Nimic nu mai poartãamprenta unor vremuriîn care stadionul era unsimbol al Vãii Jiului.

Acum, doar mica ºiactiva galerie a Jiului te

mai duce cu gândul lamomentele de glorie aleanilor `80-`90, chiar2000, o galerie cedenotã cã provine dintr-un popor vesel ºifericiþi. Mereu fericitcând i se aruncã un os,o ciosvârtã (electoralã),care îl menþine mereu în vânã. „În bulan”, cum ar zice regretatulMache Vizitiu.

Henþ cu mâna

TRIST STADION,VESEL POPOR...

Paginã realizatã deGenu TUÞU

Jiul Petroºani –Univ. Petroºani0-2 (0-0)

DOAR NIªTEPETARDE...

Universitatea Petroºania „coborât” din„Dealul Institutului”spre Lunca Jiului cuhotãrâre ºi deciziepentru victorie.Portarul gazdelor,Sergiu Mihalache (15

ani!) face minuni înpoartã, cu douã intervenþii de senzaþieîn minutele 21 ºi 29,la ocaziile avute de I.Gavriluþi ºi Puian.Dragoº Barbu (min.30) are ºi el o mareocazie în min. 30,când trimite de la 5 mpeste poarta goalã,apoi în min. 40 acelaºiSg. Mihalache scoatemagistral „capul” luiOv. Popesc.La reluare, din nouoaspeþii în posturã de

a rata, cu mingea trimisã razant deTãmãºiloni (min. 50)

peste poartã, apoi vineºi prima ocazie agazdelor (min. 53)când Viºa rateazã singur cu portarulCucãilã. Dupã ceoaspeþii deschid scorul(min. 68), gazdele cadtotal, Sg. Mihalache(min. 77) apãrã exce-lent ºutul tras de la 20m de I. Gavriluþi, apoi0-2 ºi liniºte totalã...

Chiar ºi în tribuna I,unde activa galeriaJiului, este alungatã decãtre forþele de ordine,pentru faptul cã aufolosit petarde ºi

fumigene, astfelfarmecul fotbaluluifiind ucis total.

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

Când se-mpiedicã gãina...Aºa cum era de aºteptat (sic!),

Retezatul Haþeg s-a împiedicat(repede, în minutul 5 era 2-0...) laªoimul Bãiþa, fiind „remuneratã”cu 5-2 de cãtre echipa gazdã, cares-a apropiat decisiv de locul sprebaraj.

Minerul Uricani ºi C.S.Vulcan s-au întrecut în ratãri, într-un scor de 0-0, care nu ajutãla nimic.

Hercules Lupeni este pe principiul „gazda moare dar nu sepredã”, 2-0 la Metalul Criºcior(ambele goluri Brânduºa), dupã cela 0-0 Firan a ratat un penalty,trimiþând mingea în barã.

Lupeniul mai are de jucat cuAurul Certej (a), Cetate II Deva(depl., 3-0 la „masa verde”),

Minerul Uricani (a), C.S. Vulcan(depl.), Victoria Cãlan (a), iarªoimul Bãiþa, cu Inter Petrila(depl.), Jiul Petroºani (a), AurulCertej (a) ºi Metalul Criºcior (depl.).

Brânduºa (Hercules Lupeni), autorul golurilor la Criºcior

La final de meci, stãri diferite între jucãtoriiJiului (în alb) ºi cei ai Universitãþii Petroºani

Jiul Petroºani – Univ. Petroºani 0-2Jiul Petroºani (antr. Kanduth): Sg. Mihalache – Al.Micu (min. 70 Petrici), D. Stoica, Cipr. Dumitrescu,Mândruþ - Stamate (min. 82 A. Alexandrescu),Turdean, Viºa, R. Lucaci - ªerban, TalpãUniv. Petroºani (antr. Gabi Niþu): Cucãilã (min.55 Fl. Negrea) – Arcuºi, Raboj, Colþiºor, Tãmãºiloni– R. Andrei, Puian, Bulimej (min. 48 Grigoraº), I.Gavriluþi – Barbu (min. 32 Plãcintã), Ov. PopescArbitru: Daniel Thirt – CãlanObs. AJF: Mihai Nacu – GhelarSpectatori: 100GOLURILE: 0-1: Ov. Popesc (min. 68), din cen-trarea lui Plãcintã; 0-2: Grigoraº (min. 85), din 3m, dupã o cursã ºi centrare a lui I. Gavriluþi

Jiulistul Visa (în alb) încercând sãtreacã de Plãcintã ºi Arcuºi