Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1069

Joi, 24 Martie 2016

S ocietateaNaþionalã de

Închideri Mine ValeaJiului vinde peste 1000de tone de deºeuriferoase ºi neferoase.Anunþul a fost publicatpe Bursa Românã deMãrfuri, iar deºeurileprovind din casarea saudezmembrarea unorechipamente care numai sunt utile.

“Da, încercãm sã vindemaceste deºeuri printr-o pro-cedurã absolut legalã. Existãpiese de schimb, utilajecare sunt casate saudezmembrate, iar dinaceastea rezultã anumitecantitãþi de deºeuri. Lafiecare unitate minierã secentralizeazã aceste deºeuripe care încercãm sã le valorificãm prin BursaRomânã de Mãrfuri. Este ooperaþiune absolut legalã”,a declarat Aurel Anghel,directorul general alSNÎMVJ.

Reprezentanþii SocietãþiiNaþionale de Închideri MineValea Jiului încearcã sã

obþinã din valorificareacelor peste 1000 de tonede deºeuri feroase ºineferoase suma de 280 demii de dolari.

“Problema este cã preþul a scãzut foarte mult.Noi am cerut preþul de laultima achiziþie”, a mai precizat sursa citatã.

Astfel, societatea cautãsã vândã deseuri feroase sineferoase de la minaParoseni, în cantitate de257,86 t, iar valoarea esteevaluatã la suma de 62.200 USD.

Cea mai mare cantitatede deºeuri ar urma sã fievalorificatã de la MinaPetrila. Unitatea minierã s-aînchis, iar de aici au fostadunate 644,41 tone dedeºeuri, evaluate la178.685 dolari.

La mina Uricani au fostidentificate cele mai puþinemateriale feroase ºi nefe-roase ce ar urma sã fie vândute. Doar 156,775 detone în sumã de 39.600 dedolari ar putea fi vânduteaici.

Monika BACIU Monika BACIU

S tatul român a sacrificat industria minierã pentru a adera laUniunea Europeanã. Pentru cã aºa a fost dictonul, România a

trebuit sã adere la Uniunea Europeanã, iar acest lucru s-a fãcut cusacrificii. Sacrificiile sunt plãtite astãzi de lucrãtorii din minerit carese vãd în faþa faptului împlinit. Se pune lacãtul pe aceastã industriefãrã ca cineva sã ia vreo mãsurã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Minerii ºi energeti-cienii aºteaptã sã fieconcediaþi.

Nu mai pleacã cubuzunarele pline, aºacum au fãcut-o, înultimii ani, iar asta seva întâmpla într-un

timp relativ scurt.Disponibilizãri mai facedoar Societatea deÎnchideri de Mine, laminele neviabile, iarcele din ComplexulEnergetic Hunedoarascot oamenii din

sistem, fãrã nicio pro-tecþie socialã. „Dacãnu mai existã CCM,nu mai existã nicioobligaþie financiarã faþãde cei care vor urmasã fie disponibilizaþi.Nu mai existã aceastã

obligaþie a salariilorcompensatorii, deci,cei care vor fi conce-diaþi pe un program deconcediere individualã,fie colectivã, vor plecafãrã niciun leu dinpartea angajatorului.Nu se mai pune pro-blema asigurãrii de fon-duri, în momentul defaþã”, a declarat PetreNica, preºedinteleSindicatului Muntele.

Este pentru primadatã, când mineriipleacã din sistem, fãrãplãþi compensatorii. Eivor deveni ºomeri, sau,dacã sunt în pragulpensionãrii, vor ieºi la

pensie. Problema reor-ganizãrii este la mânaadministratorilor de laCEH, care trebuie sãgândeascã restructu-rarea pentru eficienti-zare. „În programul derestructurare, angaja-torul are obligaþia de astabili criteriile pe carese vorface aceste concedieri colective, pecare ni le va aduce ºinouã la cunoºtinþã.Probabil cã, cei careîndeplinesc condiþiilede pensie, unde suntdoi angajaþi în familie,nu ºtiu sã spun. Cu siguranþã, ºi criteriilevor fi dintre cele care

sã asigure un climatsocial, prin trimitereaîn ºomaj a celor carepot sã îºi gãseascãaltceva, sau vor ieºi lapensie”, mai spuneNica.

Sindicaliºtii cred cãoamenii vor fi daþiafarã în foarte scurttimp ºi asta pânã înluna aprilie. La acestprogram se lucreazã ºimai este nevoie doarde modificareaOrdonanþei nr 36,care s-ar putea aprobaîn aceastã sãptãmânãîn ªedinþa de Guvern.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

MINERII, EROII DE SACRIFICIU

pentru aderarea la Uniunea Europeanã

SNÎMVJ ºi-ar putea rotunji veniturile cu peste280 de mii de dolari

Minerii pleacã din sistemfãrã sume compensatorii

Foto Alexis Vettoretti

N u mai primesc bani când pleacã din minerit. Este vorbadespre o nouã prevedere, care li se va aplica minerilor

în acest an. Ei vor fi concediaþi, sau scoºi la pensie, dar fãrãsume compensatorii, dupã ce Contractul Colectiv de Muncã afost denunþat de administratorul special ºi cel judiciar, iarasta se va întâmpla prin aprilie.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Martie 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

În viziuneaProgramului EducaþionalInternaþional „PositiveLife-Viaþa la Pozitiv”,scopul educaþiei nueste doar de a scoateabsolvenþi bine infor-maþi, ci ºi de a formapersoane care sã seadapteze la solicitãrilevieþii. În momentul încare timpul liber esteredus la o sumã deactivitãþi concepute lavoia întâmplãrii, nureuºim sã fim pozitivi,iar cei mici sunt educaþi sã îºi gãseascã

vocaþii. Nu trebuie,însã, sã uite de tradiþi-ile locale, iar pentru cãtrãiesc în Valea Jiului,cei mici ne-au vorbitdespre istoria ºi tradiþialocalã.

„Am pregãtit cucolegii mei niºte strigã-turi momârlãneºti ºichiar abia aºtept sãîncepem sã le spunemtuturor. Le-am aflat depe internet, cu ajutorulprofesoarelor noastre,le-am scris ºi le-amînvãþat. Vã zic doaruna: Nici a-hãla nu-i

jian, care n-are în brâuun ban, ai ha!”, ne-aspus Vlad Chira, unuldintre elevii participanþiîn proiect.

ªi dacã momârlaniiîncing, la sãrbãtori,horele ºi strigã, pre-vestind bucuria, ceimici au purtat straiepopulare ºi au gânditacest proiect doar pozitiv, aºa cum ºi-aupropus de la început.

„Vrem sã arãtãm cãValea Jiului are niºtetradiþii minunate ºi fru-moase. Ne-am îmbrã-

cat în ii populare ºi toþisuntem acum frumoºi”,a spus Luminiþa ElenaDonisã, o altã elevãdin ºcoalã.

Acþiunea a purtatdenumirea genericã de„Locul meu, identitateamea” ºi i-a antrenat pe copii în gãsireaidentitãþii lor, în zonaVãii Jiului. Un rolimportant, însã, l-auavut dascãlii lor, carele-au arãtat cine au fostînaintaºii noºtri deseamã. „Valea Jiului,aceastã partie a cãr-

bunelui, este ºi loculnatal al unor oameni, aunor personalitãþi careºi-au dedicat viaþa me-dicinei, artelor sau lite-raturii. Avem o expozi-þie de fotografii vechi ºiactuale, de insingneminereºti ºi plachetecomemoratrive, chiardacã mineritul este peultima sutã de metri ºiam prezentat ºi marilepersonalitãþi nãscuteaici în Valea Jiului”,ne-a spus ElenaMocanu, profesorpartener în proiect.

Copiii sunt sfãtuiþisã nu îºi uite rãdãcinile,sã cinsteascã meseriade mineri, dar sã cautesã fie foarte buni înceea ce fac. „Noi vremsã sãdim în sufletulcopiilor dorinþa de adeveni ºi altceva decâtmineri. Sã îºi dediceviaþa altor meserii fru-moase, care sã ne facãcinste nouã. Au rãmasimpresionaþi cã acestemeleaguri au dat ºiperosnalitãþi cunoscuteîn þarã ºi peste hotare,pe care ei nu le ºtiau,ºi care au trãit acumsute de ani, dar aurãmas impresionaþi deasta”, a mai precizatElena Mocanu.

Proiectul va continua ºi în a douaparte, cei mici vor venicu poveºti de la bunici, din care sã afledespre meºteºugurileînaintaºilor noºtri.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

S unt prea micimieii acum, iar la

export, oierii din ValeaJiului câºtigã multmai bine. Un crescãtorde oi din zona VãiiJiului ne explicã cuma încercat sã adune oturmã de 3.000 de oi,unele de rasã, pe carele vinde din asociaþiela export, cu profit.

Este sãptãmâna dedinaintea Paºtelui Catolic,dar în pieþe încã nu auapãrut vânzãtorii de miei.Aceºtia se lasã aºteptaþi, iarcei din Valea Jiului au gãsito altã soluþie mai profitabilãºi aproape cã nu mai suntinteresaþi sã îºi desfacãmarfa în preajma Paºtelui.Vor da mai puþini mieiacum, pentru cã la toamnãies în profit. ªi unde maipui cã îi dau la turci ºiaceºtia plãtesc cu 5 euro pekg în viu.

Dorin Curtean ºi-a fãcuto turmã de oi de rasã pen-

tru carne, cu oi negre, culânã albã, iar carnea lorajunge numai la export.

„Cereri probabil cã suntºi pentru Paºtele Catolic,miei sunt destul de mãriºoriacum. Eu am, dar nu îi taiacum pentru PaºteleCatolic, dar mai mult casigur, vor veni fermieri.Nici preþul nu va diferi deanul trecut. Cred cã undeva20 – 22 de lei pe kg vorvinde, însã, eu am aici orasã unicã, ºi am zis sã fiuprimul care o testeazã. E orasã de carne ºi cred cãmerge bine. Deocamdatãiarna au trecut-o cu bine ºiurmeazã o perioadã demers la munte, iar apoi voi

vedea acolo cum vommerge”, a declarat Dorin Curtean, crescãtorde oi din Petrila.

Noua rasã testatã înValea Jiului vine din Serbia,iar oile au faþa neagrã cublana albã, mai puþinãdecât suratele lor din zonanoastrã. Nu au multã lânãºi tocmai acesta este avan-tajul, iar Dorin Curtean ºi-afãcut o turmã de 300 de oidin aceastã rasã. Acum,însã, se pregãteºte doar sãle dea la export, pentru cãaltfel nu ar renta, cu sumade 28 de lei, pe care oprimeºte pentru o oaie, pean. „Subveþiile sunt mici,animalele au pretenþii mari,

cel puþin iarna, pentru cãtrebuie furajate bine, ca sãaibã producþie bunã ºi,dacã subvenþia de la stat nuar fi, ar fi greu”, maipovesteºte oierul.

Nici lâna nu o vândoierii, cã dau mai mult petunsul unei oi, decâtprimesc pe lânã, iar ca sãmeargã treaba, pe viitor,mai mulþi crescãtori de vitevor sã se uneascã ºi sã facãmici fabrici cu fondurieuropene. „Lâna este purºi simplu aruncatã la gunoi,producþia de brânzã estepur ºi simplu aglomeratã pepiaþã, nu avem centre decolectare ºi eu vreau sãfacem o fabricã micã undesã producem ceva, celpuþin pentru zona noastrã”,afirmã Dorin.

Crescãtorii de oi s-aurãrit, iar zona Vãii Jiului aravea de câºtigat, dacã oieriis-ar uni ºi ai crea asociaþiicare sã atragã fondurieuropene, pentru dez-voltare.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

„Viaþa la pozitiv”, cu strigãturi momârlãneºtiC opiii sunt învãþaþi sã fie pozitivi, sã

îºi cunoascã valorile ºi sã respectetradiþiile. Totul face parte dintr-unproiect european, la care mai mulþi eleviai ªcolii Avram Stanca din Petroºanisunt parteneri. Ei au venit îmbrãcaþi înstraie momârlãneºti, au promovat personalitãþile locului ºi au încercat sãfie, cum altfel, decât pozitivi.

Oierii preferã exportul, în locul Paºtelui

În decursul a nouãani, CompaniaNaþionalã a Huileiîncepe sã acumulezedatorii la bugetul destat, iar acest lucrucorelat cu majorareasalariilor ºi neîn-deplinirea planului deproducþie duce ladeclinul economic. Înperioada 2004-2006statul a emis mai multeordonanþe care ar fipermis ºtergereadatoriilor istorice, însã conducerile CNHnu au fãcut demersurilenecesare.

“La începutul lui2004, Executivulaprobã StrategiaSectorului Minier.Capitolele ei au denumiri pompoase:creºterea profitabilitãþiiminelor, sprijinireacreºterii economice înValea Jiului pânã în2010 sau eliminareasubvenþiilor pentru cãrbune. Erau cerinþepentru aderararea laUniunea Europeanã.Dincolo de cuvintelemari, era, de fapt,vorba, despre cãutareaunui plan prin care seputeau închide minele.Cele rãmase deschisetrebuiau eficientizate.Totul, prin reducerealocurilor de muncã.Strategia însemna dezvoltarea unui plande închidere a minelor,penalizareaexploatãrilor ineficienteeconomic ºi reducerealocurilor de muncã. În2007, anul aderãrii laUniunea Europeanã,Guvernul Tãriceanunotificã Bruxelles-ul cuprivire la acordarea, încontinuare, a aju-toarelor de stat cãtreValea Jiului. ComisiaEuropeanã stabilise cã2011 este data-limitãpânã la care guverneledin þãrile europeneputeau acorda ajutoaresectorului minier.

România primeºtederogare pânã în2018”, aratã raportuladministratorului judiciar al CEH.

Compania Naþionalãa Huilei a acumulatdatorii enorme, astãzifiind în lichidare.

“Datoriile acumulatede CompaniaNaþionalã a Huilei peperioada 2003 – 2012cuprind, într-o mãsurãsemnificativã, datoriicãtre bugetul de stat ºicãtre bugetul asiguãrilorsociale de stat ºi, într-omai micã mãsurãdatorii comerciale ºidatorii cãtre bugetullocal. ªoldurile înregis-trate la finele fiecãruiexerciþiu financiar dinperioada 2003 – 2012cuprind datoriile preluate din anii ante-riori la care s-au adãu-gat datoriile din anulcurent. În acest context, majorãrile ºipenalitãþile calculatepentru neplata datori-ilor, la nivelul anului2012 au ajuns la peste3,5 mld lei. Demenþionat este faptulcã, în perioada 2004 –2006 au fost emise oserie de acte normativeîn baza cãrora compa-nia a beneficiat de scutirea la platã adatoriilor cãtre bugetulconsolidat al statului cu

condiþia Notificãrii ajutorului de stat învederea obþinerii avizu-lui Comisiei Europene.Întrucât aceste docu-mente nu au fostobþinute, compania afost obligatã sã reintro-ducã în contabilitatesumele scutite, ceea cea determinat, pe de oparte creºteereapierderilor financiaredin anii precedenþi, ºipe de altã partecreºterea semnificativãa majorãrilor ºi pena-litãþilor începând cuanul 2007. Începândcu anul 2010 aplicareaOUG nr. 39/2010 (încare se stipuleazã cãplatã cu întârziere aobligaþiilor fiscale peste 60 de zile sesancþioneazã cu openalitate de întârzierede 15% din obligaþiilefiscale principalenestinse), a afectat negativ ºi mai multrezultatele economico-financiare ale companiei”, se aratã îndocumenteleMinisterului Energiei.

În 2012, la cinci anidupã intrarea înUniunea Europeanã,Compania Naþionalã a Huilei intrã în procedurã de lichidare.Datoriile la bugetul destat sunt de aproape unmiliard de euro.Concomitent Guvernul

înfiinþeazã o entitatejuridicã nouã -Societatea Naþionalã aHuilei care preia anga-jaþii ºi activele C.N.H.datoriile, de cca. unmiliard de euro, rãmânla C.N.H. La scurttimp, SocietateaNaþionalã a Huileifuzioneazã cuComplexul EnergeticHunedoara, care îºiîncepe activitatea înseptembrie 2012.Societatea Naþionalã aHuilei primeºte în com-ponenþã, în 2012,minele considerate via-bile - Lonea, Livezeni,Lupeni ºi Vulcan.Minele Petrila, Uricaniºi Paroºeni - neviabile -sunt reorganizate subnumele de SocietateaNaþionalã de Închideria Minelor, iar Guvernulstabileºte pentru ele unajutor de stat de peste35 de milioane de euroanual, pânã în 2018.În paralel, fostãCompanie Naþionalã aHuilei se aflã ºi în2015 în lichidare ºi tre-buie sã acopere datori-ile de la bugetul de stat,ajunse, astãzi, la peste1 miliard de euro.

S e naºte “avortonul” CEH

În anul 2012 senaºte ComplexulEnergetic Hunedoara.Soarta pare a fi aceeaºi

cu cea a CompanieiNaþionale a Huilei. Seîncearcã menþinereamineritului, dar toþi fac-torii responsabili ºtiu cãde fapt acest sector deactivitate trebuie sã dis-parã. E unul din anga-jamentele Românieipentru aderarea la UE.

“ComplexulEnergetic HunedoaraS.A., a luat fiinþã ca osocietate integratãenergie - minerit, alcãrei principal obiectivdeclarat, îl reprezentaeficientizarea activi-tãþilor desfãºurate, atâtîn sectorul minier cât ºiîn sectorul energetic,activitãþi aflate într-undeclin evident la acelmoment, datoritãevoluþiei nefavorabile asectorului energetic ºi adatoriilor acumulate însectorul minier de cãtreCompania Naþionalã aHuilei S.A. (devenitãulterior SocietateaNaþionalã a Huilei S.A.prin procedura de dareîn platã a activelor ºiprin preluarea a patruexploatãri miniere considerate viabile,conform O.U.G. nr.84/2011 aprobatãprin Legea nr.38/2012, respectivO.U.G. nr. 119/ 2011aprobatã prin Legea nr.143/ 2013)”, aratãadministratorul judiciar.

Au existat planurimari pentru ComplexulEnergetic Hunedoara,„CE Hunedoara urmasã desfãºoare activitãþide cercetare geologicãpentru descoperirearezervelor de huilã,extracþie huilã, pro-ducþie energie electricãpe bazã de huilã,furnizare ºi mente-nanþã, astfel creareaunei societãþi integratela nivel regional, ceinclude în structura sãcapacitãþi importantede producþie, activitãþi

de furnizare ºi dementenanþã, îi va per-mite acesteia sã profitede beneficiile obþinuteprin implicarea în toateetapele lanþului valoricenergetic. Analiza fac-torilor cheie – definireabunei funcþionãri a sistemului energetic – aindicat faptul cã opþi-unea pentru un jucãtorputernic la nivel naþio-nal ºi regional, care sãaibã o cotã de piaþãsuficientã pentru aasigura masã criticãnecesarã ºi care, prindimensiunile sale, sãpoatã activa cu succesîntr-o piaþã regionalãcompetitivã, ar servimai bine obiectivului decreare a unui sistemeficient, sigur ºi suste-nabil de furnizare aenergiei electrice înRomânia”. Nimic dintoate acestea nu s-auîntâmplat ºi CEH aajuns la un pas de faliment.

“SocietateaComplexul EnergeticHunedoara SA a fostconceputã sãfuncþioneze într-o structurã incluzând atâtexploatarea cãrbunelui,cât ºi producþia deenergie pentru a mascasubvenþionarea în continuare a activitãþii a patru exploatãriminiere ºi a beneficiatde anumite avantaje cafurnizor de energie,avantaje din care s-auacoperit diferenþele depreþ cu care se obþineacãrbunele. Rezultatul afost cã au pierdutambele sectoare”, maiaratã administratoruljudiciar.

Angajaþii CEHplãtesc astãzi preþuladerãrii României laUniunea Europeanã:Minele de cãrbune trebuie închise!

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Martie 2016 Actualitate 3

Minerii, eroii de sacrificiu pentruaderarea la Uniunea EuropeanãS tatul român a sacrificat industria minierã pentru a adera la Uniunea Europeanã.

Pentru cã aºa a fost dictonul, România a trebuit sã adere la Uniunea Europeanã,iar acest lucru s-a fãcut cu sacrificii. Sacrificiile sunt plãtite astãzi de lucrãtorii dinminerit care se vãd în faþa faptului împlinit. Se pune lacãtul pe aceastã industrie fãrãca cineva sã ia vreo mãsurã. Aºa a fost scris încã din anul 2004.

Foto Alexis Vettoretti

A fost o familie frumoasã, de loc dinVulcan, cu ºapte fraþi -douã fete ºi cinci bãieþi,acum fiecare la caselelor, cu probleme ºi rea-lizãri, cu examene alevieþii pe care le-au tre-cut cu bine... Asta pânãîn luna februarie 2016,când s-a nãscut o situ-aþie ce seamãnã asubiect de film, protagoniste fiind celedouã surori.

Mihaela Ch. este ple-catã de vreo 15 ani înFranþa, în Belfort, unde

s-a ºi cãsãtorit cu unfrancez, a devenit omde afaceri deþinândîmpreunã cu soþul sãudouã restaurante, iarprintre altele, împreunãcu oameni din comuni-tatea respectivã, cotatãca fiind de oameniînstãriþi, viziteazã ºi facdonaþii orfelinatelor,chiar ºi din România,spun fraþii acesteia.

Mihaela Ch. estesora cea mare, în vârstãde 46 de ani, are o fiicãîn România, la Tg. Jiu,abandonatã de mamã

când acesta avea 6 ani,iar cele douã nu þinlegãtura una cu cealaltã

Loredana S. Estecealaltã sorã, de 37 deani, are trei copiiminori, o fatã ºi doibãieþi. A lucrat o vremeîn Italia, timp în carecopiii au stat la buniciidin Valea Jiului, iaracest lucru a fãcut sãcreascã ataºamentulnepoþilor faþã de bunici.În ultima perioadãLoredana S. a lucrat lao asociaþie umanitarã,din judeþul Prahova, adivorþat de soþ, iar copiiiau rãmas în grija sa.

De vreo 2-3 ani,Mihaela Ch. îºi vizitafecvent sora înRomânia, iar în ultimavreme îi cerea acesteiasã-i dea ei bãiatulmijlociu. Familia arelatat cum la ultima vizitã a Mihaela Ch. ºi-aconvins sora mai micãsã accepte sã meargã înFranþa unde o va ajutasã-ºi gãsescã de lucru ºiimplicit o locuinþã, pre-cizându-i cã este altãlume, cã existã condiþiipentru a-ºi creºte copiiiºi cã alta este perspecti-va de viitor pentru ei.

Un plan pus lapunct de sora

cãsãtoritã în Franþa…”A convins-o sã

meargã în Franþa. I-atrimis bani pentru aface paºapoarte copiilor, apoi i-a trimisbani pentru drum spreFranþa. La puþin timp,Loredana a fost aruncatã în stradã cudoi dintre copii, iar sora

cea mare a oprit bãiatulmijlociu. Pare un planpus la punct dinainte,pentru cã la momentulcând a fost alungatãcumnatul meu, fost jur-nalist, i-a spus exact ceva pãþi dacã va mergela poliþie – îi vor fi luaþicopiii. ªi asta s-a întâm-plat. Suntem cu toþiibulversaþi, am anunþatAmbasada din Paris,Ministerul de Externe ºiConsulatul dinStrasboug de careaparþine Belfort.Suntem disperaþi, pen-tru cã anunþând poliþiade acolo s-a întâmplatexact ce a spus cumna-tul, asistenþa socialã i-aluat copiii, iar pe ea audus-o în altã parte ºiaºteaptã decizia judecã-torului. A reuºit sã nesune, a scris de pe tele-fon ºi MAE. Nu ºtim cesã facem s-o aducemînapoi în þarã, pe ea ºicopiii. Pãrinþilor nici nule-am spus tot, încercsã-i protejez pentru cãsunt în vârstã ºi cardiaci...” – a povestitdisperat, printre altele,fratele celor douãsurori, Marian T., dinPetroºani.

Familia crede cã sora cea mare, MihaelaCh., a avut ca scoprãzbunarea pe sora sacea micã. Mihaela acrezut toatã viaþa cãLoredana a fost preferata familiei.

”Ca frate, cred cãeste doar o rãzbunarepe sora mai micã Dana(Loredana – n.n.). Acrezut mereu cã ea este

favorita în familiei, deºinu este adevãrat.Pãrinþii au þinut la noi înmod egal. Doar cã ea acam fost oaia neagrã…ªi tot ce face este doaro rãzbunare. Ceva nu eîn regulã cu ea…”- amai precizat Marian T.

Ameninþatã cu oarmã ºi bãtutã, a

ajuns pe drumuriDin e-mail-ul trimis

de Loredana, de petelefon, MinisteruluiAfacerilor Externe, rãzbate o povestecutremurãtoare. Copilulmijlociu face crize deepilepsie, iar frigulîndurat pe lângã teamatrãitã la mãtuºa dinFranþa l-au îmbolnãvitpe bãieþelul cel mic, dedoar 6 ani..

”(…) Vineri11.03.2016 fiul meuAndrei a fãcut febramare de la amigdalitã ºia fãcut convulsii ºi aveahalucinaþii, i-am rugat îngenunchi sã mã ajute ºisã-l ducem la spital, daraceºtia nu au vrutmotivând cã nu avemcard de sãnãtate ºi nu-lprimeºte la spital... Amstat toatã noapteapunându-i comprese cuoþet ca sã-i scad febra.Duminicã, 13.03.2016.a fost carnaval aici înBelfort ºi sora mea a ziscã ea ºi cu soþul ei mergla carnaval ºi îl vor luaºi pe fiul meu Ioan I.(prescurtarea noastrã –n.n.) ºi noi, eu si copiiimei Elena si Andrei vatrebui sã pãrãsimlocuinþa lor cât timp ei

sunt plecaþi. I-am rugatfrumos sã ne lase înlocuinþã ºi le-am arãtatcã fiul meu încã arefebra mare, dar nu le-aupãsat ºi ne-au dat afarã,abea atunci ne-au datactele, pasapoartele luiElena si Andrei, certifi-catele de naºtere cât ºihotãrârile judecãtoreºtioprindu-le pe ale luiIoan I. ºi zicând cã nu ledã pentru cã opresccopilul la ei, eu nefiindde acord ... Am reintratîn casã pe la orele 17 ºiîn tot acest timp noi amfost nevoiþi sã stãm înger.

Luni 14.03.2016 am coborât dedimineaþã în bucãtãriesã le pregãtesc miculdejun la copii ºi nici nuau apucat copii samãnânce, cã sora meaºi soþul ei au zis sãpãrãsesc casa lor; amzis cã nu avem unde sãne ducem, dar au zis canu-i intereseazã.

Am încercat sã porto discuþie cu ei ºi sã leexplic cã nu aºa au ziscând eram în Româniaºi mãcar sã ne lase sãstãm la ei pânã îmi gãsesc o locuinþã, darnu au vrut. Ba mai rãu,sora mea a sãrit la mineºi m-a lovit de faþã cusoþul ei ºi cu copiii mei,m-a strâns de gât ºi mãsufoca. A zis ca s-asãturat de mine ºi sãplec din casa lor.

Soþul ei a luat unadintre armele lui pecare le þine încãrcate ºimi-a zis cã dacã nu plecimediat din casã, mã

împuºcã. Eram speriatãºi am fugit de am puscâteva haine ale copiilormei ºi ale mele în valizeºi când am fost la uºãam mers cãtre Ionuþ sã-liau cu noi. Ei au datcopilul la spatele lor ºisoþul surorii mele a ridicat puºca ºi a zis cãdacã nu plec în 5secunde mã împuºcã. Atrebuit sã plec cu Elenaºi Andrei, pe Ionuþ nuau vrut sã-l lase ºi îi totspuneau: zi la Loredanacã nu vrei sã mergi cuea, zi cã vrei sã rãmâi lanoi, zi cã nu vrei sã maifie mama ta. Copilul îmispunea toate acesteaplângând ºi se vedea cãsuferã… Eu ºi ceilalþidoi copii ai mei,

traumatizaþi ºi plângânda trebuit sã fugimrepede sã nu neîmpuºte.

Acerut ajutorCrucii Roºii,

spitalului ºi poliþiei,cerere care a costat-o scump

Am ajuns cu copii lagara din Belfort , mi-afost fricã sã merg lapoliþie cã deja sora ºisoþul ei mi-au zis cãpoliþia îmi va lua ºiceilalþi doi copii ºi cã nurezolv nimic pentru cãei au relaþii la poliþie.Am plecat cu trenul înalt oraº, am stat în garãfiindcã Crucea Roºie nuau vrut sã ne ajutezicând cã au prea mulþistrãini. La o orã târzieîn noapte gara s-aînchis ºi a trebuit sãstau cu copiii afarã înger.

Spre dimineaþã m-amdus la un spital laurgenþe fiindcã fiul meuse simþea în continuarerãu. Acolo ne-au dat sãmâncãm ºi mi-au spuscã fiul meu trebuie sã iaantibiotic pentru cã areamigdalitele foarte afec-tate. Ne-au lãsat sã maidormim o noapte însala de aºteptare. Marþi15.03.2016 spre mier-curi, au zis cã cheamãasistenþii sociali, apoi auzis cã ºi acolo sunt preamulþi strãini ºi nu nepot primi. Am fost ºi lapolitie în acel oraº, darnu au fãcut nimic, au zis cã nu ne pot ajuta ºisã ne reîntoarcem laBelfort unde sã neprezentãm la poliþiepentru cã ne va ajuta ºinu îmi va lua copiiizicând cã soþul suroriimele doar m-a speriat.

Miercuri ne-amîntors la Belfort cutrenul ºi am rugat lucrã-

torii din garã sã chemepoliþia. Am vorbit cu undomn de la poliþie printelefon. Toate au fosttraduse de un translatorprin telefon deoarecenu ºtiu limba francezã.Au zis sã aºtept în garãcã vor veni sã mã ia pemine ºi pe copii ca sãne ajute. În garã s-au prezentat de la jandarmerie ºi ne-aucondus la secþie undeam dat declaraþii. Înnoaptea aceea am statla jandarmerie cu ceidoi copii ai mei ºi adoua zi au zis ca trebuiesã vinã un asistentsocial sã vadã cum nepoate ajuta.

S-au prezentat douã doamne asistentesociale ºi printr-un traducãtor au zis cã auordin de la procurorulgeneral al republicii sãîmi ia copiii ºi sã mi-iducã la un centru pen-

tru 10 zile pânã ce voiavea audienþa la unjudecãtor care va decidesoarta copiilormei.Toate acestea mi le-au zis de faþã cu untranslator român. Copiiimi-au fost luaþi cu forþade langã mine în timpce am fost þinutã de ojandarmeriþã ºi fiindcãcopiii se þineau dehainele mele ºiplângeau si þipau cã vorcu mine ºi cã de ce vorsã-i despartã de mine,au fost luaþi cu forþa dealþi jandarmi ºi de asis-tentele sociale ºi duºi lamaºinã, pe mineimpiedicându-mã ºifacând un zid de jan-darmi între mine ºicopii. Pe mine m-auadus jandarmii laArmee de Salute(Armata Salvãrii, orga-nizaþie umanitarã cu ostructurã cvasi-militarã –n.n.) în Belfort ºi locu-iesc încã aici pânã ladecizia judecãtorului. Camama ºi ca cetãteanromân va rog din sufletsã mã ajutaþi sã-mi recu-perez copiii ºi sã se facãdreptate. Toatã nãdej-dea mea este în dvs. Vãrog ajutaþi-mã pe mineºi pe copiii mei. Vãmulþumesc. Cu respect,SS” – scrie Loredana S.în e-mail-ul trimis MAE.

Bulversant este faptulcã translatorul Politþieidin Belfort a fost chiarsora ºi cumnatulLoredanei.

ªocant! Chiar soraa fost translator

pentru JandarmeriePãrinþii ºi fratele

acesteia au rezervatlocuri la Altassib pentruLoredana ºi copiii sãipentru reîntoarcerea înRomânia pentru a aveadovada în faþa judecã-torului, cã familia estepreocupatã de soartasa. Mai mult, s-a luatlegãtura ºi cu fiica, dinTg Jiu, a Mihaelei Ch.,cu speranþa cã o vorputea convige prinaceasta sã înapoiezecopilul mamei sale ºi são ajute pe Loredana sãse întoarcã în România.

S-a încercat insistentsã se ia legãtura telefo-nic cu Mihaela Ch., daracesta nu rãspunde ºi aremis familiei un smsprin care le cere s-o

lase în pace pentru cãnu le va rãspunde. Înplus, familia a aflat cãMihaela Ch. a fãcutdemersuri pentru a aveaargumente în favoareapãstrãrii lui Ionuþ -ºcoalã, asigurare medi-calã. Au mai aflat cã laJandarmerie, chiar soracare a alungat-o a fosttranslator între agenþi ºiLoredana, prin telefon,lucru care a fostºocant…

”Nu înþeleg ce seîntâmplã cu sora meamai mare, Mihaela.Avea un comportamentmai ciudat ºi înainte,dar nu am bãnuit cã vaajunge sã facã aºa ceva.ªi pe fiica ei a pãrãsit-o,de la 6 ani, apoi a spuscã este bolnavã, cu tul-burãri psihice ºi tenta-tive de suicid, dar amcrezut cã astea-s crizeale vieþii pe care le-adepãºit. Se pare cã nueste aºa… Vom trimitetot ce o poate ajuta peLoredana, dovezi înfavoarea sa în faþajudecãtorului. Un singurlucru sã i se permitã:întoarcerea acasã cu toþitrei copiii. Fãrã copii,Loredana nu va plecade acolo. Consulatul aluat legãtura cu ea, darau fost foarte recispunând cã au proble-me mai serioase decâtsituaþia ei. Pe cei de laMAE i-am contactat ºieu telefonic. Judecãtoruleste speranþa noastrã,dar trebuie sã-i dãmdovezi ºi asta încercãmpentru cã sãptãmânaaceasta va fi audiatã” –a declarat, la închidereaediþiei, fratele celordouã surori, Marian T.,din Petroºani.

• Familia se vaadresa ºi parlamentari-lor de Valea Jiului,respectiv senatoruluiHaralambie Vochiþoiu ºideputatului CristianResmeriþã pentru aputea sã o aducã acasãpe Loredana S. împre-unã cu cei trei copii aisãi. Fraþii ºi pãrinþii suntconºtienþi cã este vorbade o problemã între doimembri ai familiei lor,dar considerã cã nu auforþa ºi nici cunoºtinþe îndomeniu pentru a rezol-va incredibila situaþie.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Joi 24 Martie 2016 Actualitate 5

Poliþia Localã Petroºaninu are efective pentrua verifica fumãtorii

Petrilenii suntchemaþi la muncãLuna curãþeniei. Administraþia localã de la

Petrila a instituit “luna curãþeniei”. Astfel înperioada 22 martie – 22 aprilie petrilenii suntinvitaþi sã participe la acþiunea “curãþenia”.

“Primarul oraºului Petrila face, pe aceastã cale, uncãlduros apel cãtre cetãþenii oraºului, societãþile comer-ciale, instituþiile publice, unitãþile de învãþãmânt, asocia-þiile de proprietari, reprezentaþii cultelor de a prticipa înnumãr cât mai mare la acþiunile pe care le vomdemara ºi care constau în toaletarea ºi igienizareacopacilor (vãruire), plantarea de puieþi, flori ºi gazon,curãþarea vegetaþiei, curãþare ºanþuri, reparare garduri,întreþinerea parcurilor ºi a locurilor de joacã pentrucopii, reparaþii ºi zugrãvire clãdiri, acþiuni de derati-zare”, aratã primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel.

Edilii vor astfel sã întâmpine sãrbãtorile Pascale într-un“oraº curat, cu o casã curatã”. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

Poliþia Localã de laPetroºani nu a

aplicat nicio amendãfumãtorilor.

Pentru cã nu au sufi-ciente efective, poliþiºtilorlocali de la Petroºani leeste aproape imposibil sãverifice toate localurilepentru a vedea dacãpetroºãnenii respectãlegea antifumat. Cert este,cã din observaþiile fãcutede oamenii legii, fumãtoriise conformeazã prevede-rilor în vigoare.

“Noi nu avem efectivepentru a verifica toatelocaþiile. Din ce am vãzutlegea este respectatã.Toate localurile ºi institu-þiile publice au pus acelsemn internaþional anti-fumat, iar unele dintrelocaluri au amenajat spaþiipentru fumãtori afarã. ªila instituþiile publice aufost amenajate spaþii”, adeclarat Dorel Neag, ºefulPoliþiei Locale Petroºani.

Mai mult decât atât,

dacã la nivelul instituþiilorpublice se încalcã aceastãprevedere angajaþii pot fisancþionaþi disciplinar.

“La instituþiile publicenerespectarea legii reprezintã abatere disciplinarã gravã”, a maispus sursa citatã.

Poliþiºtii, dar ºi jandarmii sunt cei caretrebuie sã se asigure cãlegea este respectatã. Deci Legea antifumat areprimele efecte. Poliþiºtiihunedoreni au aplicat zeci de avertismente,fumãtorilor care nu aurespectat legea.

Monika BACIUMonika BACIU

Caz extremã urgenþã Valea Jiului-Franþa: aruncatã în stradã de sora ei, ridicatã de poliþie ºi lãsatã fãrã copii”I-a trimis bani pentru a face paºapoarte copiilor, apoi i-a trimis bani

pentru drum spre Franþa. La puþin timp, Loredana a fost aruncatã înstradã cu doi dintre copii, iar sora cea mare a oprit bãiatul mijlociu.Pare un plan pus la punct dinainte, pentru cã la momentul când a fostalungatã cumnatul meu, fost jurnalist, i-a spus exact ce va pãþi dacã vamerge la poliþie – îi vor fi luaþi copiii. ªi asta s-a întâmplat. Suntem cutoþii bulversaþi, am anunþat Ambasada din Paris, Ministerul de Externeºi Consulatul din Strasboug de care aparþine Belfort. Suntem disperaþi,pentru cã anunþând poliþia de acolo s-a întâmplat exact ce a spuscumnatul, asistenþa socialã i-a luat copiii, iar pe ea au dus-o în altã parteºi aºteaptã decizia judecãtorului. A reuºit sã ne sune, a scris de pe telefonºi MAE. Nu ºtim ce sã facem s-o aducem înapoi în þarã, pe ea ºi copiii...Sora cea mare nu ne rãspunde la telefon…”- Marian T., Petroºani.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Martie 20166 Actualitate

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIENAS, GÂT, URECHI

Consultaþii ORL Audiometrie tonalã &vocalã Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI - Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806;0254-540574

Masivul Parâng,imediat dupã ce searatã primele semneale primãverii, estegazda iubitorilorzborului cu parapan-ta, iar temnerarii îºidau întâlnire la unadintre cele mai ciudate competiþii.Scopul este acelaºi înfiecare an, de a stârniadmiraþia turiºtilor darmai ales de a-i binedispune. Pentru cãzãpada a fost puþinãºi turiºtii au cam lipsit,în acest an vin ºicabanierii cu oferteatractive, cu preþurireduse la cazare ºicadouri pentru”zburãtori” ori supor-terii lor. ”FestivalulAerociudaþilor, car-naval cu tradiþie dinParâng, iniþiat de unpãrinte al parapan-tismului pentru dis-tracþia ºi aducereaaproape a înaripaþilornerãbdãtori sãînceapã noul sezon dezbor – ediþia 2016 va

avea loc din nou, înParâng, în data de 1– 3 aprilie. (…)Carnavalul în zbor sauterestru ºi jocurile decabanã vor þineatmosfera la înãlþime,iar party-ul va fi ca deobicei, punctul forteal întâlnirii. Totul esteposibil pentru cãparapantiºtii suntoameni deschiºi, faini

ºi fac parte dintr-omare familie aAerociudaþilor”, spun organizatoriievenimentului.

P rimul zborpe 2016

Aerociudaþii vordeschide odatã cuprimul zbor ºi sezonulde parapantã, însã

carnavalul nu se varezuma doar la zbor,ci va antrena ºi turiºtiicare se tem deînâlþime ºi vin înnumãr mare pentru aurmãri spectacolul depe cer.

Porci zburãtori,Moº Crãciun ori vrãjitoare zboarã cuparapanta pe deasupra Parângului,în versiunearomâneascã a CoupeIcare St Hilaire dinFranþa, o competiþiefãrã mizã sau maibine spus cu un singur obiectiv, acelade a stârni uimire ºihohote de râs miilorde turiºti aflaþi în sta-þiunile montane undeaceasta se deruleazã.Aºadar, sute deiubitori ai parapanteiîncearcã sa realizezeacrobaþii în aer costumaþi care mai decare mai ciudat.Concurenþii se vorlansa în aer cu para-pantele de pe platoulde la cota 1.550 demetri din zonaParângului Mic, acolofiind, dupã cum auexplicã organizatorii,curentul cel maipotrivit pentrulansarea parapantei ºivor ateriza la bazaParângului.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

- ANUNÞ -Vânzare masãlemnoasã pe

picior

U.A.T. JUDEÞ HUNEDOARA, cu sediul înDeva, str. 1 Decembrie 1918nr. 28, judeþul Hunedoara,telefon 0254/211350, codfiscal 4374474, anunþã organizarea la sediu societãþiia unei licitaþii, în data de15.04.2016, ora 12.00 licitaþie pentru vânzare masãlemnoasã pe picior.

Masa lemnoasã: Se valicita cantitatea de masã lem-

noasã 1027 mc arbori careface obiectul acestei licitaþiidin zona de siguranþã a drumului judeþean DJ 687.

Pretul de pornire al licitaþiei fãrã T.V.A. este de63.352,80 lei - 1027 mcmasã lemnoasã pe picior dinzona de siguranþã a drumuluijudeþean DJ 687.

Locul, data si ora lacare se tine preselecþia:U.A.T. JUDEÞUL HUNE-DOARA, cu sediul în Deva,str. 1 Decembrie 1918 nr.28, judeþul Hunedoara, ladata de 08.04.2016, ora12.00.

Agenþii economici intere-sati vor depune pânã la datade 08.04.2016, ora 11.00,documentaþia de preselecþie

solicitatã prin documentaþiade licitaþie.

Locul, data si ora la carese þine licitaþia: U.A.T.JUDEÞUL HUNEDOARA,cu sediul în Deva, str. 1Decembrie 1918 nr. 28,judeþul Hunedoara, la data de15.04.2016, ora 12.00.Pentru participarea la licitatieoperatorii economici prese-lectaþi vor depune oferta pânãla data de 15.04.2016, ora11.00 în conformitate cusolicitãrile din documentaþiade licitaþie.

Relaþii suplimentare se pot obþine de la tel: 0254-226200, 0254-211350 interior 145 sau la sediulU.A.T. Judeþul Hunedoara,Serviciul Tehnic, cam 15.

B ãrci cu motor ºibãrci sportive

ºi de agrement. Suntcâþiva petroºãnenicare deþin astfel deambarcaþiuni deagrement.

ªapte astfel deambarcaþiuni sunt înre-gistrate la Serviciul deTaxe ºi Impozite LocalePetroºani, iar taxeleaferente acestor bunuridiferã.

“Avem în evidenþeºase bãrci cu motor ºi onavã de agrement ºisport. Pentru bãrcile cumotor taxa anualã este

de 210 lei, iar pentrunava de agrement legeaprevede o taxã cuprinsãîntre 0 ºi 1119 lei, iarprin hotãtâreaConsiliului Local aceastaa fost stabilitã la sumade 1100 de lei”, adeclarat Alin Gal, ºefServiciu Taxe ºiImpozite LocalePetroºani.

În urmã cu câþiva anila Petroºani, la serviciulde Impozite ºi TaxeLocale a fost înregistratºi un autoturism de lux,un Maserati, însã lascurt timp aceasta a fostvândut.

Monika BACIUMonika BACIU

Aerociudaþii vor stãpânicerul ParânguluiP este circa o sãptãmânã de zile, în Staþiunea Parâng,

are loc un festival unic în þara noastrã la care suntinvitaþi atât turiºtii cât ºi iubitorii zborului cu parapanta.Organizatorii sunt în toi cu pregãtirile, iar ediþia din acestan a Festivalului Aerociudaþilor vine cu suprize.

O navã de agrement,înregistratã la Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Martie 2016 Actualitate 7

Zãpada s-a întorsI arna nu a plecat de la

noi ºi miercuri am vãzutcu toþii cum e sã ningã,chiar dacã intenþionam sãne schimbãm cauciucurile lamaºinã.

A nins ºi vremea s-a rãcitsimþitor, iar întreg judeþulHunedoara se aflã sub avertizare de cod galben de ploiºi ninsori pânã joi.

Meteorologii au anunþat cãiarna se întoarce ºi ninsoarea ºi-a fãcut simþitã prezenþa înValea Jiului, chiar de miercuridimineaþã.

Judeþul Hunedoara se aflãsub avertizare de COD GALBEN de miercuri dimineaþapânã joi la prânz. În intervalulmenþionat, aria precipitaþiilor a cuprins toatã þara dinspre sud-vest. Vor fi ploi, ninsori iarîn noaptea de miercuri spre joi

(23/24 martie) ºi în prima partea zilei de joi (24 martie) în estulºi în sud-estul Transilvaniei, precum ºi în nordul ºi vestulMoldovei, precipitaþiile vor fi sub formã de lapoviþã ºi ninsoare. În zona montanã vorpredomina ninsorile, mai abundente în CarpaþiiMeridionali ºi Orientali, unde seva depune strat nou de zãpadã.

În sudul Banatului, zonadeluroasã din Oltenia, Munteniaºi sudul Moldovei se vor cumula25...30 l/mp ºi pe arii restrânse40...50 l/mp.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Hunedoreni specializaþi în traficulde droguri, audiaþi laDIICOT Alba IuliaB CCO a dat deºteptarea din

nou în judeþul Hunedoara.

O grupare infracþionalã specializatãîn trafic de substanþe psihoactive a fostdestructuratã de poliþiºtii Brigãzii deCombatere a Criminalitãþii Organizateºi procurorii DIICOT din Alba Iulia, zecide tineri urmând sã fie audiaþi în acestsens. Mascaþii au descins în judeþeleHunedoara, Alba ºi Cluj în vedereadestructurãrii unei grupãi infracþionalespecializate în operaþiuni ilegale cu substanþe cu efecte psihoactive.Substanþele au fost comercializate peraza judeþelor Alba, Cluj ºi Hunedoara,inclusiv unor adolescenþi. Unii dintreconsumatori au fost ºi internaþi în spital.La sediul DIICOT - Serviciul TeritorialAlba Iulia vor fi aduse pentru audieri 74 de persoane, atât martori, cât ºi suspecþi. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

P oliþiºtii locali au demarat o

campanie prin careîncearcã sã-i convingãpe ºoferi, sã nu-ºi maiparcheze autoturis-mele în colþul inter-secþiilor, pe spaþiileverzi ori în locuri încare staþionarea esteinterzisã.

Prima etapã a campaniei derulatã înmunicipiul Petroºani arerol preventiv ºi cei prinºiîn ilegalitate scapã doarcu avertismente, dacã îºirecunosc vina ºi îºi iauangajamentul cã vorrespecta legislaþia.

Astfel, echipele depoliþiºti locali aflate înpatrulare îi avertizeazãpe cei care-ºi lasãmaºinile la colþurileintersecþiilor, pe trecerilede pietoni ori zonaverde cu notificãri lipitede parbriz.

”Este o acþiune princare se conducãtorulauto este atenþionat cãnu procedeazã corect.

Pe parbrizul autoturis-mului parcat ilegal i selipeºte o notificare, i seface o fotografie ºi pro-prietarul este invitat laPoliþia Localã Petroºanipentru a clarifica situ-aþia. Dacã dã curs invi-taþiei ºi-ºi recunoaºtevina, cel în culpãprimeºte doar un avertisment ºi la a douaabatere este amendat

contravenþional. Ceicare nu nse prezintã,sunt identificaþi ºisancþionaþi cu amendã,la fel ºi cei care puºi înfaþa probelor nu-ºirecunosc vina”, a expli-cat, Nicolae Stãncioi,ºef Biroul Poliþie LocalãPetroºani. Cei mai mulþiºoferi se conformeazã ºiscapã cu mustrare, iarpoliþiºtii locali spun cãmotivaþia acestora cumcã nu sunt locuri de parcare nu mai este valabilã pe deplin, datfiind faptul cã în ultimiiani au fost construite oserie de parcãri care satisfac nevoile în maremãsurã.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Încã un dosar pentrugruparea din SaºaM agistraþii au bãgat dupã gratii mem-

brii temutei grupãri de hoþi dincartierul petroºãnean Saºa, destructuratãla mijlocul anului trecut de poliþiºtii dinGorj ºi cei din Aninoasa-Hunedoara.

„Magneþii” au încã un proces în care suntjudecaþi pentru furt calificat, dupã ce procuroriidin cadrul Parchetului de pe lângã JudecãtoriaPetroºani au finalizat cercetãrile într-un dosar încare a fost prejudiciatã Hidroconstrucþia, punctulde lucru de la Livezeni/Petroºani.

Astfel, cinci tineri care au fãcut parte din gruparea ”Saºa”, aflaþi în penitenciar, vor ajungeîn faþa judecãtorilor de la Petroºani pentru a daexplicaþii în legãturã cu acuzaþiile care li se aduc.Magistraþii au cerut ca State Florin, StateLaurenþiu Daniel, Anghel Claudiu Petruþ,Lingurar Petricã Marius ºi Curelar Nicolaie sã fiescoºi din penitenciar pentru a participa la judecatã ºi a se apãra.

Membrii grupãrii au fost condamnaþi la maimulte pedepse cuprinse între un an ºi jumãtate ºitrei ani ºi jumãtate. Totuºi, aceºtia vor executapedepse chiar ºi de zece ani, dupã ce judecãtoriiau aplicat sporul de pedeapsã. Capii grupãrii,Florin State ºi State Laurenþiu au primit cele maigrele pedepse, respectiv 10 ani închisoare ºi 9 ani ºi jumãtate.

Hoþii, în mod repetat, ar fi sustras elemente de infrastructurã feroviarã ºi bunuri din societãþicomerciale de pe raza judeþelor Hunedoara ºiGorj, bunuri pe care le-au valorificat la diferitepersoane fizice. Gruparea a rãmas ºi fãrã douãautovehicule care au fost folosite la comitereainfracþiunilor. Prejudiciul creat de grupare, înurma ”loviturilor” date pânã când a fost destruc-turatã, se ridicã la câteva sute de mii de lei.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

A rabela ªaran ajunge astãzi în faþa

magistraþilor TribunaluluiHunedoara, unde este judecatãpentru cã ºi-a ucis prunculimediat dupã ce l-a nãscut.

Judecata pe fond în cazul asis-tentei de la Spitalul de UrgenþãPetroºani a avut primul termenla mijlocul acesteiu luni, darjudecãtorii au amânat cauza pentru ca procurorii sã poatãadministra probele, iar avocatulfemeii sã-ºi poatã construiapãrarea. Arabela ªaran se aflãîn spatele gratiilor ºi este învinu-itã de omor calificat, faptã pentrucare riscã o pedeapsã de pânã la25 de ani de închisoare.

Femeia ºi-a aruncat bebeluºul

într-un container de gunoi imediat dupã naºtere ºi din cauzatemperaturilor scãzute de afarã,fãtul a murit, iar macabradescoperire a fost fãcutã de un omal strãzii, care cãuta prin gunoaie,chiar în prima zi a acestui an.

Conform concluziilor prelimi-nare întocmite de ServiciulJudeþean de Medicinã LegalãHunedoara, decesul copilului aintervenit imediat, moartea aces-tuia a fost violentã ºi s-a datoratinsuficienþei cardio-respiratoriiacute consecutive hipotermiei.Procurorii au mai stabilit cãArabela ªaran ºi-a premeditatfapta, mai ales cã a ascuns sarci-na chiar ºi de colegii ei, mediciide pe secþia spitalului unde lucra.În plus, aceasta a revenit la servi-ciu dupã douã zile de la naºtere

de parcã nimic nu s-ar fi întâmplat.

Acesta nu este primul caz depruncucidere care are loc înacest an în Valea Jiului. O altãtânãrã de 27 de ani, din Lupeni,este ºi ea acuzatã cã ºi-a uciscopilul imediat dupã ce l-a nãscutºi apoi i-a aruncat trupul în Jiulde Vest. Simona Papp este ºi eacercetatã pentru omor calificat ºise aflã în arest preventiv.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJUSOCOM UNIREA

SOCIETATE COOPERATIVÃ anunþã scoaterea la licitaþie publicãcu strigare a unui spaþiu situat în

str. 1 Decembrie 1918 bl. 92 parter însuprafaþã de 93 mp.

Preþul de pornire este de 950 euro/mp.Licitaþia va avea loc în data de

29.03.2016 orele 12:00.Caietul de sarcini se va achiziþiona de la

sediul Socom Unirea SC.

Telefon: 0354115612

Avertizaþi de Poliþia Localã Petroºani

Judecatã pentru omor calificat

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Martie 20168 Sport

Chinui-chinuit, FCHunedoara, urmaºaCorvinului a reuºit aopta victorie în campi-onatul Seriei a 4-a aLigii a III-a. Meci fãrãniciun interes, doar200 de zgribuliþi în tri-bunele de pe „Michael

Klein” (ºi la ei sepoate, la noi numerge cu „PetreLibardi”...), într-unmeci în care cei de laIneu au condus cu 1-0, dar apoi Tecsi amarcat cele douãgoluri ale victoriei

gazdelor. Tragem cuochiul la componenþaechipei din Hunedoaraºi îi regãsim pe fraþiiDani ºi CristiCreciunesc de laMãgura Pui, pe foºtiijucãtori de la MinerulLupeni ºi JiulPetroºani, Bozianrespectiv RãzvanDrãgoescu. De remar-cat cã hunedorenii auînvins în zece oameni,

dupã eliminarea luiSimionov în minutul35. Surpriza a venitde la Cetate Deva,care a învins cu 2-1 laPandurii II Tg. Jiu ºi eirevenindu-ºi de la 0-1!Oricum, o victorieliniºtitoare pentruDeva, care s-a maiîndepãrtat de zonanisipurilor miºcãtoareale retrogradãrii.

Liga a III-a îºi con-

tinuã mersul ei dupãvechiul ritual al unuicampionat liniºtit.Fãrã play-off sau play-out, precum ãia dinligile superioare. Dinpãcate, conjudeþenelenoastre sunt departede Liga a II-a, nici FCHunedoara, niciCetate Deva nefãcândparte din grupulechipelor care atacãpromovarea.

Henþ cu mâna

Liga fãrã play-uri

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Startul campionatu-lui 1987-1988 alSeriei a 10-a a Diviziei „C” aducea încompetiþie ºi douãechipe din Valea Jiului,Minerul Lupeni ºiMinerul ªtiinþa Vulcan.

A fost un start (6sept. 1987) bun pentru ambele echipe,vulcãnenii învingândcu 2-0 pe Aurul Brad(goluri Milenovici ºiKrautil), iar lupeneniicu 1-0 pe cei de laTârnavele Blaj (golDina din penalty).

Returul s-a reluat pe20 martie 1987, celedouã echipe din ValeaJiului fiind la rândul lorînvinse, Aurul Brad –Minerul ªt. Vulcan 2-1ºi Târnavele Blaj –Minerul Lupeni 1-0(autogol Mag!).

Meciul fratricid dinretur s-a disputat înetapa a 27-a, pe 29mai 1988 la Vulcan.

A fost un meci cumulte ocazii, dominatde gazde în primareprizã, de oaspeþi încea de-a doua (vezicronica din facsimil).

Erau jucãtori cumare experienþã înambele echipe (Adr.Rusu, Izsak, Chiþac,Bejan, Popoviciu,Lixandru, Topor lagazde, Ghiþan, Pocºan,Ionel Popa, NeluPãuna, Dulcu, Neiconi

la oaspeþi).În finalul acelui

sezon 1987-1988,Minerul ªt. Vulcan aocupat un excelent loc4, Minerul Lupeni aavut o poziþie finalãmai modestã, locul10...

Echipa standard aVulcanului a fost(antrenor Dorel Maria):Fane Munteanu (V.Oltean) – C. Ispir (Ad.Rusu), Izsak, Chiþac,Vãduva (Ghenþi) –Balaj (Negruþ),Burdulean, S. Bejan –

Nãcrealã (Milenovici),Lixandru (Popoviciu),Krautil (Topor), golgeter fiind NicuLixandru cu 13 golurimarcate.

Minerul Lupeni afolosit echipa(antrenori Iosif Rus întur, ªtefan Stana înretur): Ghiþan – Alecu(Tereche), Pocºan,Ciulã, N. Pãuna(Oaidã) – Voicu, Suber(Dina), I. Popa (Ov.Brãneþiu) – Colceag,Dulcu, Neiconi, golgeterul echipei fiind Fane Colceag cu 8 goluri.

SERIA A 4-AMinerul Motru – Millenium Giarmata0-4Metalurgistul Cugir – ASU Poli Timiºoara 2-1CSM Lugoj – Mãgura Cisnãdie 1-2ACSO Filiaºi – Nuova Mama Mia 0-1Pandurii II – Cetate Deva 1-2FC Hunedoara – CS Ineu 2-1Naþional Sebiº - Performanþa Ighiu 2-3CSU Craiova II a stat

CLASAMENT1. ASU Poli Timiºoara 17 13 1 3 37-14 40p.

2. Metalurgistul Cugir 17 12 2 3 36-18 38p.

3. Performanþa Ighiu 17 10 5 2 30-9 35p.

4. Nuova Mama Mia 17 9 3 5 30-19 30p.

5. Naþional Sebiº 17 9 3 5 20-14 30p.

6. FC Hunedoara 17 8 3 6 30-24 27p.

7. CSM Lugoj 17 7 2 8 18-19 23p.

8. Mãgura Cisnãdie 17 5 5 7 16-25 20p.

9. Pandurii II 17 5 4 8 17-21 19p.

10. CS Ineu 16 6 1 9 16-21 19p.

11. CSU II Craiova 16 5 3 8 17-20 18p.

12. Minerul Motru 17 4 6 7 9-25 18p.

13. Cetate Deva 16 4 5 7 16-22 17p.

14. ACSO Filiaºi 17 3 3 11 12-28 12p.

15. Millenium Giarmata 17 2 2 13 13-38 8p.

Fotbal. Amintiri din Divizia „C”

CU DOUÃ DIN 16Î n paralel cu poveºtile din Divizia „A”, vom prezenta

periodic ºi momente memorabile cu partide din Diviziile„B” sau „C”, unde de-a lungul anilor în Valea Jiului au evoluatechipele Jiul Petroºani, Minerul Lupeni, A.S. Paroºeni Vulcan,Minerul Uricani, ªtiinþa Petroºani, C.S. Aninoasa, MinerulVulcan, Inter Petrila, Minerul Bãrbãteni.

- MEMORIA FOTOGRAFIEI -AU TRECUT CINCI ANI...Una din metodele de

selecþie centralizatã eramodul de a alcãtui

selecþionate judeþene.Astfel, în martie 2011,

sub conducereaantrenorilor IonuþStelescu ºi Stelian

Homan, o astfel deselecþionatã, cea a

judeþului Hunedoara,îºi aduna echipa de 16 ani– Under 16 –, printre

jucãtorii (care acum au21 ani) de atunci

regãsindu-i pe Mareº,Romicu Andrei, Cristi ºi

Daniel Creciunesc,Vlãduþ Tudorache sau

Rareº Popa.