Evseev, Ivan. Cuvânt simbol mit. Timişoara : Facla, 1983

conspect

Cuvânt

Cuvântul = un semn convenţional

Semnificant

Obiectul care semnifică ceva

Semnificat

Semnificatul = conţinutul semnificat

Semne sonore

Sunetele articulate, limba, suportul ei material

Tonurile, sunetele muzicale, muzica

Semne vizuale

Pictograme Codurile artelor plastice Limbaje florale Mimică, gestică Semne luminoase

Simbol

simbolul=semn=obiect care reprezintă altceva decât propria lui substanţă fizică=

Semnificant (simbolizant)+

Semnificat (simbolizat)

simbolizantul=formă materială (obiect natural, reprezentare iconică, formă geometrică, culoare, sunet)

simbolizat=conţinut psihic care trimite la un referent

referent=obiect real sau imaginar aflat întotdeauna înafara semnuluiu

Simbol şi mit

Orice mit este o naraţiune simbolică, iar

Simbolul poate genera oricând un mit poetic (46)

Structura comună a mitului şi a simboluluiIndistincţia dintre subiect şi obiect

Identificarea părţii cu întregul

Reducerea multiplului la unicitate

Identificarea esenţei cu aparenţa, a numelui cu persoana sau lucrul denumit

Asimilarea originii cu cauzalitatea

Instituirea izomorfismului dintre relaţiile spaţiale şi cele temporale

Desfiinţarea limitelor dintre diverse nivele ale existenţei (materie şi spirit, organic şi anorganic, animat şi inanimat etc.)

Tendinţa spre antropomorfizare a întregii firi

Frenezia asociativă şi interpretarea oricărei asemănări ca identitate şi a contingenţei drept cauzalitate

Scindarea lumii în două zone distincte : sfera “sacrului” şi sfera “profanului” etc (47).

Simboluri arhetipale

Jung – arhetipurile = premise psihologice (scheme, engrame, matrici) din inconştientul colectiv al popoarelor, ce servesc ca tipare şi modele operaţionale pentru elaborarea imaginilor din vis, simbolurilor de tot felul şi tuturor produselor imaginaţiei colective a umanităţii

-nu sunt imagini ci doare premise psihologice (drafturi, ciorne-dd)

Termenul de arhetip este utilizat cu un sens uşor modificat în studii de mitologie, etnologie, artă şi folclor (adică antropologie – dd), cu sensul de motiv, temă, schemă narativă, mitem, topos etc., atunci când acestea au atributele primordialităţii, universalităţii şi aderenţei întregii colectivităţi culturale (49)