cvj nr 1055, vineri 4 martie 2016

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1055

Vineri, 4 Martie 2016

Blocuri vechi,taxe mici L ocuitorii din Petroºani

care stau în blocurimai vechi de 30 de ani auo reducere la impozitul pelocuinþã. Începând dinacest an, potrivit nouluiCod Fiscal se aplicã redu-ceri la taxe ºi impozite încazul apartamentelor caresunt amplasate în blocuricu o vechime mai mare de 30 de ani.

“Conform Legii 227/2015din noul Cod Fiscal existã niºtereduceri procenturale dinimpozitul pe clãdiri în funcþiede anul de construcþie. Dacãconstrucþia este mai veche de50 de ani, reducerea este de30%, deci este una dintre celemai consistente facilitãþi dinnoul Cod Fiscal ºi exsitã ºi niºtecoeficienþi care reduc impozitulpe clãdire în funcþie de etajul lacare este situat apartamentul,dar sunt reduceri mai micuþe”,a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani.

Cei mai mulþi proprietari deapartamente care seîncadreazã în condiþiile acesteilegi sunt cei din Dimitrov.Acestea sunt construite în anii 1950.

“Nu este o facilitate stabilitãde Consiliu Local, este stabilitãde Parlament pentru toatã þara.În Petroºani sunt multe blocuricare se încadreazã, e vorba deCartierul Dimitrov ºi case particulare foarte multe”, a mai spus sursa citatã.

Reducerea la taxe ºiimpozite se aplicã gradual.Astfel, alocarea impozabilã aclãdirii se reduce cu 50%, pen-tru clãdirea care are o vechimede peste 100 de ani la data de1 ianuarie a anului fiscal dereferinþã, cu 30%, pentru clãdi-rea care are o vechime cuprin-sã între 50 de ani ºi 100 deani inclusiv, la data de 1 ianua-rie a anului fiscal de referinþã ºicu 10%, pentru clãdirea careare o vechime cuprinsã între30 de ani ºi 50 de ani inclusiv,la data de 1 ianuarie a anuluifiscal de referinþã.

Monika BACIUMonika BACIU

Î ntr-o sãptãmânã înDefileul Jiului

reîncep lucrãrile lacarosabil. Drumarii auobþinut avizele ºi deocamdatã se faceamenajarea de ºantier,urmând ca, în a douajumãtate a lunii martie,sã intre ºi pe carosabil.

Drumarii s-au întâlnitmiercuri la Bucureºti ºi au stabilit câteva din prioritãþile imediate înceea ce priveºte lucrãrilede amenajare a reþelelorde drumuri aflate în lucru.

Potrivit celor de la

CNADR, în Defileul Jiuluiau ajuns deja spaniolii, darlucreazã deocamdatã înafara carosabilului ºi, într-osãptãmânã, vor lucra laterasament. „Urmeazã ca,dupã 15 martie, când sevor permite lucrãrile îndrum ºi se va aproba

managementul de trafic,constructorul sã înceapãlucrãri efective pe drum.Dupã 15 martie vomvedea mai mulþi construc-tori în carosabil, dardepinde de cum va fi vre-mea, ca sã se poatã turnaasfalt pe stratul de uzurã,

sau acolo unde mai trebuiesc reparaþii”, a declarat Ion Tudor, ºef CNADR Târgu Jiu.

Acum se lucreazã doarla zidurile de sprijin ºi pemarginea drumului, nefiidrestricþionat în niciun felaccesul auto pe acest tronson din DN 66. În plus, mai sunt lucrãri lapodul de peste râul Sadu,iar pânã în toamnã, va fi asfalt pe toatã artera.„Vom termina pânã întoamnã, rãmânând doarlucrãrile mari, de la parcarea de la MãnãstireaLainici ºi podul peste râulJiu, tot la Lainici”, a maispus Ion Tudor.

ªi artera ce duce spreVoineasa va intra în lucru

tot dupã 15 martie. A foststabilizatã o alunecare deteren ºi s-au fãcut drena-jele necesare pentru apelede pe munte. „Se va lucratot dupã 15 martie ºi peDN7A, pânã la limita cuRâmnicu Vâlcea, poateavem noroc ca anul acestasã extindem lucrarea maimult spre ObârºiaLotrului”, a conchisreprezentantul drumarilor.

Deocamdatã, drumariinu vorbesc despre restricþiide circulaþie pe niciundrum, dar dupã 15 martieeste posibil sã fie închiseambele artere, dupã unprogram care va fi stabilitîn urmãtoarea perioadã de timp.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

C EH tocat sistematic din interior ºi exterior. Contracte paguboase,salarii nejustificat de mari. Cam acestea sunt concluziile

preliminare ale administratorului judiciar în ceea ce priveºte situaþiade la Complexul Energetic Hunedoara. Au mai rãmas câteva zilepânã când administratorul judiciar trebuie sã prezinte MinisteruluiEnergiei raportul privind cauzele care au dus la insolvenþaComplexului Energetic Hunedoara. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 7-A7-A

Guvernul Ponta a ajutat la îngroparea CEH

Declinul societãþii a fostsistematizat ºi premeditat

încã de la început

Încep lucrãrile în Defileul Jiului

“Concurs traseu 3,5km (start ora 11:00) ºiSlalom 100 m, prineliminare (start ora13:00). Se premiazãprimii trei sosiþi.Vârsta minimã de participare este 18ani. Casca de protecþieobligatorie!Participarea este gratuitã! Asigurãmtransportul gratuit albicicletei (ºi al proprie-tarului), în data de05.03.2016 din zonaENEL (staþie microbus)- staþie telescaunParâng. Plecaremicrobus ora 8:30.Telescaunulfuncþioneazã începândcu ora 09:00”, spunorganizatorii.

Totodatã va avealoc ºi un concurs defotografii, iarfotografia care va avea

cele mai multe like-uride la voi pânã în datade 6.03.2016, ora20:00 va fi declaratãcâºtigãtoare, iar realizatorul ei va fifãcut cunoscut întregiicomunitãþi de bikeridin zonã ºi nu numai


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Martie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

A sociaþia Pro-Parâng a

încheiat un partene-riat de colaborare cuPrimãria municipiu-lui Petroºani pentrua organiza un eveniment devenitdeja tradiþie pentrustaþiunea montanãdin Parâng.

Peste o sãptãmânã,în staþiunea montanãse va celebra zãpadaprin evenimentul denu-mit “Serbãrile zãpezii”.Concursul va avea locîn perioada 12 – 13martie. Organizatoriitrag ºi un semnal dealarmã.

“Condiþiile din acestan sunt foarte dificile,

stratul de zãpadã este mic, temperaturi ridicate, locul dedesfãºurare stabilit estepârtia A -zona cabanaINEFS, dar în fucþie de condiþiile din ziuaconcursului organiza-torii îºi rezervã dreptulde a modifica locaþiapentru a asiguracondiþii cât mai bune ºi sigure pentrudesfãºurarea celordouã zile de concurs”,spune CazimirRadvanski, preºedintele AsociaþieiPro-Parâng.

Astfel, în data de 12martie va avea loc unconcurs de sanie pen-tru copii pânã la 18ani pe trei categorii devârstã: sub 8 ani, 8-12

ani, 12-18 ani, cuîncepere de la ora11.30. Tot sâmbãtã vaavea loc ºi paradamãºtilor de carnaval,când se va premia ceamai originalã mascãrealizatã de concurent.În a doua zi va avealoc un concurs de schialpin, probã de slalomdeschis pentru toatecategoriile de vârstã:sub 8 ani douã cate-gorii, 8-12 ani, 12-18ani, 18-30 ani, 30-45ani, 45-60 ani, peste60 ani, cu începere dela ora 11.30;

“Cele mai bunerezultate ºi nu numaivor fii rãsplãtite cudiplome, medalii, cupe ºi premii sur-prizã. Locul de întîlnireºi înscrieri la concurs

este Baza DidacticãParâng a ClubuluiSportiv ªcolarPetroºani”, mai spuneorganizatorul.

Pentru bunadesfãºurare a eveni-mentului municipali-tatea de la Petroºani aalocat suma de 1800de lei.

“Asociaþia SchiTurism Montan ProParâng este una dintre asociaþiile dinPetroºani, care de-alungul anilor, s-a impli-

cat activ în viaþa turis-ticã a municipiului nostru ºi în special înactivitãþile cultural-educative ºi sportiveale tinerilor. ªi în acestan, în luna martie,asociaþia în colaborarecu primãria îºi propu-ne sã organizeze con-cursuri de snie ºi con-cursuri de schi alpinpentru mai multe categorii de vârstã înzona turisticã Parâng.

Serbãrile zãpeziireprezintã un eveni-

ment cu tradiþie carese deruleazã în aceastãzonã montanã, uneveniment cu renumeprintre evenimentelecare implicã sporturilede iarnã”, aratãreprezentanþii munici-paliþãii din Petroºani.

Suma de 1800 delei alocatã de munici-palitate va fi utilizatãpentru realizareacupelor, a medaliilor ºidiplomelor care vor fioferite participanþilor.


“Din ce ºtiu eu,anul acesta nu amavut nicio problemã înstaþiunea Parâng ºi acest lucru sedatoreazã prezenþeiforþelor de jandarmi,celor de la Salvamont,Poliþia Localã, PoliþiaNaþionalã, dar nu am

avut incidente. Aufost turiºti, dar nu aumai fost incidente defoarte mulþi ani, incidente care sãcreeze probleme”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.

ªi comandatulPoliþiei Locale dinPetroºani susþine cãstaþiunea montanãParâng este cea mailiniºtitã.

“În Parâng nu amavut absolut niciunincident violent înultimii ani”, a spusDorel Neag, comandatul PoliþieiLocale Petroºani.

Sunt staþiuni mon-tane din þarã unde înfiecare zi sunt rapor-tate mai multe cazuride violenþã, însã acestea nu ajung sãþinã prima paginã aziarelor, lucru care s-aîntâmplat cu eveni-mentul din Straja.


Serbãrile zãpezii, în Parâng

Cu bicicleta prin zãpadãP edaleazã pe zãpadã. La sfârºitul

acestei sãptãmâni în staþiuneamontanã Parâng va avea loc un concursdedicat iubitorilor de munte, dar ºi celorcare pedaleazã. Acþiunea se deruleazã pepârtia A, pe un traseu de 3,5 kilometri.

Staþiunea montanã Parâng,zero incidente violenteP erla staþiunilor montane din Valea Jiului, una dintre

cele mai liniºtite. Un incident nefericit a adus staþiunea montanã Straja în centrul atenþiei asta deºi întoate staþiunile montane din þarã au loc violenþe ºi poatechiar mai multe într-o singurã zi. În ceea ce priveºteParângul, aici nu au mai avut loc altercaþii de ani de zile.

M icrobuzulºcolar care a

stat în curteaPrimãriei Petroºanicâteva luni a intratpe traseu.

De la începutul anului, microbuzulºcolar este funcþional, afost angajat ºofer, iarmunicipalitatea suportãcheltuielile salariale ºicombustibilul.

“Acest microbuzºcolar a venit prin altãreþea decât cele primiteprin Inspectoratulªcolar, acesta a venitprin MDRASp ºi noi atrebuit sã angajãm unºofer ºi sã plãtim moto-rina necesarã deplasãriielevilor. De la 1 ianua-rie noi plãtim ºi motori-na ºi ºoferul. Cât estenevoie atât plãtim. Elare un salriu fix deºofer, nu prea mult, darmotorina o plãtim câtse consumã”, a

declarat MarianPopescu, administra-torul public al municipiului Petroºani.

Microbuzuldeserveºte ColegiulNaþional Mihai

Eminescu dinPetroºani, însã în cazde nevoie acesta esteutilizat ºi pentru alteactivitãþi.


Cronica Vãii Jiului Vineri, 4 Martie 2016 Actualitate 3

În data de 1 martie2016, cotidianulCronica Vãii Jiului titrape prima paginã:”Tirul care a alungatturiºtii locomotive”,articol în care se arãtacã un tir cu numãr deArgeº era bandonat devreo lunã ºi jumãtate îndreptul locomotivei dinzona de Nord a

Petroºaniului. În aceeaºi zi, la ora

prânzului, viceprimarulmunicipiului Petroºani,Nicolae Florin, fost”multiplu” comandatde poliþie, a acþionat ºine-a informat. ”Alo,presa? Raportez cãproblema sesizatã deziarul dumenavoastrã afost rezolvatã. Tirul

despre care aþi scris, afost ridicat la ora 11 ºi17 minute...”

Pentru a putearezolva problema,viceprimarul a acþionatprecum în Poliþie, ca odeformaþie profesio-nalã, a fãcut rapid ocercetare pentru a aflaal cui este mijlocul detransport abandonat ºiaºa a aflat cã o per-soanã din Argeº îl vân-duse alteia dinPetroºani, care la rân-dul ei l-a vândut celeide a treia persoane dinPetrila ºi cãreia i s-acerut sã-ºi ia tirul dinPiaþa Victoriei,Petroºani.

”De regulã verific cesesizeazã presa, adicãmã autosesizez cum sespune, pentru cã este

un ajutor dat de ziaresau televiziuni PrimãrieiPetroºani prin infor-maþiile suplimentareoferite, în general” – aprecizat viceprimarulFlorin Nicolae.

Un fost primar alPetroºaniului, regreta-tul Carol Schreter, eravestit pentru seriozi-tatea cu care tratasubiectele de presãcare vizau atribuþiilesale de edil ºef almunicipiului. Dupã ce citea în fiecaredimineaþã ziarele ºiidentifica informaþii cuprobleme a cãrorrezolvare era de com-petenþa Primãriei, con-voca ºefii de serviciivizate ºi îi însãrcina sãverifice ºi sã rezolverespectivele probleme.

Autosesizareaautoritãþilor - fie eleprimãrii, a consilii

judeþene, poliþie sauparchete etc. -, dinmateriale de presãargumentate ºi parþialprobate, nu mai preaexistã de ani buni, sãfie vreo 10-15. Acestlucru a dus la acumula-rea deviaþiilor de lalege ºi adâncirea unorprobleme ce au fost demulte ori scãpate desub control.

Responsabilitateaautoritãþilor, conformmenirii lor, de a þine înechilibru o comunitateºi chiar societatea înansamblu, s-a diluatîngrijorãtor ca urmare

a politizãrii, a intereselor personale ºi de grup.

Chiar ºi atunci cândli se cere sã se autose-sizeze cu privire la uncaz grav, ce poatedeveni un precedent cuconsecinþele care potatinge segmente maride populaþie, reprezen-tanþi ai acestorautoritãþi rãspundaproape invariabil cu:nu putem pentru cã...Mai precis, gãsescargumente cum sã NUacþioneze.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

D ouã farmaciila o casã de

pariuriO casã de pariuri la

douã farmacii. Acestaeste raportul care ca-racterizeazã comerþulurban din municipiulPetroºani. Pentru unii,pariurile au ajuns sãfacã parte din viaþa dezi. Mirajul unui câºtigrapid ºi fãrã efort îideterminã pepetroºãneni sã joacesume mai mici saumai mari de bani lacasele de pariuri.Bolile sunt de maimulte feluri, iar viciilenu sunt excluse dinaceastã categorie.Dacã avem 19 farma-cii, avem ºi case de

pariuri ºi acestea suficient de multe la numãr.

“Nouã spaþii în care se desfãºoarãactivitatea de pariurisportive”, a declaratAdrian Negoe, secretarul PrimãrieiPetroºani.

Dacã ne raportãmla numãrul farmaciilordin municipiulPetroºani am puteaspune cã suntemfoarte bolnavi. Pe razalocalitãþii sunt zeci defarmacii, multe con-centrate în imediataapropiere a Spitaluluide Urgenþã din locali-tate. Potrivit evi-denþelor de laPrimãria municipiului

Petroºani numãrul far-maciilor din localitatese apropie de 20, însãniciuna dintre acesteanu este deschisã non-stop.

“Din datele de laBiroul Privatizareavem 19 farmacii”, amai spus sursa citatã.

Numai în preajmaSpitalului de Urgenþãdin Petroºani suntpatru farmacii ºi patrucase de pariuri. ÎnRomânia comerþulstradal se rezumã înzilele noastre la far-macii, case de pariuri,second-handuri ºibanci comerciale.


Nicolae precum Schreter ºi autosesizarea pe cale de dispariþie

”Alo, presa? Raportez cã problema sesizatã de ziaruldumneavoastrã a fost rezolvatã”

Petroºani: 19 farmaciiºi 9 case de pariuri

M unicipiul Petroºani e locuit deoameni foarte bolnavi sau de

oameni care îºi joacã ultimul bãnuþ lapãcãnele sau ruletã, care pariazã peorice ºi care, uneori, mãnâncã. Asta eimpresia dupã o plimbare pe arteraprincipalã din localitate.

Pentru microbuzul ºcolar,

Primãria suportã costurile salariale ºi combustibilul

Au ºters marcajul de nenumãrate ori. Autrimis poliºtii locali înstradã pentru a nu mailãsa oamenii sã treacã.Au dat chiar ºi amenzi,însã fãrã vreun succes.

Vorbim despre admnistraþia publicã dinMunicipiul Petroºani,care ieri (nr. joi) a recursla ultima mãsurã caremai putea fi luatã pentrua împiedica zeci deoameni sã mai treacã pe acolo.

Astfel, pe trotuar auapãrut patru ghivece deflori care sunt legatedouã câte douã cu câteun lanþ, care împiedicã

trecerea printre orna-mente. Cu toate acesteamulþi dintre trecãtori nuîºi explicã semnificaþiaacestora, ba chiar seuitã lung iar apoi traverseazã liniºtiþi.

”Nu ºtiu ce îi cu

ghivecele acestea. A numai este trecere? Acuma aflat de la dumnea-voastrã. Nu am sã maitrec”, a spus un bãtrânelcare a traversat stradaocolind ghivecele.

Odatã montate acestepiedici, dacã putemspune aºa, administraþiapublicã localã sperã ca

în acest mod sã dezveþeo datã pentru totodeau-na, persoanele care traversau strada pe aici,sã o mai facã.

Trecerea de pietonidin zona Spitalului deUrgenþã din Petroºani afost mutatã cu 15 metrimai sus, în faþa unuisupermarket, pentru afluidiza circulaþia înaceastã zonã.

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARU

Autoritãþile locale suntresponsabile pentru

asigurarea numãrului corespunzãtor de hidranþi.

Pompierii din Valea Jiului s-auconfruntat de nenumãrate ori cu lipsa hidranþilor din anumitezone. La Petroºani, deficienþeleau fost eliminate odatã cu reabilitarea ºi modernizareareþelei de alimentare cu apãpotabilã. În cadrul contractuluiau fost montaþi hidranþi în toatezonele localitãþii. MinisterulAfacerilor Interne transmisprefecþilor sã vegheze larezolvarea acestei probleme.

”Referitor la asigurareanumãrului corespunzãtor dehidranþi ºi a presiuni apei îninstalaþii menþionãm faptul cã în anul 2015, la nivelulInspectoratului General pentruSituaþii de Urgenþã s-a elaboratmaterialul Sinteza concluziilorrezultate din analiza activiþii de

prevenire ºi gestionare a situaþiilor de urgenþã la nivelullocalitãþilor din România, docu-ment în care sunt evidenþiate ºiaspectele referitoare la neregulileconstatate în ceea ce priveºtealimentarea cu apã. Materialul a fost transmis prefecþilor în vederea dispunerii mãsurilor cese impun pentru responsabi-lizarea autoritãþilor publice localeîn ceea ce priveºte exercitareaatribuþiilor pe care acestea le au în domeniul situaþiilor de

urgenþã”, aratã ministrulAfacerilor Interne, Petre Tobã.

La nivelul judeþuluiHunedoara, prefectul a transmistuturor administraþiilor locale odirectivã.

“Primãriile ºi instituþiile de pe raza judeþului Hunedoaracare desfãºoarã activitãþi în acest domeniu, vor întocmi planul propriu de pregãtire ºi îlvor transmite spre avizareInspectoratului pentru Situaþii deUrgenþã Iancu de Hunedoara aljudeþului Hunedoara”, se aratãîn informarea PrefecturiiHunedoara.

Dacã pe drumurile spre staþiu-nile montane din Valea Jiuluiavem reþea nouã de alimentarecu apã potabilã ºi canalizare,sunt ºi hidranþi, nu la fel staulucrurile la munte. Nicio staþiunenu are reþea de canalizare ºi apãpotabilã ºi deci nici hidranþi, iarpericolul de incendiu este imens.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Martie 2016 Actualitate 5

Programarea pe cal-culator nu este pe înþe-lesul oricui, dar dacã seînvaþã prin intermediulunui joc pe computer,atunci e chiar atractuvã.

Asta s-au gândit iniþiatorii unui proiectErasmus, finanþat deUniunea Europeanã ºicare are ca parteneriºcoli din mai multe þãriale Europei. Astfel, augândit un joc interactivºi pare cã a prins ºiroade, iar cel ce neexplicã este chiar unelev român, dar careacum reprezintã Italia,pentru cã învaþã laRoma de câþiva ani.

„Acest joc presupuneo modalitate de învãþare

alternativã, interactivãºi, dupã pãrerea mea,este o idee foarte bunã.Ar presupune cã un elev sã înceapã de la unnivel foarte jos ºi sãajungã la un nivel lacare sã facã o paginãweb, pentru el, sauchiar sã lucreze pentrualþii. E foarte tare, cã,pentru prima datã, unelev nu trebuie sã selimiteze la ceea ce estescris în cãrþi, sau sã facãce spune un profesor, cisã dobândeascã noicunoºtinþe singur. Eu,personal, ºtiu deja pro-gramare Java, C++,C#, PHP, Java script,iar acest joc este bunpentru a învãþa Html,

C++ ºi Java script”, amenþionat CristianSãndicã, reprezentantulItaliei în acest proiect.

Proiectul sedesfãºoarã simultan înmai multe þãri, cu elevi,care pânã în lunaoctombrie, vor aveafuncþional acest jocinteractiv. „Liceul nostrueste implicat într-unparteneriat strategic cu mai multe þãri, participanþii fiind dinMarea Britanie, Estonia,Grecia, Malta ºi Italia ºiprovin din instituþii deînvãþãmânt ºi instituþiicare lucreazã cu unitãþide învãþãmânt. Este oalternativã la ceea ceelevii îºi doresc, pentru

cã noi ºtim cã suntfoarte pasionaþi dejocurile pe calculator ºi,pas cu pas învaþã câtevalimbaje de calculator,prin joc. Îºi vor alegecâte un personaj, cucare vor parcurge toateetapele jocului, vor avea poi teste simple lafiecare nivel din cele 5vor avea un test final.Primesc puncte, monede, cu care îºi potcumpãra haine dintr-unmagazin, virtual ºi, lafinal, li se certificã activi-tatea printr-un certifi-

cat”, a declarat ºiMihaela Manolea, coordonator al acestuiproiect care sedesfãºoarã la Colegiul

Tehnic Dimitrie Leonidadin Petroºani.

Partenerii englezisunt la fel de încântaþide ideea comunã ºispun cã programul îiajutã pe toþi sã fie creativi într-un domeniude viitor.

„Ideea este cã eicreazã jocuri pe computer,deoarece informaticaeste foarte importantãpe piaþa muncii, un jocprin care aceºti elevi sãasimileze cunoºtinþe deprogramare. Jocul va fiîn varianta finalã gata lafinele lunii martie, iarpânã atunci se fac teste în toate ºcolile”, a afirmat ºi Gina Yates,leeds City, UK,partenerul din Anglia.

Orele de informaticãau acum un aspect gustat de elevi ºi programul le faceplãcere tinerilorparteneri din toateþãrile.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Studiul mãsoarãintenþia de a deveniantreprenor în rândulpopulaþiei din Româniaºi identificã percepþiileromânilor cu privire laantreprenoriat ºi bari-erele din acest mediu.Datele au fost culese înluna februarie 2016 peun eºantion de 1.028 depersoane ºi suntreprezentative la nivelnaþional pentru per-soanele cu vârsta depeste 15 ani, cu o marjãde eroare de 3%.

Stimularea gândiriiantreprenoriale estepilonul central de acþiune

al comunitãþii RomanianBusiness Leaders (RBL).

Din aprilie 2013,RBL a organizat 53 deconferinþe "Vreau sã fiuantreprenor" la care auparticipat peste 7.500de elevi ºi studenþi din30 de oraºe dinRomânia ºi 158 deantreprenori ºi executiviromâni. Scopul "Vreausã fiu antreprenor" estesã-i înveþe pe tineriiromâni sã gândeascãantreprenorial ºi sã-isprijine sã-ºi testeze ºi sã-ºi lanseze ideile deafaceri.

Viitorii antreprenori

cred cã pot schimbaceva în bine pentrumediul de afaceri. Eicred cã oamenii cinstiþipot avea succes în afaceri,48% dintre ei avândmodele de oameni deafaceri. De asemenea,34% considerã cã eºeculeste un prilej de învãþare.Totodatã, cei care vor sãdeschidã afaceri sunt maioptimiºti decât cei careau deja afaceri înprezent. RBL Summiteste organizat anual deRomanian BusinessLeaders (RBL), o organi-zaþie apoliticã, neguver-namentalã ºi non-profit a cãrei misiune este construcþia unei þãri maibune pentru mediul deafaceri ºi locuitorii ei.

Elevii claselor a XI-a ºi a XII-a vor susþine de luni

simularea examenului deBacalaureat, prima probã fiindla Limba ºi literatura românã,potrivit calendarului aprobat deMinisterul Educaþiei Naþionaleºi Cercetãrii ªtiinþifice.

Elevii aparþinând minoritãþilornaþionale, care au studiat în limbamaternã, vor avea pe 8 martie simu-larea la Limba ºi literatura maternã.

Proba obligatorie a profilului esteprogramatã pe 9 martie ºi, exclusiv,pentru elevii claselor a XII-a, probala alegere a profilului ºi specializãrii— 10 martie.

MENCª precizeazã cã toate probele sunt scrise, rezultateleurmând a fi afiºate pe 18 martie.

Potrivit ministerului, simulãrile au

un dublu obiectiv: familiarizareaelevilor cu rigorile unui examen deBacalaureat, dar ºi optimizarearezultatelor obþinute de cãtre eleviidin învãþãmântul preuniversitar lafinalul studiilor liceale.

"În vederea adoptãrii unor mãsuripentru îmbunãtãþirea performanþelorºcolare, rezultatele vor fi analizate lanivelul fiecãrei unitãþi de învãþãmânt,prin discuþii individuale cu elevii,dezbateri la nivelul clasei, ºedinþe cupãrinþii, precum ºi la nivelul consiliu-lui profesoral", aratã MENCª.

În martie 2015, ooperaþiune de pro-

porþii a salvamontiºti-lor hunedoreni avea sã se finalizeze cu sal-varea unui cãþel care aajuns în grija primaru-lui localitãþii din Brad.

Florin Cazacu a fostimpresionat de putereapatrupedului ºi de voinþaacestuia de a supra-vaieþui, dupã ce a fostaruncat de cineva într-unpuþ de minã de pe razalocalitãþii. La un an dezile de la adopþie Rudi,câinele supravieþuitor, amurit de bãtrâneþe.

”A mai trãit încã unan de la data salvãrii dinpuþul de minã în careprobabil a fost aruncat.A supravieþuit în modmiraculos în urma uneicãderi de la aproape 60de metri ºi a murit îndata de 2 martie 2016din cauza vârstei înain-tate, cu toate eforturilefãcute de medicul veteri-nar”, spune cel care l-aadoptat pe Rudi, pri-marul Florin Cazacu.

Cãþeluºul a stat o sãp-tãmânã în puþul de minãpânã când a fost salvat,iar edilul dar ºi salvatoriiau fost impresionaþi detãria ºi dorinþa de asupravieþui. „Este uncãþel foarte frumos,maidanez, dar avea cevainteresant. Îngrijit chiareste un câine foarte fru-mos. Probabil a mirositceva la gura puþului ºifiind frunze uscate, peele aluneci foarte uºor, acãzut în puþ. L-au auzitniºte bãieþi din zonãcum plângea ºi ne-aucerut ajutorul. Culmeaeste cã deºi a cãzut vreo60 de metri în gol, n-apãþit nimic. Puþul estedeosebit de periculos,pereþii sunt destul deinstabili ºi ne-am temutpuþin ºi noi. Avem însão sculã nouã, un trepiedspecial, ºi l-am pututtesta ºi în situaþii reale ”,declara în urmã cu unan de zile OvidiuBodean, ºeful ServiciuluiPublic SalvamontHunedoara.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Staþiunea din vestul VãiiJiului încã mai are zãpadã

pentru pasionaþii de schi, pe celpuþin o pârtie, însã întrecerilede schi programate în acestsezon sunt puse în pericol.Cupa Comexim, cea mai vechecompetiþie din Straja, care ar fitrebuit sã aibã loc în acestweek-end a fost amânatã.

Cupa Comexim ar putea a fiprintre ultimele competiþii de schicare mai au loc în acest sezon, înStraja, dat fiind faptul cã vremeacãlduroasã face inutile pânã ºitunurile de zãpadã. Astfel, sâm-

bãtã, în staþiunea din vestul VãiiJiului ar fi trebuit sã se desfãºoarecea mai importantã competiþie deschi din vestul þãrii dotatã cu premii consistente ºi la care concureazã schiori de la cel maimic ºi pânã la cel mai experimen-tat. ªansele ca întrecerea sã aibãloc în week-end, spre dezamã-girea sutelor de concurenþi carese aliniau la start, sunt reduse.

”Doar dacã va mai ningeputem þine Cupa Comexim, iar însituaþia de acum ne vedem nevoiþisã o amânãm”, a explicat AlinPãrãu, unul dintre organizatoriicompetiþiei. Cupa Comexim laSchi a început în anul 1993 ºi a

ajuns pânã în calendarul federaþieide specialitate, fiind consideratã oetapã naþionalã. Datoritã acestuifapt a devenit o atracþie pentrupracticanþii schiului, iar în Strajaajungeau sute de schiori atât pentru a-ºi etala talentul pe pârtiecât ºi pentru premiile consistente

oferite de organizatori. Dacãîntrecerea de referinþã a Strajeimai are ºanse de a se þine înacest sezon, vremea cãlduroasãpune sub semnul întrebãrii restulcompetiþiilor de tradiþie cum ar fiCupa Veteranilor.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Rudi, cãþelul salvat dintr-unpuþ de minã, a murit

Nu mai pot traversa strada din cauza unor ghivece cu floriPatru ghivece cu flori, legate cu douã

lanþuri, dar ºi niºte plãcuþe informative au fost montate pentru a îi împiedica peoameni sã mai treacã strada pe vechea trecerede la spital. Cu toate acestea, încã mai suntpersoane care trec strada, ocolind obstacolele.

Simularea examenului de BACîncepe luni. Prima probã - Limba ºi literatura românã

Vremea caldã anunþã finalul de sezon în staþiunile de schi

Prefectul însãrcinat cu asigurarea hidranþilor

Programare prin joc, într-un proiect european

Peste 20% din tinerii de18-24 de ani intenþioneazãsã demareze o afacere, în urmãtoarele 12 luni

Un procent de 22% dintre tinerii cuvârste cuprinse între 18 ºi 24 de ani au

în vedere demararea unei afaceri, în urmã-toarele 12 luni, aratã rezultatele unui studiurealizat de Romanian Business Leaders ºiGfK România, lansat joi, în deschiderea celeide-a cincea ediþii a Summit-ului RomanianBusiness Leaders.

Elevii din mai multe licee din Europasunt parteneri într-un proiect prin care

au reuºit sã realizez o platformã on-linededicatã învãþãrii modului de a face programare, prin intermediul unui joc. S-a recurs la aceastã metodã, pentru cã, orecunosc chiar elevii, e mai simplu astfel,decât sã li se predea la ºcoalã metodagreoaie ºi poate nu pe înþelesul tuturor.

“Prestarea serviciilor de pazã a obiectivelor beneficiarului, a bunurilorce fac obiectul activitãþiiacestora, a tuturor valo-rilor, mijloacelor ºi instalaþi-ilor precum ºi asigurareaaccesului în ºi din incintaobiectivelor”, se aratã înanunþul CEH.

Firma a fost înfiinþatã în

anul 2009 ca persoanajuridicã cu capital privat,fiind autorizatã deMinisterul Administraþiei ºiInternelor, InspectoratulGeneral al Poliþiei Române,Direcþia Poliþiei de OrdinePublicã prin Licenþa defuncþionare nr.1359/P/16.04.2009.

Portofoliul de clienþi al

societãþii este vast. Aceºtia au colaborat cu

Casa de Asigurãri deSãnãtate Hunedoara,Facultatea de InginerieHunedoara, dar ºi cu alteinstituþii publice sau privatedin judeþ ºi nu numai.


I-au prãdatTIR-ulP atru bãrbaþi cu

vârste cuprinseîntre 21 ºi 26 de ani, dinmunicipiul Hunedoaraau intrat în vizorulpoliþiºtilor, fiind suspecþiîn cazul comiterii unuifurt. În fapt,

Poliþia MunicipiuluiHunedoara a fost sesizatã deun bãrbat de 28 de ani, dinoraºul Luduº, judeþul Mureº,despre faptul cã persoanenecunoscute, prinruperea sigiliului, aupãtruns în autotrenul pecare lucreazã ºi au sus-tras marfã în valoare depeste 2.500 de lei.Autotrenul era parcat larampa de descãrcare aunui magazin, dinmunicipiul Hunedoara.

“În data de 2 martie,poliþiºtii hunedoreni, cuocazia cercetãrilor ºi apercheziþiilor domiciliareefectuate, au identificat4 bãrbaþi suspectaþi decomiterea faptei, cu

vârste cuprinse între 21 ºi26 de ani, din municipiulHunedoara.

În urma extinderiicercetãrilor, pe lângã faptade furt, poliþiºtii au reuºitdocumentarea ºi probareaaltor trei infracþiuni de furtdin locuinþe, comise de cei 4suspecþi, pe timp de noapte,pe raza municipiuluiHunedoara, în cursul luniifebruarie 2015”, declarãBogdan Niþu, purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara.

Judecãtoria Hunedoara adispus arestarea preventivãpentru 30 de zile faþã de 3suspecþi, cel de-al patruleasustrãgându-se urmãririipenale.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Martie 20166 Actualitate

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

AEP precizeazã într-uncomunicat cã diferenþeleapar ca urmare a operaþiunilor curente efectuate de primari înRegistrul electoral aferent

unitãþilor administrativ-teritoriale.

Potrivit Legii208/2015 privindalegerea Senatului ºi aCamerei Deputaþilor, pre-

cum ºi pentru organizareaºi funcþionarea AutoritãþiiElectorale Permanente, cumodificãrile ºi completãrileulterioare, Registrul electoral este un sisteminformatic naþional deînregistrare ºi actualizare a datelor de identificare acetãþenilor români cudrept de vot ºi a infor-maþiilor privind arondareaacestora la secþiile de

votare. Registrul electoral este

structurat pe judeþe,municipii, oraºe, comune,pentru cetãþenii români cudomiciliul sau reºedinþa înþarã.

Persoanele autorizatesã efectueze operaþiuni în Registrul electoralcuprinzând cetãþeniiromâni cu domiciliul sau reºedinþa în þarã suntprimarii sau persoaneledesemnate de cãtre primari, prin dispoziþie,conform legii.

A dolescentul de 17 ani, din

Vulcan, avea pe rolulJudecãtoriei Petroºanimai multe dosare pentru tâlhãrie, astfel cã magistraþii l-au trimis dupã gratii pe minor.

Tânãrul a primit trei anide închisoare cu executaredupã ultima infracþiune,respectiv o tâlhãrie comisãla finele anului trecut înmunicipiul Vulcan.Adolescentul a urmãrit opensionarã care ºi scoateabanii de la un bancomatdin localitate ºi pânã cândfemeia sã apuce sã-i bageîn portofel, adolescentul i-a smuls din mânã toþibanii. A fost prins la scurttimp de poliþiºti ºi arestatpreventiv dat fiind faptulcã era recidivist. Minorulmai primise douã con-

damnãri anterioare dar fãrã a ajunge înînchisoare, iar pe perioadade încercare a comis ºialte tâlhãrii.

Magistraþii JudecãtorieiPetroºani l-au condamnatla mãsura educativã ainternãrii într-un centru dedetenþie pe o perioadã de2 ani, pentru tâlhãriacomisã asupra pensiona-rei. Aceiaºi judecãtori auconstatat cã fapta ”este înstare de concurs (…) cufaptele ce au fãcut obiectul dosarului nr.6761/278/2015 în cares-a pronunþat sentinþa

penalã” ºi au dictat osuplimentare a pedepsei,astfel cã Wilmuº urmeazãsã execute trei ani deînchisoare într-un centrude detenþie pentru minori.Pentru cã pensionara nu s-a constituit parte civilã încauzã, judecãtorii au decisca minorul sã achite doarcheltuielile de judecatã.

Sentinþa nu este unadefinitivã ºi urmeazã camagistraþii Curþii de ApelAlba Iulia sã decidã dacãmodificã pedeapsa, încazul în care adolescentulva face apel.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Prins cudetector demetaleU n bãrbat de 42 de

ani, din oraºulPetrila, a fost depistat întrafic în timp ce conduceaun autoturism, pe stradaRepublicii, din oraºulPetrila, deºi nu deþineapermis de conducere.

La controlul documentelor,acesta a susþinut cã nu le areasupra sa, însã, în urma

verificãrilor în bazele de date,s-a constatat cã acesta nu esteposesor de permis de condu-cere. Totodatã, bãrbatul trans-porta, pe bancheta din spate aautoturismului, un detector demetale, pentru care nu deþineaautorizaþie. Detectorul a fostridicat în vederea confiscãrii,iar bãrbatul a fost sancþionatcontravenþional conform O.G. 43/2000, cu amenda învaloare de 25.000 lei.

În cauzã s-a întocmit dosarde cercetare penala pentruconducerea unui vehicul pedrumurile publice fãrã permisde conducere.

18.275.109 - numãrul alegãtorilor din Registrul electoral la data de 2 martieN umãrul total de cetãþeni cu drept de vot

înscriºi în Registrul electoral la data de 2 martie este de 18.275.109, cu 3.107 mai mulþifaþã de ultima informare publicã realizatã deAEP pe aceastã temã, pe 3 februarie.

Paza termocentralelor costãdouã milioane fãrã TVAP aza obiectivelor Complexului Energetic

Hunedoara a fost atribuitã unei societãþi dinDeva. Contractul a cãrui valoare este de 1,966,542RON fãrã TVA a fost adjudecatã de Compact Securitydin Deva. Firma de pazã va presta servicii doar la celedouã termocentrale, respectiv Mintia ºi Paroºeni.

Închisoare pentru adolescentul tâlhar

A bia s-au unit în cadrul Com-

plexului EnergeticHunedoara ºi dejase vorbeºte despredesprinderea energeticienilor demineri. Vãzutã din fiecare tabãrã,aceastã problemãare implicaþiidiferite, dar, ºi uniiºi alþii recunosc cãnu pot lucra fãrã sãse implice reciproc.

Complexul EnergeticHunedoara a luatnaºtere în 1 noiembrie2012, zi fatidicã, dacãþinem cont de cono-taþia ei religioasã, când Divizia Minierã afuzionat cu cele douãtermocentrale de laMintia ºi Paroºeni.Acum, cã lucrurile nuau evoluat deloc bineºi, chiar dacã au vândutenergie, ambele pãrþiau avut de pierdut, din

cauza situaþiei grave încare se aflã cel maimare angajator aljudeþului Hunedoara,iar acum ºi-au pusproblema divizãrii.Minerii, însã, nu concep sã se despartãde energeticieni.

„Despãrþirea de ter-mocentrale înseamnãmoartea amândurora,dar probabil cã în timpidiferiþi. Noi suntemfãcuþi sã lucrãm unii cuceilalþi. Mintia are unrisc maxim sã fie

opritã. Termocentralade la Paroºeni, cu toatã investiþia de sutede milioane de euro,trebuie sã îºi plãteascãîmprumuturile ºi va fiextrem de greu sãsuporte costurile sau sã devinã rentabilã pe piaþã ºi ambele sunt construite sãfuncþioneze pe cãr-bunele din Valea Jiului.Cine le va retehnolo-giza? Deci CEH trebuiesã rãmânã aºa cumeste”, a declarat Petre

Nica, preºedinteleSindicatului Munteledin cadrul CEH.

Pe de altã parte,însã, energeticieniispun cã despãrþireaeste beneficã ºi ar fi înavantaj, pentru urmã-toarele 6 luni. „Noidepindem de minerituldin Valea Jiului ºiinvers. Fãrã noi nu maivorbim de minerit înVale ºi invers la fel. ªinoi, dacã luãm cãrbunede import pentru cinemai livrãm agent termic dacã toþi vorpleca din Valea Jiului,dacã se închid minele?La noi, de cel puþin 2 ani, prin studii eco-nomice, fãcute chiar deFederaþia Energetica, s-a ajuns la concluziacã o separare a activi-tãþii este beneficã ºi aicivorbim despre sepa-rarea în energeticieni ºimineri. Energeticieniisã funcþioneze pe unsistem de rezervãterþiarã lentã, pe care îl

avem ºi acum ºi mine-ritul pe un program deajutor de stat, iar atunciGiga Caloria s-o primimcu 50 de lei, cum primim de la SNÎMVJ,ca sã putem intra pepiaþã, altfel nu maiputem discuta de con-tinuarea activitãþii. Estegreu ºi pentru mineri ºienergeticieni”, a spus ºi Mihai Lorinþ, lidersindical Termocentrala

Paroºeni. Energeticienii cred

cã le va fi mai binedacã se separã ºiaºteaptã un preþ bun casã vândã pe piaþa zileide mâine, iar ca recomandare, le cereminerilor sã plece laBruxelles ca sã acce-seze ajutor de stat ºipentru mãcar douã dintre cele 4 unitãþiconsiderate viabile.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Martie 2016 Actualitate 7

Reprezentantul Casei deInsolvenþã GMC Craiova aidentificat câteva din cauzelecare au dus la declanºareainsolvenþei.

“Principala cauzã þine de croirea ComplexuluiEnergetic Hunedoara. An de an acesta a avut pierderide 300 de milioane de lei,poate ºi mai mari. Astaînseamnã o pierdere decirca un milion de lei pe zi.La acestea se mai adaugã ºiajutorul acordat anul trecutde Guvernul Ponta, era clarde atunci cã societatea nuare de unde sã restituiebanii, iar acum s-a ajuns lapierderi de peste 900 demilioane de lei”, a declarat

Florin Sãftoiu, reprezentan-tul Casei de Insolvenþã GMC Craiova.

Alte cauze care au dus lamãcinarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara suntcontractele pãguboase.

“Cauzele sunt sistemice,s-au grefat contractelepãguboase de la Mintia ºi nunumai. La Paroºeni avem altexemplu. Termocentrala afurnizat agent termic, iaracum are de recuperat 138de milioane de euro. Aceºtibani nu îi va recupera nicio-datã pentru cã primãriile aufãcut nenumãrate societãþide termoficare pe care maiapoi le-au bãgat în insol-venþã ºi faliment, deci

pierderile Complexului sunturiaºe”, a mai spus sursacitatã.

Salariile mari care s-auîncasat de la ComplexulEnergetic Hunedoara sunt oaltã cauzã a insolvenþei.

“Au mai fost salariilenejustificat de mari, contracte de aprovizionare”,a mai subliniat Sãftoiu.

În cazul în care se vorconstata abateri de la regulalegalã vor fi sesizateorganele de anchetã.

“A fost corpul de controlal primului-ministru, al ministrului Energiei la CEH.

Dacã se vor gãsi fapte ile-gale se va ajunge în instanþã.Avem ºi dosarul importuluicare este la DNA Alba Iulia”,a mai precizat administra-torul judiciar al CEH.

P rejudiciile trebuierecuperate

Cei care au adus preju-dicii societãþii energeticeprin fapte ilegale vor trebuisã rãspundã în faþa legii.Aceasta este pãrerea administratorului judiciar.

“Faptele penale care auadus prejudicii vor ajunge laluminã. Cei care trebuie sãrãspundã ºi sã plãteascã, iarprejudiciile trebuie recupe-rate”, a conchis Sãftoiu.

Curtea de Conturi adescoperit un prejudiciu de13.875.740 de lei la socie-tatea energeticã hunedo-reanã, iar mai mulþi foºtireprezentanþi ai CEH suntcercetaþi pentru abuz în serviciu. Curtea de Conturi a sesizat ºi organele deurmãrire penalã, în speþãParchetul de pe lângãJudecãtoria Hunedoara.

Dosarul face referire laimportul de cãrbune care aavut loc la ComplexulEnergetic Hunedoara. Ceicare au semnat pentruimporturile de cãrbune careau adus prejudicii considera-

bile societãþii vor da acum cu subsemnatul în faþaorganelor de urmãrirepenalã. Corpul de control alprimului-ministru a trimisdosarul la DNA, iar din varaanului trecut au început ºiacþiunile.

“Corpul de Control alprimului-ministru, ca organcu atribuþii de control asesizat organele de urmãrirepealã, respectiv DirecþiaNaþionalã Anticorupþie –Serviciul Teritorial Alba Iulia,privind operaþiunile sauactele ilicite în legãturã cucare au rezultat indicii desãvârºire a unor posibilefapte care pot întruni elementele constitutive aleunor infracþiuni, urmând caorganul de urmãrire penalã,sau dupã caz, instanþa dejudecatã sã hotãrascã asupraexistenþei sau inexistenþeiinfracþiunilor ºi asupravinovãþiei”, se aratã într-unrãspuns al Corpului de control al primului ministru.

În decursul anilor, CEH aimportat sute de mii de tonede cãrbune, deºi acestea nuau fost necesare, stocuriletermocentralelor având suficientã resursã. Mai multdecât atât, în anumite cazuri,cãrbunele din import a fostmai scump decât cel produsîn Valea Jiului.


Guvernul Ponta a ajutat la îngroparea CEH

Declinul societãþii a fost sistematizatºi premeditat încã de la începutC EH tocat sistematic din interior ºi exterior.

Contracte paguboase, salarii nejustificat demari. Cam acestea sunt concluziile preliminare aleadministratorului judiciar în ceea ce priveºte situaþiade la Complexul Energetic Hunedoara. Au mairãmas câteva zile pânã când administratorul judiciartrebuie sã prezinte Ministerului Energiei raportulprivind cauzele care au dus la insolvenþaComplexului Energetic Hunedoara.

Divizarea CEH, bunã pentru energeticieni, greºitã pentru mineri

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Martie 20168 Sport

Am ajuns sã nebucurãm mãcar de-amavea o echipã înDivizia „C”, adicã Ligaa III-a.

Valea Jiului musteape vremuri de echipeîn eºalonul trei,Doamne ce derby-urimai erau! Acum nici cu

lupa nu le mai gãsim,Jiul Petroºani a fost unultim meteorit în ediþia2012-2015, când aterminat ruºinos pelocul 12 în Seria a 3-a.„Bun ºi ãla”, veþi zice,comparativ cu ce seîntâmplã acum. La oraactualã, înaintea startu-lui returului Ligii a III-a,nicio echipã din Valea

Jiului nu are potenþialulde a avea pretenþii deLiga a III-a, nici ca val-oare, dar mai ales caputere financiarã. Cutoatã iubirea purtatãfotbalului din ValeaJiului, trebuie s-ospunem pe ºleau, sãnu ne îmbãtãm cu apãrece. Ne este dor defotbalul divizionar

naþional, fie el ºi deLiga a III-a, dar viselenoastre nu mai bat nicimãcar pânã acolo.Mâine începe Liga aIII-a, acolo unde înSeria a 4-a sunt niºteechipe hunedorene,Cetate Deva ºi F.C.Hunedoara. Cu niºtejucãtori din ValeaJiului.

Henþ cu mâna

DOR DE „C”.CHIAR AªA!

- MEMORIA FOTOGRAFIEI -Ori de câte ori vomavea ocazia, vom

publica în cotidianulnostru o fotografie

cu un moment semnificativ din

sportul Vãii Jiului. Un motiv în plus

pentru a neîmprospãta memoriadespre faptul cã auexistat performanþe

sportive ºi în Valea Jiului.

ÎN URMÃ CU UN DECENIU...

...Inter Petrila era una dintre protagonistele Diviziei „C”, având unputernic grup de jucãtori, printre care Gicã Constantin, Spânoche,

Agapi, Cl. Androne sau Adi Dolha.

Divizia „C” sau Liga a III-a fotbalisticã existã înRomânia din anul com-petiþional 1936-1937. Ea aavut o existenþã agitatã înprimele decenii, stabilitateainstaurându-se începând cuediþia 1963-1964, de atuncicompetiþia disputându-se cu

regularitate. În perioada1992-1999 s-a numit„Divizia B”, creînd astfeldestule confuzii de pal-mares, mulþi spunând „ºi noiam fost în Divizia „B”. Fals!

Datoritã numeroaselorprobleme de ordin financiar,mai ales dupã anul 2000,

competiþia a cãpãtat aspectederizorii, neexistând vreunsezon fãrã abandonuri, culminând cu ediþia 2008-2009, care a înregistrat un record de 12 asemeneapãrãsiri premature ale întrecerii. Tocmai de aceea,începând cu actuala ediþie s-a ajuns la numai 6 serii acâte 16 echipe, dar ºi aºaunele au renunþat!

Ultimele promovãri dinValea Jiului spre Divizia „B”

s-au reuºit în campionatul2002-2003, prin Jiul

Petroºani ºi în 2004-2005prin Minerul Lupeni.

FOTBAL, LIGA A III-A (DIVIZIA „C”), SERIA A 4-A, EDIÞIA 2015-2016 (NR. 60)

Fotbal. Liga a III-a. Remember.

Acum 60 de sezoane...

cvj nr 1055, vineri 4 martie 2016

Documents