cursur g turism

7/26/2019 cursur g turism

1/6

Economia Romaniei

-C4-

Pot. Ec al Pod. Mold

E considerat cel mai caracteristic podis al Ro, are o sup. de 24800 km2 (10%, si se e!tinde in

cea mai mare parte pe ra"a #udetelor $otosani, ucea&a, 'eamt, $acau, aslui, )*, rancea.+ormatiunile sedimentare sunt predominante, repre". prin calcare, conlomerate, arile, marne,

resii, nisipuri. oate sunt depuse peste unitati structurale deose/ite plat. E Europeana, ep.

$arladului si oroenul ' o/roean.3cest sedimentar, de supraata, sunt dispuse monoclinal '-E. Rocile sunt mult utili"ate ca

materiale de constructii.

Relieul Pod. Mold.

Repre"inta o alternanta de culmi si poduri structurale, care au altitudine de 0-00m in C si

si 200-00m in E si . e asemenea, se mai intalnesc si &ai lari insotite de terase si &ersanti aectati deero"iune si alunecari de teren.

Res. 'aturale sunt sarace, putine, comparati& cu alte unitati. aloarea lor este redusa, iarpdap, e!ploatarea lor este diicila.

Mai imp a"e naturale ( aproape de u/C, care sunt e!ploatate la Roman 5 ecuieni,

)aiceanca.

pertol si a"e de sonda in dep. $arladului cu e!ploatari la )la&anesti, 'eulesti,6uruiesti. Mai intalnim in 7ro. -o/roean e!ploatate la localit. ndependenta.

aloare ec. Ce&a mai ridicata o au nisipurile cuartoase care se e!ploatea"a in E aproape de &l.

Prutului in localit. Miorcani si 6udesti. 3ceste nisipuri, datorita concentratiei ridicate de /io!id desiliciu (99.% materie prima solicitata in ind. sticlei si a cristalului.

edimentarul este materie prima pt ind. Materialelor de constructii cu e!ploatari la: *ipiceni

(calcare, arile pt carami"i si tila, /alastru pt prea/ricate din /eton, resii si calcare oolitice (totconstructii si tur/a e!ploatata la ersca, olosit ca inrasamant. Re"er&e de ips la Cu"lau, "ac. de sul

la Paltinis-ara/ani, in cp. Mold.

mp. ec. Mai au:

i"&oare minerale cu e!ploatari la asi, Raducaneni, ranceni

ape de adancime, pt tratament, tot in "ona asiului

Climatulcontinental temperat este cu nuanta e!cesi&a si enerea"a rec&ente secete, limitea"a

re". de apa din sol si aectea"a mult economia, in special aricultura si alimentarea cu apa a populatiei.

in aceasta cau"a (seceta, constructia acmularilor de apa;ia"urilor si orani"area unor sistemede iriatii sunt e!trem de necesare atat pt reulari"area raurilor, la diminuarea ero"iunii, la alim. cu apa

a localitatii, piscicultura, arement. oate aceste restrictii climatice, in podisul Mold. e permite

culti&area unei ame &ariate de culturi, inclusi& a culturilor termoile (&ita de &ie, pomicole, tutun,loarea soarelui.

n acest podis, ca urmare a e!istentei si intensitatii &anturilor mai ales E si 'E, se poate

&aloriica si eneria eoliana (1-


2/6

asiurand o dispersie a no!elor ur/ane.

Reteaua hidrografica cu caracter permanent are densitati relati& mici si au de/it oarte &ariat

alimentarea raurilor este reali"ata in principal de ploi.n per. contemporana, s-au construit o serie de acumulari de apa, cu utili"are multipla, cum

sunt:

tanca Costesti (/ara# pe Prut Parco&aci si Podul loaiei pe $a=lui

olesti pe $arlad

Puscas pe Raco&a

Cui/ul ulturilor pe uto&a

3cumul imp de pe &l. iretului: $uceea

$laesti

)al/eni

Racaciuni

$eresti

'ici pot. vegetatieinu este ridicat, deoarece % padurilor este redusa in anumite areale 10%

paduri in Cp. Moldo&ei. Padurile au o producti&itate sla/a impreuna cu pa#istile. e de aici e repre"

prin pad mi!ta, de oioase si &e de sil&o-stepa si stepa.*emnul padurilor este utili" in ind de prelucrarea lemnului, constructii si ca lemn de oc in

Mold. o mare parte a pop e rurala.

Solul, poate i considerat o res importanta a podisului doar in masura in care este prote#atcorespun"ator impotri&a deradarilor.

Cele mai ridicate &alori ale natalitatii si ertilitatii eminine "ona e!odinamica (a plecatpopuatie, /eneiciind de pe urma plecarilor deiniti&e toate pro&inciile tarii, in special $ucuresti,

ransil&ania, o/roea.

Pod. oro/ei si elta unarii

Cele 2 unitati se suprapun peste #udetele C si * si insumea"a o sup de 1.48km2, din care

eltei ii re&in 440 km2 (>comple!ul launar Ra"im.

n ansam/lul ei, $) repre"inta cea mai tipica unitate de platorma din tara si, de asemenea,

este un ade&arat mo"aic tectono-structural si petroraic./ de ' este mai complicata su/ raport structural si petriraic, care a ost enerata de oro.

6ercinica si C=imerica de care sunt leate si intru"iunile de roci erupti&e, cum sunt: ranit

/a"alt

a//rou

ranodiorit

diorit


3/6

3ceste roci corespund, de apt, punctelor cele mai inalte.

n peisa#, relieul d/ apare dierit, si anume: cu aspect de muncei (muntisori cu alt mai mari in

' si tipic de podis in unde alt medie a#une la 120m cu 0m enerie de rel.. n are caracteristicileunei campii rel., in c m M parte, se pretea"a la un indice ridicat al mecani"arilor aricole.

Climaare o nuanta continentala mai puternica in si cu inluente moderate in "ona de litoral(/ri"a marina.

Restrictiile de ordin plu&iometric (PP sunt impuse de clima, culturilor aricole si sunt partial

eliminate prin amena#area unor sist de iriatii, o parte din ele au ost distruse dupa re&olutie, dar ?%din sup aricola /eneicia"a de sist de iriatii.

Potentialul =idroloic este redus, daca a&em in &edere nr mic de rauri (elita, aita, la&a,Casimcea, au l, reduse si de/ite mici.

Pan"ele reatice (apa su/terana, din cau"a depo"itelor de loess, sunt cantonate la ad. destul de

mari.

Res orestiere sunt sla/e, pad repre"inta doar % in #ud C si 11% in #ud *.

Pot. 3ricol e intreit de % mare a terenurilor aricole si ara/ile,


4/6

Pot. ec. 3l Pod. )etic

3dministrati&, cuprinde sectoare din #ud. : Me=edinti, )or#, alcea, ol#, 7lt, 3res.

3re o supraata de 1?00 km2.Prin ene"a, este strans leat de su/C )etitci repre"entand impreuna cel mai mare piemont din

tara, ormat prin acumularea de sedimente carpatice in aria ep. )etice si ' platormei Moesice.

epararea lui de munti s-a reali"t odata cu = su/C )etici, alt medie a relieului co/oara de la00-00m in ' la 200-00m in , la contact cu Cp. Ro.

aile sunt adancite in cu&ertura pietrisurilor de Candesti, au &ersantii aectati de procese de

ero"iune. 3ici, rosimea mare a pietrisurilor si nisipurilor usurea"a iniltrarea apei si ormarea unormari re"er&e de ape su/terane, dar reu de &aloriicat datorita adancimii mari.

Climatic, se poate &or/i de o intererenta climatica oceanica, su/-mediteraneeana si EEuropeana, enerand o &eetatie spontana si culturilor aricole.

olurile nu sunt prea a&ora/ile culturilor aricole prod;=a este mai redusa.

Padurile sunt prepre" prin orunul /alcanic, etc.u/solul cantonea"a multe "ac. de petrol si a"e naturale (> a" sonda, mai ales car/uni (>

linit 5 cele mai mari re"er&e, materiale de constructie,

ealurile de

3dministrati&, se des inc adrul #ud: Caras-e&erin, imis, 3rad, $i=or si ala#.

up 5 ?400km2.

ealurile piemontane din Carp 7cc au alt de 00-400m si sunt lar desc=ise inluentelorclimatului oceanic si partial celui su/-mediteranean ($anat.

+ormarea l de , este strans leata de aparitia lacului Panonic si sedimentarea lui si de usoararidicare a scoartei cu retraerea treptata a apelor la inceputul A si cu adancirea treptata a raurilor in

sedimente.

unt despadurite si culti&ate, in cea mai mare parte, cu cult. de &ita de &ie si pomi ructieri.olurile nu sunt printre cele mai producti&e, totusi.

Res. de su/sol :

car/une inerior 5 linit

sisturi /ituminoase

petrol

ape termale manan

/a"alt

roci sedimentare 5 caolin, nisip.


5/6

Campiile

Cp. Romana 5 are o sup de 4410km2

e des in cuprinsul #ud )*, $raila, $@, *, Calarasi, P6 (o parte, $, )iuriu, 3),eleorman, 7, ol#, Me=edinti (o parte.

-a ormat pe locul unui /a"in lacustru, colmatarea lui si e&olutia su/-aeriana ulterioara s-a

acut neuniorm. Este acoperita de depo"ite loess-oide, pe care s-au ormat predominant cerno"iomurisi molisoluri.

Relieul descreste de la cca 00m in cp. Pitestilor la cca 10-20m in Cp iretului nerior.Este o alternanta de campii netede (campuri si "one mai #oase (lunci a"i importante /a"ine

leumicole si de cultura a plantelor te=nice (secla de "a=ar >.

n su/sol cantonea"a re"er&e de

petrol

a"e naturale

in ultimele decenii, se &aloriica ener solara si eoliana.

iata economica e polari"ata de orase mari: Ploiesti, Pitesti, Craio&a, $raila, )alati, $@, $uc.

Campia de

up 18000km2

e des in aria #udetelor imis, 3rad, $i=or si atu Mare.

-a ormat pe un undament carpatic scuundat la dierite adancimi si intens ramentat de unsistem de alii orientate pe 2 directii dominante E- si '-.

ist de alii se pune in e&identa prin patrinderea campiei su/ orma de golfuri/palniisi este

e&identiat si prin pre"enta unor masi&e dure iesite la "i (*ucaret si )ataia si aparitia apelor termale siminerale (7radea si $u"ias.Campiile #oase;su/sidenta, apartin unor ra//ene, separate de 2 =orsturi, unul la de Mures si

altul la de Carei.

3lt medie 5 100-200m medie 9-11 rade C

PP medii 00-


6/6

cursur g turism

Documents