Aspecte ale dezvoltarii turismului

international in lume

  

 Fluxurile turistice internationale sunt deosebit de concentrate- peste 80 % din sosiri sunt inregistrate de catre tarile industrializate ale Europei de Vest, ale Americii de Nord, cat si de noile tari industrializate ale Asiei, care cunosc rate de crestere dintre cele mai rapide. Concentrarea puternica a fluxurilor turistice este rezultatul caracteristicilor cererii turistice internationale, cat si ale sectorului turistic, care necesita mobilizarea de investitii considerabile, inaccesibile unui numar mare de tari in curs de dezvoltare, cu insuficiente posibilitati de finantare. Cererea turistica internationala este caracterizata prin mari inegalitati si printr-o orientare preponderenta catre tarile industrializate. In acelasi timp, tarile in curs de dezvoltare, desi in evident progres, nu reprezentau in anul 1995 decat aproape o treime din sosirile internationale de turisti in lume( dupa statisticile O.M.T., 35 % respectiv 150,3 milioane de sosiri). Pe de alta parte, in 22122c224w diferite regiuni ale lumii se observa evolutii foarte variate, dar pe ansamblu, cu o tendinta de crestere. Astfel, intre 1992 si 1995, in zona tarilor din Asia de Est si Pacific sosirile de turisti internationali au inregistrat cresteri de peste 3 ori, respectiv de la 3,89 % la 12,26 %, in timp ce in zona tarilor din Asia de Sud aceste sosiri inregistreaza o crestere semnificativa, de la 0,70 % la 0,73 %.

                                         1

Aceste evolutii sunt amplificate printr-o mare concentratie si regionalizare a fluxurilor turistice. Aceste 2 caracteristici explica locul tarilor europene in turismul mondial, in cadrul caruia

detineau, la finele anului 1995, o pondere de 62,4 % din sosirile de turisti internationali.

Cererea turistica mondiala se caracterizeaza deci prin evolutii calitative si cantitative considerabile, care influenteaza direct ansamblul pietei turistice mondiale.

               I.  Europa

Europa beneficiaza in mod deosebit de efectele regionalizarii turismului, pentru ca aproape trei sferturi din turismul international corespunde deplasarilor de rezidenti dintr-o tara in alta a aceleiasi regiuni. In ciuda unei cresteri putin mai rapide, in comparatie cu alte regiuni ale lumii, suprematia Europei ramane confirmata si in anul 1995 pentru sosirile de turisti internationali

( 57, 17 % din total). Cu toate acestea, in privinta incasarilor, tarile Europei nu reprezinta decat 49, 03 % din total.

Unele din tarile Europei de Est( Ungaria, Cehoslovacia, Romania), desi se situeaza printre primele 20 de tari emitatoare de turisti internationali, cheltuielile efectuate de acesti turisti sunt deosebit de reduse. Situatia se explica prin izolarea populatiei din aceste tari timp de aproape 50 de ani de toate tarile democratice din lume.

Incasarile din turismul international in Europa au crescut in perioada 1991-1995 de la 138.112 milioane dolari USA la 192.831

                                             2

milioane dolari USA. Desi incasarile din turism au crescut in mod evident fata de numarul sosirilor de turisti, ponderea acestora fata de volumul total al incasarilor realizate pe plan mondial a scazut de

la 50,64 % in 1991 la  49, 03% in 1995. Ponderea incasarilor din turism fata de totalul exporturilor in Europa, in perioada anilor 1991-1995 marcheaza, an de an, o usoara crestere fata de cele realizate pe plan mondial in aceeasi perioada.

Principalele destinatii turistice din Europa de catre vizitatori sunt: Franta, Spania, Austria, Italia, Marea Britanie, Germania, Elvetia, acestea situandu-se in topul primelor 10 tari din lume in ceea ce priveste preferintele turistilor.

Facand referire la incasarile din turismul international ale tarilor din Europa, situatia se prezinta astfel:

   Clasificarea mondiala a tarilor in functie de incasarile    

                             lor  turistice

POZITIA TARA MILIOANE DOLARI PONDERE%-

1995 SUA- 1995 19951. Franta 27.527 19,212. Italia 27.451 18.853. SUA 26.854 18.054. Spania 25.343 17.235. Marea Britanie 19.133 12,356. Germania 17.435 11,327. Elvetia 15.652 10,158. Canada 13.555 9,369. Hong Kong 12.689 8,65

10. Austria 10.785 6,78

                                            

Nu este mai putin adevarat ca, in fluxurile de incasari si cheltuileli   turistice,          schimburile Nord-Nord dintre tarile industrializate sau in curs de industrializare sunt esentiale.

Astfel, printre primele tari clasificate din punct de vedere al incasarilor turistice nu figureaza tarile subdezvoltate.

Aportul turismului international la economia tarilor receptoare variaza considerabil, in functie de regiune. Turismul joaca un rol determinant in regiunile cu vocatie turistica, acestea fiind cele din Europa de Sud.

Ponderea incasarilor din turism fata de incasarile din export se ridica pentru tarile din Europa de Sud la 19,8 %. In schimb, ea nu reprezinta decat 13% in Europa de Est si 6, 3 % in Europa de Vest.

Pentru a putea face o comparatie a incasarilor si cheltuielilor turistice pentru tarile Europei, se prezinta urmatorul tabel:

Clasificarea tarilor in functie de cheltuielile   lor turistice

POZITIA 1995

TARA MILIOANE DOLARI SUA- 1995

PONDERE %- 1995

1. SUA 39.418 16,102. Germania 31.650 12,803. Japonia 23.983 9,764. Marea Britanie 18.850 7,675. Italia 13.300 5,41

6. Franta 12.338 5,027. Canada 10.526 4,288. Olanda 7.886 3,219. Austria 7.449 3,03

10. Suedia 6.1047 2,48

Analizand in comparatie cele 2 tabele ale incasarilor si cheltuielilor, se poate observa ca nivelul incasarilor il depaseste pe cel al cheltuielilor in cazul tarilor puternic dezvoltate din punct de vedere economic: Franta, Italia, Spania, Austria, Marea Britanie.

Desi ocupa un loc preponderent in turismul international, tarile europene cunosc ocrestere  a sosirilor turistice inferioare mediei mondiale. Aceasta scadere relativa  a cererii turistice internationale catre Europa provine in principal din ascensiunea  noilor tari turistice, in special din Asia de Sud- Est, care la fel ca si noile tari industrilalizate, rastoarna repartitia internationala a activitatii economice.

In acelasi timp, anumite tari din Europa de Est au cunoscut un declin al sosirilor de turisti internationali din cauza dificultatilor de adaptare a turismului la noile conditii ale economiei de piata. Este cazul tarilor din fosta U.R.S.S., fosta Iugoslavie si chiar al Romaniei, aceasta din urma inregistrand un numar de 2.608 milioane sosiri in anul 1995.

Totusi, declinul relativ al pozitiei dominante a Europei se datoreaza si cauzelor proprii tarilor europene, in special scaderii competitivitatii, insuficientei renovari a structurilor existente si, in

                                               3

general, degradarii raportului calitate-pret la diferite destinatii turistice sin sudul Europei, deosebit de afectate de aceste cauze. Italia, Iugoslavia si Romania au cunoscut pe ansamblul a 4 ani- intre 1991-1995- rate de crestere a sosirilor turistice internationale

foarte reduse, adica 3,8 % pentru Italia, 2,4 % pentru Iugoslavia si 1,6 % pentru Romania.Spania a suferit, de asemenea, o reducere sensibila a intrarilor in 1991 si 1992. Evolutia, in general a tarilor europene in turismul mondial indica un declin continuu, cu o usoara redresare in 1989, an care marcheaza de altfel o noua relansare  a pozitiei predominante europene in deceniul

urmator. Este cazul unor tari din nordul Europei, cum ar fi Suedia, Danemarca, Norvegia si Marea Britanie.

          Aceasta evolutie risca sa accelereze din ce in ce mai mult ponderea turistilor europeni in sosirile turistice. In anul 1995, turismul intra-regional european reprezenta 93,3 % din totalul sosirilor turistice. Aceasta situatie se explica prin faptul ca numarul de turisti proveniti din zona Americii s-a diminuat continuu, de la 13 % in 1990 la 5,9 % in 1995.

Asadar, s-ar putea spune ca adoptarea structurilor activitatii este de acum inainte indispensabila pentru numeroase tari europene.

Intre 1975 si 1995 numarul de turisti internationali sositi in Europa a crescut de la 115 milioane la 324 milioane. Cu toate acestea, in aceeasi perioada, ponderea tarilor europene in totalul mondial a scazut de la 68,16 % la 60,46 %.

Principalele piete turistice cu destinatia Europa sunt constituite in principal chiar de tarile europene, care detin o

                                            4

pondere de 79 % din sosirile turistice in 1995, conform tabelului de mai jos.                                    

Principalele piete turistice   cu destinatia Europa- 1995

POZITIA ORIGINEA

SOSIRI DE TURISTI 1995

( MII)

PONDEREA IN SOSIRI EUROPA

( %)1. Germania 50.960 18,342. Marea Britanie 26.272 9,453. Italia 17.120 6,164. Franta 15.717 5,655. Olanda 13.950 5,026. Scandinavia 12.727 4,587. Belgia 12.063 4,348. SUA 11.034 3,979. Elvetia 10.054 3,61

10. Spania 9.545 3,43

Printre primele 10 tari emitatoare de turisti catre Europa, numai SUA, situata pe pozitia a 8-a, nu face parte din tarile europene.

Fluxurile turistice cu destinatia Europa privesc in principal Europa de Vest si de Sud, care in anul 1995 reprezinta 72% din sosiri si 80 % din incasari. Situatia tarilor din Europa Centrala si de Est era pana in 1995 deosebit de contrastanta, intrucat ele reprezentau 18 % din sosiri si numai 2 % din incasari. Aceasta situatie rezulta in special, printre altele, din sistemul de preturi

                                                5

adoptate in acea perioada, cand nu au corespuns intotdeauna necesitatilor economiei de piata. Situatia extrema o constituia

Romania, care cu aproape 5 milioane turisti in 1988, nu avea decat 170 milioane dolari incasari, in timp ce o tara ca Suedia, cu 8,8 milioane turisti, avea incasari de 2.542 milioane dolari.

Situatia tarilor din Europa pe sub-regiuni confirma locul principal ocupat de Franta, Spania, Italia in termeni de frecventa, cat si in privinta incasarilor.

Previziunile de evolutie a cererii turistice catre Europa sunt foarte diferite in functie de tara. In calitate de emitatoare de turisti, numeroase tari europene ar trebui sa atinga un plafon, ceea ce ar avea repercursiuni inportante asupra evolutiei cererii turistice intra-regionale. In schimb, perspectivele se anunta favorabile pe termen mediu pentru tarile Europei de Est, atat ca tari receptoare, cat si ca emitatoare de turisti.

Dupa ultimele previziuni ale O.M.T., sosirile de turisti internationali in Europa ar trebui sa atinga  530 milioane in 2000, in timp ce estimarile la nivel mondial sunt de 956 milioane in 2000. Tendinta de diminuare a ponderii relative a Europei in turismul mondial ar trebui, in consecinta, sa se confirme, dar ea va ramane totusi majoritara.

        

                     6

 II.   America

Sosirile de turisti internationali catre regiunea America, in perioada 1991-1995, au crescut de la 96.492 mii turisti la 110.768 mii turisti, inregistrandu-se o crestere mai mica decat media mondiala. In aceeasi perioada, ponderea “ Americilor” in turismul mondial a scazut de la 25,50 % la 20,98 %. In anul 1995 sosirile de turisti in regiunea America reprezentau 19,55 % din totalul sosirilor de turisti in lume.

Aceasta evolutie se explica prin situatia economica din  SUA si din Canada, tari care reprezinta peste jumatate din sosirile de turisti internationali in regiune. In aceste conditii, variatiile cursului dolarului american au o influenta adesea decisiva asupra cererii turistice, in afara tarilor din zona dolarului.

Cu peste 101 milioane sosiri de turisti internationali in  anul 1992, regiunea Americii se situeaza pe pozitia a 2-a in clasamentul regional al O.M.T.

 

Sosirile de turisti internationali in regiunea America,    

    1990-1995

ANII TOTAL- MII CRESTERI -%

PONDEREA DIN TOTALUL MONDIAL- %

1990 76.243 6,23 20,791991 96.492 9,47 21,191992 103.412 4,79 20,441993 103.703 6,94 20,531994 106.433 4,25 21,421995 110.768 3,66 20,98

          Turismul intra-regional este preponderent, 79 % din sosirile anului 1995. Cu toate acestea, ponderea sa are tendinta de scadere din 1985, an in care atingea 80,8 %.

          Sosirile de turisti provenind din tarile europene au crescut usor in comparatie cu sosirile de turisti veniti din regiunea Asiei de Est si Pacific. Ponderea sosirilor de turisti europeni a fost de 11,4 % in 1985 si 14 % in 1995, in timp ce sosirile de turisti din tarile Asiei de Est si Pacificului au inregistrat o pondere de 6,6 % in 1985 si 8,8% in 1995.

          Cererea turistica orientata catre tarile din America este mult mai diversificata in cazul Europei, intrucat printre principalele 16 tari emitatoare se gasesc 7 tari europene si Japonia. Primele 3 tari emitatoare sunt totusi situate pe continentul american: SUA, Canada si Mexic. Argentina, Brazilia si Venezuela ocupa, de asemenea, un loc important. In acelasi timp, originea fluxurilor turiostice este extrem de concentrata, pentru ca primele 5 tari emitatoare de turisti internationali catre regiunea Americilor reprezenta 71 % din sosirile turistice in regiune.

          Primele dintre pietele turistice pentru America sunt chiar state din America, in ceea ce priveste numarul de sosiri turisti:  SUA, Canada, Mexic. Oricum, ponderea cea mai mare este detinuta de statele americane.

         

                                                 7

         Ponderea regiunii “ America” in totalul incasarilor din turismul mondial este superioara ponderii sosirilor de turisti internationali.

Incasarile din turismul international in regiunea America

                          1990-1995

ANIIINCASARI TOTALE-

MIL. $ SUACRESTERI -

%

PONDEREA DIN TOTALUL MONDIAL-

%1990 41.394 12,15 24,131991 48.590 17,38 24,571992 55.730 14,69 26,431993 65.193 16,98 25,561994 72.021 10,47 27,591995 83.595 16,07 28,20

          Acesta situatie este consecinta inaltului nivel al cheltuielilor realizate de turistii care viziteaza SUA. Cresterea incasarilor turistice este relativ recenta, pentru ca in 1970 ponderea regiunii “ America” in totalul mondial era aproape echivalenta, din punct de vedere al incasarilor( 26,8 % din total), cu ponderea sosirilor( 25,5 %).

          Importanta relativa a incasarilor turistice explica importanta locului lor in incasarile din export. In fapt, regiunea  Americii este cea care, in privinta incasarilor turistice fata de totalul incasarilor din export, reprezinta 10,2 %.

                                                 8

          SUA este regiunea cu cel mai mare castig din turism din lume. Ea are un guvern de tip federal si o forma de management

non-intervetionist, mai ales la nivel federal. Cateva state si guverne sunt, oricum, foarte active in managementul turistic.

          Pe langa ponderea predominanta a Americii de Nord( 77 % din incasari si 76 % din sosiri), trebuie remarcata ponderea importanta a Marii Caraibilor, care reprezinta 13 % din incasari si 12 % din sosiri, adica un loc net mai important decat cel al Americii de Sud, care reprezintanumai 10 % din sosiri si 9 % din incasari.

Tour operatorii din SUA opereaza pe o scara mult mai restransa decat concurentii lor europeni datorita intinsei distributii a populatiei, marii varietati a formelor de turism din SUA si proximitatii unor destinatii populare precum mexic si Canada. De altfel, circa 70 % din productia de voiaje forfetare a tour operatorilor americani  este orientata spre destinatii populare nord-americane, cum ar fi: California, Florida, Hawaii, Porto Rico, Quebec, Mexico City. Principalele destinatii externe sunt Insulele Caraibe, tarile europene, Asia de Sud-Est si America de Sud.

Cel mai mare tour operator american este AMERICAN EXPRESS TRAVEL, parte a marii societati diversificate de servicii financiare American Express. Principalul sau rival a fost si este compania Thomas Cook, primul tour, in acceptiunea moderna.

Un alt mare tour operator, CARTAN este parte a societatii Avco Financial Services, care promoveaza cartea de credit Carte Blanche.

                                          9

Alti tour operatori importanti care actioneaza pe piata americana sunt: Gateway Holidays(infiintat de linia aeriana TWA); ETC Travel Club( infiintat de Eastern Airlines).In Canada, cei mai importanti tour operatori sunt: Canada Pacific; Tour Montreal; Venturex. 

III.  Africa

Sosirile turistice internationale in Africa sunt deosebit de scazute, numai 3,64 % din totalul mondial al anului 1995. Aceasta situatie nefavorabila a tarilor din Africa in turismul international se explica mai intai prin problema globala a dezvoltarii economice. Insufucienta infrastructurilor de transport aerian si terestru, precum si lipsa unor mijloace financiare pentru a realiza investitii in domeniul primirii si cazarii nu permit celor mai multe tari din Africa sa-si stabileasca o adevarata politica de dezvoltare turistica.

Cu toate acestea, in ciuda numeroaselor dificultati, Africa dispune de atuuri exceptionale pentru a participa mai mult la avantul turismului mondial. In afara patrimoniului sau turistic natural, Africa se situeaza, in special prin partea sa de nord, in imediata apropiere a primului emitator turistic mondial, care este Europa. In plus, tarile propicale din Africa sub- sahariana se situeaza pe aceleasi fuse orare ca si tarile europene. Din aceste considerente, tarile Africii de Nord si anumite tari ale Africii de Est au cunoscut o sensibila crestere a turismului international. Aceasta situatie explica faptul ca evolutia globala a turismului in Africa este foarte importanta, pentru ca sosirile din Africa in

                                            10

turismul mondial au crescut cu peste 80 % intre 1991 si 1995, respectiv de la o pondere de 2,94 % la 3,64 %.

Plecand de la nivelul foarte scazut, 4,7 milioane de sosiri in 1980, cresterea turistica internationala catre Africa a crescut de peste 3 ori in ultimii 15 ani, in timp ce fluxurile turistice mondiale au crescut de numai 2,16 ori. Cresterea fluxurilor turistice a fost evidenta in 1988 si 1989. Din 1991, tarile africane, pe ansamblu, au continuat sa inregistreze o crestere a sosirilor de turisti, cu toate ca anumite tari din Africa de Nord au fost afectate de criza din Golf.

Ponderea sosirilor de turisti in Africa, desi are tendinta de crestere, aceasta nu este constanta: 2,94 % din turismul mondial in 1989, apoi 2,74 % in 1992 si 3,64 % in 1995.

Contrar principalelor regiuni turistice mondiale, turismul international african nu mai este preponderent. El reprezinta in 1990 numai 28,6 % din sosirile de turisti proveniti din alte tari africane si

este chiar in scadere intre 1989-1995. Despre redresare se poate vorbi dupa 1991, cand ponderea acestora a ajuns la 59 %. In schimb, cererea turistica europeana este majoritara cu 42,8 % din totalul de luxuri turistice catre Africa.

Franta este prima tara emitatoare de turisti straini catre Africa, cu peste 1 milion de turisti pe an, urmata de Germania si Marea Britanie.

Incasarile din turism ale Africii sunt foarte scazute. Ele nu reprezentau la sfarsitul anului 1995 decat 1,97 % din totalul mondial. Evolutia inregistrata intre 1980-1995 este ingrijoratoare, ponderea Africii in totalul incasarilor mondiale din turism fiind in

                                               11

scadere, de la 2,77 % in 1975 la 1,76 % in 1991. Dupa 1985 evolutia incasarilor din turism estenesemnificativa, iar ponderea

lor din totalul mondial este in continua scadere, ajungand in 1992 la 1,85%, ceea ce indica faptul ca aportul economic al turismului poate fi considerat instabil in aceasta regiune a lumii in care situatia economica a multor tari sete deja dificila. Toate acestea se pot observa mai bine din tabelul prezentat mai jos:

Incasarile din turismul international in Africa, 1990-1995

ANIIAFRICA

( MIL. $ SUA)PONDEREA AFRICII IN LUME(%)

1990 3.797 2,211991 4.568 2,311992 4.349 2,061993 5.075 1,991994 4.593 1,761995 5.855 1,97

          Aceasta evolutie defavorabila a incasarilor turistice in tarile africane corespunde degradarii situatiei politice, economice si financiare intr-un numar mare de tari.

          Cu toate ca incasarile turistice au crestere lenta, ponderea lor in totalul incasarilor din export este in crestere si se situeaza peste media mondiala.

          In ceea ce priveste repartitia cererii turistice internationale catre Africa de Nord ocupa un loc preponderent cu peste o jumatate

                                                 12

din sosirile de turisti internationali, in timp ce Africa Centrala nu reprezinta decat 2 % din sosiri si 1% din incasari. Se apreciaza ca

19 tari africane primesc mai putin de 100.000 turisti pe an; alte 13 tari mai putin de 5.000 turisti.

                IV.  Asia de Est si Pacific

        In zona de est si de sud-est  a Asiei se situeaza noile tari turistice, dintra care unele sunt si noile tari industrializate, exportatoare de produse manufacturate catre Europa si America de Nord.

          Regiunea Japoniei- noile tari ale Asiei de Est, adica Hong Kong, Singapore, Thailanda, Malayesia, Republica Coreea, provincia Taiwan si Indonezia- constituie de acum inainte unul din polii majori ai turismului mondial, alaturi de polul european( Europa de Nord- Europa de Sud) si de polul american( America de Nord- Marea Caraibilor).

          Cu toate acestea, noul pol asiatic al turismului international reprezinta un numar de particularitati, susceptibile sa-l faca si mai important intr-un viitor apropiat.

          Motivatiile turistice pentru tarile Asiei sunt in acelasi timp turismul de afaceri( cel catre tarile industrializate) si turismul de loisir( cel catre siturile balneare), la care se adauga turismul comercial al dezvoltarii cu prioritate catre Hong Kong si Singapore. Aceasta diversificare a motivatiilor pentru sejururi turistice contribuie la o mai mica vulnerabilitate a fluxurilor turistice din zona. Frecventa turistica in zona tarilor din Asia de Est si Pacific

                                                   13

este bazata pe utilizarea infrastructurilor de primire si cazare de inalta calitate si tehnicitate.

                    In sfarsit, Japonia, Republica Coreea si provincia Taiwan constituie un potential considerabil de cerere turistica, in conditiile in care anumite tari emitatoare din regiune inregistreaza un numar total tot mai limitat la plecarilor in strainatate, aceasta si ca urmare a duratei tot mai mai scurte a perioadelor de vacanta.

          Cu peste 61 milioane de sosiri de turisti internationali in anul 1992, tarile Asiei de Est si ale Pacificului reprezinta peste 12 % din totalul mondial.

          Numarul de sosiri de turisti internationali s-a marit de aproape 3 ori in perioada 1980-1992, trecand de la 20,9 milioane la 61,3 milioane. Ponderea sosirilor de turisti din tarile Asiei de Sud-Est si ale Pacificului, fata de totalul mondial a crescut in aceeasi perioada de la 7,28 % la 12,73 %, dupa cum se poate observa si din tabelul de mai jos:

        Sosiri turism international in Asia de Est si Pacific

ANIIASIA DE EST SI PACIFIC

( MIL.)

DIN TOTALUL MONDIAL(%)

1987 38.905 10,611988 45.077 11,441989 45.549 10,651990 52.253 11,471991 53.892 11,841992 61.306 12,73

       

                                                 14

         La finele anului 1991, Japonia era prima tara emitoare de turisti din regiune, cu 15,34 % din sosirile totale, uramat de Singapore cu 8,91 % si de SUA cu 6,62 %.

          Principalele piete turistice pentru Asia si Pacific, 1991

POZITIA TARA

SOSIRI DE TURISTI 1991

( MII)

PONDEREA PE PIATA

( %)

1. Japonia 8.268 15,432. Singapore 4.804 8,913. SUA 3.568 6,624. Taiwan 3.528 6,545. Hong Kong 2.248 4,176. Malayesia 2.010 3,727. Marea Britanie 1.968 3,658. Australia 1.833 3,409. Rep. Coreea 1.689 3,13

10. Thailanda 1.138 2,11

        Se poate observa ca turismul intra-regional detine o pondere de 75,9 % din fluxurile turistice internationale in zona Asiei de Est si a Pacificului.

Incasarile din turism au cunoscut in ultimii 10 ani o crestere mai rapida decat sosirile de turisti internationali. Acesta evolutie

                                                 15

este rezultatul cresterii calitatii prestatiilor turistice in noile tari ale Asiei, ceea ce a asigurat imbunatatirea raportului calitate-pret si

atragerea clientelei turistice din partea superioara a gamei. Intre 1980-1992, incasarile din turism ale tarilor din aceasta zona, fata de totalul mondial, aproape si-a dublat ponderea( de la 8,30 % la 15,40 %); valoarea lor a crescut de la 8,4 miliarde $ SUA la 45,6 miliarde $ SUA.

 

Incasarile din turismul international in Asia de Est si

Pacific, 1990-1995

ANIIASIA DE EST SI PACIFIC

( MIL. $ SUA)

DIN TOTALUL MONDIAL (%)

1990 22.784 13,281991 30.380 15,361992 33.806 16,031993 38.542 15,111994 40.291 15,43

1995 45.636 15,40

Ea este rezultatul pozitiei unui numar mare de tari din aceasta regiune in segmentul de varf al turismului international. La aceasta se aduga un raport foarte bun calitate-pret, care plaseaza aceste tari in pozitie de lider in competitia internationala.

In privinta destinatiilor turistice, Asia de Est si Sud- Est au ponderea cea mai mare.

                                           16

Tarile din Pacific ocupa un loc destul de scazut, cu 4,3 % din sosiri in Polinezia, Melanezia si Micronezia si 6 % in Australia si Noua Zeelanda.

Cu toate acestea, noile tari turistice din Asia de Sud-Est contribuie intr-o masura mai mare la succesul turismului in aceasta regiune. Aceste tari care sunt clasate si ca noi tari industrializate, exportatoare de produse manufacturate catre piata mondiala, dispun de capacitati suficiente pentru a finanta propria lor dezvoltare turistica( lanturi hoteliere leader mondial prin calitatea produselor lor cu hotelurile Mandarin, Shangrila sau Peninsula).

Succesul dezvoltarii turistice al acestor tari se bazeaza pe competitivitatea produselor lor, asociata cu un raport calitate-pret corect stabilit si acoperit prin servicii corespunzatoare pretului pretins si platit.

Pentru principalele tari primitoare, China, Hong Kong si Taiwan-ul reprezinta 38% din totalul sosirilor in aceasta regiune. Noile tari turistice, Singapore, Thailanda, Indonezia, Malayesia si Rep. Coreea reprezinta 40 %.

In cadrul tarilor din Asia, cei mai mari tour operatori sunt in Japonia. Inclinatia japonezilor de a calatori peste hotare in grupuri si prin incusiv tour se datoreaza unei multitudini de factori:

 limitarea zborurilor charter in interes turistic;

 mentinerea unor preturi relativ inalte la calatoriile companiilor aeriene regulate din Japonia;

 bariera lingvistica intampinata de japonezii care calatoresc in strainatate etc.

                                                   17

         Principalii tour operatori japonezi sunt: Japan Creative Tours; Jet Tours; Japan Travel Bureaux; Nippon Travel Agency si Kinki Nippon Tourist Ltd.

Asocierea tour operatorilor japonezi cu lanturile hoteliere si liniile aeriene este mai limitata ca in Europa.

 ACTIVITATEA DE TURISM PE PLAN MONDIALTURISMUL, CA FENOMEN ECONOMIC SI SOCIAL, A

CUNOSCUT DEZVOLTARI     SPECTACULOASE, EXPLOZIVE ÎN CEA DEA DOUA JUMATATE A SECOLULUI XX. DORINTA DE A CALATORI SI DE A CUNOASTE LUCRURI NOI ESTE CUNOSCUTA ÎNCA DIN ANTICHITATE, CHIAR DACA LA ÎNCEPUT ACESTE DORINTE AVEAU CA SCOP PRINCIPAL RAZBOIUL, CUCERIRILE DE NOI TERITORII SAU SCHIMBURILE COMERCIALE.

POATE PRIMII CARE SI-AU DORIT SA CALATORESCA MULT SI AU ÎNLESNIT CALATORIILE AU FOST VECHII GRECI. EI ÎNCHEIAU CONTRACTE DE VIZITE RECIPROCE,PRIETENEAU OAMENI DE ACEASI OCUPATIE, DOBANDIND ÎN

ACEST FEL SIGURANTA CALATORIEI. ACEST CONTRACT DE VIZITARE SE PUTEA MOSTENI DIN TATA ÎN FIU.

AU FOST ANTRENATE MASE RELATIV MARI DE OAMENI PENTRU VIZITAREA LOCURILOR SFINTE, BAILOR CURATIVE,A LOCURILOR DE

DESFASURARE A JOCURILOR FESTIVE. DEOSEBIT DE IMPORTANTA ERA CIRCULATIA SPRE BAILE CURATIVE LA ROMA, ORASUL AVÂND 854 BAI

POPULARE SI 14 BAI DE LUX. PRIMUL GHID TURISTIC APARE LA 1130, SCRIS DE AIMERI 17117J915R PICAUD, UN CALUGAR FRANCEZ.

 

       DE-A LUNGUL TIMPULUI, ÎNCEP SA SE DIVERSIFICE

MOTIVATIILE DE CALATORIE, CONTURÂNDU-SE TOT MAI MULT

ACTIVITATEA DE TURISM, DETERMINATA DE ACTIUNI

RELIGIOASE, FOLOSIREA BAILOR CURATIVE, DEPLASARILE

CALFELOR SI STUDENTILOR CATRE CENTRELE UNIVERSITARE,

CALATORII CATRE LUMI NOI ETC. ÎN PARALEL CU CRESTEREA

TRAFICULUI DE CALATORI, S-A DEZVOLTAT SI INDUSTRIA

HOTELIERA, COMUNICATIILE, TRANSPORTUL, ACTIVITATI

DESTINATE TURISMULUI.

TRANSFORMAREA CIRCULATIEI DE CALATORI ÎN TURISM PROPRIU-ZIS A ÎNCEPUT O DATA CU SECOLUL XIX SI S-A MANIFESTAT, ÎN PRIMUL RÂND,

PRIN CRESTEREA NUMARULUI DE CALATORI ENGLEZI CE SE ÎNDREPTAU ÎN MOD SPECIAL ÎN FRANTA, ELVETIA, ITALIA. DE-A LUNGUL ANILOR, TURISMUL A CAPATAT DIVERSE DEFINITII, UNELE PUNÂND ACCENT MAI ALES PE LATURA DE AGREMENT.

ASTFEL M. PEYROMAURE DEBORG DEFINEA TURISMUL CA FIIND ACTIUNEA, DORINTA, ARTA DE A CALATORI PENTRU PROPRIA PLACERE; ÎN 1880 E-GUY FRENLER PRECIZA CA ,,TURISMUL, ÎN SENSUL MODERN AL CUVÂNTULUI, ESTE UN FENOMEN AL TIMPURILOR NOASTRE, BAZAT PE CUNOASTEREA NECESITATII DE REFACERE A SANATATII SI SCHIMBARE A MEDIULUI ÎNCONJURATOR, CULTIVAREA SENTIMENTULUI PENTRU FRUMUSETILE NATURII, CA REZULTAT AL DEZVOLTARII COMERTULUI, INDUISTRIEI, PRECUM AL PERFECTIONARII MIJLOACELOR DE TRANSPORT”.

ÎN SENSUL ACTUAL, TURISMUL A CAPATAT UN CONTINUT MULT MAI COMPEX DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC,

SOCIAL SI SPIRITUAL.

TURISMUL PREZINTA ANSAMBLUL DE MASURI PUSE ÎN APLICARE PENTRU ORGANIZAREA ÎN DESFASURAREA UNOR CALATORII DE AGREMENT SAU ÎN ALTE SCOPURI, REALIZATE, FIE PRIN INTERMEDIUL UNOR ORGANIZATII, SOCIETATI SAU AGENTI SPECIALIZATI, FIE PE CONT PROPRIU, PE O DURATA LIMITATA DE TIMP, PRECUM SI INDUSTRIA CARE CONCURA LA SATISFACEREA NEVOILOR TURISTICE.

FACTORII DE INFLUENŢARE A TURISMULUI

POTENTIALUL TURISTIC ESTE INFLUENTAT DE O SERIE DE FACTORI: FACTORI NATURALI (CARE RAMÂN , ÎN GENERAL, NESCHIMBATI) SI FACTORI ECONOMICI, DEMOGRAFICI, POLITICI, PSIHOLOGICI (CE SUNT CARACTERIZATI PRINTR-O DINAMICA ACCENTUATA DAR SI CU POSIBILITATI DE DIRIJARE ÎN SENSUL DORIT).

FACTORII NATURALI AU ROL HOTARÂTOR ÎN PRACTICAREA TURISMULUI, FORMELE DE RELIEF, RETEAUA HIDROGRAHICA, CLIMA, FLORA, FAUNA DIFERENTIAZA TURISMUL ÎN: TURISM MONTAN, TURISM DE LITORAL, DE SCHI, DE VÂNATOARE ETC.

UNII FACTORI INFLUENTEAZA TURISMUL PE PERIOADE LUNGI DE TIMP. ACESTI FACTORI SUNT:CRESTEREA POPULATIEI GLOBULUI, CRESTEREA VENITURILOR POPULATIEI, CRESTEREA TIMPULUI LIBER, MODERNI-ZAREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT SI COMUNICATII.

AMPLOAREA FENOMENULUI TURISTIC ESTE ILUSTRAT SI DE FAPTUL CA, ANUAL, PESTE 1,5 MILIARDE PERSOANE, REPREZENTÂND APROAPE O TREIME DIN POPULATIA GLOBULUI, EFECTUEAZA CALATORII ÎN SCOPURI TURISTICE, CHELTUIND PESTE 2000 MILIARDE $ SUA (DIN CARE PESTE 10 % PENTRU CALATORII TURISTICE ÎN STRAINATATE).

TURISMUL INTERNATIONAL REPREZINTA 25-30 % DIN COMERTUL MONDIAL DE SERVICII. PRINCIPALELE TARI FURNIZOARE DE TURISTI SUNT: SUA, GERMANIA, FRANTA, MAREA BRITANIE, CANADA, OLANDA, ITALIA, SUEDIA, JAPONIA SI ALTELE, IAR DINTRE TARILE PRIMITOARE AMINTIM: SPANIA, FRANTA, MAREA BRITANIE, AUSTRIA, GERMANIA, ELVETIA SI ALTELE. CELE MAI MARI ÎNCASARI DIN TURISM AU FOST ÎNREGISTRATE ÎN ITALIA, URMATA DE SPANIA, FRANTA, MAREA BRITANIE, AUSTRIA, GERMANIA, ELVETIA SI ALTELE.

TURISMUL-COMPONENTĂ A COMERŢULUI DE

SERVICII

ÎN FUNCTIE DE PROVENIENTA TURISTILOR, CURENTELOR ISTORICE , DURATA DE SEJUR, TURISMUL SE POATE CLASIFICA:

-TURISM NAŢIONAL:

ACEST TURISM SE  SUBDIVIDE, ÎN FUNCTIE :

-DE SEJUR (DE LUNGA DURATA-PESTE 30 ZILE;DE DURATA MEDIE-4-30 ZILE; DE SCURTA DURATA-1-3 ZILE);

-DE CIRCULATIE (ITINERAT);

            -DE CIRCUMSTANTA.

           -TURISM INTERNAŢIONAL

-RECEPTOR:

 -DE   SEJUR:DE   LUNGA   DURATA;DE   DURATA   MEDIE;DE   SCURTA DURATA;

          -DE CIRCULATIE;

          -DE TRANZIT;

-EMINENT:

-DE SEJUR:DE LUNGA DURATA;DURATA MEDIE;DE SCURTA DURATA;

        -DE CIRCULATIE;

        -DE TRANZIT;

       -VIZITE DE O ZI.

   ALTE CRITERII DE CLASIFICARE A TURISMULUI   DUPA PROVENIENTA TURISTILOR, DEOSEBIM TURISM INTERN SI TURISM EXTERN, IAR ÎN FUNCTIE DE SENSUL CIRCULATIEI TIRISTICE DEOSEBIM TURISM EMINENT SAU RECEPTOR.ÎN FUNCTIE DE POTENTIALUL TURISTIC SI BAZA DE SERVIRE SUNT ORGANIZATE DIFERITE TIPURI DE TURISM:    -TURISM MONTAN SI DE SCHI ( DRUMETII,TURISM CLIMATERIC SPORTURI DE IARNA) -ÎN M-TII ALPI, CARPATI, STÂNCOSI, KENYA, HIMALAYA;    -TURISM BALNEAR (APE MINERALE, TERMALE) -FRANTA, CEHIA, GERMANIA, ROMÂNIA, UNGARIA ETC.;    -TURISM MARITIM-BALNEAR ( CURA CLIMATERICA, HELIOTERAPIE, BAI DE MARE, NAMOL TERAPEUTIC) –MAREA NEAGRA, EGEE, ADRIATICA, CARAIBILOR ETC.;

    -TURISM DE VÂNATOARE ( SAFARI ) –RASPÂNDIT MAI ALES ÎN AFRICA, DAR SI ÎN ZONELE : CANADA, SUA, UNELE TARI EUROPENE;    -TURISM CULTURAL ( MONUMENTE ISTORICE, ARHITECTONICE, MUZEE ) –FRANTA, ITALIA, SPANIA, GRECIA, ROMÂNIA;    -TURISM SPORTIV ( LEGAT DE MARILE COMPETITII SPORTIVE, OLIMPIADE );   -TURISM FESTIVALIER   -TURISM COMERCIAL ( TÂRGURI, EXPOZITII ).      MARILE BAZINE TURISTICE ALE TERREI

      POTENTIALUL TURISTIC SI FLUXURILE TURISTILOR ÎNREGISTREAZA VALORI DIFERITE DE LA O REGIUNE LA ALTA. POTENTIALUL TURISTIC AL EUROPEI SI AMERICII DE NORD SI CENTRALE ESTE INTENS VALORIFICAT, AICI ÎNREGISTRÂNDU-SE UN NUMAR MARE DE  TURISTI SI ÎNCASARI APRECIABILE DE TURISM. PE CÂND ÎN ALTE REGIUNI PRECUM SUNT CELE DIN AFRICA, AUSTRALIA, AMERICA DE SUD, POTENTIALUL NATURAL NU ESTE VALORIFICAT ÎN ÎNTREGIME.      ÎN FUNCTIE DE IMPORTANTA OFERTEI TURISTICE ( STABILITE ÎN GENERAL DUPA NUMARUL DE TURISTI PRIMITI ÎN SPATIUL TURISTIC ) , DISTINGEM MAI MULTE CATEGORII DE LOCALIZARI CONCENTRATE ALE OFERTEI TURISTICE. ASTFEL, ÎN FUNCTIE DE CRITERIUL FORMARII SI POZITIEI LOR (DUPA C. CRISTURENU), AVEM:

I.                  BAZINELE TRADIŢIONALE:  -EUROPA OCCIDENTALA; TARILE NORD-AMERICANE; LOCALIZARI TURISTICE ALE LUMII A TREIA.II.               BAZINELE NOI:  -LOCALIZARI PERIFERICE;  -LOCALIZARE ÎNDEPARTATA;  -LOCALIZARE DE PIONERAT.                       BAZINELE TRADIŢIONALE

EUROPA OCCIDENTALA REPREZINTA PRINCIPALUL BAZIN TRADITIONAL. ÎN CADRUL LUI DISTINGEM MAI MULTE ZONE:

-ZONA MEDITERANEANA REPREZINTA CEA MAI MARE CONCENTRARE TURISTICA DIN LUME, CONCENTRÂND PESTE 1/3 DIN ÎNCARCATURA

TURISTICA MONDIALA SI ½ DIN CEA REGIONALA; TOTODATA EA REPREZINTA ZONA CU CELE MAI VECHI TRADITII, CHIAR DACA ATRACTIA PENTRU SOARE SE MANIFESTA ACUM CU PRECADERE ÎN SEZONUL CALD, SPRE DEOSEBIRE DE SECOLELE TRECUTE CÂND SE CALATOREA PE TARMURI ÎN ANOTIMPURI RECI.

PRINCIPALELE CENTRE TURISTICE SUNT LOCALIZATE ÎN ZONELE DE TARM, DAR BAZINUL MEDITERANEAN CUPRINDE SI MARI CENTRE URBANE ( ROMA,VENETIA,FLORENTA,GRANADA,CORDOBA, ATENA ),

ADAUGÂND TURISMULUI MARITIM BALNEAR SI PE CEL CULTURAL, SPORTIV, HOTELIER, COMERCIAL, ASTFEL CA TOATA PERIOADA ANULUI ESTE FOLOSITA PENTRU TURISM. ANUAL, ACEASTA ZONA PRIMESTE PESTE 15 MIL. DE TURISTI. PRINCIPALELE REGIUNI SE CONTUREAZA ÎN SPANIA, CE VALORIFICA DIN PLIN ZONELE LITORALE: COSTA BRAVO, COSTA DORADO, COSTA BLANCA, COSTA DEL SOL, LA CARE SE ADAUGA INSULELE BALEARE, DAR SI ZONA MARILOR CENTRE ISTORICE BARCELONA, MALAGA, ESTEPONA. ÎN PRELUNGIREA LITORALULUI SPANIOL SE SITUEAZA RIVIERA FRANCEZA CU RENUMITELE STATIUNI DE PE COASTA DE AZUR ( SAINT TROPEZ, CANNES, NICE, ANTIBES ).

      ITALIA ARE STATIUNI  MULT VIZITATE, ATÂT PE TARMURILE NORD-VESTICE (RIVIERA ITALIANA - CU

STATIUNILE SAN REMO, NERVI, SANTA MARGHERITA LIGURE) SAU PE TARMURILE  MARII ADRIATICE CU RENUMITA VENETIE,

LA CARE SE ADAUGA RIVIERA PALERMITONA (SICILIA) SI RIVIERA SARDA (SARDINIA). ACEASTA ZONA ARE CA PUNCTE

DE ATRACTIE SI ORASELE-MUZEU CU VESTIGII ANTICE SI MEDIEVALE: ROMA, FLORENTA, NAPOLI, VERONA.

GRECIA REPREZINTA POATE TARA CU CELE MAI VECHI TRADITII ÎN TURISM. O ATRACTIE DEOSEBITA, PE LÂNGA ZONELE LITORALE, O REPREZINTA ATENA (CU ÎMPREJURIMILE), PELOPONES SI INSULELE

RHODOS, CRETA, IONICE, ÎNCARCATE DE MARTURII ALE ISTORIEI SI CIVILIZATIEI ELENE.

PE LITORALUL TURCESC SUNT CONSTRUITE STATIUNI CLIMATERICE SI BALNEOCLIMATERICE: ANTALYA, ADANA, TAARSUS.

-ZONA FATADEI ATLANTICULUI DE NORD ESTE CARACTERIZATA MAI ALES DE UN TRAFIC INTERN SI MAI PUTIN DE CEL INTERNATIONAL, PRECUM SI DE O DISPERSARE A ZONELOR PREDOMINANT TURISTICE. SE ÎNTÂLNESC STATIUNI LITORALE PE COASTA ATLANTICA A SPANIEI (SAN SEBASTIAN), ÎN FRANTA : BIARRITZ, DEAUVILLE, MAREA BRITANIE : WHITHY BAY, SOUTH SHILDS, EAST BOURNE, BRINGTON. PRINCIPALELE ORASE ALE EUROPEI DE N-V CONCENTREAZA ÎN JURUL LOR LOCALITATI DE UN REAL INTERES CULTURAL SI ISTORIC: PARISUL CU VERSAILLES SI CHARTRES, IAR LONDRA CU OXFORD SI CAMBRIDGE.

-ARCUL ALPIN SITUAT ÎN CENTRUL EUROPEI CONCENTREAZA CEA MAI MARE PARTE A TURISMULUI MONTAN (ÎN SPECIAL ÎN TIMPUL IERNII, PENTRU SEZONUL DE SCHI). ANUAL, ACEASTA ZONA ÎNREGISTREAZA 14-15 MIL. TURISTI, NEUNIFORM RASPÂNDITI ÎN ZONELE AMENAJATE. PE LÂNGA RESURSELE NATURALE, STATIUNILE AU SI TRADITII VECHI, ELE FIIND CONSTRUITE SI AMENAJATE ÎNAINTEA CELUI DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL ÎN ELVETIA (GAUS MONTANA SI DAVOS), ÎN FRANTA (CHAMONIX, MEGEVE SI AXLES BAINS),ÎN AUSTRIA (INNSBRUCK) SAU ÎN ITALIA (CORTINA D’AMPEZZO. TOTODATA, STATIUNILE DIN ACEASTA ZONA DISPUN DE FACILITATILE DEOSEBITE CUM AR FI :CAI FERATE SI SOSELE MODERNE , AMENAJARILE DE AGREMANT DEOSEBITE CARE DAU UN PLUS DE ATRACTIVITATE ZONEI.

ÎN ACEASTA ZONA PRINCIPALELE STATIUNI CU FLUX MARE DE TURISTI SI AMENAJARILE TURISTICE IMPORTANTE SE ÎNTÂLNESC ÎN: FRANTA (GRENOBLE, CHAMONIX); ÎN ITALIA (CORTINA D’AMPENZZO, VALE

D’AOSTA, COURMAYEUR); ÎN GERMANIA ( GARMISCH PARTENKIRCHEN, BERCHTESGADEN, MITTENWALD ); ÎN AUSTRIA ( KITZBUHAL, INNSBRUCK , BAD GASTEIN).

-EUROPA ORIENTALĂ- ACEASTA ZONA S-A DESCHIS CU ADEVARAT ABIA CU ANII ’90. ÎNAINTE DE ACEASTA DATA ,TURISMUL , INTERNATIONAL ÎN ACEASTA ZONA SE LIMITA NUMAI LA ANUMITE ZONE RESTRÂNSE SI NU ÎNDEAJUNS DE DEZVOLTATE.DE UN INTERES DEOSEBIT SUNT STATIUNILE DIN MAREA NEAGRA, ATÂT DE PE LITORALUL ROMÂNESC, CÂT SI DE PE CEL BULGARESC (VARNA, BURGAS, NISIPURILE DE AUR) SAU DIN CARPATII ROMÂNESTI. AFLUXUL DE TURISTI PROVINE DIN GERMANIA, POLONIA, CEHIA, SLOVACIA, CSI. PÂNA ÎN 1991, APROAPE 4-5 MIL. TURISTI PE AN, ÎN DRUM SPRE GRECIA, TRAVERSAU IUGOSLAVIA.

-ŢĂRILE NORD-AMERICANE. BAZINELE TURISTICE NORD-AMERICANE PRIMESC MAI PUTINI TURISTI DECÂT CELE DIN EUROPA, SUNT MAI PUTIN NUMEROASE SI RASPÂNDITE PE O SUPRAFATA MARE. PRINCIPALELE ATRACTII TURISTICE ALE SUA SUNT CONSTITUIE DE: ZONA LITORALA DE LA OCEANUL ATLANTIC, ÎN SPECIAL PRIN PENINSULEE FLORIDA (MIAMI BEACH , PALM BEACH) SAU LITORALUL PACIFIC (SAN FRANCISCO, LOS ANGELES, SAN DIEGO), ZONELE MONTANE CE PERMIT SI PRACTICAREA SPORTURILOR DE IARNA, ZONA MARILOR LACURI, MARILE ORASE DIN N-E (BOSTON, NEW YORK, PHILADELFIA). CEI MAI MULTI TURISTI STRAINI PROVIN DIN CANADA. TURISTII EUROPENI PARCURG ÎN GENERAL TRASEE CE TRAVERSEAZA SUA, URMARIND ANUMITE PUNCTE INCLUSE ÎN TRASEU: NIAGARA, MARELE CANION, PARCUL YELLOWSTONE, CASCADA NIAGARA, DISNEY LAND.

      -LOCALIZĂRILE TURISTUCE ALE LUMII A TREIA PREZINTA CONCENTRARI DISPERSATE PE TOATA SUPRAFATA , DESI SE

EXTINDE SI ÎN ZONE  UNDE TURISMUL ARE TRADITIE; ÎNCASARILE TURISTICE SUNT REDUSE, FIIND ÎN JUR DE 80%

DIN TOTALUL ÎNCASARILOR PE GLOB. ALATURI DE INSULELE CARAIBE SE SITUEAZA ORASELE DIN MEXIC: MANZAHILEO,

PUERTO VALERTA. ÎN EGIPT, UN PUNCT DE ATRACTIE TRADITIONAL ÎL CONSTITUIE  VALEA NILULUI SI VESTIGIILE

LUMII ANTICE. ALATURI DE ACESTE  BAZINE SUNT INCLUSE SI ALTE ORASE : CAIRO,  HONG KONG,  PORT SAID.

                        BAZINELE TURISTICE NOI

ACESTE BAZINE TURISTICE AU APARUT ÎN APROPIEREA REGIUNILOR EMITATOARE CLASICE, DAR SI ÎN ZONE CEVA MAI ÎNDEPARTATE, CA URMARE A LARGIRII FENOMENULUI DE TURISM ÎN MASA.

LOCALIZARE PERIFERICA-ÎN APROPIEREA BAZINELOR CLASICE, S-A REALIZAT PRIN CRESTEREA BAZINELOR DIN LUMEA A TREIA, LA DISTANTE RELATIV MICI FATA DE TARILE INDUSTRIALIZATE (MAXIM 3 DE ORE ZBOR). ACESTEA SUNT CONCENTRATE ÎN TREI ARII GEOGRAFICE:

-LITORALUL   NORD   AFRICAN ARE O OFERTA DIVERSIFICATA SI DE BUNA CALITATE ÎN PRIMUL RÎND ÎN MAROC (TANGER, AL HOCEIMA, AGADIR, CATO NEGRO), TUNISIA (TUNIS), CU ÎMPREJURIMILE CU VESTIGII ROMANE, FENICIENE SI ISLAMICE. TOT ÎN ACEST SECTOR SE ÎNSCRIU ALGERIA, CU STATIUNILE BALNEARE (TIPASSA, COTE TURQUOISE) SI ORASE CU TRECUT ISTORIC ÎNCARCAT (ALGER, BEJAIA) SI LIBIA (TRIPOLI).

-PARTEA   SUD-ESTICA   A   BAZINULUI   MEDITERANIAN, ZONA ÎNCA AFECTATA DE EVENIMENTE POLITICE CE AU STOPAT PENTRU O PERIOADA TURISMUL INTERNATIONAL.

-ZONELE RECENT INCLUSE ÎN ACEST TIP DE BAZINE TURISTICE SUNT REPREZENTATE DE BAZELE TURISTICE REZERVATE RENTRU TURISMUL DE

SHOPPING, TURISMUL PENTRU PARTICIPAREA LA CONGRESE, CONFERINTE, PENTRU A CUNOASTE ARTA, OBICEIURI TRADITIONALE.

LOCALIZARE ÎNDEPARTATA ESTE CARACTERIZATA DE O OFERTA AFLATE ÎN ZONE DIN CE ÎN CE MAI ÎNDEPARTATE, DAR CARE PRACTICA PRETURI MICI, LA CONDITII DE CONFORT RIDICATE.

-AFRICA   CENTRALA SI DE   SUD SE REMARCA PRIN POTENTIALUL NATURAL (CINEGETIC, PENTRU SAFARI) SI TRADITIILE AFRICANE. PRINCIPALELE ARII SUNT:GOLFUL GUINEII, AFRICA DE SUD, BAZINUL FLUVIULUI ZAIR, LACURILE AFRICANE, LITORALUL ESTIC.

-AUSTRALIA SI NOUA   ZEELANDA SUNT VIZITATE MAI ALES DE EUROPENI (BRITANICI). ZONELE CELE MAI VIZITATE SUNT ÎN AUSTRALIA : MARILE ORASE (CAMBERRA, SYDNEY, MELBOURNE), ZONELE LITORALE, BARIERE DE CORALI; ÎN NOUA ZEELANDA : ORASELE AUCKLAND, CHRISTCHURCH, STATIUNILE PENTRU CURE BALNEARE CU APE TERMALE (ROTORNA, TANPO) SAU STATIUNI PENTRU PRACTICAREA SPORTURILOR DE IARNA.

-ASIA. ACEST CONTINENT S-A REMARCAT, ÎN PRIMUL RÂND, PRIN TURISMUL CULTURAL GENERAT DE MULTIMEA MARTURIILOR ISTORICE, LA CARE SE ADAUGA TURISMUL RELIGIOS (RELIGIILE: ISLAMICE, BUDISTE, HINDUSE) SAU TURISMUL MONTAN SAU MARITIM-BALNEAR.

TURISTII SUNT ATRASI AICI DE MONUMENTELE ISTORICE SI ARHITECTONICE, MARTURII DE CIVILIZATII ANTICE. SE REMARCA NINIVE, UR, ERIDU, BABILON (IRAK), PERSEPOLIS, HAMEDAN, KERMANSHAH (IRAN), MECCA (ARABIA SAUDITA), DELHI, BOMBAY, MADRAS, HYDERABAD (INDIA), ANURADHAPURA, COLOMBO (SRI LANKA), DACCA (BANGLADESH), IAR ÎN ESTUL CONTINENTULUI ASIATIC PRINCIPALELE

ZONE TURISTICE APRECIATE PENTRU TRECUTUL ISTORIC SUNT CELE DIN CHINA, COREEA, FILIPINE, JAPONIA, INDONEZIA.

SUNT APRECIATE SI STATIUNILE MONTANE AMENAJATE LA POALELE MUNTILOR HIMALAYA SAU ÎN JAPONIA PENTRU TURISM MONTAN SI SPORTURI DE IARNA. DIN CE ÎN CE MAI MULTI TURISTI SE ÎNDREAPTA CATRE STATIUNILE LITORALE, BALNEOCLIMATERICE DIN INDIA (GOLFUL BENGAL), FILIPINE SAU CATRE EXOTICELE INSULE HAWAII, SAMOAA, FIJI, TAHITI.

LOCALIZAREA DE PIONERAT. EXPEDITIILE CU SCOP STIINTIFIC DIN ZONELE ARCTICE SI ANTARCTICE AU AVUT CA EFECT POPULARIZAREA ACESTORA. ÎNTRE TIMP, AU CAPATAT AMPLOARE SI TURISMUL DIN ALTE REGIUNI CUM AR FI : DESERTUL SAHARA, NEPAL SAU AMAZONIA.

                      TURISMUL ÎN ROMÂNIA          POTENTIALUL TURISTIC REMARCABIL AL ROMÂNIEI ESTE DAT DE RESURSELE NATURALE (VARIETATEA RELIEFULUI,

CLIMA, HIDRO- GRAFIC,   FLORA, FAUNA), CÂT SI DE RESURSELE ANTROPICE (VESTIGII ARHEOLOGICE,

MONUMENTE ISTORICE SI ARHITECTONICE, MUZEE, CASE MEMORIALE).

ÎN PREZENT, ROMÂNIA DISPUNE DE 2.840 UNITATI DE CAZARE, DIN CARE 811 UNITATI SUNT REPREZENTANTE DE HOTELURI DE DIFERITE CATEGORII, IAR RESTUL DE VILE ( 1.255 UNITATI ), CABANE, CAMPINGURI, TABERE. CAPACITATEA DE CAZARE A ACESTOR UNITATI ESTE DE 347.479 LOCURI, DIN CARE 57,4 % LOCURI ÎN UNITATI DE CAZARE DE 1 SI 2 STELE SI 7,5 % ÎN UNITATI DE 3 , 4 SI 5 STELE. DIN TOTALUL LOCURILOR DE CAZARE, 45 % SUNT LOCURI ÎN UNITATI DE CAZARE PERMANENTA.

ÎN ANUL 1999 AU FOST CAZATI 7.005.000 TURISTI DIN CARE 1.148.000 STRAINI. CEI MAI MULTI TURISTI STRAINI CARE VIZITEAZA ROMÂNIA

PROVIN DIN EUROPA (ÎN SPECIAL DIN R. MOLDOVA, ITALIA, GERMANIA, ANGLIA). VENITURILE DIN TURISM SUNT DE APROXIMATIV 178,5 MILIARDE LEI, DIN CARE 49,3 MILIARDE PROVIN DIN CAZAREA TURISTILOR STRAINI.

O PARTE IMPORTANTA A OFERTEI TURISTICE O CONSTITUIE RESURSELE TURISTICE ANTROPICE. VESTIGIILE ARHEOLOGICE SUNT LEGATE DE FORMAREA SI CONTINUITATEA POPORULUI ROMÂN, VECHILE CETATI DE PE LITORALUL PONTULUI EUXIN, RUINELE DE LA ORASTIE.

MONUMENTELE ISTORICE SI ARHITECTONICE AU VALORI DEOSEBITE PE PLAN MONDIAL : MANASTIRILE SI BISERICILE DIN BUCOVINA (MOLDOVITA, VORONET, PUTNA), CU FRESCE EXTERIOARE, BISERICILE DIN LEMN DIN MARAMURES, CETATILE SI CASTELELE DIN TRANSILVANIA, MONUMENTELE DIN ORASELE FOSTE CAPITALE ALE ŢARILOR ROMÂNESTI. LA TOATE ACESTEA SE ADAUGA ELEMENTELE DE FOLCLOR, SATELE TURISTICE (CU SPECIFIC ETNOFOLCLORIC, CULTURAL-ISTORIC, PEISAGISTIC), MUZEELE SI CASELE MEMORIALE CARE SPORESC ATRACTIVITATEA ZONEI.

POTENTIALUL NATURAL SI CARACTERUL CARPATO-DANUBIANO-PONTIC AL TARII DETERMINA VARIETATEA FORMELOR DE TURISM CARE SE POT PRACTICA:TURISMUL DE LITORAL, TURISMUL ÎN DELTA DUNARII, TURISM MONTAN, TURISM BALNEAR, ALTE FORME.

                            TURISMUL PE LITORAL

DESI ACTIVITATEA TURISTICA DIN ACEASTA ZONA SE

CARACTERIZEAZA PRINTR-O SEZONALITATE PUTERNICA,

TURISMUL DE LITORAL ESTE CONSIDERAT CEA MAI

IMPORTANTA FORMA DE TURISM DIN ROMÂNIA. LITORALUL

OFERA, PE LÂNGA RESURSELE NATURALE : PLAJA, APELE

MARII SI RESURSE BALNEARE (APE TERMOMINERALE,

NAMOLURI SAPROPELICE). PE LITURALUL ROMÂNESC AL MARII

NEGRE (244 KM) SUNT AMENAJATE 12 STATIUNI TURISTICE

(NAVODARI, MAMAIA, EFORIE NORD, EFORIE SUD,

ŢECHIRGHIOL, COSTINESTI, NEPTUN, OLIMP, JUPITER,  CAP

AURORA, VENUS, SATURN), CU O CAPACITARE DE CAZARE DE

135.900 LOCURI, REPREZENTÂND 43,3 % DIN SPATIILE DE

CAZARE, LOCURI SITUATE ÎN PESTE 260 HOTELURI DE

DIFERITE CATEGORII.

                      TURISMUL ÎN DELTA DUNĂRII

VALOAREA  DE EXCEPTIE A ACESTEI ZONE NU

ESTE  VALORIFICATA LA ADEVARATA SA VALOARE. ANUAL,

DELTA DUNARII ESTE VIZITATA DE 155.000 TURISTI, DIN

CARE  23.000 TURISTI STRAINI. POTENTIALUL ANUAL,

EXOTICUL FLOREI SI FAUNEI OFERA DELTEI DUNARE UN

CARACTER DE UNICAT ÎN EUROPA.

                                      TURISMUL MONTAN

ACEST TURISM ARE TRADITIE ÎN ROMÂNIA. PRIMELE CABANE AU FOST CONSTRUITE LA SFÂRSITUL SECOLULUI XIX ÎN MUNTII FAGARASI (BUCEGI, CINDREL).

          TURISMUL DE MUNTE S-A DEZVOLTAT MULT, FIIND AMENAJATA O BAZA MATERIALA DEOSEBITA, UNITATI DE

CAZARE (HOTELURI, VILE, CAMPINGURI, CABANE ETC.), UNITATI DE ALIMENTATIE, BAZE DE AGREMENT, PÂRTII DE SCHI (89APROXIMATIV 80 KM) , MIJLOACE DE TRANSPORT

PRIN CABLU (APROXIMATIV 60 KM DE TELECABINE, TELESCAUNE, TELESCHIURI). STATIUNILE DE MUNTE DETIN

15,9 % DIN CAPACITATEA DE CAZARE, IAR NUMARUL TURISTILOR DE CAZATI ÎN UNITATI SPECIALIZATE A FOST DE

15,8 % DIN TOTAL SI 1,1 % DIN TURISTII STRAINI CARE AU VIZITAT TARA. PRINCIPALELE OBIECTIVE TURISTICE DIN

CARPATII ORIENTALI SUNT : POIANA BRASOV, LACUL ROSU (LAC DE BARAJ NATURAL), LACUL SF.ANA (ÎN CRATER

VULCANIC), DURAU , IZVORUL MURESULUI; DIN CARPATII MERIDIONALI SUNT MAI IMPORTANTE STATIUNILE DIN

MASIVUL BUCEGI (SINAIA, BUSTENI, PÂRÂUL RECE, PREDEAL), IAR ÎN CARPATII OCCIDENTALI : SEMENIC,  ÎN

MUNTII BANAT,  SCARITOARA,  PAULIS.                        TURISMUL BALNEAR

PRIMII CARE AU VALORIFICAT PROPRIETATILE TERAPEUTICE ALE APELOR MINERALE GEOAGIU-BAI SI HERCULE AU FOST DACII SI ROMANII. ÎN PREZENT, EXISTA PESTE 170 STATIUNI SI LOCALITATI CU FACTORII NATURALI CARE AU PROPRIETATI CURATIVE.

POTENTIALUL TERAPEUTIC ESTE DAT DE PROPRIETATILE APELOR MINERALE SI CARBOGAZOASE, ALE APELOR MINERALE TERMALE, ALE LACURILOR CU APE SARATE, ALE NAMOLURILOR SASPROPELICE, ALE SALINELOR ETC. PRINCIPALELE STATIUNI BALNEARE SUNT SITUATE ÎN CARPATI.

ÎN CARPATII ORIENTALI, STATIUNILE IMPORTANTE DATORITA PROPRIETATILOR TERAPEUTICE SI DOTARILOR MATERIALE SUNT : SÂNGEORS-BAI, VATRA-DORNEI, BORSEC, SLANIC MOLDOVA, BAILE TUSNAD. ÎN CARPATII MERIDIONALI ÎNTÂLNIM STATIUNILE CALIMANESTI, OLANESTI, MONEASA, GEOAGIU-BAI ETC.

PE LÂNGA ACESTE STATIUNI TRADITIONALE, CARE ÎMBINA TURISMUL MONTAN CU CEL CURATIV, TREBUIE ADAUGATE SI STATIUNILE BALNEARE DE LA BAILE FELIX (APE GEOTERMALE), GOVORA (APE MINERALE), LACUL SARAT, LACUL AMARA (CU APE SARATE SI NAMOLURI SAPROPELICE).

LA TOATE ACESTE TIPURI DE TURISM (LITORAL, MONTAN, BALNEAR), GENERATE DE EXISTENTA RESURSELOR NATURALE, SE ADAUGA TURISMUL CULTURAL, TURISM GENERAT DE VALORILE ISTORIEI SI CREATIEI ARTISTICE ROMÂNESTI.

Tendinte turistice mondialeLuna aceasta a fost lansat raportul Tendinte Turistice Mondiale (World Travel Market Global Trends), intocmit de compania de cercetare de piata si marketing Euromonitor. Acesta puncteaza sapte tendinte turistice principale, oferind in acelasi timp date despre modul in care industria poate sa atraga generatia viitoare de turisti, in ciuda incertitudinilor economice.„Efectele crizei globale sunt inca evidente in industria turismului, iar tendintele viitoare sunt clar infuentate de situatia economica mondiala”, a precizat Caroline Bremner, directorul departamentului de cercetare turistica al Euromonitor International.

Presedintele World Travel Market, Fiona Jeffery, a adaugat: „Lansarea raportului World travel Trends va oferi informatii despre principalele tendinte care se vor contura anul viitor, reprezentand un instrument obligatoriu pentru industria turistica si media de profil”.  

Iata mai jos care sunt cele sapte tendinte principale pentru 2011, clasificate in functie de regiune:

America de Nord: Vacante de austeritateAcest gen de vacante reprezinta noua tendinta printre oamenii de afaceri care doresc sa isi forteze limitele fizice, in conditii extreme. Acestia se orienteaza tabere de tip militar, similare cu bazele de instruire pentru recruti, si incearca sa isi imbunatateasca sanatatea si echilibrul prin intermediul unor exercitii fizice extreme. Acest trend va duce la dezvoltarea destinatiilor de tip spa si tabere. 

MAREA BRITANIE: Invazia investitorilor din Orientul MijlociuMulte companii din Orientul Mijlociu si-au exprimat interesul in marcile hoteliere britanice de lux, precum si in operatorii aviatici privati. In aceasta perioada dificila, cand recesiunea a condus la scaderea cererii de pe piata locala, fondurile venite din Orientul Mijlociu ar putea influenta pozitiv industria turistica si ar putea transforma Londra in noua capitala a serviciilor de lux, personalizate si sofisticate.

EUROPA: Aplicatii turistice pe telefonul mobilMultumita serviciilor de geo-localizare, bazate pe tehnologia GPS, telefoanele inteligente vor revolutiona industria turistica. Calatorii de afaceri au fost primul grup care au adoptat tehnologia turistica mobila, datorita nevoii de a face rezervari in ultimul moment. Avand in vedere faptul ca tot mai multe aplicatii mobile permit efectuarea chek-in-ului, ofera informatii si ghiduri turistice, din ce in ce mai multi clienti de leasure sunt interesati de ele. Aceasta evolutie se numeste m-turism si va avea o rata de crestere foarte mare, singurul mare impediment ramanand pretul ridicat al convorbirilor in roaming.  Orientul Mijlociu: Cursa pentru IrakIndustria turistica din Irak este de multa vreme sustinuta de dezvoltarea economica regionala, majoritatea turistilor religiosi si de afaceri venind din regiune. In plus, investitorii din Golf vin in numar din ce in ce mai mare in Irak, incurajand turismul din aceasta tara si contribuind la renasterea industriei, dupa razboi.   AFRICA: Turism spatialAstronomia si turismul spatial sunt ultima moda in Africa de Sud, avand in vedere dezvoltarile tehnologice spatiale din aceasta tara, care mai nou ofera turistilor cursuri despre astronomie si telescoape in camere. Astro-turismul atrage grupuri de tursti de toate varstele, fie ca sunt turisti independenti, familii, astronomi profesionisti sau amatori. Aceasta tendinta va continua sa se dezvolte, odata cu cresterea gradului de urbanizare, creand cerere pentru destinatii potrivite pentru observarea cerului noaptea. 

America Latina: Drumuri mai putin batuteIn America Latina, tendinta care va predomina anul viitor se concentreaza asupra promovarii destinatiilor mai putin frecventate, in defavoarea statiunilor de la mare. Totusi, aceste noi destinatii au de suferit din cauza infrastructurii proaste si lipsei serviciilor turistice adecvate, ceea ce impiedica dezvoltarea si cresterea numarului de turisti. Avand un teritoriu vast, America Latina beneficiaza de nenumarate zone neexplorate, iar vanzarea de pachete turistice pentru aceste locuri va permite hotelurilor, companiilor aeriene si retailerilor turistici sa vanda noi destinatii si sa imbunatateasca infrastructura slab dezvoltata. 

Asia: Segmentul parfumurilorDomeniul parfumurilor devine din ce in ce mai popular printre turisti, oferindu-le o experienta unica, declansand emotii si incurajand loialitatea de brand. In acest sens, particularizarea reprezinta cheia pentru industria hoteliera, care incearca sa atraga cat mai multi turisti prin gasirea unui echilibru intre aromele naturale si cele artificiale. 

rendurile pentru 2011 în industria turismului mondial

 Euromonitor International, lider la nivel mondial pe informaţii de piaţă, a lansat pe 8 noiembrie Raportul “Trendurile industriei travel la nivel mondial”  (World Travel Market Global Trends), pentru anul 2011. Raportul identifică astfel şapte tendinţe la nivel mondial în industria travel pentru anul care vine, focusându-se asupra a şapte regiuni, subliniind tendinţele cheie în fiecare dintre ele: America de Nord, Marea Britanie, Europa, Orientul Mijlociu, Africa, Asia, America Latină.

Lansarea ultimului raport Euromonitor International a avut loc pe 8 noiembrie, în cadrul celui mai mare târg de turism de turism din lume adresat specialiştilor, World Travel Market, care îşi închide porţile astăzi, la Londra. Iată cele şapte regiuni analizate în cadrul raportului, cu tendinţele pentru anul 2011, în fiecare dintre ele: 

America de Nord  - Deprivarea de vacanţe

Renunţarea la vacanţe şi concedii este ultimul trend pentru managerii de afaceri din America de Nord, care îşi împing tot mai mult corpul la extrem. Avizi să îşi îmbunătăţească starea de sănătate şi echilibrul intern, aceştia dau buzna în staţiuni balneare şi în tabere de “revenire în formă”. Acest trend va duce în 2011 la înflorirea destinaţiilor spa în această regiune.

Marea Britanie – Invazia investiţiilor din Orientul Mijlociu

Multe companii din Orientul Mijlociu şi-au exprimat interesul pentru brandurile din Marea Britanie, atât din domeniul hotelier cât şi din cel travel. În momentul în care recesiunea economică a afectat sever cererea internă, fondurile provenite din Orientul Mijlociu au contribuit în mod pozitiv la expansiunea brandurilor de lux din UK, Londra ajungând lider în ceea ce priveşte servciile de lux oferite călătorilor.

Europa – Aplicaţii mobile de călătorie

Serviciile bazate pe tehnologia GPS, smartphone-urile revoluţionează industria de turism din Europa. Călătorii de afaceri au fost primii consumatori care au adoptat tehnologiile de călătorii mobile datorită nevoii de a-şi face rezervări ultimul minut. Cu aplicaţii mobile care oferă servicii diverse, de la rezervarea de bilete de avion/check in, la ghiduri şi informaţii turistice, consumatorii de agrement vin şi ei puternic din urmă în ceea ce priveşte folosirea acestor tehnologii. Evoluţia “m-tourism-ului” se estimează a fi extrem de rapidă.

Orientul Mijlociu – Cursa pentru Irak

Industria turismului din Irak a fost susţinută de creşterea economică regională, căci majoritatea turiştilor de afaceri sau celor caare vin aici în scopuri religioase sunt din Orientul Mijlociu. În plus, marii investitori din golf se adună în Irak revitalizând turismul de afaceri şi contribuind la revigorarea turismului de după război.

Africa - Turismul spaţial

Turismul astronomic şi cel spaţial se dezvoltă fabulos în Africa. Africa de Sud dezvoltă tehnologie spaţială de clasă mondială şi devine totodată un centru major pentru Astronomie. În ofertele turistice se regăsesc deja cursuri de astronomie sau telescoape în camerele de hotel. Există aici o cerere mare pentru destinaţiile cel mai potrivite pentru a observa cerul senin noaptea.

America Latină – Destinaţii turistice mai puţin cunoscute

În America Latină există o tendinţă spre promovarea turismului interior, mergând mai departe de destinaţiile deja consacrate, pentru a scoate la iveală destinaţii mai puţin “bătute”. Cu un vast teritoriu, America Latină dispune de nenumărate zone neexplorate şi punerea accentului pe acestea, va permite hotelurilor şi companiilor aeriene să vândă noi destinaţii.

Asia - mizează pe... parfum

Brandurile de parfum au luat cu asalt piaţa din Asia oferind turiştilor o experienţă cu adevărat unică, declanşând emoţii şi încurajând totodată loitalitatea de brand. Multe hoteluri mizează pe diferitele arome şi parfumuri în atragerea clientelei, iar găsirea unui echilibru între parfumurile şi aromele naturale, originale şi parfumurile fabricate va fi o provocare cheie pentru reprezentanţii industriei travel.