75 Introducerea noilor bancnote şi monede icircn circulaţieprimele zile ale monedei uniceIcircn etapa a treia de la 1 ianuarie 2002 bancnotele şi monedele euroau icircnceput să fie folosite icircn timp ce bancnotele şi monedele naţionale au fostretrase din circulaţie După această dată EURO a fost singura monedă utilizată Pentru a reduce costurile legate de existenţa unei pieţe cu preţuriduale reprezentanţii sectorului de desfacere cu amănuntul au fost pentruadoptarea unei perioade cacirct mai scurte posibil (o soluţie bingbang) Totuşiconversia automatelor de bani şi probleme logistice ale icircnlocuirii monedelorşi bancnotelor naţionale au constituit un argument icircn favoarea unei trecerimai lenteIcircn primele zi ale noii ere euro vechile monede naţionale şi-au păstraticircn majoritatea ţărilor supremaţia De exemplu icircn Germania Grecia sauIrlanda taximetriştii micii negustori au acceptat plata icircn euro dar au datrestul icircn drahme mărci sau panDin Finlanda pacircnă icircn Italia imediat după tradiţionalul foc de artificii dela miezul nopţii icircn faţa băncilor s-au format cozi lungi de persoane carevoiau să scoată din automatele de bani noile monede euro La Helsinki icircnpofida gerului puternic oamenii au stat la coadă ore icircn şir icircn faţa filialelorBăncii Naţionale pentru a obţine noul mijloc de plată europeanPlăţile icircn euro icircn Uniunea Europeană au fost icircn ianuarie 2002 de 92iar icircn ţări precum Germania Olanda Irlanda Finlanda şi Luxemburg acestprocent a fost de peste 95 Din păcate ţara care a făcut excepţie de laregulă a fost Italia care a icircnregistrat cel mai scăzut procent de plăţi icircn euroMonedele sunt de 1 2 5 10 20 şi 50 cenţi şi de 1 şi 2 euroPe partea comună tuturor monedelor piesele de 1 2 şi 5 cenţiilustrează Europa ca parte a globului pămacircntesc piesele de 10 20 şi 50cenţi arată UE icircmpărţită pe ţări iar monedele de 1 şi 2 euro realizate icircndouă culori arată UE fără a trasa graniţele ţărilor componente Icircntrucacirctmonedele au şi o parte naţională sunt 120 de monede diferite icircn UE Toatemonedele sunt rotunde dar crestate diferit pe margini Pe lacircngă temanaţională partea naţională a monedei include 12 stele icircnsemnul unitar ţaraşi anul de emisieBiletele euro au fost desenate de artistul austriac Robert Kalina şireprezintă stiluri de arhitectură care caracterizează şapte perioade din culturaeuropeană51048707 Stilul clasic ndash biletul de 5 euro1048707 Stilul roman ndash biletul de 10 euro1048707 Stilul gotic ndash biletul de 20 euro1048707 Renaşterea ndash biletul de 50 euro1048707 Stilul baroc şi rococo ndash biletul de 100 euro

1048707 Arhitectura care utilizează fier şi sticlă ndash biletul de 200 euro1048707 Arhitectura modernă (sec XX) ndash biletul de 500 euroLa icircnceput euro a icircnregistrat creşteri faţă de principalele valuteinternaţionale pe măsura trecerii sale fără dificultăţi la statutul de monedă deschimb icircn numerar Pe pieţele asiatice moneda unică europeană a fostcotată la 1997 yeni cel mai ridicat nivel din august 1999 icircncoace Icircncă de laicircnceput euro ldquoa pus icircn ceaţărdquo lira sterlină printr-o creştere record de 27pacircnă la 628 pence (pe 3 ianuarie 2002)Cel mai important cacircştig din punct de vedere al imaginii a fost icircnsă icircnfaţa dolarului american Analiştii considerau că acest cacircştig a fost maidegrabă efectul psihologic al transformării euro el neputacircnd fi susţinut pe untermen lung Potrivit Reuters Banca Centrală Europeană a decis să menţinăneschimbate ratele dobacircnzilor preşedintele instituţiei consideracircnd nivelulactual de 325 drept cel mai potrivit din perspectiva păstrării sub control apreţurilor fără a afecta procesul de redresare a economiei zonei euroAceastă decizie era aşteptată icircn mare măsură de analiştii europeni Icircnschimb o parte a analiştilor preconizau o intervenţie a băncii asupradobacircnzilor icircn cadrul reuniunii din luna februarie ldquoEste posibil ca inflaţia săicircnceapă icircn curacircnd să scadă ceea ce va necesita o reducere a dobacircnzilorrdquo aadăugat analistul Commerzbank76 Monedă unică preţuri diferiteFragmentarea pieţei de desfacere a Uniunii s-a reflectat icircn preţurilesale Studii repetate au demonstrat că preţurile pot diferi icircn mod considerabilicircn cadrul UE Un studiu efectuat asupra a 50 de produse din zona euro arelevat diferenţe medii ale preţurilor de 24 iar un sondaj printre directorii demarketing a pus icircn evidenţă o variaţie medie de 80 icircntre preţurile cele maimari şi cele mai scăzute Astfel icircn Portugalia una din ţările cu cele maiscăzute preţuri din UE cercetările au arătat că preţul sării este de 12 ori maimare decacirct icircn ItaliaEuro icircnlătură problema comparării preţurilor icircn ţările icircn care circulărămacircnacircnd icircnsă alte probleme Cacircnd Economist Intelligence Unit a fostsolicitat să selecteze cacircteva branduri identice de bunuri de larg consum icircncacircteva ţări astfel icircncacirct preţurile acestora să poată fi comparate operaţiuneas-a dovedit surprinzător de complicată Pentru multe produse pur şi simpludominacircnd mărcile locale de exemplu nu prea există o marcă de tricouvandabilă icircn toată Europa Chiar şi acolo unde ar putea fi identificate anumite

mărci tradiţionale compararea icircn cele 12 ţări rămacircne o problemă dificilăUna din probleme este aceea că fabricanţii schimbă de la ţară la ţarăunele detalii ale produselor Biciclete purtacircnd acelaşi număr de model aucomponente diferite Acelaşi echipament de sport purtacircnd marca Adidas sepoate dovedi a fi o variantă uşor diferită cu unele modificări de formăcompoziţie a materialului cu un alt model al zimţilor pantofilor de exempluPanasonic afirmă că fiecare din modelele sale de cuptoare cumicrounde este fabricat cu un specific anume pentru o ţară anume astfelicircncacirct compararea preţurilor acestor produse este cu greu posibilă Pentrumulte produse variaţia considerabilă de modele complică comparareaDeoarece icircn Europa există o mare varietate de preferinţe dar şi de condiţii ostandardizare strictă a producţiei este cel mai adesea exclusă Spanioliiutilizează maşini de spălat cu viteză de rotaţie mai mică decacirct restuleuropenilor Nemţilor le plac frigiderele cu congelatoarele icircncorporate icircnacestea icircn timp ce britanicii preferă modelele cu corpuri separate cucongelatorul icircn partea de sus pe cacircnd francezii icircnclină spre modelele cucongelatorul deasupra La fel stau lucrurile cu mai toate bunurile de consumde la ceainice la maşini de gătitSă presupunem că se găsesc unele produse cu adevăratcomparabile un anumit CD sau un anumit tip de minge de golf Alte douăelemente mai pot sta icircn calea unei comparări simple Icircn primul racircndambalajul poate diferi Cacircte mingi de golf se vacircnd icircntr-un pachet CD-ul pusicircn vacircnzare include ca bonus o altă piesă muzicală de felul celor care icircnAnglia ridică preţul cu 50Icircn al doilea racircnd specificul local face comparaţiile complicatecanalele de distribuţie a produsului putacircnd modifica tabloul Icircn Franţaprincipala locaţie de vacircnzare a aparaturii audio video şi televizoarelor suntsupermarket-urile icircn timp ce icircn Germania acestea au loc de obicei icircnmagazine specializate Deşi sunt mai scumpe nemţii preferă acest tip demagazine datorită calităţii serviciilor pe cale le oferă Dacă toate acestea nucomplică suficient lucrurile mai există şi alţi factori dificil de cuantificat careinfluenţează preţurile diferenţa de climă dintre nordul şi sudul continentuluirate de impozitare diferite coordonarea vacircnzărilor şi lichidarea stocurilordistanţa dintre producător şi vacircnzătorul en-detailExistenţa euro icircnlesneşte procesul de comparare dar nu prea multPreţurile unor produse simple cum ar fi benzina sau laptele sau ale unorproduse transnaţionale standardizate vor fi mai uşor de cumpărat icircn toatăzona euro şi trebuie să conveargă spre un standard european Dar acesteavor fi excepţiile Producătorii vor dispune icircn continuare de un icircntreg arsenal

de modalităţi de a crea diferenţe şi de a menţine diferenţele de preţuri icircntreţări Europenizarea fără să mai vorbim de globalizare are icircncă un drumlung de parcursUnul din primele efecte ale introducerii efective ale monedei euro esteo mai mare transparenţă la nivelul preţurilor icircn cele 12 state dar chiar dacădiferenţele de la o ţaţă la alta vor fi acum mult mai vizibile economiştii nu seaşteaptă la modificări de preţuri din partea comercianţilor comenteazăReutersO primă constatare a analiştilor este că Finlanda pare să fie cea maiscumpă ţară din Uniunea Monetară Europeană La Helsinki o cutie de CocaCola costă de trei ori mai mult decacirct la Madrid icircn timp ce un RenaultMegane cu capacitate cilindrică de 1600 cm3 are icircn Finlanda cel mai ridicatcost de achiziţie din zona euroCei mai avantajaţi pentru achiziţionarea acestui tip de autoturism parsă fie locuitorii Luxemburgului unde preţul acestuia este de 12450 de eurospre deosebire de 21700 de euro icircn Finlanda Preţuri relativ mici se practicăşi icircn Belgia unde modelul Renault se vinde pentru 13000 euro icircn vreme ceicircn Portugalia acesta poate ajunge la 20780 de euro Icircn Franţa automobilulcostă 15700 euroIcircn schimb italienii care beau mult lapte sunt cei mai dezavantajaţi dinicircntreaga zonă euro ei plătind pentru un litru 134 euro spre deosebire deportughezi care cheltuiesc numai 052 euro pentru acest produs O altăbăutură populară Coca Cola are preţuri care variază icircntre 118 euro icircnFinlanda şi 033 euro icircn Spania Preţuri mai ridicate sunt practicate icircn Italiaşi Irlanda icircn timp ce Germania Luxemburg şi Franţa se situează la polulopus icircn ceea ce priveşte preţul acestui produsPreţul unui Big Mac este la racircndul său diferit de la o ţară la altaputacircnd ajunge pacircnă la 06 euro icircn Finlanda şi la 059 euro icircn Grecia icircn timpce icircn Irlanda costă numai 038 euro iar icircn Italia 041 euroUnul dintre motivele pentru care preţurile sunt atacirct de variate icircn cele12 ţări este faptul că nivelul acestora este stabilit icircn funcţie de impozitecostul macircinii de lucru cheltuielile de transport precum şi de competiţieAceasta nu poate icircnsemna decacirct că discrepanţele puternice vor continua săexiste atacircta timp cacirct toţi aceşti factori vor persistaIcircNTREBĂRI1 Care era moneda comună a Europei Monetarea ECUb EURO2 Enunţaţi ţările care nu fac parte din Uniunea Economică şi Monetară3 Care sunt avantajele monedei unice

4 Care sunt informaţiile pe care le putea transmite ERI5 Enumeraţi etapele trecerii la euro conform Tratatului de la AmsterdamSistemul European al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeană

UNITATEA DE IcircNVĂŢARE VIIISistemul European al Băncilor Centrale şi Banca CentralăEuropeanăPuterea pe care o deţine o bancă icircn cadrul unei economii a suscitatdintotdeauna vii polemici iar ideea că acest organism care coordoneazăsistemul de plăţi lichidităţile bancare şi condiţiile creditului are oindependenţă totală ndash nedepinzacircnd nici de puterea politică şi nici de ceaexecutivă ndash icircntacirclneşte şi astăzi mulţi sceptici Poate fi o asemeneaindependenţă absolută Icircn toate ţările occidentale activităţile băncilor centrale aconducătorilor acestora sunt supuse unui anumit control care le limiteazăputerea iar emisiunea şi politica monetară sunt icircn mod primordial problemepoliticeAstfel icircn virtutea principiilor democratice guvernele şi băncile centrale(icircn condiţiile icircn care băncile centrale nu sunt independente) preferă săconducă direct politica monetară chiar cu riscul de a reveni asupra propriilorangajamente privind emisiunea ca mijloc de a obţine pe termen scurt o cacirctde mică creştere economică şi cu efectul negativ de a pune icircn primejdieobiectivele pe termen lungCedarea de către guvern a unei părţi importante din atributele politiceicircn special pe cele economice (aşa cum este politica monetară) implicăreţineri ferme din partea politicienilorExperienţa istoriei a arătat icircnsă că este necesar ca banca centrală săreziste presiunilor privind utilizarea politicii monetare icircn sprijinul unoricircncercări de ameliorare a creşterii economice şi să respingă tentaţiile de acrea inflaţii neaşteptate prin susţinerea unei icircnviorări economice fărăfundamentAstfel s-a impus ideea de a delega politica monetară unei băncicentrale independente a cărei credibilitate depinde de claritatea misiunii ce icircieste icircncredinţată de autoritatea politică şi de capacitatea pe care aceasta opoate avea icircn icircndeplinirea obiectivelor ce i-au fost conferiteCu toate acestea independenţa băncii centrale nu poate fi niciatotcuprinzătoare nici nedefinităTeoria economică şi practica internaţională arată că independenţabăncilor centrale icircmbracă două forme1048707 Una care cuprinde decizia privind obiectivele şi instrumentele utilizate(independenţa icircn sens larg)1048707 Alta care se referă numai la gestiunea instrumentelor icircn cadrul unorobiective stabilite de guvernIcircn momentul icircn care s-a pus problema realizării Sistemului European

al Băncilor Centrale şi a Băncii Centrale Europene reprezentanţii Germanieiau lăsat să se icircnţeleagă icircn mod clar că nu vor accepta diminuarea rolului şiprerogativelor Bundesbank prin includerea sa icircntr-un organism dependent deputerea politicăBanca centrală icircn Germania (Bundesbank) se bucura de o mareindependenţă faţă de puterea executivă Preşedintele său numit icircn modireversibil pentru o perioadă de timp fixă participa la şedinţele de guvern laSistemul European al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeanăcare se discutau problemele monetare Guvernul federal putea amacircnaaplicarea unei decizii a Bundesbank icircnsă pentru o perioadă de cel mult douăsăptămacircni Cu toate acestea cazurile icircn care miniştrii de finanţe au icircncercatsă se opună politicii Bundesbank au fost foarte rare iar icircn final s-a impus totpunctul de vedere al băncii centraleIndependenţa Bundesbank era asigurată prin statutul său care icirciicircncredinţa icircn mod explicit sarcina asigurării stabilităţii monedei sarcină pecare opinia publică din Germania o considera prioritară icircn raport cu oricarealte considerente de politică economică De aici şi puternica susţinerepublică de care se bucurau acţiunile Bundesbank inclusiv icircn cazurile dedivergenţă a acesteia cu guvernulIcircn concluzie poziţia negociatorilor germani a avut la bază rezultateleobţinute de Germania datorate icircn special independenţei Bundesbank acărei politică a fost concentrată pe stabilitatea preţurilor şi limitarea inflaţieiAceastă politică a Bundesbank a adus mărcii germane denumirea de ldquoancorăa sistemului monetar europeanrdquo1Evoluţiile din marile ţări europene au arătat că existau orientărievidente de a extinde şi a icircntări principiul independenţei băncii centraleFranţa şi Anglia au luat măsuri hotăracircte de a se icircncadra icircn politici monetareferme instaurate icircn Europa de către GermaniaBanca Franţei potrivit legii din 4 august 1993 a devenit şi ea pedeplin responsabilă pentru definirea şi punerea icircn aplicare a politiciimonetare Această lege confirma Băncii Centrale misiunea sa fundamentalăasigurarea stabilităţii preţurilorPotrivit legii s-a creat icircn cadrul băncii Consiliul de politică monetarăcompus din 9 membri (dintre care făceau parte guvernatorul Băncii Franţei şidoi subordonaţi) Acest consiliu era investit cu responsabilitatea de a definipolitica monetară şi de a asigura aplicarea ei Se interzicea icircn mod explicitacestuia de a solicita sau accepta instrucţiuni guvernamentale sau de la alte

persoane Caracterul colegial al consiliului şi mai ales irevocabilitateamandatului icircntăreau funcţionalitatea şi autoritatea consiliului Dialogul şitransparenţa se realizau pe baza participării Primului Ministru şi a MinistruluiEconomiei la şedinţele consiliului şi prin raportul anual al GuvernatoruluiBăncii asupra operaţiunilor băncii adresat Preşedintelui Republicii şiParlamentuluiBanca Angliei a făcut obiectul unei reforme instituţionale odată cu noulguvern laburist La 6 mai 1997 noul Cancelar al Eşichierului M Brown adecis să acorde o mai mare autoritate Băncii Angliei cu privire la manevrareainstrumentelor de politică monetară icircnsă definirea obiectivelor anuale aleinflaţiei rămacircneau totuşi de competenţa exclusivă a guvernuluiAlinierea băncilor centrale europene la un comportament concertant sarealizat atacirct prin voinţă cacirct şi prin prisma instrumentelor de politicămonetară aplicate icircn fiecare din aceste ţări Icircn sprijinul susţinerii rolului bănciicentrale icircn conducerea politicilor monetare s-au elaborat numeroase studii alcăror rezultat era cacirct se poate de clar cu cacirct banca centrală era maiindependentă cu atacirct nivelul mediu şi variabilitatea inflaţiei erau mai scăzute81 Structura Băncii Centrale EuropenePe baza acestor considerente s-a realizat Sistemul European alBăncilor Centrale format din Banca Centrală Europeană şi băncile centraleSistemul European al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeanăale statelor membre Băncile centrale naţionale din ţările participante audevenit de la 1011999 membre ale Sistemului European al BăncilorCentrale (SEBC)SEBC are drept obiectiv final menţinerea stabilităţii preţurilorcondiţie necesară a creşterii durabile şi sănătoase a economiilor ţărilorcomunitare Icircn atingerea acestui obiectiv SEBC acţionează icircnconcordanţă cu legile liberei concurenţe favorizacircnd alocarea eficientă aresurselor şi avacircnd următoarele atribuţii1048707 Definirea şi punerea icircn practică a politicii monetare unice1048707 Conducerea operaţiunilor valutare deţinerea şi gestiunea rezervelorvalutare oficiale ale statelor membre1048707 Promovarea bunei funcţionări a sistemului de plăţiLa 1 ianuarie 1999 responsabilitatea băncilor naţionale centrale icircnceea ce priveşte politica monetară a trecut icircn sarcina Băncii CentraleEuropene Prin urmare Consiliul de Conducere al BCE a elaborat politicamonetară pentru toate ţările uniunii monetare1048707 BCE are ca sarcină principală stabilitatea preţurilor1048707 BCE are independenţă faţă de guvernele ţărilor şi organele UniuniiEuropene1048707 BCE acordă credite guvernelor cu dificultăţi bugetareStructura băncii este similară Bundesbank Ca şi aceasta BCE areun Birou Executiv şi un Consiliu de conducere

La summitul de la Bruxelles şefii de stat sau de guvern au decis cinevor fi membrii Biroului Executiv ai Băncii Centrale Europene (BCE)Icircntr-un interviu publicat icircn ldquoLe Figarordquo vicepreşedintele BCE arata căstatutul SEBC oferă un bun echilibru decizia este total centralizată pentrucă este unică iar relaţiile SEBC cu exteriorul sunt larg descentralizateAdică băncile bursele pieţele financiare la termen etc pot să opereze exacticircn aceeaşi manieră fie că sunt implantate la Frankfurt Paris sau icircn oricarealt centru financiar al uniunii monetare ldquoSEBC a adoptat o structurăfederală icircn frunte BCE care asigură decizia şi mai multe picioare cele 11bănci centrale naţionale care vor efectua cvasitotalitatea operaţiunilorrdquo2

Consiliul de conducere al BCE este format din membrii BirouluiExecutiv şi din guvernatorii băncilor centrale ai statelor membre Consiliuldecide liniile importante ale politicii monetare dar pentru că se icircntacirclneştetrimestrial (faţă de două ori pe lună pentru Bundesbank) gestiunea cotidianăeste icircncredinţată Biroului Executiv Membrii Consiliului de conducere nuprimesc instrucţiuni de la autorităţile naţionale sau instituţii UEPreşedintele BCE va prezenta o dată pe an Raportul anual al BCEicircn faţa Parlamentului European şi va avea 4 audieri pe an icircn faţa unorsubcomitete relevante ale Parlamentului EuropeanMembri Biroului Executiv au un mandat de 8 ani care nu poate fireicircnnoit Mandatul guvernatorilor băncilor centrale este de 5 ani şi poate fireicircnnoit Mandatul primilor membri ai Biroului Executiv se icircntinde de la 4 la 8ani ceea ce face să nu părăsească toţi o dată conducerea BCE şi să seasigure astfel continuitateaOperaţiunile de politică monetară sunt executate icircn toate cele 11 ţăripotrivit unor modalităţi identice Icircn Uniunea Monetară nu există politicimonetare naţionale sau regionale Totuşi la organizarea SEBC s-aprevăzut şi principiul descentralizării activităţii sale Acest principiu este pusicircn practică prin atribuţiile şi activitatea specifică a Băncilor CentraleNaţionale Serviciile de specialitate ale acestora icircmpreună cu cele aleBCE contribuie la pregătirea deciziilor de politică monetară unicăTotodată BCN traduc icircn practică deciziile de politică monetară luate deConsiliul guvernatorilor al BCE Practic Băncile Centrale Naţionale suntacelea care execută operaţiunile de refinanţare continuă relaţiile cuinstituţiile de credit pe pieţele financiare naţionale sunt punctul de acces lamoneda centrală EURO De asemenea BCN participă la explicareadeciziilor de politică monetară unică şi mai ales la analiza şi prezentareaincidenţei politicii monetare unice asupra economiilor naţionaleCapitalul BCE Băncile Centrale Naţionale sunt singurele autorizatesă subscrie şi să deţină capitalul BCE Volumul acestui capital a fost stabilitla nivelul de 5 miliarde euro La icircnceperea activităţii BCE (1 iunie 1998)cele 11 bănci naţionale din Uniunea Monetară au vărsat integral capitalul

subscris iar celelalte 4 bănci naţionale au vărsat doar 5 din acesta astfelcă BCE dispune efectiv de un capital iniţial de aproape 4 miliarde euroSubscrierea băncilor naţionale la capitalul BCE s-a făcut icircn baza unei cheide repartiţie cu două criterii egale ca importanţă (populaţia şi PIB-ul celor 15ţări ale UE) Ponderile rezultate la subscriere au fost3Deutsche Bundesbank 244935Banca Franţei 168337Banca Italiei 148950Banca Angliei 146811Banca Spaniei 88935Celelalte 10 bănci centrale naţionale participă cu ponderi icircntre42780 - Olanda şi 01492 - LuxemburgRezervele valutare ale BCE S-a stabilit ca nivelul acestora să fie de50 miliarde euro pentru totalitatea celor 15 ţări ale UE ponderea fiecărei ţărideterminacircndu-se folosind aceeaşi cheie de repartiţie ca icircn cazul capitaluluiBCE Rezervele transferate la 1 ianuarie 1999 la BCE sunt de 3946miliarde euro şi provin de la cele 11 ţări care fac parte din UM celelalte 4ţări netransferacircnd nimic icircn această etapă Structura rezervelor BCE esteprevăzută să fie de 15 icircn aur şi de 85 icircn devize Icircn fapt rezervelerespective deşi aparţin BCE nu au fost transferate efectiv la aceasta ci aurămas la cele 11 bănci naţionale care le gestionează exclusiv icircn contulBCE Icircn viitor pot fi stabilite rezerve suplimentare icircn limitele şi condiţiilefixate de către Consiliul UEBanca Centrală Europeană efectuează operaţiuni monetare icircn specialsub forma tranzacţiilor la termen Pe lacircngă tranzacţiile la termen care s-auderulat la un nivel fix al dobacircnzii de 3 şi care constituie instrumentulprincipal de control al lichidităţii şi al nivelului dobacircnzii sistemul europeanoferă două facilităţi permanente refinanţarea şi depozitarea Acestea pot fiefectuate de către instituţiile creditoare prin intermediul băncilor naţionalecentrale La icircnceputul uniunii monetare dobacircnda de depozitare a fost de 2şi cea de refinanţare de 45 Icircn perioada 4-21 ianuarie 1999 coridorul dintrecele două dobacircnzi a fost icircngustat la 275 şi 325Politica monetară icircn Sistemul European al Băncilor Centrale are casarcină principală stabilitatea preţurilor Conform definiţiei Consiliului BCEprin stabilirea preţurilor se icircnţelege o creştere a indicelui armonizat alEuropean al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeanăpreţurilor de consum icircn Euroland cu sub 2 faţă de anul precedent Definireaclară a acestui ţel dă posibilitatea Parlamentului European de a aprecia

succesul politicii monetare şi de a face astfel eurosistemul şi politica sa maitransparentePentru atingerea acestui ţel strategia BCE se bazează pe douăcoloane4 Prima coloană este constituită din rolul primordial acordat maseimonetare Deoarece inflaţia privită pe termen mediu este un fenomenmonetar masa monetară constituie o ldquoancoră nominalărdquo Consiliul BCE astabilit o valoare de referinţă a creşterii masei monetare prima valoarepentru creşterea M3 fiind 45 pe an Aceasta va asigura o stabilitate apreţurilor şi o creştere a produsului intern brut real de la 2 pacircnă la 25 peanA doua coloană a strategiei monetare se bazează pe o analiză amplăa perspectivelor privind evoluţia preţurilor icircn Euroland Vor fi analizatevariabilele care oferă informaţii asupra evoluţiei viitoare a preţurilor dar şi acauzelor care au determinat modificări neaşteptate icircntre principalii indicatorieconomiciBCE analizează cu atenţie toţi indicatorii relevanţi dacă modificărileacestora sunt temporare sau permanente sau dacă este vorba de un şoc dinpartea cererii sau a ofertei şi icircn general nu consideră necesar să facătransparente aceste analizeVicepreşedintele BCE C Noyer a spus că este nevoie de acesteagregate care sunt indicatori necesari pentru pilotarea politicii monetaredeclaracircnd că icircn adoptarea strategiei monetare au avut prudenţa de a nu serezuma orbeşte la un instrument ndash agregatele - ci la mai multe cum suntratele de evoluţie a salariilor cele pentru utilizarea capacităţilor de producţieetc5BCE ca parte a eurosistemului este reprezentată icircn instituţii şi foruriinternaţionale Astfel aceasta are deja icircncheiate acorduri formale sauinformale cu Fondul Monetar Internaţional care i-a acordat icircn decembrie1998 statutul de observator cu OCDE cu G-7 şi G-10 BCE a iniţiatnumeroase contacte bilaterale cu băncile centrale din alte ţări din lumeBanca Centrală Europeană pune un mare accent pe icircncheiereaPactului de stabilitate şi creştere economică adoptat de Consiliul Europeande la Dublin (decembrie 1996) şi de Consiliul European de la Maastricht(iunie 1997)Pactul prevede mecanisme speciale de coordonare a politicilor bugetare1 ţările participante la moneda unică sunt obligate să icircntocmeascăprograme de stabilitate referitoare la obiectivele bugetare pe termen scurtprivind reechilibrarea sau excedentul bugetului administraţiei publice şimăsurile preconizate a le icircnfăptui2 ţările cu derogare (care nu participă la moneda unică) urmează săfundamenteze programe de convergenţă avacircnd aceleaşi orientări

3 Comisia şi Consiliul European sunt abilitate să asigure urmărirea regulatăa evoluţiei finanţelor publice a statelor membre Icircn cazuri specificecomisia elaborează un raport asupra situaţiei bugetare a statelor carepresupun riscul unui deficit excesiv şi face operativ recomandărilenecesare statelor membreSe consideră deficit excesiv atunci cacircnd acesta depăşeşte 3 dinPIB Icircn cazul icircn care se constată o asemenea situaţie Consiliul facerecomandări ţării respective (maxim icircn luna mai a anului următor icircn care aapărut acel deficit) iar aceasta trebuie să icircntreprindă ldquoacţiuni normale deefecterdquo pentru a putea corecta dezechilibrul existentSancţiunile posibile a fi aplicate se bazează pe următorul mecanism1048707 la pronunţarea privind acordarea sancţiunii ţările membre constituie undepozit nepurtător de dobacircndă1048707 cuantumul depozitului este1048707 02 din PIB pentru un deficit de 3 din PIB1048707 se adaugă 001 din PIB pentru fiecare tranşă de depăşire cu01 din PIB a deficitului admis iniţial61048707 depozitul este plafonat la 05 din PIB1048707 depozitul se transformă icircn amendă dacă după 2 ani deficitul excesivpersistă Hotăracircrea aplicării amenzii revine Consiliului de Miniştri ai zoneieuro cu votul a două treimi din membri1048707 sumele provenind din amenzi devin venituri ale bugetului general alComunităţii fiind atribuite proporţional ţărilor membre euro care nu auavut deficite excesiveConsiliul de la Dublin a stabilit ldquocircumstanţele excepţionale şitemporarerdquo icircn virtutea cărora ţările pot fi supuse unui regim de excepţieprivind sancţionareaSe prevede o scară de soluţii diferite icircn funcţie de situaţiileexcepţionale icircn care a survenit deficitul ale cărei trepte pot fi exprimateastfel1048707 diminuarea PIB cu 2 scuteşte automat ţara respectivă de sancţiuni1048707 diminuarea PIB icircntre 075 şi 2 ţara respectivă icircşi poate pleda cauzaicircn faţa Consiliului de Miniştri1048707 diminuarea PIB cu mai puţin de 075 permite ţării respective să renunţeicircn a beneficia de exceptarea de la sancţiuni Dar icircn ultimă instanţă cel ceare hotăracircrea finală este Consiliul prin votul său82 Sistemul de derulare a plăţilor transfrontaliere TARGETTarget este sistemul de derulare a plăţilor mari transfrontaliere dincadrul Sistemului Băncilor Centrale Europene respectiv reţeaua dereglementare interbancarăImplementarea unei politici monetare uniforme necesită nu numaiarmonizarea instrumentelor monetare ci şi integrarea pieţelor naţionaleinterbancare Băncile trebuie să fie icircn stare să efectueze tranzacţii băneştipeste graniţă (transfrontaliere) icircn euro la fel de eficient ca şi pe piaţa internă

Icircn acest sens Institutul Monetar European a elaborat un nou sistem de plăţiintitulat TARGET (Trans European Automated Rea-Time Gross SettlementExpress Transfer) care se realizează printr-o reţea specială de comunicaţii(interlinking system) care permite participanţilor să efectueze plăţi imediateicircn euro Icircn acelaşi timp se urmăreşte ca sistemul de preţuri (costul deoperare) al Target şi egalizarea zilnică a lichidităţilor să fie armonizatepentru a evita operaţiuni de arbitraj icircntre sistemele de plăţi naţionaleLa sistemul Target au acces şi ţări membre ale uniunii monetare daraceste ţări vor trebui să-şi ajusteze sistemele lor astfel icircncacirct să poatăefectua atacirct plăţi icircn euro cacirct şi icircn monede localeSistemul Target implică icircnregistrarea plăţii icircn timp real tehnică ce aresemnificaţia decontării ante-compensaţie fapt care icircnseamnă icircnregistrareasumei icircn contul băncii beneficiare icircn momentul efectiv al operării oricare ar fiora de operare şi implicit posibilitatea de a fi interpretată ca decontaredefinitivă pentru beneficiar Acest lucru deschide acestuia posibilitatea de adispune şi folosi imediat suma respectivăIcircn cadrul acestui sistem creşte răspunderea băncilor centralenaţionale pentru susţinerea comună a sistemului de plăţi şi protecţiaicircmpotriva riscului sistemic risc formulat icircn sensul că ldquoneicircndeplinireaobligaţiunilor de plăţi de către un participant poate să provoace dificultăţialtora declanşacircnd astfel o reacţie icircn lanţ care va determina o crizăfinanciară generalizatărdquo7Protejarea icircmpotriva riscului sistemic nu poate fi concepută decacirct princooperarea conştientă şi hotăracirctă a autorităţilor monetareCondiţiile de operare preconizate de Target asigură asistenţa băncilorcentrale de către SEBC icircn două etape1048707 credite intrazilnice1048707 credite pentru 24 de ore acordate băncilor debitoarePrima categorie (credite intrazilnice) se acordă automat la sosirea ladestinaţie a mesajului de plată Suma este operată definitiv icircn contul bănciibeneficiare fără să exist de fapt acoperirea necesară La sfacircrşitul zileioperative prin icircncheierea compensării şi onorarea de către toate băncile aobligaţiilor decurgacircnd din compensare se va crea acoperirea necesară şideci creditul intrazilnic va fi rambursatSoldurile neonorate la compensarea zilnică vor determina acordareade asemenea automată a creditelor de 24 de ore fapt ce devine posibil prinasumarea responsabilităţii de către BCN Răgazul acordat de 24 de oreimplică măsuri corelate icircntre băncile centrale naţionale şi respectiv icircn cadrulpoliticii monetare a SEBC care să asigure rezolvarea situaţiei respectivacoperirea plăţilor angajate prin mesaje icircn cadrul sistemului de compensare

Target fapt care duce cu necesitate la stingerea primejdiei de risc sistemicIcircn fiecare ţară băncile se adresează băncilor centrale naţionale pentrua cere lichidităţi Toate aceste cereri sunt centralizate instantaneu la sediulBCE care alocă lichiditatea icircn funcţie de ansamblul cererilor Aceastălichiditate este apoi redistribuită electronic prin acelaşi canal al băncilorcentrale naţionale Apoi Target permite tuturor băncilor europene să facăschimburi ale lichidităţilor lor icircntr-o mare piaţă monetară unificată Aceasta arurma să asigure imediat ce sistemul va fi rodat o rată a dobacircnzii pe termenscurt absolut identică pretutindeniIcircn cazul lipsei de lichidităţi băncile centrale naţional din zona euro voracorda băncilor comerciale credite de zi pe termen scurt Dacă băncile nu vorputea să le plătească pacircnă la sfacircrşitul zilei vor avea acces la facilitateamarginală de icircmprumut de noapte a sistemului european al băncilor centraleBăncilor comerciale le va fi permis să efectueze plăţi icircn euro prin toatesistemele conectate la Target dar ele nu vor fi obligate să utilizeze Targetexceptacircnd plăţile efectuate icircn legătură cu politica monetară comună Aceastaicircnseamnă că sistemele naţionale vor intra icircn competiţie unul cu celălalt Icircnacelaşi timp Target va concura cu sistemele de plăţi privateSistemul Target permite reglarea icircn timp real a plăţilor transfrontaliereicircn euro Conform aprecierii Bundesbank Target este icircn prezent cel maimare sistem de plăţi mari transfrontaliere La 11 ianuarie 1999 o săptămacircnădupă intrarea sa icircn funcţiune prin Target s-a derulat un volum de plăţi de 400miliarde euro Spre comparaţie icircn aceeaşi zi s-a derulat prin sistemul cel maimare pacircnă la Target respectiv EAF (Electronic Acces Frankfurt) un volumde plăţi de 275 miliarde euro iar prin Euro-1 respectiv EBA (EuropeanBanking Association) un volum de 204 miliarde euroTaxele relativ ridicate ale utilizărilor sistemului Target ndash la peste 1000de plăţi 80 eurotranzacţie nu ar constitui conform Bundesbank undezavantaj Euro-1EBA costă numai 20 eurotranzacţie la peste 3000tranzacţiizi iar EAF 015 eurotranzacţie La ordinul de mărime altranzacţiilor aceste taxe nu joacă nici un rolAu existat desigur icircn primele zile de funcţionare a Target anumiteprobleme fie cauzate tehnic fie icircn special datorate factorului uman Pelacircngă concentrarea fluxurilor de plată spre sfacircrşitul zilei problemele s-audatorat şi greutăţilor icircntacircmpinate de unele bănci icircn aplicarea reglementărilorTarget şi completarea informaţiilor icircn formularele TargetIcircn ciuda acestor aspecte TARGET a reuşit să se impună ţărilemembre ale ale Uniuni Monetare cacirct şi cele care doresc să adere la UE icirclfolosesc icircn acest moment

IcircNTREBĂRI1 Din cine este format Sistemul European al Băncilor Centrale2 TARGET reprezintăa libera circulaţie a persoanelorb libera circulaţie a capitalurilorc sistem de facilitare a circulaţiei plăţilor3 Ce reprezintă Pactul de Stabilitate4 Care sunt sancţiunile stabilita prin Pact5 Care sunt obiectivele principale ale Băncii Centrale Europene

1048707 Arhitectura care utilizează fier şi sticlă ndash biletul de 200 euro1048707 Arhitectura modernă (sec XX) ndash biletul de 500 euroLa icircnceput euro a icircnregistrat creşteri faţă de principalele valuteinternaţionale pe măsura trecerii sale fără dificultăţi la statutul de monedă deschimb icircn numerar Pe pieţele asiatice moneda unică europeană a fostcotată la 1997 yeni cel mai ridicat nivel din august 1999 icircncoace Icircncă de laicircnceput euro ldquoa pus icircn ceaţărdquo lira sterlină printr-o creştere record de 27pacircnă la 628 pence (pe 3 ianuarie 2002)Cel mai important cacircştig din punct de vedere al imaginii a fost icircnsă icircnfaţa dolarului american Analiştii considerau că acest cacircştig a fost maidegrabă efectul psihologic al transformării euro el neputacircnd fi susţinut pe untermen lung Potrivit Reuters Banca Centrală Europeană a decis să menţinăneschimbate ratele dobacircnzilor preşedintele instituţiei consideracircnd nivelulactual de 325 drept cel mai potrivit din perspectiva păstrării sub control apreţurilor fără a afecta procesul de redresare a economiei zonei euroAceastă decizie era aşteptată icircn mare măsură de analiştii europeni Icircnschimb o parte a analiştilor preconizau o intervenţie a băncii asupradobacircnzilor icircn cadrul reuniunii din luna februarie ldquoEste posibil ca inflaţia săicircnceapă icircn curacircnd să scadă ceea ce va necesita o reducere a dobacircnzilorrdquo aadăugat analistul Commerzbank76 Monedă unică preţuri diferiteFragmentarea pieţei de desfacere a Uniunii s-a reflectat icircn preţurilesale Studii repetate au demonstrat că preţurile pot diferi icircn mod considerabilicircn cadrul UE Un studiu efectuat asupra a 50 de produse din zona euro arelevat diferenţe medii ale preţurilor de 24 iar un sondaj printre directorii demarketing a pus icircn evidenţă o variaţie medie de 80 icircntre preţurile cele maimari şi cele mai scăzute Astfel icircn Portugalia una din ţările cu cele maiscăzute preţuri din UE cercetările au arătat că preţul sării este de 12 ori maimare decacirct icircn ItaliaEuro icircnlătură problema comparării preţurilor icircn ţările icircn care circulărămacircnacircnd icircnsă alte probleme Cacircnd Economist Intelligence Unit a fostsolicitat să selecteze cacircteva branduri identice de bunuri de larg consum icircncacircteva ţări astfel icircncacirct preţurile acestora să poată fi comparate operaţiuneas-a dovedit surprinzător de complicată Pentru multe produse pur şi simpludominacircnd mărcile locale de exemplu nu prea există o marcă de tricouvandabilă icircn toată Europa Chiar şi acolo unde ar putea fi identificate anumite

mărci tradiţionale compararea icircn cele 12 ţări rămacircne o problemă dificilăUna din probleme este aceea că fabricanţii schimbă de la ţară la ţarăunele detalii ale produselor Biciclete purtacircnd acelaşi număr de model aucomponente diferite Acelaşi echipament de sport purtacircnd marca Adidas sepoate dovedi a fi o variantă uşor diferită cu unele modificări de formăcompoziţie a materialului cu un alt model al zimţilor pantofilor de exempluPanasonic afirmă că fiecare din modelele sale de cuptoare cumicrounde este fabricat cu un specific anume pentru o ţară anume astfelicircncacirct compararea preţurilor acestor produse este cu greu posibilă Pentrumulte produse variaţia considerabilă de modele complică comparareaDeoarece icircn Europa există o mare varietate de preferinţe dar şi de condiţii ostandardizare strictă a producţiei este cel mai adesea exclusă Spanioliiutilizează maşini de spălat cu viteză de rotaţie mai mică decacirct restuleuropenilor Nemţilor le plac frigiderele cu congelatoarele icircncorporate icircnacestea icircn timp ce britanicii preferă modelele cu corpuri separate cucongelatorul icircn partea de sus pe cacircnd francezii icircnclină spre modelele cucongelatorul deasupra La fel stau lucrurile cu mai toate bunurile de consumde la ceainice la maşini de gătitSă presupunem că se găsesc unele produse cu adevăratcomparabile un anumit CD sau un anumit tip de minge de golf Alte douăelemente mai pot sta icircn calea unei comparări simple Icircn primul racircndambalajul poate diferi Cacircte mingi de golf se vacircnd icircntr-un pachet CD-ul pusicircn vacircnzare include ca bonus o altă piesă muzicală de felul celor care icircnAnglia ridică preţul cu 50Icircn al doilea racircnd specificul local face comparaţiile complicatecanalele de distribuţie a produsului putacircnd modifica tabloul Icircn Franţaprincipala locaţie de vacircnzare a aparaturii audio video şi televizoarelor suntsupermarket-urile icircn timp ce icircn Germania acestea au loc de obicei icircnmagazine specializate Deşi sunt mai scumpe nemţii preferă acest tip demagazine datorită calităţii serviciilor pe cale le oferă Dacă toate acestea nucomplică suficient lucrurile mai există şi alţi factori dificil de cuantificat careinfluenţează preţurile diferenţa de climă dintre nordul şi sudul continentuluirate de impozitare diferite coordonarea vacircnzărilor şi lichidarea stocurilordistanţa dintre producător şi vacircnzătorul en-detailExistenţa euro icircnlesneşte procesul de comparare dar nu prea multPreţurile unor produse simple cum ar fi benzina sau laptele sau ale unorproduse transnaţionale standardizate vor fi mai uşor de cumpărat icircn toatăzona euro şi trebuie să conveargă spre un standard european Dar acesteavor fi excepţiile Producătorii vor dispune icircn continuare de un icircntreg arsenal

de modalităţi de a crea diferenţe şi de a menţine diferenţele de preţuri icircntreţări Europenizarea fără să mai vorbim de globalizare are icircncă un drumlung de parcursUnul din primele efecte ale introducerii efective ale monedei euro esteo mai mare transparenţă la nivelul preţurilor icircn cele 12 state dar chiar dacădiferenţele de la o ţaţă la alta vor fi acum mult mai vizibile economiştii nu seaşteaptă la modificări de preţuri din partea comercianţilor comenteazăReutersO primă constatare a analiştilor este că Finlanda pare să fie cea maiscumpă ţară din Uniunea Monetară Europeană La Helsinki o cutie de CocaCola costă de trei ori mai mult decacirct la Madrid icircn timp ce un RenaultMegane cu capacitate cilindrică de 1600 cm3 are icircn Finlanda cel mai ridicatcost de achiziţie din zona euroCei mai avantajaţi pentru achiziţionarea acestui tip de autoturism parsă fie locuitorii Luxemburgului unde preţul acestuia este de 12450 de eurospre deosebire de 21700 de euro icircn Finlanda Preţuri relativ mici se practicăşi icircn Belgia unde modelul Renault se vinde pentru 13000 euro icircn vreme ceicircn Portugalia acesta poate ajunge la 20780 de euro Icircn Franţa automobilulcostă 15700 euroIcircn schimb italienii care beau mult lapte sunt cei mai dezavantajaţi dinicircntreaga zonă euro ei plătind pentru un litru 134 euro spre deosebire deportughezi care cheltuiesc numai 052 euro pentru acest produs O altăbăutură populară Coca Cola are preţuri care variază icircntre 118 euro icircnFinlanda şi 033 euro icircn Spania Preţuri mai ridicate sunt practicate icircn Italiaşi Irlanda icircn timp ce Germania Luxemburg şi Franţa se situează la polulopus icircn ceea ce priveşte preţul acestui produsPreţul unui Big Mac este la racircndul său diferit de la o ţară la altaputacircnd ajunge pacircnă la 06 euro icircn Finlanda şi la 059 euro icircn Grecia icircn timpce icircn Irlanda costă numai 038 euro iar icircn Italia 041 euroUnul dintre motivele pentru care preţurile sunt atacirct de variate icircn cele12 ţări este faptul că nivelul acestora este stabilit icircn funcţie de impozitecostul macircinii de lucru cheltuielile de transport precum şi de competiţieAceasta nu poate icircnsemna decacirct că discrepanţele puternice vor continua săexiste atacircta timp cacirct toţi aceşti factori vor persistaIcircNTREBĂRI1 Care era moneda comună a Europei Monetarea ECUb EURO2 Enunţaţi ţările care nu fac parte din Uniunea Economică şi Monetară3 Care sunt avantajele monedei unice

4 Care sunt informaţiile pe care le putea transmite ERI5 Enumeraţi etapele trecerii la euro conform Tratatului de la AmsterdamSistemul European al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeană

UNITATEA DE IcircNVĂŢARE VIIISistemul European al Băncilor Centrale şi Banca CentralăEuropeanăPuterea pe care o deţine o bancă icircn cadrul unei economii a suscitatdintotdeauna vii polemici iar ideea că acest organism care coordoneazăsistemul de plăţi lichidităţile bancare şi condiţiile creditului are oindependenţă totală ndash nedepinzacircnd nici de puterea politică şi nici de ceaexecutivă ndash icircntacirclneşte şi astăzi mulţi sceptici Poate fi o asemeneaindependenţă absolută Icircn toate ţările occidentale activităţile băncilor centrale aconducătorilor acestora sunt supuse unui anumit control care le limiteazăputerea iar emisiunea şi politica monetară sunt icircn mod primordial problemepoliticeAstfel icircn virtutea principiilor democratice guvernele şi băncile centrale(icircn condiţiile icircn care băncile centrale nu sunt independente) preferă săconducă direct politica monetară chiar cu riscul de a reveni asupra propriilorangajamente privind emisiunea ca mijloc de a obţine pe termen scurt o cacirctde mică creştere economică şi cu efectul negativ de a pune icircn primejdieobiectivele pe termen lungCedarea de către guvern a unei părţi importante din atributele politiceicircn special pe cele economice (aşa cum este politica monetară) implicăreţineri ferme din partea politicienilorExperienţa istoriei a arătat icircnsă că este necesar ca banca centrală săreziste presiunilor privind utilizarea politicii monetare icircn sprijinul unoricircncercări de ameliorare a creşterii economice şi să respingă tentaţiile de acrea inflaţii neaşteptate prin susţinerea unei icircnviorări economice fărăfundamentAstfel s-a impus ideea de a delega politica monetară unei băncicentrale independente a cărei credibilitate depinde de claritatea misiunii ce icircieste icircncredinţată de autoritatea politică şi de capacitatea pe care aceasta opoate avea icircn icircndeplinirea obiectivelor ce i-au fost conferiteCu toate acestea independenţa băncii centrale nu poate fi niciatotcuprinzătoare nici nedefinităTeoria economică şi practica internaţională arată că independenţabăncilor centrale icircmbracă două forme1048707 Una care cuprinde decizia privind obiectivele şi instrumentele utilizate(independenţa icircn sens larg)1048707 Alta care se referă numai la gestiunea instrumentelor icircn cadrul unorobiective stabilite de guvernIcircn momentul icircn care s-a pus problema realizării Sistemului European

al Băncilor Centrale şi a Băncii Centrale Europene reprezentanţii Germanieiau lăsat să se icircnţeleagă icircn mod clar că nu vor accepta diminuarea rolului şiprerogativelor Bundesbank prin includerea sa icircntr-un organism dependent deputerea politicăBanca centrală icircn Germania (Bundesbank) se bucura de o mareindependenţă faţă de puterea executivă Preşedintele său numit icircn modireversibil pentru o perioadă de timp fixă participa la şedinţele de guvern laSistemul European al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeanăcare se discutau problemele monetare Guvernul federal putea amacircnaaplicarea unei decizii a Bundesbank icircnsă pentru o perioadă de cel mult douăsăptămacircni Cu toate acestea cazurile icircn care miniştrii de finanţe au icircncercatsă se opună politicii Bundesbank au fost foarte rare iar icircn final s-a impus totpunctul de vedere al băncii centraleIndependenţa Bundesbank era asigurată prin statutul său care icirciicircncredinţa icircn mod explicit sarcina asigurării stabilităţii monedei sarcină pecare opinia publică din Germania o considera prioritară icircn raport cu oricarealte considerente de politică economică De aici şi puternica susţinerepublică de care se bucurau acţiunile Bundesbank inclusiv icircn cazurile dedivergenţă a acesteia cu guvernulIcircn concluzie poziţia negociatorilor germani a avut la bază rezultateleobţinute de Germania datorate icircn special independenţei Bundesbank acărei politică a fost concentrată pe stabilitatea preţurilor şi limitarea inflaţieiAceastă politică a Bundesbank a adus mărcii germane denumirea de ldquoancorăa sistemului monetar europeanrdquo1Evoluţiile din marile ţări europene au arătat că existau orientărievidente de a extinde şi a icircntări principiul independenţei băncii centraleFranţa şi Anglia au luat măsuri hotăracircte de a se icircncadra icircn politici monetareferme instaurate icircn Europa de către GermaniaBanca Franţei potrivit legii din 4 august 1993 a devenit şi ea pedeplin responsabilă pentru definirea şi punerea icircn aplicare a politiciimonetare Această lege confirma Băncii Centrale misiunea sa fundamentalăasigurarea stabilităţii preţurilorPotrivit legii s-a creat icircn cadrul băncii Consiliul de politică monetarăcompus din 9 membri (dintre care făceau parte guvernatorul Băncii Franţei şidoi subordonaţi) Acest consiliu era investit cu responsabilitatea de a definipolitica monetară şi de a asigura aplicarea ei Se interzicea icircn mod explicitacestuia de a solicita sau accepta instrucţiuni guvernamentale sau de la alte

persoane Caracterul colegial al consiliului şi mai ales irevocabilitateamandatului icircntăreau funcţionalitatea şi autoritatea consiliului Dialogul şitransparenţa se realizau pe baza participării Primului Ministru şi a MinistruluiEconomiei la şedinţele consiliului şi prin raportul anual al GuvernatoruluiBăncii asupra operaţiunilor băncii adresat Preşedintelui Republicii şiParlamentuluiBanca Angliei a făcut obiectul unei reforme instituţionale odată cu noulguvern laburist La 6 mai 1997 noul Cancelar al Eşichierului M Brown adecis să acorde o mai mare autoritate Băncii Angliei cu privire la manevrareainstrumentelor de politică monetară icircnsă definirea obiectivelor anuale aleinflaţiei rămacircneau totuşi de competenţa exclusivă a guvernuluiAlinierea băncilor centrale europene la un comportament concertant sarealizat atacirct prin voinţă cacirct şi prin prisma instrumentelor de politicămonetară aplicate icircn fiecare din aceste ţări Icircn sprijinul susţinerii rolului bănciicentrale icircn conducerea politicilor monetare s-au elaborat numeroase studii alcăror rezultat era cacirct se poate de clar cu cacirct banca centrală era maiindependentă cu atacirct nivelul mediu şi variabilitatea inflaţiei erau mai scăzute81 Structura Băncii Centrale EuropenePe baza acestor considerente s-a realizat Sistemul European alBăncilor Centrale format din Banca Centrală Europeană şi băncile centraleSistemul European al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeanăale statelor membre Băncile centrale naţionale din ţările participante audevenit de la 1011999 membre ale Sistemului European al BăncilorCentrale (SEBC)SEBC are drept obiectiv final menţinerea stabilităţii preţurilorcondiţie necesară a creşterii durabile şi sănătoase a economiilor ţărilorcomunitare Icircn atingerea acestui obiectiv SEBC acţionează icircnconcordanţă cu legile liberei concurenţe favorizacircnd alocarea eficientă aresurselor şi avacircnd următoarele atribuţii1048707 Definirea şi punerea icircn practică a politicii monetare unice1048707 Conducerea operaţiunilor valutare deţinerea şi gestiunea rezervelorvalutare oficiale ale statelor membre1048707 Promovarea bunei funcţionări a sistemului de plăţiLa 1 ianuarie 1999 responsabilitatea băncilor naţionale centrale icircnceea ce priveşte politica monetară a trecut icircn sarcina Băncii CentraleEuropene Prin urmare Consiliul de Conducere al BCE a elaborat politicamonetară pentru toate ţările uniunii monetare1048707 BCE are ca sarcină principală stabilitatea preţurilor1048707 BCE are independenţă faţă de guvernele ţărilor şi organele UniuniiEuropene1048707 BCE acordă credite guvernelor cu dificultăţi bugetareStructura băncii este similară Bundesbank Ca şi aceasta BCE areun Birou Executiv şi un Consiliu de conducere

La summitul de la Bruxelles şefii de stat sau de guvern au decis cinevor fi membrii Biroului Executiv ai Băncii Centrale Europene (BCE)Icircntr-un interviu publicat icircn ldquoLe Figarordquo vicepreşedintele BCE arata căstatutul SEBC oferă un bun echilibru decizia este total centralizată pentrucă este unică iar relaţiile SEBC cu exteriorul sunt larg descentralizateAdică băncile bursele pieţele financiare la termen etc pot să opereze exacticircn aceeaşi manieră fie că sunt implantate la Frankfurt Paris sau icircn oricarealt centru financiar al uniunii monetare ldquoSEBC a adoptat o structurăfederală icircn frunte BCE care asigură decizia şi mai multe picioare cele 11bănci centrale naţionale care vor efectua cvasitotalitatea operaţiunilorrdquo2

Consiliul de conducere al BCE este format din membrii BirouluiExecutiv şi din guvernatorii băncilor centrale ai statelor membre Consiliuldecide liniile importante ale politicii monetare dar pentru că se icircntacirclneştetrimestrial (faţă de două ori pe lună pentru Bundesbank) gestiunea cotidianăeste icircncredinţată Biroului Executiv Membrii Consiliului de conducere nuprimesc instrucţiuni de la autorităţile naţionale sau instituţii UEPreşedintele BCE va prezenta o dată pe an Raportul anual al BCEicircn faţa Parlamentului European şi va avea 4 audieri pe an icircn faţa unorsubcomitete relevante ale Parlamentului EuropeanMembri Biroului Executiv au un mandat de 8 ani care nu poate fireicircnnoit Mandatul guvernatorilor băncilor centrale este de 5 ani şi poate fireicircnnoit Mandatul primilor membri ai Biroului Executiv se icircntinde de la 4 la 8ani ceea ce face să nu părăsească toţi o dată conducerea BCE şi să seasigure astfel continuitateaOperaţiunile de politică monetară sunt executate icircn toate cele 11 ţăripotrivit unor modalităţi identice Icircn Uniunea Monetară nu există politicimonetare naţionale sau regionale Totuşi la organizarea SEBC s-aprevăzut şi principiul descentralizării activităţii sale Acest principiu este pusicircn practică prin atribuţiile şi activitatea specifică a Băncilor CentraleNaţionale Serviciile de specialitate ale acestora icircmpreună cu cele aleBCE contribuie la pregătirea deciziilor de politică monetară unicăTotodată BCN traduc icircn practică deciziile de politică monetară luate deConsiliul guvernatorilor al BCE Practic Băncile Centrale Naţionale suntacelea care execută operaţiunile de refinanţare continuă relaţiile cuinstituţiile de credit pe pieţele financiare naţionale sunt punctul de acces lamoneda centrală EURO De asemenea BCN participă la explicareadeciziilor de politică monetară unică şi mai ales la analiza şi prezentareaincidenţei politicii monetare unice asupra economiilor naţionaleCapitalul BCE Băncile Centrale Naţionale sunt singurele autorizatesă subscrie şi să deţină capitalul BCE Volumul acestui capital a fost stabilitla nivelul de 5 miliarde euro La icircnceperea activităţii BCE (1 iunie 1998)cele 11 bănci naţionale din Uniunea Monetară au vărsat integral capitalul

subscris iar celelalte 4 bănci naţionale au vărsat doar 5 din acesta astfelcă BCE dispune efectiv de un capital iniţial de aproape 4 miliarde euroSubscrierea băncilor naţionale la capitalul BCE s-a făcut icircn baza unei cheide repartiţie cu două criterii egale ca importanţă (populaţia şi PIB-ul celor 15ţări ale UE) Ponderile rezultate la subscriere au fost3Deutsche Bundesbank 244935Banca Franţei 168337Banca Italiei 148950Banca Angliei 146811Banca Spaniei 88935Celelalte 10 bănci centrale naţionale participă cu ponderi icircntre42780 - Olanda şi 01492 - LuxemburgRezervele valutare ale BCE S-a stabilit ca nivelul acestora să fie de50 miliarde euro pentru totalitatea celor 15 ţări ale UE ponderea fiecărei ţărideterminacircndu-se folosind aceeaşi cheie de repartiţie ca icircn cazul capitaluluiBCE Rezervele transferate la 1 ianuarie 1999 la BCE sunt de 3946miliarde euro şi provin de la cele 11 ţări care fac parte din UM celelalte 4ţări netransferacircnd nimic icircn această etapă Structura rezervelor BCE esteprevăzută să fie de 15 icircn aur şi de 85 icircn devize Icircn fapt rezervelerespective deşi aparţin BCE nu au fost transferate efectiv la aceasta ci aurămas la cele 11 bănci naţionale care le gestionează exclusiv icircn contulBCE Icircn viitor pot fi stabilite rezerve suplimentare icircn limitele şi condiţiilefixate de către Consiliul UEBanca Centrală Europeană efectuează operaţiuni monetare icircn specialsub forma tranzacţiilor la termen Pe lacircngă tranzacţiile la termen care s-auderulat la un nivel fix al dobacircnzii de 3 şi care constituie instrumentulprincipal de control al lichidităţii şi al nivelului dobacircnzii sistemul europeanoferă două facilităţi permanente refinanţarea şi depozitarea Acestea pot fiefectuate de către instituţiile creditoare prin intermediul băncilor naţionalecentrale La icircnceputul uniunii monetare dobacircnda de depozitare a fost de 2şi cea de refinanţare de 45 Icircn perioada 4-21 ianuarie 1999 coridorul dintrecele două dobacircnzi a fost icircngustat la 275 şi 325Politica monetară icircn Sistemul European al Băncilor Centrale are casarcină principală stabilitatea preţurilor Conform definiţiei Consiliului BCEprin stabilirea preţurilor se icircnţelege o creştere a indicelui armonizat alEuropean al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeanăpreţurilor de consum icircn Euroland cu sub 2 faţă de anul precedent Definireaclară a acestui ţel dă posibilitatea Parlamentului European de a aprecia

succesul politicii monetare şi de a face astfel eurosistemul şi politica sa maitransparentePentru atingerea acestui ţel strategia BCE se bazează pe douăcoloane4 Prima coloană este constituită din rolul primordial acordat maseimonetare Deoarece inflaţia privită pe termen mediu este un fenomenmonetar masa monetară constituie o ldquoancoră nominalărdquo Consiliul BCE astabilit o valoare de referinţă a creşterii masei monetare prima valoarepentru creşterea M3 fiind 45 pe an Aceasta va asigura o stabilitate apreţurilor şi o creştere a produsului intern brut real de la 2 pacircnă la 25 peanA doua coloană a strategiei monetare se bazează pe o analiză amplăa perspectivelor privind evoluţia preţurilor icircn Euroland Vor fi analizatevariabilele care oferă informaţii asupra evoluţiei viitoare a preţurilor dar şi acauzelor care au determinat modificări neaşteptate icircntre principalii indicatorieconomiciBCE analizează cu atenţie toţi indicatorii relevanţi dacă modificărileacestora sunt temporare sau permanente sau dacă este vorba de un şoc dinpartea cererii sau a ofertei şi icircn general nu consideră necesar să facătransparente aceste analizeVicepreşedintele BCE C Noyer a spus că este nevoie de acesteagregate care sunt indicatori necesari pentru pilotarea politicii monetaredeclaracircnd că icircn adoptarea strategiei monetare au avut prudenţa de a nu serezuma orbeşte la un instrument ndash agregatele - ci la mai multe cum suntratele de evoluţie a salariilor cele pentru utilizarea capacităţilor de producţieetc5BCE ca parte a eurosistemului este reprezentată icircn instituţii şi foruriinternaţionale Astfel aceasta are deja icircncheiate acorduri formale sauinformale cu Fondul Monetar Internaţional care i-a acordat icircn decembrie1998 statutul de observator cu OCDE cu G-7 şi G-10 BCE a iniţiatnumeroase contacte bilaterale cu băncile centrale din alte ţări din lumeBanca Centrală Europeană pune un mare accent pe icircncheiereaPactului de stabilitate şi creştere economică adoptat de Consiliul Europeande la Dublin (decembrie 1996) şi de Consiliul European de la Maastricht(iunie 1997)Pactul prevede mecanisme speciale de coordonare a politicilor bugetare1 ţările participante la moneda unică sunt obligate să icircntocmeascăprograme de stabilitate referitoare la obiectivele bugetare pe termen scurtprivind reechilibrarea sau excedentul bugetului administraţiei publice şimăsurile preconizate a le icircnfăptui2 ţările cu derogare (care nu participă la moneda unică) urmează săfundamenteze programe de convergenţă avacircnd aceleaşi orientări

3 Comisia şi Consiliul European sunt abilitate să asigure urmărirea regulatăa evoluţiei finanţelor publice a statelor membre Icircn cazuri specificecomisia elaborează un raport asupra situaţiei bugetare a statelor carepresupun riscul unui deficit excesiv şi face operativ recomandărilenecesare statelor membreSe consideră deficit excesiv atunci cacircnd acesta depăşeşte 3 dinPIB Icircn cazul icircn care se constată o asemenea situaţie Consiliul facerecomandări ţării respective (maxim icircn luna mai a anului următor icircn care aapărut acel deficit) iar aceasta trebuie să icircntreprindă ldquoacţiuni normale deefecterdquo pentru a putea corecta dezechilibrul existentSancţiunile posibile a fi aplicate se bazează pe următorul mecanism1048707 la pronunţarea privind acordarea sancţiunii ţările membre constituie undepozit nepurtător de dobacircndă1048707 cuantumul depozitului este1048707 02 din PIB pentru un deficit de 3 din PIB1048707 se adaugă 001 din PIB pentru fiecare tranşă de depăşire cu01 din PIB a deficitului admis iniţial61048707 depozitul este plafonat la 05 din PIB1048707 depozitul se transformă icircn amendă dacă după 2 ani deficitul excesivpersistă Hotăracircrea aplicării amenzii revine Consiliului de Miniştri ai zoneieuro cu votul a două treimi din membri1048707 sumele provenind din amenzi devin venituri ale bugetului general alComunităţii fiind atribuite proporţional ţărilor membre euro care nu auavut deficite excesiveConsiliul de la Dublin a stabilit ldquocircumstanţele excepţionale şitemporarerdquo icircn virtutea cărora ţările pot fi supuse unui regim de excepţieprivind sancţionareaSe prevede o scară de soluţii diferite icircn funcţie de situaţiileexcepţionale icircn care a survenit deficitul ale cărei trepte pot fi exprimateastfel1048707 diminuarea PIB cu 2 scuteşte automat ţara respectivă de sancţiuni1048707 diminuarea PIB icircntre 075 şi 2 ţara respectivă icircşi poate pleda cauzaicircn faţa Consiliului de Miniştri1048707 diminuarea PIB cu mai puţin de 075 permite ţării respective să renunţeicircn a beneficia de exceptarea de la sancţiuni Dar icircn ultimă instanţă cel ceare hotăracircrea finală este Consiliul prin votul său82 Sistemul de derulare a plăţilor transfrontaliere TARGETTarget este sistemul de derulare a plăţilor mari transfrontaliere dincadrul Sistemului Băncilor Centrale Europene respectiv reţeaua dereglementare interbancarăImplementarea unei politici monetare uniforme necesită nu numaiarmonizarea instrumentelor monetare ci şi integrarea pieţelor naţionaleinterbancare Băncile trebuie să fie icircn stare să efectueze tranzacţii băneştipeste graniţă (transfrontaliere) icircn euro la fel de eficient ca şi pe piaţa internă

Icircn acest sens Institutul Monetar European a elaborat un nou sistem de plăţiintitulat TARGET (Trans European Automated Rea-Time Gross SettlementExpress Transfer) care se realizează printr-o reţea specială de comunicaţii(interlinking system) care permite participanţilor să efectueze plăţi imediateicircn euro Icircn acelaşi timp se urmăreşte ca sistemul de preţuri (costul deoperare) al Target şi egalizarea zilnică a lichidităţilor să fie armonizatepentru a evita operaţiuni de arbitraj icircntre sistemele de plăţi naţionaleLa sistemul Target au acces şi ţări membre ale uniunii monetare daraceste ţări vor trebui să-şi ajusteze sistemele lor astfel icircncacirct să poatăefectua atacirct plăţi icircn euro cacirct şi icircn monede localeSistemul Target implică icircnregistrarea plăţii icircn timp real tehnică ce aresemnificaţia decontării ante-compensaţie fapt care icircnseamnă icircnregistrareasumei icircn contul băncii beneficiare icircn momentul efectiv al operării oricare ar fiora de operare şi implicit posibilitatea de a fi interpretată ca decontaredefinitivă pentru beneficiar Acest lucru deschide acestuia posibilitatea de adispune şi folosi imediat suma respectivăIcircn cadrul acestui sistem creşte răspunderea băncilor centralenaţionale pentru susţinerea comună a sistemului de plăţi şi protecţiaicircmpotriva riscului sistemic risc formulat icircn sensul că ldquoneicircndeplinireaobligaţiunilor de plăţi de către un participant poate să provoace dificultăţialtora declanşacircnd astfel o reacţie icircn lanţ care va determina o crizăfinanciară generalizatărdquo7Protejarea icircmpotriva riscului sistemic nu poate fi concepută decacirct princooperarea conştientă şi hotăracirctă a autorităţilor monetareCondiţiile de operare preconizate de Target asigură asistenţa băncilorcentrale de către SEBC icircn două etape1048707 credite intrazilnice1048707 credite pentru 24 de ore acordate băncilor debitoarePrima categorie (credite intrazilnice) se acordă automat la sosirea ladestinaţie a mesajului de plată Suma este operată definitiv icircn contul bănciibeneficiare fără să exist de fapt acoperirea necesară La sfacircrşitul zileioperative prin icircncheierea compensării şi onorarea de către toate băncile aobligaţiilor decurgacircnd din compensare se va crea acoperirea necesară şideci creditul intrazilnic va fi rambursatSoldurile neonorate la compensarea zilnică vor determina acordareade asemenea automată a creditelor de 24 de ore fapt ce devine posibil prinasumarea responsabilităţii de către BCN Răgazul acordat de 24 de oreimplică măsuri corelate icircntre băncile centrale naţionale şi respectiv icircn cadrulpoliticii monetare a SEBC care să asigure rezolvarea situaţiei respectivacoperirea plăţilor angajate prin mesaje icircn cadrul sistemului de compensare

Target fapt care duce cu necesitate la stingerea primejdiei de risc sistemicIcircn fiecare ţară băncile se adresează băncilor centrale naţionale pentrua cere lichidităţi Toate aceste cereri sunt centralizate instantaneu la sediulBCE care alocă lichiditatea icircn funcţie de ansamblul cererilor Aceastălichiditate este apoi redistribuită electronic prin acelaşi canal al băncilorcentrale naţionale Apoi Target permite tuturor băncilor europene să facăschimburi ale lichidităţilor lor icircntr-o mare piaţă monetară unificată Aceasta arurma să asigure imediat ce sistemul va fi rodat o rată a dobacircnzii pe termenscurt absolut identică pretutindeniIcircn cazul lipsei de lichidităţi băncile centrale naţional din zona euro voracorda băncilor comerciale credite de zi pe termen scurt Dacă băncile nu vorputea să le plătească pacircnă la sfacircrşitul zilei vor avea acces la facilitateamarginală de icircmprumut de noapte a sistemului european al băncilor centraleBăncilor comerciale le va fi permis să efectueze plăţi icircn euro prin toatesistemele conectate la Target dar ele nu vor fi obligate să utilizeze Targetexceptacircnd plăţile efectuate icircn legătură cu politica monetară comună Aceastaicircnseamnă că sistemele naţionale vor intra icircn competiţie unul cu celălalt Icircnacelaşi timp Target va concura cu sistemele de plăţi privateSistemul Target permite reglarea icircn timp real a plăţilor transfrontaliereicircn euro Conform aprecierii Bundesbank Target este icircn prezent cel maimare sistem de plăţi mari transfrontaliere La 11 ianuarie 1999 o săptămacircnădupă intrarea sa icircn funcţiune prin Target s-a derulat un volum de plăţi de 400miliarde euro Spre comparaţie icircn aceeaşi zi s-a derulat prin sistemul cel maimare pacircnă la Target respectiv EAF (Electronic Acces Frankfurt) un volumde plăţi de 275 miliarde euro iar prin Euro-1 respectiv EBA (EuropeanBanking Association) un volum de 204 miliarde euroTaxele relativ ridicate ale utilizărilor sistemului Target ndash la peste 1000de plăţi 80 eurotranzacţie nu ar constitui conform Bundesbank undezavantaj Euro-1EBA costă numai 20 eurotranzacţie la peste 3000tranzacţiizi iar EAF 015 eurotranzacţie La ordinul de mărime altranzacţiilor aceste taxe nu joacă nici un rolAu existat desigur icircn primele zile de funcţionare a Target anumiteprobleme fie cauzate tehnic fie icircn special datorate factorului uman Pelacircngă concentrarea fluxurilor de plată spre sfacircrşitul zilei problemele s-audatorat şi greutăţilor icircntacircmpinate de unele bănci icircn aplicarea reglementărilorTarget şi completarea informaţiilor icircn formularele TargetIcircn ciuda acestor aspecte TARGET a reuşit să se impună ţărilemembre ale ale Uniuni Monetare cacirct şi cele care doresc să adere la UE icirclfolosesc icircn acest moment

IcircNTREBĂRI1 Din cine este format Sistemul European al Băncilor Centrale2 TARGET reprezintăa libera circulaţie a persoanelorb libera circulaţie a capitalurilorc sistem de facilitare a circulaţiei plăţilor3 Ce reprezintă Pactul de Stabilitate4 Care sunt sancţiunile stabilita prin Pact5 Care sunt obiectivele principale ale Băncii Centrale Europene

mărci tradiţionale compararea icircn cele 12 ţări rămacircne o problemă dificilăUna din probleme este aceea că fabricanţii schimbă de la ţară la ţarăunele detalii ale produselor Biciclete purtacircnd acelaşi număr de model aucomponente diferite Acelaşi echipament de sport purtacircnd marca Adidas sepoate dovedi a fi o variantă uşor diferită cu unele modificări de formăcompoziţie a materialului cu un alt model al zimţilor pantofilor de exempluPanasonic afirmă că fiecare din modelele sale de cuptoare cumicrounde este fabricat cu un specific anume pentru o ţară anume astfelicircncacirct compararea preţurilor acestor produse este cu greu posibilă Pentrumulte produse variaţia considerabilă de modele complică comparareaDeoarece icircn Europa există o mare varietate de preferinţe dar şi de condiţii ostandardizare strictă a producţiei este cel mai adesea exclusă Spanioliiutilizează maşini de spălat cu viteză de rotaţie mai mică decacirct restuleuropenilor Nemţilor le plac frigiderele cu congelatoarele icircncorporate icircnacestea icircn timp ce britanicii preferă modelele cu corpuri separate cucongelatorul icircn partea de sus pe cacircnd francezii icircnclină spre modelele cucongelatorul deasupra La fel stau lucrurile cu mai toate bunurile de consumde la ceainice la maşini de gătitSă presupunem că se găsesc unele produse cu adevăratcomparabile un anumit CD sau un anumit tip de minge de golf Alte douăelemente mai pot sta icircn calea unei comparări simple Icircn primul racircndambalajul poate diferi Cacircte mingi de golf se vacircnd icircntr-un pachet CD-ul pusicircn vacircnzare include ca bonus o altă piesă muzicală de felul celor care icircnAnglia ridică preţul cu 50Icircn al doilea racircnd specificul local face comparaţiile complicatecanalele de distribuţie a produsului putacircnd modifica tabloul Icircn Franţaprincipala locaţie de vacircnzare a aparaturii audio video şi televizoarelor suntsupermarket-urile icircn timp ce icircn Germania acestea au loc de obicei icircnmagazine specializate Deşi sunt mai scumpe nemţii preferă acest tip demagazine datorită calităţii serviciilor pe cale le oferă Dacă toate acestea nucomplică suficient lucrurile mai există şi alţi factori dificil de cuantificat careinfluenţează preţurile diferenţa de climă dintre nordul şi sudul continentuluirate de impozitare diferite coordonarea vacircnzărilor şi lichidarea stocurilordistanţa dintre producător şi vacircnzătorul en-detailExistenţa euro icircnlesneşte procesul de comparare dar nu prea multPreţurile unor produse simple cum ar fi benzina sau laptele sau ale unorproduse transnaţionale standardizate vor fi mai uşor de cumpărat icircn toatăzona euro şi trebuie să conveargă spre un standard european Dar acesteavor fi excepţiile Producătorii vor dispune icircn continuare de un icircntreg arsenal

de modalităţi de a crea diferenţe şi de a menţine diferenţele de preţuri icircntreţări Europenizarea fără să mai vorbim de globalizare are icircncă un drumlung de parcursUnul din primele efecte ale introducerii efective ale monedei euro esteo mai mare transparenţă la nivelul preţurilor icircn cele 12 state dar chiar dacădiferenţele de la o ţaţă la alta vor fi acum mult mai vizibile economiştii nu seaşteaptă la modificări de preţuri din partea comercianţilor comenteazăReutersO primă constatare a analiştilor este că Finlanda pare să fie cea maiscumpă ţară din Uniunea Monetară Europeană La Helsinki o cutie de CocaCola costă de trei ori mai mult decacirct la Madrid icircn timp ce un RenaultMegane cu capacitate cilindrică de 1600 cm3 are icircn Finlanda cel mai ridicatcost de achiziţie din zona euroCei mai avantajaţi pentru achiziţionarea acestui tip de autoturism parsă fie locuitorii Luxemburgului unde preţul acestuia este de 12450 de eurospre deosebire de 21700 de euro icircn Finlanda Preţuri relativ mici se practicăşi icircn Belgia unde modelul Renault se vinde pentru 13000 euro icircn vreme ceicircn Portugalia acesta poate ajunge la 20780 de euro Icircn Franţa automobilulcostă 15700 euroIcircn schimb italienii care beau mult lapte sunt cei mai dezavantajaţi dinicircntreaga zonă euro ei plătind pentru un litru 134 euro spre deosebire deportughezi care cheltuiesc numai 052 euro pentru acest produs O altăbăutură populară Coca Cola are preţuri care variază icircntre 118 euro icircnFinlanda şi 033 euro icircn Spania Preţuri mai ridicate sunt practicate icircn Italiaşi Irlanda icircn timp ce Germania Luxemburg şi Franţa se situează la polulopus icircn ceea ce priveşte preţul acestui produsPreţul unui Big Mac este la racircndul său diferit de la o ţară la altaputacircnd ajunge pacircnă la 06 euro icircn Finlanda şi la 059 euro icircn Grecia icircn timpce icircn Irlanda costă numai 038 euro iar icircn Italia 041 euroUnul dintre motivele pentru care preţurile sunt atacirct de variate icircn cele12 ţări este faptul că nivelul acestora este stabilit icircn funcţie de impozitecostul macircinii de lucru cheltuielile de transport precum şi de competiţieAceasta nu poate icircnsemna decacirct că discrepanţele puternice vor continua săexiste atacircta timp cacirct toţi aceşti factori vor persistaIcircNTREBĂRI1 Care era moneda comună a Europei Monetarea ECUb EURO2 Enunţaţi ţările care nu fac parte din Uniunea Economică şi Monetară3 Care sunt avantajele monedei unice

4 Care sunt informaţiile pe care le putea transmite ERI5 Enumeraţi etapele trecerii la euro conform Tratatului de la AmsterdamSistemul European al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeană

UNITATEA DE IcircNVĂŢARE VIIISistemul European al Băncilor Centrale şi Banca CentralăEuropeanăPuterea pe care o deţine o bancă icircn cadrul unei economii a suscitatdintotdeauna vii polemici iar ideea că acest organism care coordoneazăsistemul de plăţi lichidităţile bancare şi condiţiile creditului are oindependenţă totală ndash nedepinzacircnd nici de puterea politică şi nici de ceaexecutivă ndash icircntacirclneşte şi astăzi mulţi sceptici Poate fi o asemeneaindependenţă absolută Icircn toate ţările occidentale activităţile băncilor centrale aconducătorilor acestora sunt supuse unui anumit control care le limiteazăputerea iar emisiunea şi politica monetară sunt icircn mod primordial problemepoliticeAstfel icircn virtutea principiilor democratice guvernele şi băncile centrale(icircn condiţiile icircn care băncile centrale nu sunt independente) preferă săconducă direct politica monetară chiar cu riscul de a reveni asupra propriilorangajamente privind emisiunea ca mijloc de a obţine pe termen scurt o cacirctde mică creştere economică şi cu efectul negativ de a pune icircn primejdieobiectivele pe termen lungCedarea de către guvern a unei părţi importante din atributele politiceicircn special pe cele economice (aşa cum este politica monetară) implicăreţineri ferme din partea politicienilorExperienţa istoriei a arătat icircnsă că este necesar ca banca centrală săreziste presiunilor privind utilizarea politicii monetare icircn sprijinul unoricircncercări de ameliorare a creşterii economice şi să respingă tentaţiile de acrea inflaţii neaşteptate prin susţinerea unei icircnviorări economice fărăfundamentAstfel s-a impus ideea de a delega politica monetară unei băncicentrale independente a cărei credibilitate depinde de claritatea misiunii ce icircieste icircncredinţată de autoritatea politică şi de capacitatea pe care aceasta opoate avea icircn icircndeplinirea obiectivelor ce i-au fost conferiteCu toate acestea independenţa băncii centrale nu poate fi niciatotcuprinzătoare nici nedefinităTeoria economică şi practica internaţională arată că independenţabăncilor centrale icircmbracă două forme1048707 Una care cuprinde decizia privind obiectivele şi instrumentele utilizate(independenţa icircn sens larg)1048707 Alta care se referă numai la gestiunea instrumentelor icircn cadrul unorobiective stabilite de guvernIcircn momentul icircn care s-a pus problema realizării Sistemului European

al Băncilor Centrale şi a Băncii Centrale Europene reprezentanţii Germanieiau lăsat să se icircnţeleagă icircn mod clar că nu vor accepta diminuarea rolului şiprerogativelor Bundesbank prin includerea sa icircntr-un organism dependent deputerea politicăBanca centrală icircn Germania (Bundesbank) se bucura de o mareindependenţă faţă de puterea executivă Preşedintele său numit icircn modireversibil pentru o perioadă de timp fixă participa la şedinţele de guvern laSistemul European al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeanăcare se discutau problemele monetare Guvernul federal putea amacircnaaplicarea unei decizii a Bundesbank icircnsă pentru o perioadă de cel mult douăsăptămacircni Cu toate acestea cazurile icircn care miniştrii de finanţe au icircncercatsă se opună politicii Bundesbank au fost foarte rare iar icircn final s-a impus totpunctul de vedere al băncii centraleIndependenţa Bundesbank era asigurată prin statutul său care icirciicircncredinţa icircn mod explicit sarcina asigurării stabilităţii monedei sarcină pecare opinia publică din Germania o considera prioritară icircn raport cu oricarealte considerente de politică economică De aici şi puternica susţinerepublică de care se bucurau acţiunile Bundesbank inclusiv icircn cazurile dedivergenţă a acesteia cu guvernulIcircn concluzie poziţia negociatorilor germani a avut la bază rezultateleobţinute de Germania datorate icircn special independenţei Bundesbank acărei politică a fost concentrată pe stabilitatea preţurilor şi limitarea inflaţieiAceastă politică a Bundesbank a adus mărcii germane denumirea de ldquoancorăa sistemului monetar europeanrdquo1Evoluţiile din marile ţări europene au arătat că existau orientărievidente de a extinde şi a icircntări principiul independenţei băncii centraleFranţa şi Anglia au luat măsuri hotăracircte de a se icircncadra icircn politici monetareferme instaurate icircn Europa de către GermaniaBanca Franţei potrivit legii din 4 august 1993 a devenit şi ea pedeplin responsabilă pentru definirea şi punerea icircn aplicare a politiciimonetare Această lege confirma Băncii Centrale misiunea sa fundamentalăasigurarea stabilităţii preţurilorPotrivit legii s-a creat icircn cadrul băncii Consiliul de politică monetarăcompus din 9 membri (dintre care făceau parte guvernatorul Băncii Franţei şidoi subordonaţi) Acest consiliu era investit cu responsabilitatea de a definipolitica monetară şi de a asigura aplicarea ei Se interzicea icircn mod explicitacestuia de a solicita sau accepta instrucţiuni guvernamentale sau de la alte

persoane Caracterul colegial al consiliului şi mai ales irevocabilitateamandatului icircntăreau funcţionalitatea şi autoritatea consiliului Dialogul şitransparenţa se realizau pe baza participării Primului Ministru şi a MinistruluiEconomiei la şedinţele consiliului şi prin raportul anual al GuvernatoruluiBăncii asupra operaţiunilor băncii adresat Preşedintelui Republicii şiParlamentuluiBanca Angliei a făcut obiectul unei reforme instituţionale odată cu noulguvern laburist La 6 mai 1997 noul Cancelar al Eşichierului M Brown adecis să acorde o mai mare autoritate Băncii Angliei cu privire la manevrareainstrumentelor de politică monetară icircnsă definirea obiectivelor anuale aleinflaţiei rămacircneau totuşi de competenţa exclusivă a guvernuluiAlinierea băncilor centrale europene la un comportament concertant sarealizat atacirct prin voinţă cacirct şi prin prisma instrumentelor de politicămonetară aplicate icircn fiecare din aceste ţări Icircn sprijinul susţinerii rolului bănciicentrale icircn conducerea politicilor monetare s-au elaborat numeroase studii alcăror rezultat era cacirct se poate de clar cu cacirct banca centrală era maiindependentă cu atacirct nivelul mediu şi variabilitatea inflaţiei erau mai scăzute81 Structura Băncii Centrale EuropenePe baza acestor considerente s-a realizat Sistemul European alBăncilor Centrale format din Banca Centrală Europeană şi băncile centraleSistemul European al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeanăale statelor membre Băncile centrale naţionale din ţările participante audevenit de la 1011999 membre ale Sistemului European al BăncilorCentrale (SEBC)SEBC are drept obiectiv final menţinerea stabilităţii preţurilorcondiţie necesară a creşterii durabile şi sănătoase a economiilor ţărilorcomunitare Icircn atingerea acestui obiectiv SEBC acţionează icircnconcordanţă cu legile liberei concurenţe favorizacircnd alocarea eficientă aresurselor şi avacircnd următoarele atribuţii1048707 Definirea şi punerea icircn practică a politicii monetare unice1048707 Conducerea operaţiunilor valutare deţinerea şi gestiunea rezervelorvalutare oficiale ale statelor membre1048707 Promovarea bunei funcţionări a sistemului de plăţiLa 1 ianuarie 1999 responsabilitatea băncilor naţionale centrale icircnceea ce priveşte politica monetară a trecut icircn sarcina Băncii CentraleEuropene Prin urmare Consiliul de Conducere al BCE a elaborat politicamonetară pentru toate ţările uniunii monetare1048707 BCE are ca sarcină principală stabilitatea preţurilor1048707 BCE are independenţă faţă de guvernele ţărilor şi organele UniuniiEuropene1048707 BCE acordă credite guvernelor cu dificultăţi bugetareStructura băncii este similară Bundesbank Ca şi aceasta BCE areun Birou Executiv şi un Consiliu de conducere

La summitul de la Bruxelles şefii de stat sau de guvern au decis cinevor fi membrii Biroului Executiv ai Băncii Centrale Europene (BCE)Icircntr-un interviu publicat icircn ldquoLe Figarordquo vicepreşedintele BCE arata căstatutul SEBC oferă un bun echilibru decizia este total centralizată pentrucă este unică iar relaţiile SEBC cu exteriorul sunt larg descentralizateAdică băncile bursele pieţele financiare la termen etc pot să opereze exacticircn aceeaşi manieră fie că sunt implantate la Frankfurt Paris sau icircn oricarealt centru financiar al uniunii monetare ldquoSEBC a adoptat o structurăfederală icircn frunte BCE care asigură decizia şi mai multe picioare cele 11bănci centrale naţionale care vor efectua cvasitotalitatea operaţiunilorrdquo2

Consiliul de conducere al BCE este format din membrii BirouluiExecutiv şi din guvernatorii băncilor centrale ai statelor membre Consiliuldecide liniile importante ale politicii monetare dar pentru că se icircntacirclneştetrimestrial (faţă de două ori pe lună pentru Bundesbank) gestiunea cotidianăeste icircncredinţată Biroului Executiv Membrii Consiliului de conducere nuprimesc instrucţiuni de la autorităţile naţionale sau instituţii UEPreşedintele BCE va prezenta o dată pe an Raportul anual al BCEicircn faţa Parlamentului European şi va avea 4 audieri pe an icircn faţa unorsubcomitete relevante ale Parlamentului EuropeanMembri Biroului Executiv au un mandat de 8 ani care nu poate fireicircnnoit Mandatul guvernatorilor băncilor centrale este de 5 ani şi poate fireicircnnoit Mandatul primilor membri ai Biroului Executiv se icircntinde de la 4 la 8ani ceea ce face să nu părăsească toţi o dată conducerea BCE şi să seasigure astfel continuitateaOperaţiunile de politică monetară sunt executate icircn toate cele 11 ţăripotrivit unor modalităţi identice Icircn Uniunea Monetară nu există politicimonetare naţionale sau regionale Totuşi la organizarea SEBC s-aprevăzut şi principiul descentralizării activităţii sale Acest principiu este pusicircn practică prin atribuţiile şi activitatea specifică a Băncilor CentraleNaţionale Serviciile de specialitate ale acestora icircmpreună cu cele aleBCE contribuie la pregătirea deciziilor de politică monetară unicăTotodată BCN traduc icircn practică deciziile de politică monetară luate deConsiliul guvernatorilor al BCE Practic Băncile Centrale Naţionale suntacelea care execută operaţiunile de refinanţare continuă relaţiile cuinstituţiile de credit pe pieţele financiare naţionale sunt punctul de acces lamoneda centrală EURO De asemenea BCN participă la explicareadeciziilor de politică monetară unică şi mai ales la analiza şi prezentareaincidenţei politicii monetare unice asupra economiilor naţionaleCapitalul BCE Băncile Centrale Naţionale sunt singurele autorizatesă subscrie şi să deţină capitalul BCE Volumul acestui capital a fost stabilitla nivelul de 5 miliarde euro La icircnceperea activităţii BCE (1 iunie 1998)cele 11 bănci naţionale din Uniunea Monetară au vărsat integral capitalul

subscris iar celelalte 4 bănci naţionale au vărsat doar 5 din acesta astfelcă BCE dispune efectiv de un capital iniţial de aproape 4 miliarde euroSubscrierea băncilor naţionale la capitalul BCE s-a făcut icircn baza unei cheide repartiţie cu două criterii egale ca importanţă (populaţia şi PIB-ul celor 15ţări ale UE) Ponderile rezultate la subscriere au fost3Deutsche Bundesbank 244935Banca Franţei 168337Banca Italiei 148950Banca Angliei 146811Banca Spaniei 88935Celelalte 10 bănci centrale naţionale participă cu ponderi icircntre42780 - Olanda şi 01492 - LuxemburgRezervele valutare ale BCE S-a stabilit ca nivelul acestora să fie de50 miliarde euro pentru totalitatea celor 15 ţări ale UE ponderea fiecărei ţărideterminacircndu-se folosind aceeaşi cheie de repartiţie ca icircn cazul capitaluluiBCE Rezervele transferate la 1 ianuarie 1999 la BCE sunt de 3946miliarde euro şi provin de la cele 11 ţări care fac parte din UM celelalte 4ţări netransferacircnd nimic icircn această etapă Structura rezervelor BCE esteprevăzută să fie de 15 icircn aur şi de 85 icircn devize Icircn fapt rezervelerespective deşi aparţin BCE nu au fost transferate efectiv la aceasta ci aurămas la cele 11 bănci naţionale care le gestionează exclusiv icircn contulBCE Icircn viitor pot fi stabilite rezerve suplimentare icircn limitele şi condiţiilefixate de către Consiliul UEBanca Centrală Europeană efectuează operaţiuni monetare icircn specialsub forma tranzacţiilor la termen Pe lacircngă tranzacţiile la termen care s-auderulat la un nivel fix al dobacircnzii de 3 şi care constituie instrumentulprincipal de control al lichidităţii şi al nivelului dobacircnzii sistemul europeanoferă două facilităţi permanente refinanţarea şi depozitarea Acestea pot fiefectuate de către instituţiile creditoare prin intermediul băncilor naţionalecentrale La icircnceputul uniunii monetare dobacircnda de depozitare a fost de 2şi cea de refinanţare de 45 Icircn perioada 4-21 ianuarie 1999 coridorul dintrecele două dobacircnzi a fost icircngustat la 275 şi 325Politica monetară icircn Sistemul European al Băncilor Centrale are casarcină principală stabilitatea preţurilor Conform definiţiei Consiliului BCEprin stabilirea preţurilor se icircnţelege o creştere a indicelui armonizat alEuropean al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeanăpreţurilor de consum icircn Euroland cu sub 2 faţă de anul precedent Definireaclară a acestui ţel dă posibilitatea Parlamentului European de a aprecia

succesul politicii monetare şi de a face astfel eurosistemul şi politica sa maitransparentePentru atingerea acestui ţel strategia BCE se bazează pe douăcoloane4 Prima coloană este constituită din rolul primordial acordat maseimonetare Deoarece inflaţia privită pe termen mediu este un fenomenmonetar masa monetară constituie o ldquoancoră nominalărdquo Consiliul BCE astabilit o valoare de referinţă a creşterii masei monetare prima valoarepentru creşterea M3 fiind 45 pe an Aceasta va asigura o stabilitate apreţurilor şi o creştere a produsului intern brut real de la 2 pacircnă la 25 peanA doua coloană a strategiei monetare se bazează pe o analiză amplăa perspectivelor privind evoluţia preţurilor icircn Euroland Vor fi analizatevariabilele care oferă informaţii asupra evoluţiei viitoare a preţurilor dar şi acauzelor care au determinat modificări neaşteptate icircntre principalii indicatorieconomiciBCE analizează cu atenţie toţi indicatorii relevanţi dacă modificărileacestora sunt temporare sau permanente sau dacă este vorba de un şoc dinpartea cererii sau a ofertei şi icircn general nu consideră necesar să facătransparente aceste analizeVicepreşedintele BCE C Noyer a spus că este nevoie de acesteagregate care sunt indicatori necesari pentru pilotarea politicii monetaredeclaracircnd că icircn adoptarea strategiei monetare au avut prudenţa de a nu serezuma orbeşte la un instrument ndash agregatele - ci la mai multe cum suntratele de evoluţie a salariilor cele pentru utilizarea capacităţilor de producţieetc5BCE ca parte a eurosistemului este reprezentată icircn instituţii şi foruriinternaţionale Astfel aceasta are deja icircncheiate acorduri formale sauinformale cu Fondul Monetar Internaţional care i-a acordat icircn decembrie1998 statutul de observator cu OCDE cu G-7 şi G-10 BCE a iniţiatnumeroase contacte bilaterale cu băncile centrale din alte ţări din lumeBanca Centrală Europeană pune un mare accent pe icircncheiereaPactului de stabilitate şi creştere economică adoptat de Consiliul Europeande la Dublin (decembrie 1996) şi de Consiliul European de la Maastricht(iunie 1997)Pactul prevede mecanisme speciale de coordonare a politicilor bugetare1 ţările participante la moneda unică sunt obligate să icircntocmeascăprograme de stabilitate referitoare la obiectivele bugetare pe termen scurtprivind reechilibrarea sau excedentul bugetului administraţiei publice şimăsurile preconizate a le icircnfăptui2 ţările cu derogare (care nu participă la moneda unică) urmează săfundamenteze programe de convergenţă avacircnd aceleaşi orientări

3 Comisia şi Consiliul European sunt abilitate să asigure urmărirea regulatăa evoluţiei finanţelor publice a statelor membre Icircn cazuri specificecomisia elaborează un raport asupra situaţiei bugetare a statelor carepresupun riscul unui deficit excesiv şi face operativ recomandărilenecesare statelor membreSe consideră deficit excesiv atunci cacircnd acesta depăşeşte 3 dinPIB Icircn cazul icircn care se constată o asemenea situaţie Consiliul facerecomandări ţării respective (maxim icircn luna mai a anului următor icircn care aapărut acel deficit) iar aceasta trebuie să icircntreprindă ldquoacţiuni normale deefecterdquo pentru a putea corecta dezechilibrul existentSancţiunile posibile a fi aplicate se bazează pe următorul mecanism1048707 la pronunţarea privind acordarea sancţiunii ţările membre constituie undepozit nepurtător de dobacircndă1048707 cuantumul depozitului este1048707 02 din PIB pentru un deficit de 3 din PIB1048707 se adaugă 001 din PIB pentru fiecare tranşă de depăşire cu01 din PIB a deficitului admis iniţial61048707 depozitul este plafonat la 05 din PIB1048707 depozitul se transformă icircn amendă dacă după 2 ani deficitul excesivpersistă Hotăracircrea aplicării amenzii revine Consiliului de Miniştri ai zoneieuro cu votul a două treimi din membri1048707 sumele provenind din amenzi devin venituri ale bugetului general alComunităţii fiind atribuite proporţional ţărilor membre euro care nu auavut deficite excesiveConsiliul de la Dublin a stabilit ldquocircumstanţele excepţionale şitemporarerdquo icircn virtutea cărora ţările pot fi supuse unui regim de excepţieprivind sancţionareaSe prevede o scară de soluţii diferite icircn funcţie de situaţiileexcepţionale icircn care a survenit deficitul ale cărei trepte pot fi exprimateastfel1048707 diminuarea PIB cu 2 scuteşte automat ţara respectivă de sancţiuni1048707 diminuarea PIB icircntre 075 şi 2 ţara respectivă icircşi poate pleda cauzaicircn faţa Consiliului de Miniştri1048707 diminuarea PIB cu mai puţin de 075 permite ţării respective să renunţeicircn a beneficia de exceptarea de la sancţiuni Dar icircn ultimă instanţă cel ceare hotăracircrea finală este Consiliul prin votul său82 Sistemul de derulare a plăţilor transfrontaliere TARGETTarget este sistemul de derulare a plăţilor mari transfrontaliere dincadrul Sistemului Băncilor Centrale Europene respectiv reţeaua dereglementare interbancarăImplementarea unei politici monetare uniforme necesită nu numaiarmonizarea instrumentelor monetare ci şi integrarea pieţelor naţionaleinterbancare Băncile trebuie să fie icircn stare să efectueze tranzacţii băneştipeste graniţă (transfrontaliere) icircn euro la fel de eficient ca şi pe piaţa internă

Icircn acest sens Institutul Monetar European a elaborat un nou sistem de plăţiintitulat TARGET (Trans European Automated Rea-Time Gross SettlementExpress Transfer) care se realizează printr-o reţea specială de comunicaţii(interlinking system) care permite participanţilor să efectueze plăţi imediateicircn euro Icircn acelaşi timp se urmăreşte ca sistemul de preţuri (costul deoperare) al Target şi egalizarea zilnică a lichidităţilor să fie armonizatepentru a evita operaţiuni de arbitraj icircntre sistemele de plăţi naţionaleLa sistemul Target au acces şi ţări membre ale uniunii monetare daraceste ţări vor trebui să-şi ajusteze sistemele lor astfel icircncacirct să poatăefectua atacirct plăţi icircn euro cacirct şi icircn monede localeSistemul Target implică icircnregistrarea plăţii icircn timp real tehnică ce aresemnificaţia decontării ante-compensaţie fapt care icircnseamnă icircnregistrareasumei icircn contul băncii beneficiare icircn momentul efectiv al operării oricare ar fiora de operare şi implicit posibilitatea de a fi interpretată ca decontaredefinitivă pentru beneficiar Acest lucru deschide acestuia posibilitatea de adispune şi folosi imediat suma respectivăIcircn cadrul acestui sistem creşte răspunderea băncilor centralenaţionale pentru susţinerea comună a sistemului de plăţi şi protecţiaicircmpotriva riscului sistemic risc formulat icircn sensul că ldquoneicircndeplinireaobligaţiunilor de plăţi de către un participant poate să provoace dificultăţialtora declanşacircnd astfel o reacţie icircn lanţ care va determina o crizăfinanciară generalizatărdquo7Protejarea icircmpotriva riscului sistemic nu poate fi concepută decacirct princooperarea conştientă şi hotăracirctă a autorităţilor monetareCondiţiile de operare preconizate de Target asigură asistenţa băncilorcentrale de către SEBC icircn două etape1048707 credite intrazilnice1048707 credite pentru 24 de ore acordate băncilor debitoarePrima categorie (credite intrazilnice) se acordă automat la sosirea ladestinaţie a mesajului de plată Suma este operată definitiv icircn contul bănciibeneficiare fără să exist de fapt acoperirea necesară La sfacircrşitul zileioperative prin icircncheierea compensării şi onorarea de către toate băncile aobligaţiilor decurgacircnd din compensare se va crea acoperirea necesară şideci creditul intrazilnic va fi rambursatSoldurile neonorate la compensarea zilnică vor determina acordareade asemenea automată a creditelor de 24 de ore fapt ce devine posibil prinasumarea responsabilităţii de către BCN Răgazul acordat de 24 de oreimplică măsuri corelate icircntre băncile centrale naţionale şi respectiv icircn cadrulpoliticii monetare a SEBC care să asigure rezolvarea situaţiei respectivacoperirea plăţilor angajate prin mesaje icircn cadrul sistemului de compensare

Target fapt care duce cu necesitate la stingerea primejdiei de risc sistemicIcircn fiecare ţară băncile se adresează băncilor centrale naţionale pentrua cere lichidităţi Toate aceste cereri sunt centralizate instantaneu la sediulBCE care alocă lichiditatea icircn funcţie de ansamblul cererilor Aceastălichiditate este apoi redistribuită electronic prin acelaşi canal al băncilorcentrale naţionale Apoi Target permite tuturor băncilor europene să facăschimburi ale lichidităţilor lor icircntr-o mare piaţă monetară unificată Aceasta arurma să asigure imediat ce sistemul va fi rodat o rată a dobacircnzii pe termenscurt absolut identică pretutindeniIcircn cazul lipsei de lichidităţi băncile centrale naţional din zona euro voracorda băncilor comerciale credite de zi pe termen scurt Dacă băncile nu vorputea să le plătească pacircnă la sfacircrşitul zilei vor avea acces la facilitateamarginală de icircmprumut de noapte a sistemului european al băncilor centraleBăncilor comerciale le va fi permis să efectueze plăţi icircn euro prin toatesistemele conectate la Target dar ele nu vor fi obligate să utilizeze Targetexceptacircnd plăţile efectuate icircn legătură cu politica monetară comună Aceastaicircnseamnă că sistemele naţionale vor intra icircn competiţie unul cu celălalt Icircnacelaşi timp Target va concura cu sistemele de plăţi privateSistemul Target permite reglarea icircn timp real a plăţilor transfrontaliereicircn euro Conform aprecierii Bundesbank Target este icircn prezent cel maimare sistem de plăţi mari transfrontaliere La 11 ianuarie 1999 o săptămacircnădupă intrarea sa icircn funcţiune prin Target s-a derulat un volum de plăţi de 400miliarde euro Spre comparaţie icircn aceeaşi zi s-a derulat prin sistemul cel maimare pacircnă la Target respectiv EAF (Electronic Acces Frankfurt) un volumde plăţi de 275 miliarde euro iar prin Euro-1 respectiv EBA (EuropeanBanking Association) un volum de 204 miliarde euroTaxele relativ ridicate ale utilizărilor sistemului Target ndash la peste 1000de plăţi 80 eurotranzacţie nu ar constitui conform Bundesbank undezavantaj Euro-1EBA costă numai 20 eurotranzacţie la peste 3000tranzacţiizi iar EAF 015 eurotranzacţie La ordinul de mărime altranzacţiilor aceste taxe nu joacă nici un rolAu existat desigur icircn primele zile de funcţionare a Target anumiteprobleme fie cauzate tehnic fie icircn special datorate factorului uman Pelacircngă concentrarea fluxurilor de plată spre sfacircrşitul zilei problemele s-audatorat şi greutăţilor icircntacircmpinate de unele bănci icircn aplicarea reglementărilorTarget şi completarea informaţiilor icircn formularele TargetIcircn ciuda acestor aspecte TARGET a reuşit să se impună ţărilemembre ale ale Uniuni Monetare cacirct şi cele care doresc să adere la UE icirclfolosesc icircn acest moment

IcircNTREBĂRI1 Din cine este format Sistemul European al Băncilor Centrale2 TARGET reprezintăa libera circulaţie a persoanelorb libera circulaţie a capitalurilorc sistem de facilitare a circulaţiei plăţilor3 Ce reprezintă Pactul de Stabilitate4 Care sunt sancţiunile stabilita prin Pact5 Care sunt obiectivele principale ale Băncii Centrale Europene

de modalităţi de a crea diferenţe şi de a menţine diferenţele de preţuri icircntreţări Europenizarea fără să mai vorbim de globalizare are icircncă un drumlung de parcursUnul din primele efecte ale introducerii efective ale monedei euro esteo mai mare transparenţă la nivelul preţurilor icircn cele 12 state dar chiar dacădiferenţele de la o ţaţă la alta vor fi acum mult mai vizibile economiştii nu seaşteaptă la modificări de preţuri din partea comercianţilor comenteazăReutersO primă constatare a analiştilor este că Finlanda pare să fie cea maiscumpă ţară din Uniunea Monetară Europeană La Helsinki o cutie de CocaCola costă de trei ori mai mult decacirct la Madrid icircn timp ce un RenaultMegane cu capacitate cilindrică de 1600 cm3 are icircn Finlanda cel mai ridicatcost de achiziţie din zona euroCei mai avantajaţi pentru achiziţionarea acestui tip de autoturism parsă fie locuitorii Luxemburgului unde preţul acestuia este de 12450 de eurospre deosebire de 21700 de euro icircn Finlanda Preţuri relativ mici se practicăşi icircn Belgia unde modelul Renault se vinde pentru 13000 euro icircn vreme ceicircn Portugalia acesta poate ajunge la 20780 de euro Icircn Franţa automobilulcostă 15700 euroIcircn schimb italienii care beau mult lapte sunt cei mai dezavantajaţi dinicircntreaga zonă euro ei plătind pentru un litru 134 euro spre deosebire deportughezi care cheltuiesc numai 052 euro pentru acest produs O altăbăutură populară Coca Cola are preţuri care variază icircntre 118 euro icircnFinlanda şi 033 euro icircn Spania Preţuri mai ridicate sunt practicate icircn Italiaşi Irlanda icircn timp ce Germania Luxemburg şi Franţa se situează la polulopus icircn ceea ce priveşte preţul acestui produsPreţul unui Big Mac este la racircndul său diferit de la o ţară la altaputacircnd ajunge pacircnă la 06 euro icircn Finlanda şi la 059 euro icircn Grecia icircn timpce icircn Irlanda costă numai 038 euro iar icircn Italia 041 euroUnul dintre motivele pentru care preţurile sunt atacirct de variate icircn cele12 ţări este faptul că nivelul acestora este stabilit icircn funcţie de impozitecostul macircinii de lucru cheltuielile de transport precum şi de competiţieAceasta nu poate icircnsemna decacirct că discrepanţele puternice vor continua săexiste atacircta timp cacirct toţi aceşti factori vor persistaIcircNTREBĂRI1 Care era moneda comună a Europei Monetarea ECUb EURO2 Enunţaţi ţările care nu fac parte din Uniunea Economică şi Monetară3 Care sunt avantajele monedei unice

4 Care sunt informaţiile pe care le putea transmite ERI5 Enumeraţi etapele trecerii la euro conform Tratatului de la AmsterdamSistemul European al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeană

UNITATEA DE IcircNVĂŢARE VIIISistemul European al Băncilor Centrale şi Banca CentralăEuropeanăPuterea pe care o deţine o bancă icircn cadrul unei economii a suscitatdintotdeauna vii polemici iar ideea că acest organism care coordoneazăsistemul de plăţi lichidităţile bancare şi condiţiile creditului are oindependenţă totală ndash nedepinzacircnd nici de puterea politică şi nici de ceaexecutivă ndash icircntacirclneşte şi astăzi mulţi sceptici Poate fi o asemeneaindependenţă absolută Icircn toate ţările occidentale activităţile băncilor centrale aconducătorilor acestora sunt supuse unui anumit control care le limiteazăputerea iar emisiunea şi politica monetară sunt icircn mod primordial problemepoliticeAstfel icircn virtutea principiilor democratice guvernele şi băncile centrale(icircn condiţiile icircn care băncile centrale nu sunt independente) preferă săconducă direct politica monetară chiar cu riscul de a reveni asupra propriilorangajamente privind emisiunea ca mijloc de a obţine pe termen scurt o cacirctde mică creştere economică şi cu efectul negativ de a pune icircn primejdieobiectivele pe termen lungCedarea de către guvern a unei părţi importante din atributele politiceicircn special pe cele economice (aşa cum este politica monetară) implicăreţineri ferme din partea politicienilorExperienţa istoriei a arătat icircnsă că este necesar ca banca centrală săreziste presiunilor privind utilizarea politicii monetare icircn sprijinul unoricircncercări de ameliorare a creşterii economice şi să respingă tentaţiile de acrea inflaţii neaşteptate prin susţinerea unei icircnviorări economice fărăfundamentAstfel s-a impus ideea de a delega politica monetară unei băncicentrale independente a cărei credibilitate depinde de claritatea misiunii ce icircieste icircncredinţată de autoritatea politică şi de capacitatea pe care aceasta opoate avea icircn icircndeplinirea obiectivelor ce i-au fost conferiteCu toate acestea independenţa băncii centrale nu poate fi niciatotcuprinzătoare nici nedefinităTeoria economică şi practica internaţională arată că independenţabăncilor centrale icircmbracă două forme1048707 Una care cuprinde decizia privind obiectivele şi instrumentele utilizate(independenţa icircn sens larg)1048707 Alta care se referă numai la gestiunea instrumentelor icircn cadrul unorobiective stabilite de guvernIcircn momentul icircn care s-a pus problema realizării Sistemului European

al Băncilor Centrale şi a Băncii Centrale Europene reprezentanţii Germanieiau lăsat să se icircnţeleagă icircn mod clar că nu vor accepta diminuarea rolului şiprerogativelor Bundesbank prin includerea sa icircntr-un organism dependent deputerea politicăBanca centrală icircn Germania (Bundesbank) se bucura de o mareindependenţă faţă de puterea executivă Preşedintele său numit icircn modireversibil pentru o perioadă de timp fixă participa la şedinţele de guvern laSistemul European al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeanăcare se discutau problemele monetare Guvernul federal putea amacircnaaplicarea unei decizii a Bundesbank icircnsă pentru o perioadă de cel mult douăsăptămacircni Cu toate acestea cazurile icircn care miniştrii de finanţe au icircncercatsă se opună politicii Bundesbank au fost foarte rare iar icircn final s-a impus totpunctul de vedere al băncii centraleIndependenţa Bundesbank era asigurată prin statutul său care icirciicircncredinţa icircn mod explicit sarcina asigurării stabilităţii monedei sarcină pecare opinia publică din Germania o considera prioritară icircn raport cu oricarealte considerente de politică economică De aici şi puternica susţinerepublică de care se bucurau acţiunile Bundesbank inclusiv icircn cazurile dedivergenţă a acesteia cu guvernulIcircn concluzie poziţia negociatorilor germani a avut la bază rezultateleobţinute de Germania datorate icircn special independenţei Bundesbank acărei politică a fost concentrată pe stabilitatea preţurilor şi limitarea inflaţieiAceastă politică a Bundesbank a adus mărcii germane denumirea de ldquoancorăa sistemului monetar europeanrdquo1Evoluţiile din marile ţări europene au arătat că existau orientărievidente de a extinde şi a icircntări principiul independenţei băncii centraleFranţa şi Anglia au luat măsuri hotăracircte de a se icircncadra icircn politici monetareferme instaurate icircn Europa de către GermaniaBanca Franţei potrivit legii din 4 august 1993 a devenit şi ea pedeplin responsabilă pentru definirea şi punerea icircn aplicare a politiciimonetare Această lege confirma Băncii Centrale misiunea sa fundamentalăasigurarea stabilităţii preţurilorPotrivit legii s-a creat icircn cadrul băncii Consiliul de politică monetarăcompus din 9 membri (dintre care făceau parte guvernatorul Băncii Franţei şidoi subordonaţi) Acest consiliu era investit cu responsabilitatea de a definipolitica monetară şi de a asigura aplicarea ei Se interzicea icircn mod explicitacestuia de a solicita sau accepta instrucţiuni guvernamentale sau de la alte

persoane Caracterul colegial al consiliului şi mai ales irevocabilitateamandatului icircntăreau funcţionalitatea şi autoritatea consiliului Dialogul şitransparenţa se realizau pe baza participării Primului Ministru şi a MinistruluiEconomiei la şedinţele consiliului şi prin raportul anual al GuvernatoruluiBăncii asupra operaţiunilor băncii adresat Preşedintelui Republicii şiParlamentuluiBanca Angliei a făcut obiectul unei reforme instituţionale odată cu noulguvern laburist La 6 mai 1997 noul Cancelar al Eşichierului M Brown adecis să acorde o mai mare autoritate Băncii Angliei cu privire la manevrareainstrumentelor de politică monetară icircnsă definirea obiectivelor anuale aleinflaţiei rămacircneau totuşi de competenţa exclusivă a guvernuluiAlinierea băncilor centrale europene la un comportament concertant sarealizat atacirct prin voinţă cacirct şi prin prisma instrumentelor de politicămonetară aplicate icircn fiecare din aceste ţări Icircn sprijinul susţinerii rolului bănciicentrale icircn conducerea politicilor monetare s-au elaborat numeroase studii alcăror rezultat era cacirct se poate de clar cu cacirct banca centrală era maiindependentă cu atacirct nivelul mediu şi variabilitatea inflaţiei erau mai scăzute81 Structura Băncii Centrale EuropenePe baza acestor considerente s-a realizat Sistemul European alBăncilor Centrale format din Banca Centrală Europeană şi băncile centraleSistemul European al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeanăale statelor membre Băncile centrale naţionale din ţările participante audevenit de la 1011999 membre ale Sistemului European al BăncilorCentrale (SEBC)SEBC are drept obiectiv final menţinerea stabilităţii preţurilorcondiţie necesară a creşterii durabile şi sănătoase a economiilor ţărilorcomunitare Icircn atingerea acestui obiectiv SEBC acţionează icircnconcordanţă cu legile liberei concurenţe favorizacircnd alocarea eficientă aresurselor şi avacircnd următoarele atribuţii1048707 Definirea şi punerea icircn practică a politicii monetare unice1048707 Conducerea operaţiunilor valutare deţinerea şi gestiunea rezervelorvalutare oficiale ale statelor membre1048707 Promovarea bunei funcţionări a sistemului de plăţiLa 1 ianuarie 1999 responsabilitatea băncilor naţionale centrale icircnceea ce priveşte politica monetară a trecut icircn sarcina Băncii CentraleEuropene Prin urmare Consiliul de Conducere al BCE a elaborat politicamonetară pentru toate ţările uniunii monetare1048707 BCE are ca sarcină principală stabilitatea preţurilor1048707 BCE are independenţă faţă de guvernele ţărilor şi organele UniuniiEuropene1048707 BCE acordă credite guvernelor cu dificultăţi bugetareStructura băncii este similară Bundesbank Ca şi aceasta BCE areun Birou Executiv şi un Consiliu de conducere

La summitul de la Bruxelles şefii de stat sau de guvern au decis cinevor fi membrii Biroului Executiv ai Băncii Centrale Europene (BCE)Icircntr-un interviu publicat icircn ldquoLe Figarordquo vicepreşedintele BCE arata căstatutul SEBC oferă un bun echilibru decizia este total centralizată pentrucă este unică iar relaţiile SEBC cu exteriorul sunt larg descentralizateAdică băncile bursele pieţele financiare la termen etc pot să opereze exacticircn aceeaşi manieră fie că sunt implantate la Frankfurt Paris sau icircn oricarealt centru financiar al uniunii monetare ldquoSEBC a adoptat o structurăfederală icircn frunte BCE care asigură decizia şi mai multe picioare cele 11bănci centrale naţionale care vor efectua cvasitotalitatea operaţiunilorrdquo2

Consiliul de conducere al BCE este format din membrii BirouluiExecutiv şi din guvernatorii băncilor centrale ai statelor membre Consiliuldecide liniile importante ale politicii monetare dar pentru că se icircntacirclneştetrimestrial (faţă de două ori pe lună pentru Bundesbank) gestiunea cotidianăeste icircncredinţată Biroului Executiv Membrii Consiliului de conducere nuprimesc instrucţiuni de la autorităţile naţionale sau instituţii UEPreşedintele BCE va prezenta o dată pe an Raportul anual al BCEicircn faţa Parlamentului European şi va avea 4 audieri pe an icircn faţa unorsubcomitete relevante ale Parlamentului EuropeanMembri Biroului Executiv au un mandat de 8 ani care nu poate fireicircnnoit Mandatul guvernatorilor băncilor centrale este de 5 ani şi poate fireicircnnoit Mandatul primilor membri ai Biroului Executiv se icircntinde de la 4 la 8ani ceea ce face să nu părăsească toţi o dată conducerea BCE şi să seasigure astfel continuitateaOperaţiunile de politică monetară sunt executate icircn toate cele 11 ţăripotrivit unor modalităţi identice Icircn Uniunea Monetară nu există politicimonetare naţionale sau regionale Totuşi la organizarea SEBC s-aprevăzut şi principiul descentralizării activităţii sale Acest principiu este pusicircn practică prin atribuţiile şi activitatea specifică a Băncilor CentraleNaţionale Serviciile de specialitate ale acestora icircmpreună cu cele aleBCE contribuie la pregătirea deciziilor de politică monetară unicăTotodată BCN traduc icircn practică deciziile de politică monetară luate deConsiliul guvernatorilor al BCE Practic Băncile Centrale Naţionale suntacelea care execută operaţiunile de refinanţare continuă relaţiile cuinstituţiile de credit pe pieţele financiare naţionale sunt punctul de acces lamoneda centrală EURO De asemenea BCN participă la explicareadeciziilor de politică monetară unică şi mai ales la analiza şi prezentareaincidenţei politicii monetare unice asupra economiilor naţionaleCapitalul BCE Băncile Centrale Naţionale sunt singurele autorizatesă subscrie şi să deţină capitalul BCE Volumul acestui capital a fost stabilitla nivelul de 5 miliarde euro La icircnceperea activităţii BCE (1 iunie 1998)cele 11 bănci naţionale din Uniunea Monetară au vărsat integral capitalul

subscris iar celelalte 4 bănci naţionale au vărsat doar 5 din acesta astfelcă BCE dispune efectiv de un capital iniţial de aproape 4 miliarde euroSubscrierea băncilor naţionale la capitalul BCE s-a făcut icircn baza unei cheide repartiţie cu două criterii egale ca importanţă (populaţia şi PIB-ul celor 15ţări ale UE) Ponderile rezultate la subscriere au fost3Deutsche Bundesbank 244935Banca Franţei 168337Banca Italiei 148950Banca Angliei 146811Banca Spaniei 88935Celelalte 10 bănci centrale naţionale participă cu ponderi icircntre42780 - Olanda şi 01492 - LuxemburgRezervele valutare ale BCE S-a stabilit ca nivelul acestora să fie de50 miliarde euro pentru totalitatea celor 15 ţări ale UE ponderea fiecărei ţărideterminacircndu-se folosind aceeaşi cheie de repartiţie ca icircn cazul capitaluluiBCE Rezervele transferate la 1 ianuarie 1999 la BCE sunt de 3946miliarde euro şi provin de la cele 11 ţări care fac parte din UM celelalte 4ţări netransferacircnd nimic icircn această etapă Structura rezervelor BCE esteprevăzută să fie de 15 icircn aur şi de 85 icircn devize Icircn fapt rezervelerespective deşi aparţin BCE nu au fost transferate efectiv la aceasta ci aurămas la cele 11 bănci naţionale care le gestionează exclusiv icircn contulBCE Icircn viitor pot fi stabilite rezerve suplimentare icircn limitele şi condiţiilefixate de către Consiliul UEBanca Centrală Europeană efectuează operaţiuni monetare icircn specialsub forma tranzacţiilor la termen Pe lacircngă tranzacţiile la termen care s-auderulat la un nivel fix al dobacircnzii de 3 şi care constituie instrumentulprincipal de control al lichidităţii şi al nivelului dobacircnzii sistemul europeanoferă două facilităţi permanente refinanţarea şi depozitarea Acestea pot fiefectuate de către instituţiile creditoare prin intermediul băncilor naţionalecentrale La icircnceputul uniunii monetare dobacircnda de depozitare a fost de 2şi cea de refinanţare de 45 Icircn perioada 4-21 ianuarie 1999 coridorul dintrecele două dobacircnzi a fost icircngustat la 275 şi 325Politica monetară icircn Sistemul European al Băncilor Centrale are casarcină principală stabilitatea preţurilor Conform definiţiei Consiliului BCEprin stabilirea preţurilor se icircnţelege o creştere a indicelui armonizat alEuropean al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeanăpreţurilor de consum icircn Euroland cu sub 2 faţă de anul precedent Definireaclară a acestui ţel dă posibilitatea Parlamentului European de a aprecia

succesul politicii monetare şi de a face astfel eurosistemul şi politica sa maitransparentePentru atingerea acestui ţel strategia BCE se bazează pe douăcoloane4 Prima coloană este constituită din rolul primordial acordat maseimonetare Deoarece inflaţia privită pe termen mediu este un fenomenmonetar masa monetară constituie o ldquoancoră nominalărdquo Consiliul BCE astabilit o valoare de referinţă a creşterii masei monetare prima valoarepentru creşterea M3 fiind 45 pe an Aceasta va asigura o stabilitate apreţurilor şi o creştere a produsului intern brut real de la 2 pacircnă la 25 peanA doua coloană a strategiei monetare se bazează pe o analiză amplăa perspectivelor privind evoluţia preţurilor icircn Euroland Vor fi analizatevariabilele care oferă informaţii asupra evoluţiei viitoare a preţurilor dar şi acauzelor care au determinat modificări neaşteptate icircntre principalii indicatorieconomiciBCE analizează cu atenţie toţi indicatorii relevanţi dacă modificărileacestora sunt temporare sau permanente sau dacă este vorba de un şoc dinpartea cererii sau a ofertei şi icircn general nu consideră necesar să facătransparente aceste analizeVicepreşedintele BCE C Noyer a spus că este nevoie de acesteagregate care sunt indicatori necesari pentru pilotarea politicii monetaredeclaracircnd că icircn adoptarea strategiei monetare au avut prudenţa de a nu serezuma orbeşte la un instrument ndash agregatele - ci la mai multe cum suntratele de evoluţie a salariilor cele pentru utilizarea capacităţilor de producţieetc5BCE ca parte a eurosistemului este reprezentată icircn instituţii şi foruriinternaţionale Astfel aceasta are deja icircncheiate acorduri formale sauinformale cu Fondul Monetar Internaţional care i-a acordat icircn decembrie1998 statutul de observator cu OCDE cu G-7 şi G-10 BCE a iniţiatnumeroase contacte bilaterale cu băncile centrale din alte ţări din lumeBanca Centrală Europeană pune un mare accent pe icircncheiereaPactului de stabilitate şi creştere economică adoptat de Consiliul Europeande la Dublin (decembrie 1996) şi de Consiliul European de la Maastricht(iunie 1997)Pactul prevede mecanisme speciale de coordonare a politicilor bugetare1 ţările participante la moneda unică sunt obligate să icircntocmeascăprograme de stabilitate referitoare la obiectivele bugetare pe termen scurtprivind reechilibrarea sau excedentul bugetului administraţiei publice şimăsurile preconizate a le icircnfăptui2 ţările cu derogare (care nu participă la moneda unică) urmează săfundamenteze programe de convergenţă avacircnd aceleaşi orientări

3 Comisia şi Consiliul European sunt abilitate să asigure urmărirea regulatăa evoluţiei finanţelor publice a statelor membre Icircn cazuri specificecomisia elaborează un raport asupra situaţiei bugetare a statelor carepresupun riscul unui deficit excesiv şi face operativ recomandărilenecesare statelor membreSe consideră deficit excesiv atunci cacircnd acesta depăşeşte 3 dinPIB Icircn cazul icircn care se constată o asemenea situaţie Consiliul facerecomandări ţării respective (maxim icircn luna mai a anului următor icircn care aapărut acel deficit) iar aceasta trebuie să icircntreprindă ldquoacţiuni normale deefecterdquo pentru a putea corecta dezechilibrul existentSancţiunile posibile a fi aplicate se bazează pe următorul mecanism1048707 la pronunţarea privind acordarea sancţiunii ţările membre constituie undepozit nepurtător de dobacircndă1048707 cuantumul depozitului este1048707 02 din PIB pentru un deficit de 3 din PIB1048707 se adaugă 001 din PIB pentru fiecare tranşă de depăşire cu01 din PIB a deficitului admis iniţial61048707 depozitul este plafonat la 05 din PIB1048707 depozitul se transformă icircn amendă dacă după 2 ani deficitul excesivpersistă Hotăracircrea aplicării amenzii revine Consiliului de Miniştri ai zoneieuro cu votul a două treimi din membri1048707 sumele provenind din amenzi devin venituri ale bugetului general alComunităţii fiind atribuite proporţional ţărilor membre euro care nu auavut deficite excesiveConsiliul de la Dublin a stabilit ldquocircumstanţele excepţionale şitemporarerdquo icircn virtutea cărora ţările pot fi supuse unui regim de excepţieprivind sancţionareaSe prevede o scară de soluţii diferite icircn funcţie de situaţiileexcepţionale icircn care a survenit deficitul ale cărei trepte pot fi exprimateastfel1048707 diminuarea PIB cu 2 scuteşte automat ţara respectivă de sancţiuni1048707 diminuarea PIB icircntre 075 şi 2 ţara respectivă icircşi poate pleda cauzaicircn faţa Consiliului de Miniştri1048707 diminuarea PIB cu mai puţin de 075 permite ţării respective să renunţeicircn a beneficia de exceptarea de la sancţiuni Dar icircn ultimă instanţă cel ceare hotăracircrea finală este Consiliul prin votul său82 Sistemul de derulare a plăţilor transfrontaliere TARGETTarget este sistemul de derulare a plăţilor mari transfrontaliere dincadrul Sistemului Băncilor Centrale Europene respectiv reţeaua dereglementare interbancarăImplementarea unei politici monetare uniforme necesită nu numaiarmonizarea instrumentelor monetare ci şi integrarea pieţelor naţionaleinterbancare Băncile trebuie să fie icircn stare să efectueze tranzacţii băneştipeste graniţă (transfrontaliere) icircn euro la fel de eficient ca şi pe piaţa internă

Icircn acest sens Institutul Monetar European a elaborat un nou sistem de plăţiintitulat TARGET (Trans European Automated Rea-Time Gross SettlementExpress Transfer) care se realizează printr-o reţea specială de comunicaţii(interlinking system) care permite participanţilor să efectueze plăţi imediateicircn euro Icircn acelaşi timp se urmăreşte ca sistemul de preţuri (costul deoperare) al Target şi egalizarea zilnică a lichidităţilor să fie armonizatepentru a evita operaţiuni de arbitraj icircntre sistemele de plăţi naţionaleLa sistemul Target au acces şi ţări membre ale uniunii monetare daraceste ţări vor trebui să-şi ajusteze sistemele lor astfel icircncacirct să poatăefectua atacirct plăţi icircn euro cacirct şi icircn monede localeSistemul Target implică icircnregistrarea plăţii icircn timp real tehnică ce aresemnificaţia decontării ante-compensaţie fapt care icircnseamnă icircnregistrareasumei icircn contul băncii beneficiare icircn momentul efectiv al operării oricare ar fiora de operare şi implicit posibilitatea de a fi interpretată ca decontaredefinitivă pentru beneficiar Acest lucru deschide acestuia posibilitatea de adispune şi folosi imediat suma respectivăIcircn cadrul acestui sistem creşte răspunderea băncilor centralenaţionale pentru susţinerea comună a sistemului de plăţi şi protecţiaicircmpotriva riscului sistemic risc formulat icircn sensul că ldquoneicircndeplinireaobligaţiunilor de plăţi de către un participant poate să provoace dificultăţialtora declanşacircnd astfel o reacţie icircn lanţ care va determina o crizăfinanciară generalizatărdquo7Protejarea icircmpotriva riscului sistemic nu poate fi concepută decacirct princooperarea conştientă şi hotăracirctă a autorităţilor monetareCondiţiile de operare preconizate de Target asigură asistenţa băncilorcentrale de către SEBC icircn două etape1048707 credite intrazilnice1048707 credite pentru 24 de ore acordate băncilor debitoarePrima categorie (credite intrazilnice) se acordă automat la sosirea ladestinaţie a mesajului de plată Suma este operată definitiv icircn contul bănciibeneficiare fără să exist de fapt acoperirea necesară La sfacircrşitul zileioperative prin icircncheierea compensării şi onorarea de către toate băncile aobligaţiilor decurgacircnd din compensare se va crea acoperirea necesară şideci creditul intrazilnic va fi rambursatSoldurile neonorate la compensarea zilnică vor determina acordareade asemenea automată a creditelor de 24 de ore fapt ce devine posibil prinasumarea responsabilităţii de către BCN Răgazul acordat de 24 de oreimplică măsuri corelate icircntre băncile centrale naţionale şi respectiv icircn cadrulpoliticii monetare a SEBC care să asigure rezolvarea situaţiei respectivacoperirea plăţilor angajate prin mesaje icircn cadrul sistemului de compensare

Target fapt care duce cu necesitate la stingerea primejdiei de risc sistemicIcircn fiecare ţară băncile se adresează băncilor centrale naţionale pentrua cere lichidităţi Toate aceste cereri sunt centralizate instantaneu la sediulBCE care alocă lichiditatea icircn funcţie de ansamblul cererilor Aceastălichiditate este apoi redistribuită electronic prin acelaşi canal al băncilorcentrale naţionale Apoi Target permite tuturor băncilor europene să facăschimburi ale lichidităţilor lor icircntr-o mare piaţă monetară unificată Aceasta arurma să asigure imediat ce sistemul va fi rodat o rată a dobacircnzii pe termenscurt absolut identică pretutindeniIcircn cazul lipsei de lichidităţi băncile centrale naţional din zona euro voracorda băncilor comerciale credite de zi pe termen scurt Dacă băncile nu vorputea să le plătească pacircnă la sfacircrşitul zilei vor avea acces la facilitateamarginală de icircmprumut de noapte a sistemului european al băncilor centraleBăncilor comerciale le va fi permis să efectueze plăţi icircn euro prin toatesistemele conectate la Target dar ele nu vor fi obligate să utilizeze Targetexceptacircnd plăţile efectuate icircn legătură cu politica monetară comună Aceastaicircnseamnă că sistemele naţionale vor intra icircn competiţie unul cu celălalt Icircnacelaşi timp Target va concura cu sistemele de plăţi privateSistemul Target permite reglarea icircn timp real a plăţilor transfrontaliereicircn euro Conform aprecierii Bundesbank Target este icircn prezent cel maimare sistem de plăţi mari transfrontaliere La 11 ianuarie 1999 o săptămacircnădupă intrarea sa icircn funcţiune prin Target s-a derulat un volum de plăţi de 400miliarde euro Spre comparaţie icircn aceeaşi zi s-a derulat prin sistemul cel maimare pacircnă la Target respectiv EAF (Electronic Acces Frankfurt) un volumde plăţi de 275 miliarde euro iar prin Euro-1 respectiv EBA (EuropeanBanking Association) un volum de 204 miliarde euroTaxele relativ ridicate ale utilizărilor sistemului Target ndash la peste 1000de plăţi 80 eurotranzacţie nu ar constitui conform Bundesbank undezavantaj Euro-1EBA costă numai 20 eurotranzacţie la peste 3000tranzacţiizi iar EAF 015 eurotranzacţie La ordinul de mărime altranzacţiilor aceste taxe nu joacă nici un rolAu existat desigur icircn primele zile de funcţionare a Target anumiteprobleme fie cauzate tehnic fie icircn special datorate factorului uman Pelacircngă concentrarea fluxurilor de plată spre sfacircrşitul zilei problemele s-audatorat şi greutăţilor icircntacircmpinate de unele bănci icircn aplicarea reglementărilorTarget şi completarea informaţiilor icircn formularele TargetIcircn ciuda acestor aspecte TARGET a reuşit să se impună ţărilemembre ale ale Uniuni Monetare cacirct şi cele care doresc să adere la UE icirclfolosesc icircn acest moment

IcircNTREBĂRI1 Din cine este format Sistemul European al Băncilor Centrale2 TARGET reprezintăa libera circulaţie a persoanelorb libera circulaţie a capitalurilorc sistem de facilitare a circulaţiei plăţilor3 Ce reprezintă Pactul de Stabilitate4 Care sunt sancţiunile stabilita prin Pact5 Care sunt obiectivele principale ale Băncii Centrale Europene

4 Care sunt informaţiile pe care le putea transmite ERI5 Enumeraţi etapele trecerii la euro conform Tratatului de la AmsterdamSistemul European al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeană

UNITATEA DE IcircNVĂŢARE VIIISistemul European al Băncilor Centrale şi Banca CentralăEuropeanăPuterea pe care o deţine o bancă icircn cadrul unei economii a suscitatdintotdeauna vii polemici iar ideea că acest organism care coordoneazăsistemul de plăţi lichidităţile bancare şi condiţiile creditului are oindependenţă totală ndash nedepinzacircnd nici de puterea politică şi nici de ceaexecutivă ndash icircntacirclneşte şi astăzi mulţi sceptici Poate fi o asemeneaindependenţă absolută Icircn toate ţările occidentale activităţile băncilor centrale aconducătorilor acestora sunt supuse unui anumit control care le limiteazăputerea iar emisiunea şi politica monetară sunt icircn mod primordial problemepoliticeAstfel icircn virtutea principiilor democratice guvernele şi băncile centrale(icircn condiţiile icircn care băncile centrale nu sunt independente) preferă săconducă direct politica monetară chiar cu riscul de a reveni asupra propriilorangajamente privind emisiunea ca mijloc de a obţine pe termen scurt o cacirctde mică creştere economică şi cu efectul negativ de a pune icircn primejdieobiectivele pe termen lungCedarea de către guvern a unei părţi importante din atributele politiceicircn special pe cele economice (aşa cum este politica monetară) implicăreţineri ferme din partea politicienilorExperienţa istoriei a arătat icircnsă că este necesar ca banca centrală săreziste presiunilor privind utilizarea politicii monetare icircn sprijinul unoricircncercări de ameliorare a creşterii economice şi să respingă tentaţiile de acrea inflaţii neaşteptate prin susţinerea unei icircnviorări economice fărăfundamentAstfel s-a impus ideea de a delega politica monetară unei băncicentrale independente a cărei credibilitate depinde de claritatea misiunii ce icircieste icircncredinţată de autoritatea politică şi de capacitatea pe care aceasta opoate avea icircn icircndeplinirea obiectivelor ce i-au fost conferiteCu toate acestea independenţa băncii centrale nu poate fi niciatotcuprinzătoare nici nedefinităTeoria economică şi practica internaţională arată că independenţabăncilor centrale icircmbracă două forme1048707 Una care cuprinde decizia privind obiectivele şi instrumentele utilizate(independenţa icircn sens larg)1048707 Alta care se referă numai la gestiunea instrumentelor icircn cadrul unorobiective stabilite de guvernIcircn momentul icircn care s-a pus problema realizării Sistemului European

al Băncilor Centrale şi a Băncii Centrale Europene reprezentanţii Germanieiau lăsat să se icircnţeleagă icircn mod clar că nu vor accepta diminuarea rolului şiprerogativelor Bundesbank prin includerea sa icircntr-un organism dependent deputerea politicăBanca centrală icircn Germania (Bundesbank) se bucura de o mareindependenţă faţă de puterea executivă Preşedintele său numit icircn modireversibil pentru o perioadă de timp fixă participa la şedinţele de guvern laSistemul European al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeanăcare se discutau problemele monetare Guvernul federal putea amacircnaaplicarea unei decizii a Bundesbank icircnsă pentru o perioadă de cel mult douăsăptămacircni Cu toate acestea cazurile icircn care miniştrii de finanţe au icircncercatsă se opună politicii Bundesbank au fost foarte rare iar icircn final s-a impus totpunctul de vedere al băncii centraleIndependenţa Bundesbank era asigurată prin statutul său care icirciicircncredinţa icircn mod explicit sarcina asigurării stabilităţii monedei sarcină pecare opinia publică din Germania o considera prioritară icircn raport cu oricarealte considerente de politică economică De aici şi puternica susţinerepublică de care se bucurau acţiunile Bundesbank inclusiv icircn cazurile dedivergenţă a acesteia cu guvernulIcircn concluzie poziţia negociatorilor germani a avut la bază rezultateleobţinute de Germania datorate icircn special independenţei Bundesbank acărei politică a fost concentrată pe stabilitatea preţurilor şi limitarea inflaţieiAceastă politică a Bundesbank a adus mărcii germane denumirea de ldquoancorăa sistemului monetar europeanrdquo1Evoluţiile din marile ţări europene au arătat că existau orientărievidente de a extinde şi a icircntări principiul independenţei băncii centraleFranţa şi Anglia au luat măsuri hotăracircte de a se icircncadra icircn politici monetareferme instaurate icircn Europa de către GermaniaBanca Franţei potrivit legii din 4 august 1993 a devenit şi ea pedeplin responsabilă pentru definirea şi punerea icircn aplicare a politiciimonetare Această lege confirma Băncii Centrale misiunea sa fundamentalăasigurarea stabilităţii preţurilorPotrivit legii s-a creat icircn cadrul băncii Consiliul de politică monetarăcompus din 9 membri (dintre care făceau parte guvernatorul Băncii Franţei şidoi subordonaţi) Acest consiliu era investit cu responsabilitatea de a definipolitica monetară şi de a asigura aplicarea ei Se interzicea icircn mod explicitacestuia de a solicita sau accepta instrucţiuni guvernamentale sau de la alte

persoane Caracterul colegial al consiliului şi mai ales irevocabilitateamandatului icircntăreau funcţionalitatea şi autoritatea consiliului Dialogul şitransparenţa se realizau pe baza participării Primului Ministru şi a MinistruluiEconomiei la şedinţele consiliului şi prin raportul anual al GuvernatoruluiBăncii asupra operaţiunilor băncii adresat Preşedintelui Republicii şiParlamentuluiBanca Angliei a făcut obiectul unei reforme instituţionale odată cu noulguvern laburist La 6 mai 1997 noul Cancelar al Eşichierului M Brown adecis să acorde o mai mare autoritate Băncii Angliei cu privire la manevrareainstrumentelor de politică monetară icircnsă definirea obiectivelor anuale aleinflaţiei rămacircneau totuşi de competenţa exclusivă a guvernuluiAlinierea băncilor centrale europene la un comportament concertant sarealizat atacirct prin voinţă cacirct şi prin prisma instrumentelor de politicămonetară aplicate icircn fiecare din aceste ţări Icircn sprijinul susţinerii rolului bănciicentrale icircn conducerea politicilor monetare s-au elaborat numeroase studii alcăror rezultat era cacirct se poate de clar cu cacirct banca centrală era maiindependentă cu atacirct nivelul mediu şi variabilitatea inflaţiei erau mai scăzute81 Structura Băncii Centrale EuropenePe baza acestor considerente s-a realizat Sistemul European alBăncilor Centrale format din Banca Centrală Europeană şi băncile centraleSistemul European al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeanăale statelor membre Băncile centrale naţionale din ţările participante audevenit de la 1011999 membre ale Sistemului European al BăncilorCentrale (SEBC)SEBC are drept obiectiv final menţinerea stabilităţii preţurilorcondiţie necesară a creşterii durabile şi sănătoase a economiilor ţărilorcomunitare Icircn atingerea acestui obiectiv SEBC acţionează icircnconcordanţă cu legile liberei concurenţe favorizacircnd alocarea eficientă aresurselor şi avacircnd următoarele atribuţii1048707 Definirea şi punerea icircn practică a politicii monetare unice1048707 Conducerea operaţiunilor valutare deţinerea şi gestiunea rezervelorvalutare oficiale ale statelor membre1048707 Promovarea bunei funcţionări a sistemului de plăţiLa 1 ianuarie 1999 responsabilitatea băncilor naţionale centrale icircnceea ce priveşte politica monetară a trecut icircn sarcina Băncii CentraleEuropene Prin urmare Consiliul de Conducere al BCE a elaborat politicamonetară pentru toate ţările uniunii monetare1048707 BCE are ca sarcină principală stabilitatea preţurilor1048707 BCE are independenţă faţă de guvernele ţărilor şi organele UniuniiEuropene1048707 BCE acordă credite guvernelor cu dificultăţi bugetareStructura băncii este similară Bundesbank Ca şi aceasta BCE areun Birou Executiv şi un Consiliu de conducere

La summitul de la Bruxelles şefii de stat sau de guvern au decis cinevor fi membrii Biroului Executiv ai Băncii Centrale Europene (BCE)Icircntr-un interviu publicat icircn ldquoLe Figarordquo vicepreşedintele BCE arata căstatutul SEBC oferă un bun echilibru decizia este total centralizată pentrucă este unică iar relaţiile SEBC cu exteriorul sunt larg descentralizateAdică băncile bursele pieţele financiare la termen etc pot să opereze exacticircn aceeaşi manieră fie că sunt implantate la Frankfurt Paris sau icircn oricarealt centru financiar al uniunii monetare ldquoSEBC a adoptat o structurăfederală icircn frunte BCE care asigură decizia şi mai multe picioare cele 11bănci centrale naţionale care vor efectua cvasitotalitatea operaţiunilorrdquo2

Consiliul de conducere al BCE este format din membrii BirouluiExecutiv şi din guvernatorii băncilor centrale ai statelor membre Consiliuldecide liniile importante ale politicii monetare dar pentru că se icircntacirclneştetrimestrial (faţă de două ori pe lună pentru Bundesbank) gestiunea cotidianăeste icircncredinţată Biroului Executiv Membrii Consiliului de conducere nuprimesc instrucţiuni de la autorităţile naţionale sau instituţii UEPreşedintele BCE va prezenta o dată pe an Raportul anual al BCEicircn faţa Parlamentului European şi va avea 4 audieri pe an icircn faţa unorsubcomitete relevante ale Parlamentului EuropeanMembri Biroului Executiv au un mandat de 8 ani care nu poate fireicircnnoit Mandatul guvernatorilor băncilor centrale este de 5 ani şi poate fireicircnnoit Mandatul primilor membri ai Biroului Executiv se icircntinde de la 4 la 8ani ceea ce face să nu părăsească toţi o dată conducerea BCE şi să seasigure astfel continuitateaOperaţiunile de politică monetară sunt executate icircn toate cele 11 ţăripotrivit unor modalităţi identice Icircn Uniunea Monetară nu există politicimonetare naţionale sau regionale Totuşi la organizarea SEBC s-aprevăzut şi principiul descentralizării activităţii sale Acest principiu este pusicircn practică prin atribuţiile şi activitatea specifică a Băncilor CentraleNaţionale Serviciile de specialitate ale acestora icircmpreună cu cele aleBCE contribuie la pregătirea deciziilor de politică monetară unicăTotodată BCN traduc icircn practică deciziile de politică monetară luate deConsiliul guvernatorilor al BCE Practic Băncile Centrale Naţionale suntacelea care execută operaţiunile de refinanţare continuă relaţiile cuinstituţiile de credit pe pieţele financiare naţionale sunt punctul de acces lamoneda centrală EURO De asemenea BCN participă la explicareadeciziilor de politică monetară unică şi mai ales la analiza şi prezentareaincidenţei politicii monetare unice asupra economiilor naţionaleCapitalul BCE Băncile Centrale Naţionale sunt singurele autorizatesă subscrie şi să deţină capitalul BCE Volumul acestui capital a fost stabilitla nivelul de 5 miliarde euro La icircnceperea activităţii BCE (1 iunie 1998)cele 11 bănci naţionale din Uniunea Monetară au vărsat integral capitalul

subscris iar celelalte 4 bănci naţionale au vărsat doar 5 din acesta astfelcă BCE dispune efectiv de un capital iniţial de aproape 4 miliarde euroSubscrierea băncilor naţionale la capitalul BCE s-a făcut icircn baza unei cheide repartiţie cu două criterii egale ca importanţă (populaţia şi PIB-ul celor 15ţări ale UE) Ponderile rezultate la subscriere au fost3Deutsche Bundesbank 244935Banca Franţei 168337Banca Italiei 148950Banca Angliei 146811Banca Spaniei 88935Celelalte 10 bănci centrale naţionale participă cu ponderi icircntre42780 - Olanda şi 01492 - LuxemburgRezervele valutare ale BCE S-a stabilit ca nivelul acestora să fie de50 miliarde euro pentru totalitatea celor 15 ţări ale UE ponderea fiecărei ţărideterminacircndu-se folosind aceeaşi cheie de repartiţie ca icircn cazul capitaluluiBCE Rezervele transferate la 1 ianuarie 1999 la BCE sunt de 3946miliarde euro şi provin de la cele 11 ţări care fac parte din UM celelalte 4ţări netransferacircnd nimic icircn această etapă Structura rezervelor BCE esteprevăzută să fie de 15 icircn aur şi de 85 icircn devize Icircn fapt rezervelerespective deşi aparţin BCE nu au fost transferate efectiv la aceasta ci aurămas la cele 11 bănci naţionale care le gestionează exclusiv icircn contulBCE Icircn viitor pot fi stabilite rezerve suplimentare icircn limitele şi condiţiilefixate de către Consiliul UEBanca Centrală Europeană efectuează operaţiuni monetare icircn specialsub forma tranzacţiilor la termen Pe lacircngă tranzacţiile la termen care s-auderulat la un nivel fix al dobacircnzii de 3 şi care constituie instrumentulprincipal de control al lichidităţii şi al nivelului dobacircnzii sistemul europeanoferă două facilităţi permanente refinanţarea şi depozitarea Acestea pot fiefectuate de către instituţiile creditoare prin intermediul băncilor naţionalecentrale La icircnceputul uniunii monetare dobacircnda de depozitare a fost de 2şi cea de refinanţare de 45 Icircn perioada 4-21 ianuarie 1999 coridorul dintrecele două dobacircnzi a fost icircngustat la 275 şi 325Politica monetară icircn Sistemul European al Băncilor Centrale are casarcină principală stabilitatea preţurilor Conform definiţiei Consiliului BCEprin stabilirea preţurilor se icircnţelege o creştere a indicelui armonizat alEuropean al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeanăpreţurilor de consum icircn Euroland cu sub 2 faţă de anul precedent Definireaclară a acestui ţel dă posibilitatea Parlamentului European de a aprecia

succesul politicii monetare şi de a face astfel eurosistemul şi politica sa maitransparentePentru atingerea acestui ţel strategia BCE se bazează pe douăcoloane4 Prima coloană este constituită din rolul primordial acordat maseimonetare Deoarece inflaţia privită pe termen mediu este un fenomenmonetar masa monetară constituie o ldquoancoră nominalărdquo Consiliul BCE astabilit o valoare de referinţă a creşterii masei monetare prima valoarepentru creşterea M3 fiind 45 pe an Aceasta va asigura o stabilitate apreţurilor şi o creştere a produsului intern brut real de la 2 pacircnă la 25 peanA doua coloană a strategiei monetare se bazează pe o analiză amplăa perspectivelor privind evoluţia preţurilor icircn Euroland Vor fi analizatevariabilele care oferă informaţii asupra evoluţiei viitoare a preţurilor dar şi acauzelor care au determinat modificări neaşteptate icircntre principalii indicatorieconomiciBCE analizează cu atenţie toţi indicatorii relevanţi dacă modificărileacestora sunt temporare sau permanente sau dacă este vorba de un şoc dinpartea cererii sau a ofertei şi icircn general nu consideră necesar să facătransparente aceste analizeVicepreşedintele BCE C Noyer a spus că este nevoie de acesteagregate care sunt indicatori necesari pentru pilotarea politicii monetaredeclaracircnd că icircn adoptarea strategiei monetare au avut prudenţa de a nu serezuma orbeşte la un instrument ndash agregatele - ci la mai multe cum suntratele de evoluţie a salariilor cele pentru utilizarea capacităţilor de producţieetc5BCE ca parte a eurosistemului este reprezentată icircn instituţii şi foruriinternaţionale Astfel aceasta are deja icircncheiate acorduri formale sauinformale cu Fondul Monetar Internaţional care i-a acordat icircn decembrie1998 statutul de observator cu OCDE cu G-7 şi G-10 BCE a iniţiatnumeroase contacte bilaterale cu băncile centrale din alte ţări din lumeBanca Centrală Europeană pune un mare accent pe icircncheiereaPactului de stabilitate şi creştere economică adoptat de Consiliul Europeande la Dublin (decembrie 1996) şi de Consiliul European de la Maastricht(iunie 1997)Pactul prevede mecanisme speciale de coordonare a politicilor bugetare1 ţările participante la moneda unică sunt obligate să icircntocmeascăprograme de stabilitate referitoare la obiectivele bugetare pe termen scurtprivind reechilibrarea sau excedentul bugetului administraţiei publice şimăsurile preconizate a le icircnfăptui2 ţările cu derogare (care nu participă la moneda unică) urmează săfundamenteze programe de convergenţă avacircnd aceleaşi orientări

3 Comisia şi Consiliul European sunt abilitate să asigure urmărirea regulatăa evoluţiei finanţelor publice a statelor membre Icircn cazuri specificecomisia elaborează un raport asupra situaţiei bugetare a statelor carepresupun riscul unui deficit excesiv şi face operativ recomandărilenecesare statelor membreSe consideră deficit excesiv atunci cacircnd acesta depăşeşte 3 dinPIB Icircn cazul icircn care se constată o asemenea situaţie Consiliul facerecomandări ţării respective (maxim icircn luna mai a anului următor icircn care aapărut acel deficit) iar aceasta trebuie să icircntreprindă ldquoacţiuni normale deefecterdquo pentru a putea corecta dezechilibrul existentSancţiunile posibile a fi aplicate se bazează pe următorul mecanism1048707 la pronunţarea privind acordarea sancţiunii ţările membre constituie undepozit nepurtător de dobacircndă1048707 cuantumul depozitului este1048707 02 din PIB pentru un deficit de 3 din PIB1048707 se adaugă 001 din PIB pentru fiecare tranşă de depăşire cu01 din PIB a deficitului admis iniţial61048707 depozitul este plafonat la 05 din PIB1048707 depozitul se transformă icircn amendă dacă după 2 ani deficitul excesivpersistă Hotăracircrea aplicării amenzii revine Consiliului de Miniştri ai zoneieuro cu votul a două treimi din membri1048707 sumele provenind din amenzi devin venituri ale bugetului general alComunităţii fiind atribuite proporţional ţărilor membre euro care nu auavut deficite excesiveConsiliul de la Dublin a stabilit ldquocircumstanţele excepţionale şitemporarerdquo icircn virtutea cărora ţările pot fi supuse unui regim de excepţieprivind sancţionareaSe prevede o scară de soluţii diferite icircn funcţie de situaţiileexcepţionale icircn care a survenit deficitul ale cărei trepte pot fi exprimateastfel1048707 diminuarea PIB cu 2 scuteşte automat ţara respectivă de sancţiuni1048707 diminuarea PIB icircntre 075 şi 2 ţara respectivă icircşi poate pleda cauzaicircn faţa Consiliului de Miniştri1048707 diminuarea PIB cu mai puţin de 075 permite ţării respective să renunţeicircn a beneficia de exceptarea de la sancţiuni Dar icircn ultimă instanţă cel ceare hotăracircrea finală este Consiliul prin votul său82 Sistemul de derulare a plăţilor transfrontaliere TARGETTarget este sistemul de derulare a plăţilor mari transfrontaliere dincadrul Sistemului Băncilor Centrale Europene respectiv reţeaua dereglementare interbancarăImplementarea unei politici monetare uniforme necesită nu numaiarmonizarea instrumentelor monetare ci şi integrarea pieţelor naţionaleinterbancare Băncile trebuie să fie icircn stare să efectueze tranzacţii băneştipeste graniţă (transfrontaliere) icircn euro la fel de eficient ca şi pe piaţa internă

Icircn acest sens Institutul Monetar European a elaborat un nou sistem de plăţiintitulat TARGET (Trans European Automated Rea-Time Gross SettlementExpress Transfer) care se realizează printr-o reţea specială de comunicaţii(interlinking system) care permite participanţilor să efectueze plăţi imediateicircn euro Icircn acelaşi timp se urmăreşte ca sistemul de preţuri (costul deoperare) al Target şi egalizarea zilnică a lichidităţilor să fie armonizatepentru a evita operaţiuni de arbitraj icircntre sistemele de plăţi naţionaleLa sistemul Target au acces şi ţări membre ale uniunii monetare daraceste ţări vor trebui să-şi ajusteze sistemele lor astfel icircncacirct să poatăefectua atacirct plăţi icircn euro cacirct şi icircn monede localeSistemul Target implică icircnregistrarea plăţii icircn timp real tehnică ce aresemnificaţia decontării ante-compensaţie fapt care icircnseamnă icircnregistrareasumei icircn contul băncii beneficiare icircn momentul efectiv al operării oricare ar fiora de operare şi implicit posibilitatea de a fi interpretată ca decontaredefinitivă pentru beneficiar Acest lucru deschide acestuia posibilitatea de adispune şi folosi imediat suma respectivăIcircn cadrul acestui sistem creşte răspunderea băncilor centralenaţionale pentru susţinerea comună a sistemului de plăţi şi protecţiaicircmpotriva riscului sistemic risc formulat icircn sensul că ldquoneicircndeplinireaobligaţiunilor de plăţi de către un participant poate să provoace dificultăţialtora declanşacircnd astfel o reacţie icircn lanţ care va determina o crizăfinanciară generalizatărdquo7Protejarea icircmpotriva riscului sistemic nu poate fi concepută decacirct princooperarea conştientă şi hotăracirctă a autorităţilor monetareCondiţiile de operare preconizate de Target asigură asistenţa băncilorcentrale de către SEBC icircn două etape1048707 credite intrazilnice1048707 credite pentru 24 de ore acordate băncilor debitoarePrima categorie (credite intrazilnice) se acordă automat la sosirea ladestinaţie a mesajului de plată Suma este operată definitiv icircn contul bănciibeneficiare fără să exist de fapt acoperirea necesară La sfacircrşitul zileioperative prin icircncheierea compensării şi onorarea de către toate băncile aobligaţiilor decurgacircnd din compensare se va crea acoperirea necesară şideci creditul intrazilnic va fi rambursatSoldurile neonorate la compensarea zilnică vor determina acordareade asemenea automată a creditelor de 24 de ore fapt ce devine posibil prinasumarea responsabilităţii de către BCN Răgazul acordat de 24 de oreimplică măsuri corelate icircntre băncile centrale naţionale şi respectiv icircn cadrulpoliticii monetare a SEBC care să asigure rezolvarea situaţiei respectivacoperirea plăţilor angajate prin mesaje icircn cadrul sistemului de compensare

Target fapt care duce cu necesitate la stingerea primejdiei de risc sistemicIcircn fiecare ţară băncile se adresează băncilor centrale naţionale pentrua cere lichidităţi Toate aceste cereri sunt centralizate instantaneu la sediulBCE care alocă lichiditatea icircn funcţie de ansamblul cererilor Aceastălichiditate este apoi redistribuită electronic prin acelaşi canal al băncilorcentrale naţionale Apoi Target permite tuturor băncilor europene să facăschimburi ale lichidităţilor lor icircntr-o mare piaţă monetară unificată Aceasta arurma să asigure imediat ce sistemul va fi rodat o rată a dobacircnzii pe termenscurt absolut identică pretutindeniIcircn cazul lipsei de lichidităţi băncile centrale naţional din zona euro voracorda băncilor comerciale credite de zi pe termen scurt Dacă băncile nu vorputea să le plătească pacircnă la sfacircrşitul zilei vor avea acces la facilitateamarginală de icircmprumut de noapte a sistemului european al băncilor centraleBăncilor comerciale le va fi permis să efectueze plăţi icircn euro prin toatesistemele conectate la Target dar ele nu vor fi obligate să utilizeze Targetexceptacircnd plăţile efectuate icircn legătură cu politica monetară comună Aceastaicircnseamnă că sistemele naţionale vor intra icircn competiţie unul cu celălalt Icircnacelaşi timp Target va concura cu sistemele de plăţi privateSistemul Target permite reglarea icircn timp real a plăţilor transfrontaliereicircn euro Conform aprecierii Bundesbank Target este icircn prezent cel maimare sistem de plăţi mari transfrontaliere La 11 ianuarie 1999 o săptămacircnădupă intrarea sa icircn funcţiune prin Target s-a derulat un volum de plăţi de 400miliarde euro Spre comparaţie icircn aceeaşi zi s-a derulat prin sistemul cel maimare pacircnă la Target respectiv EAF (Electronic Acces Frankfurt) un volumde plăţi de 275 miliarde euro iar prin Euro-1 respectiv EBA (EuropeanBanking Association) un volum de 204 miliarde euroTaxele relativ ridicate ale utilizărilor sistemului Target ndash la peste 1000de plăţi 80 eurotranzacţie nu ar constitui conform Bundesbank undezavantaj Euro-1EBA costă numai 20 eurotranzacţie la peste 3000tranzacţiizi iar EAF 015 eurotranzacţie La ordinul de mărime altranzacţiilor aceste taxe nu joacă nici un rolAu existat desigur icircn primele zile de funcţionare a Target anumiteprobleme fie cauzate tehnic fie icircn special datorate factorului uman Pelacircngă concentrarea fluxurilor de plată spre sfacircrşitul zilei problemele s-audatorat şi greutăţilor icircntacircmpinate de unele bănci icircn aplicarea reglementărilorTarget şi completarea informaţiilor icircn formularele TargetIcircn ciuda acestor aspecte TARGET a reuşit să se impună ţărilemembre ale ale Uniuni Monetare cacirct şi cele care doresc să adere la UE icirclfolosesc icircn acest moment

IcircNTREBĂRI1 Din cine este format Sistemul European al Băncilor Centrale2 TARGET reprezintăa libera circulaţie a persoanelorb libera circulaţie a capitalurilorc sistem de facilitare a circulaţiei plăţilor3 Ce reprezintă Pactul de Stabilitate4 Care sunt sancţiunile stabilita prin Pact5 Care sunt obiectivele principale ale Băncii Centrale Europene

al Băncilor Centrale şi a Băncii Centrale Europene reprezentanţii Germanieiau lăsat să se icircnţeleagă icircn mod clar că nu vor accepta diminuarea rolului şiprerogativelor Bundesbank prin includerea sa icircntr-un organism dependent deputerea politicăBanca centrală icircn Germania (Bundesbank) se bucura de o mareindependenţă faţă de puterea executivă Preşedintele său numit icircn modireversibil pentru o perioadă de timp fixă participa la şedinţele de guvern laSistemul European al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeanăcare se discutau problemele monetare Guvernul federal putea amacircnaaplicarea unei decizii a Bundesbank icircnsă pentru o perioadă de cel mult douăsăptămacircni Cu toate acestea cazurile icircn care miniştrii de finanţe au icircncercatsă se opună politicii Bundesbank au fost foarte rare iar icircn final s-a impus totpunctul de vedere al băncii centraleIndependenţa Bundesbank era asigurată prin statutul său care icirciicircncredinţa icircn mod explicit sarcina asigurării stabilităţii monedei sarcină pecare opinia publică din Germania o considera prioritară icircn raport cu oricarealte considerente de politică economică De aici şi puternica susţinerepublică de care se bucurau acţiunile Bundesbank inclusiv icircn cazurile dedivergenţă a acesteia cu guvernulIcircn concluzie poziţia negociatorilor germani a avut la bază rezultateleobţinute de Germania datorate icircn special independenţei Bundesbank acărei politică a fost concentrată pe stabilitatea preţurilor şi limitarea inflaţieiAceastă politică a Bundesbank a adus mărcii germane denumirea de ldquoancorăa sistemului monetar europeanrdquo1Evoluţiile din marile ţări europene au arătat că existau orientărievidente de a extinde şi a icircntări principiul independenţei băncii centraleFranţa şi Anglia au luat măsuri hotăracircte de a se icircncadra icircn politici monetareferme instaurate icircn Europa de către GermaniaBanca Franţei potrivit legii din 4 august 1993 a devenit şi ea pedeplin responsabilă pentru definirea şi punerea icircn aplicare a politiciimonetare Această lege confirma Băncii Centrale misiunea sa fundamentalăasigurarea stabilităţii preţurilorPotrivit legii s-a creat icircn cadrul băncii Consiliul de politică monetarăcompus din 9 membri (dintre care făceau parte guvernatorul Băncii Franţei şidoi subordonaţi) Acest consiliu era investit cu responsabilitatea de a definipolitica monetară şi de a asigura aplicarea ei Se interzicea icircn mod explicitacestuia de a solicita sau accepta instrucţiuni guvernamentale sau de la alte

persoane Caracterul colegial al consiliului şi mai ales irevocabilitateamandatului icircntăreau funcţionalitatea şi autoritatea consiliului Dialogul şitransparenţa se realizau pe baza participării Primului Ministru şi a MinistruluiEconomiei la şedinţele consiliului şi prin raportul anual al GuvernatoruluiBăncii asupra operaţiunilor băncii adresat Preşedintelui Republicii şiParlamentuluiBanca Angliei a făcut obiectul unei reforme instituţionale odată cu noulguvern laburist La 6 mai 1997 noul Cancelar al Eşichierului M Brown adecis să acorde o mai mare autoritate Băncii Angliei cu privire la manevrareainstrumentelor de politică monetară icircnsă definirea obiectivelor anuale aleinflaţiei rămacircneau totuşi de competenţa exclusivă a guvernuluiAlinierea băncilor centrale europene la un comportament concertant sarealizat atacirct prin voinţă cacirct şi prin prisma instrumentelor de politicămonetară aplicate icircn fiecare din aceste ţări Icircn sprijinul susţinerii rolului bănciicentrale icircn conducerea politicilor monetare s-au elaborat numeroase studii alcăror rezultat era cacirct se poate de clar cu cacirct banca centrală era maiindependentă cu atacirct nivelul mediu şi variabilitatea inflaţiei erau mai scăzute81 Structura Băncii Centrale EuropenePe baza acestor considerente s-a realizat Sistemul European alBăncilor Centrale format din Banca Centrală Europeană şi băncile centraleSistemul European al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeanăale statelor membre Băncile centrale naţionale din ţările participante audevenit de la 1011999 membre ale Sistemului European al BăncilorCentrale (SEBC)SEBC are drept obiectiv final menţinerea stabilităţii preţurilorcondiţie necesară a creşterii durabile şi sănătoase a economiilor ţărilorcomunitare Icircn atingerea acestui obiectiv SEBC acţionează icircnconcordanţă cu legile liberei concurenţe favorizacircnd alocarea eficientă aresurselor şi avacircnd următoarele atribuţii1048707 Definirea şi punerea icircn practică a politicii monetare unice1048707 Conducerea operaţiunilor valutare deţinerea şi gestiunea rezervelorvalutare oficiale ale statelor membre1048707 Promovarea bunei funcţionări a sistemului de plăţiLa 1 ianuarie 1999 responsabilitatea băncilor naţionale centrale icircnceea ce priveşte politica monetară a trecut icircn sarcina Băncii CentraleEuropene Prin urmare Consiliul de Conducere al BCE a elaborat politicamonetară pentru toate ţările uniunii monetare1048707 BCE are ca sarcină principală stabilitatea preţurilor1048707 BCE are independenţă faţă de guvernele ţărilor şi organele UniuniiEuropene1048707 BCE acordă credite guvernelor cu dificultăţi bugetareStructura băncii este similară Bundesbank Ca şi aceasta BCE areun Birou Executiv şi un Consiliu de conducere

La summitul de la Bruxelles şefii de stat sau de guvern au decis cinevor fi membrii Biroului Executiv ai Băncii Centrale Europene (BCE)Icircntr-un interviu publicat icircn ldquoLe Figarordquo vicepreşedintele BCE arata căstatutul SEBC oferă un bun echilibru decizia este total centralizată pentrucă este unică iar relaţiile SEBC cu exteriorul sunt larg descentralizateAdică băncile bursele pieţele financiare la termen etc pot să opereze exacticircn aceeaşi manieră fie că sunt implantate la Frankfurt Paris sau icircn oricarealt centru financiar al uniunii monetare ldquoSEBC a adoptat o structurăfederală icircn frunte BCE care asigură decizia şi mai multe picioare cele 11bănci centrale naţionale care vor efectua cvasitotalitatea operaţiunilorrdquo2

Consiliul de conducere al BCE este format din membrii BirouluiExecutiv şi din guvernatorii băncilor centrale ai statelor membre Consiliuldecide liniile importante ale politicii monetare dar pentru că se icircntacirclneştetrimestrial (faţă de două ori pe lună pentru Bundesbank) gestiunea cotidianăeste icircncredinţată Biroului Executiv Membrii Consiliului de conducere nuprimesc instrucţiuni de la autorităţile naţionale sau instituţii UEPreşedintele BCE va prezenta o dată pe an Raportul anual al BCEicircn faţa Parlamentului European şi va avea 4 audieri pe an icircn faţa unorsubcomitete relevante ale Parlamentului EuropeanMembri Biroului Executiv au un mandat de 8 ani care nu poate fireicircnnoit Mandatul guvernatorilor băncilor centrale este de 5 ani şi poate fireicircnnoit Mandatul primilor membri ai Biroului Executiv se icircntinde de la 4 la 8ani ceea ce face să nu părăsească toţi o dată conducerea BCE şi să seasigure astfel continuitateaOperaţiunile de politică monetară sunt executate icircn toate cele 11 ţăripotrivit unor modalităţi identice Icircn Uniunea Monetară nu există politicimonetare naţionale sau regionale Totuşi la organizarea SEBC s-aprevăzut şi principiul descentralizării activităţii sale Acest principiu este pusicircn practică prin atribuţiile şi activitatea specifică a Băncilor CentraleNaţionale Serviciile de specialitate ale acestora icircmpreună cu cele aleBCE contribuie la pregătirea deciziilor de politică monetară unicăTotodată BCN traduc icircn practică deciziile de politică monetară luate deConsiliul guvernatorilor al BCE Practic Băncile Centrale Naţionale suntacelea care execută operaţiunile de refinanţare continuă relaţiile cuinstituţiile de credit pe pieţele financiare naţionale sunt punctul de acces lamoneda centrală EURO De asemenea BCN participă la explicareadeciziilor de politică monetară unică şi mai ales la analiza şi prezentareaincidenţei politicii monetare unice asupra economiilor naţionaleCapitalul BCE Băncile Centrale Naţionale sunt singurele autorizatesă subscrie şi să deţină capitalul BCE Volumul acestui capital a fost stabilitla nivelul de 5 miliarde euro La icircnceperea activităţii BCE (1 iunie 1998)cele 11 bănci naţionale din Uniunea Monetară au vărsat integral capitalul

subscris iar celelalte 4 bănci naţionale au vărsat doar 5 din acesta astfelcă BCE dispune efectiv de un capital iniţial de aproape 4 miliarde euroSubscrierea băncilor naţionale la capitalul BCE s-a făcut icircn baza unei cheide repartiţie cu două criterii egale ca importanţă (populaţia şi PIB-ul celor 15ţări ale UE) Ponderile rezultate la subscriere au fost3Deutsche Bundesbank 244935Banca Franţei 168337Banca Italiei 148950Banca Angliei 146811Banca Spaniei 88935Celelalte 10 bănci centrale naţionale participă cu ponderi icircntre42780 - Olanda şi 01492 - LuxemburgRezervele valutare ale BCE S-a stabilit ca nivelul acestora să fie de50 miliarde euro pentru totalitatea celor 15 ţări ale UE ponderea fiecărei ţărideterminacircndu-se folosind aceeaşi cheie de repartiţie ca icircn cazul capitaluluiBCE Rezervele transferate la 1 ianuarie 1999 la BCE sunt de 3946miliarde euro şi provin de la cele 11 ţări care fac parte din UM celelalte 4ţări netransferacircnd nimic icircn această etapă Structura rezervelor BCE esteprevăzută să fie de 15 icircn aur şi de 85 icircn devize Icircn fapt rezervelerespective deşi aparţin BCE nu au fost transferate efectiv la aceasta ci aurămas la cele 11 bănci naţionale care le gestionează exclusiv icircn contulBCE Icircn viitor pot fi stabilite rezerve suplimentare icircn limitele şi condiţiilefixate de către Consiliul UEBanca Centrală Europeană efectuează operaţiuni monetare icircn specialsub forma tranzacţiilor la termen Pe lacircngă tranzacţiile la termen care s-auderulat la un nivel fix al dobacircnzii de 3 şi care constituie instrumentulprincipal de control al lichidităţii şi al nivelului dobacircnzii sistemul europeanoferă două facilităţi permanente refinanţarea şi depozitarea Acestea pot fiefectuate de către instituţiile creditoare prin intermediul băncilor naţionalecentrale La icircnceputul uniunii monetare dobacircnda de depozitare a fost de 2şi cea de refinanţare de 45 Icircn perioada 4-21 ianuarie 1999 coridorul dintrecele două dobacircnzi a fost icircngustat la 275 şi 325Politica monetară icircn Sistemul European al Băncilor Centrale are casarcină principală stabilitatea preţurilor Conform definiţiei Consiliului BCEprin stabilirea preţurilor se icircnţelege o creştere a indicelui armonizat alEuropean al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeanăpreţurilor de consum icircn Euroland cu sub 2 faţă de anul precedent Definireaclară a acestui ţel dă posibilitatea Parlamentului European de a aprecia

succesul politicii monetare şi de a face astfel eurosistemul şi politica sa maitransparentePentru atingerea acestui ţel strategia BCE se bazează pe douăcoloane4 Prima coloană este constituită din rolul primordial acordat maseimonetare Deoarece inflaţia privită pe termen mediu este un fenomenmonetar masa monetară constituie o ldquoancoră nominalărdquo Consiliul BCE astabilit o valoare de referinţă a creşterii masei monetare prima valoarepentru creşterea M3 fiind 45 pe an Aceasta va asigura o stabilitate apreţurilor şi o creştere a produsului intern brut real de la 2 pacircnă la 25 peanA doua coloană a strategiei monetare se bazează pe o analiză amplăa perspectivelor privind evoluţia preţurilor icircn Euroland Vor fi analizatevariabilele care oferă informaţii asupra evoluţiei viitoare a preţurilor dar şi acauzelor care au determinat modificări neaşteptate icircntre principalii indicatorieconomiciBCE analizează cu atenţie toţi indicatorii relevanţi dacă modificărileacestora sunt temporare sau permanente sau dacă este vorba de un şoc dinpartea cererii sau a ofertei şi icircn general nu consideră necesar să facătransparente aceste analizeVicepreşedintele BCE C Noyer a spus că este nevoie de acesteagregate care sunt indicatori necesari pentru pilotarea politicii monetaredeclaracircnd că icircn adoptarea strategiei monetare au avut prudenţa de a nu serezuma orbeşte la un instrument ndash agregatele - ci la mai multe cum suntratele de evoluţie a salariilor cele pentru utilizarea capacităţilor de producţieetc5BCE ca parte a eurosistemului este reprezentată icircn instituţii şi foruriinternaţionale Astfel aceasta are deja icircncheiate acorduri formale sauinformale cu Fondul Monetar Internaţional care i-a acordat icircn decembrie1998 statutul de observator cu OCDE cu G-7 şi G-10 BCE a iniţiatnumeroase contacte bilaterale cu băncile centrale din alte ţări din lumeBanca Centrală Europeană pune un mare accent pe icircncheiereaPactului de stabilitate şi creştere economică adoptat de Consiliul Europeande la Dublin (decembrie 1996) şi de Consiliul European de la Maastricht(iunie 1997)Pactul prevede mecanisme speciale de coordonare a politicilor bugetare1 ţările participante la moneda unică sunt obligate să icircntocmeascăprograme de stabilitate referitoare la obiectivele bugetare pe termen scurtprivind reechilibrarea sau excedentul bugetului administraţiei publice şimăsurile preconizate a le icircnfăptui2 ţările cu derogare (care nu participă la moneda unică) urmează săfundamenteze programe de convergenţă avacircnd aceleaşi orientări

3 Comisia şi Consiliul European sunt abilitate să asigure urmărirea regulatăa evoluţiei finanţelor publice a statelor membre Icircn cazuri specificecomisia elaborează un raport asupra situaţiei bugetare a statelor carepresupun riscul unui deficit excesiv şi face operativ recomandărilenecesare statelor membreSe consideră deficit excesiv atunci cacircnd acesta depăşeşte 3 dinPIB Icircn cazul icircn care se constată o asemenea situaţie Consiliul facerecomandări ţării respective (maxim icircn luna mai a anului următor icircn care aapărut acel deficit) iar aceasta trebuie să icircntreprindă ldquoacţiuni normale deefecterdquo pentru a putea corecta dezechilibrul existentSancţiunile posibile a fi aplicate se bazează pe următorul mecanism1048707 la pronunţarea privind acordarea sancţiunii ţările membre constituie undepozit nepurtător de dobacircndă1048707 cuantumul depozitului este1048707 02 din PIB pentru un deficit de 3 din PIB1048707 se adaugă 001 din PIB pentru fiecare tranşă de depăşire cu01 din PIB a deficitului admis iniţial61048707 depozitul este plafonat la 05 din PIB1048707 depozitul se transformă icircn amendă dacă după 2 ani deficitul excesivpersistă Hotăracircrea aplicării amenzii revine Consiliului de Miniştri ai zoneieuro cu votul a două treimi din membri1048707 sumele provenind din amenzi devin venituri ale bugetului general alComunităţii fiind atribuite proporţional ţărilor membre euro care nu auavut deficite excesiveConsiliul de la Dublin a stabilit ldquocircumstanţele excepţionale şitemporarerdquo icircn virtutea cărora ţările pot fi supuse unui regim de excepţieprivind sancţionareaSe prevede o scară de soluţii diferite icircn funcţie de situaţiileexcepţionale icircn care a survenit deficitul ale cărei trepte pot fi exprimateastfel1048707 diminuarea PIB cu 2 scuteşte automat ţara respectivă de sancţiuni1048707 diminuarea PIB icircntre 075 şi 2 ţara respectivă icircşi poate pleda cauzaicircn faţa Consiliului de Miniştri1048707 diminuarea PIB cu mai puţin de 075 permite ţării respective să renunţeicircn a beneficia de exceptarea de la sancţiuni Dar icircn ultimă instanţă cel ceare hotăracircrea finală este Consiliul prin votul său82 Sistemul de derulare a plăţilor transfrontaliere TARGETTarget este sistemul de derulare a plăţilor mari transfrontaliere dincadrul Sistemului Băncilor Centrale Europene respectiv reţeaua dereglementare interbancarăImplementarea unei politici monetare uniforme necesită nu numaiarmonizarea instrumentelor monetare ci şi integrarea pieţelor naţionaleinterbancare Băncile trebuie să fie icircn stare să efectueze tranzacţii băneştipeste graniţă (transfrontaliere) icircn euro la fel de eficient ca şi pe piaţa internă

Icircn acest sens Institutul Monetar European a elaborat un nou sistem de plăţiintitulat TARGET (Trans European Automated Rea-Time Gross SettlementExpress Transfer) care se realizează printr-o reţea specială de comunicaţii(interlinking system) care permite participanţilor să efectueze plăţi imediateicircn euro Icircn acelaşi timp se urmăreşte ca sistemul de preţuri (costul deoperare) al Target şi egalizarea zilnică a lichidităţilor să fie armonizatepentru a evita operaţiuni de arbitraj icircntre sistemele de plăţi naţionaleLa sistemul Target au acces şi ţări membre ale uniunii monetare daraceste ţări vor trebui să-şi ajusteze sistemele lor astfel icircncacirct să poatăefectua atacirct plăţi icircn euro cacirct şi icircn monede localeSistemul Target implică icircnregistrarea plăţii icircn timp real tehnică ce aresemnificaţia decontării ante-compensaţie fapt care icircnseamnă icircnregistrareasumei icircn contul băncii beneficiare icircn momentul efectiv al operării oricare ar fiora de operare şi implicit posibilitatea de a fi interpretată ca decontaredefinitivă pentru beneficiar Acest lucru deschide acestuia posibilitatea de adispune şi folosi imediat suma respectivăIcircn cadrul acestui sistem creşte răspunderea băncilor centralenaţionale pentru susţinerea comună a sistemului de plăţi şi protecţiaicircmpotriva riscului sistemic risc formulat icircn sensul că ldquoneicircndeplinireaobligaţiunilor de plăţi de către un participant poate să provoace dificultăţialtora declanşacircnd astfel o reacţie icircn lanţ care va determina o crizăfinanciară generalizatărdquo7Protejarea icircmpotriva riscului sistemic nu poate fi concepută decacirct princooperarea conştientă şi hotăracirctă a autorităţilor monetareCondiţiile de operare preconizate de Target asigură asistenţa băncilorcentrale de către SEBC icircn două etape1048707 credite intrazilnice1048707 credite pentru 24 de ore acordate băncilor debitoarePrima categorie (credite intrazilnice) se acordă automat la sosirea ladestinaţie a mesajului de plată Suma este operată definitiv icircn contul bănciibeneficiare fără să exist de fapt acoperirea necesară La sfacircrşitul zileioperative prin icircncheierea compensării şi onorarea de către toate băncile aobligaţiilor decurgacircnd din compensare se va crea acoperirea necesară şideci creditul intrazilnic va fi rambursatSoldurile neonorate la compensarea zilnică vor determina acordareade asemenea automată a creditelor de 24 de ore fapt ce devine posibil prinasumarea responsabilităţii de către BCN Răgazul acordat de 24 de oreimplică măsuri corelate icircntre băncile centrale naţionale şi respectiv icircn cadrulpoliticii monetare a SEBC care să asigure rezolvarea situaţiei respectivacoperirea plăţilor angajate prin mesaje icircn cadrul sistemului de compensare

Target fapt care duce cu necesitate la stingerea primejdiei de risc sistemicIcircn fiecare ţară băncile se adresează băncilor centrale naţionale pentrua cere lichidităţi Toate aceste cereri sunt centralizate instantaneu la sediulBCE care alocă lichiditatea icircn funcţie de ansamblul cererilor Aceastălichiditate este apoi redistribuită electronic prin acelaşi canal al băncilorcentrale naţionale Apoi Target permite tuturor băncilor europene să facăschimburi ale lichidităţilor lor icircntr-o mare piaţă monetară unificată Aceasta arurma să asigure imediat ce sistemul va fi rodat o rată a dobacircnzii pe termenscurt absolut identică pretutindeniIcircn cazul lipsei de lichidităţi băncile centrale naţional din zona euro voracorda băncilor comerciale credite de zi pe termen scurt Dacă băncile nu vorputea să le plătească pacircnă la sfacircrşitul zilei vor avea acces la facilitateamarginală de icircmprumut de noapte a sistemului european al băncilor centraleBăncilor comerciale le va fi permis să efectueze plăţi icircn euro prin toatesistemele conectate la Target dar ele nu vor fi obligate să utilizeze Targetexceptacircnd plăţile efectuate icircn legătură cu politica monetară comună Aceastaicircnseamnă că sistemele naţionale vor intra icircn competiţie unul cu celălalt Icircnacelaşi timp Target va concura cu sistemele de plăţi privateSistemul Target permite reglarea icircn timp real a plăţilor transfrontaliereicircn euro Conform aprecierii Bundesbank Target este icircn prezent cel maimare sistem de plăţi mari transfrontaliere La 11 ianuarie 1999 o săptămacircnădupă intrarea sa icircn funcţiune prin Target s-a derulat un volum de plăţi de 400miliarde euro Spre comparaţie icircn aceeaşi zi s-a derulat prin sistemul cel maimare pacircnă la Target respectiv EAF (Electronic Acces Frankfurt) un volumde plăţi de 275 miliarde euro iar prin Euro-1 respectiv EBA (EuropeanBanking Association) un volum de 204 miliarde euroTaxele relativ ridicate ale utilizărilor sistemului Target ndash la peste 1000de plăţi 80 eurotranzacţie nu ar constitui conform Bundesbank undezavantaj Euro-1EBA costă numai 20 eurotranzacţie la peste 3000tranzacţiizi iar EAF 015 eurotranzacţie La ordinul de mărime altranzacţiilor aceste taxe nu joacă nici un rolAu existat desigur icircn primele zile de funcţionare a Target anumiteprobleme fie cauzate tehnic fie icircn special datorate factorului uman Pelacircngă concentrarea fluxurilor de plată spre sfacircrşitul zilei problemele s-audatorat şi greutăţilor icircntacircmpinate de unele bănci icircn aplicarea reglementărilorTarget şi completarea informaţiilor icircn formularele TargetIcircn ciuda acestor aspecte TARGET a reuşit să se impună ţărilemembre ale ale Uniuni Monetare cacirct şi cele care doresc să adere la UE icirclfolosesc icircn acest moment

IcircNTREBĂRI1 Din cine este format Sistemul European al Băncilor Centrale2 TARGET reprezintăa libera circulaţie a persoanelorb libera circulaţie a capitalurilorc sistem de facilitare a circulaţiei plăţilor3 Ce reprezintă Pactul de Stabilitate4 Care sunt sancţiunile stabilita prin Pact5 Care sunt obiectivele principale ale Băncii Centrale Europene

persoane Caracterul colegial al consiliului şi mai ales irevocabilitateamandatului icircntăreau funcţionalitatea şi autoritatea consiliului Dialogul şitransparenţa se realizau pe baza participării Primului Ministru şi a MinistruluiEconomiei la şedinţele consiliului şi prin raportul anual al GuvernatoruluiBăncii asupra operaţiunilor băncii adresat Preşedintelui Republicii şiParlamentuluiBanca Angliei a făcut obiectul unei reforme instituţionale odată cu noulguvern laburist La 6 mai 1997 noul Cancelar al Eşichierului M Brown adecis să acorde o mai mare autoritate Băncii Angliei cu privire la manevrareainstrumentelor de politică monetară icircnsă definirea obiectivelor anuale aleinflaţiei rămacircneau totuşi de competenţa exclusivă a guvernuluiAlinierea băncilor centrale europene la un comportament concertant sarealizat atacirct prin voinţă cacirct şi prin prisma instrumentelor de politicămonetară aplicate icircn fiecare din aceste ţări Icircn sprijinul susţinerii rolului bănciicentrale icircn conducerea politicilor monetare s-au elaborat numeroase studii alcăror rezultat era cacirct se poate de clar cu cacirct banca centrală era maiindependentă cu atacirct nivelul mediu şi variabilitatea inflaţiei erau mai scăzute81 Structura Băncii Centrale EuropenePe baza acestor considerente s-a realizat Sistemul European alBăncilor Centrale format din Banca Centrală Europeană şi băncile centraleSistemul European al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeanăale statelor membre Băncile centrale naţionale din ţările participante audevenit de la 1011999 membre ale Sistemului European al BăncilorCentrale (SEBC)SEBC are drept obiectiv final menţinerea stabilităţii preţurilorcondiţie necesară a creşterii durabile şi sănătoase a economiilor ţărilorcomunitare Icircn atingerea acestui obiectiv SEBC acţionează icircnconcordanţă cu legile liberei concurenţe favorizacircnd alocarea eficientă aresurselor şi avacircnd următoarele atribuţii1048707 Definirea şi punerea icircn practică a politicii monetare unice1048707 Conducerea operaţiunilor valutare deţinerea şi gestiunea rezervelorvalutare oficiale ale statelor membre1048707 Promovarea bunei funcţionări a sistemului de plăţiLa 1 ianuarie 1999 responsabilitatea băncilor naţionale centrale icircnceea ce priveşte politica monetară a trecut icircn sarcina Băncii CentraleEuropene Prin urmare Consiliul de Conducere al BCE a elaborat politicamonetară pentru toate ţările uniunii monetare1048707 BCE are ca sarcină principală stabilitatea preţurilor1048707 BCE are independenţă faţă de guvernele ţărilor şi organele UniuniiEuropene1048707 BCE acordă credite guvernelor cu dificultăţi bugetareStructura băncii este similară Bundesbank Ca şi aceasta BCE areun Birou Executiv şi un Consiliu de conducere

La summitul de la Bruxelles şefii de stat sau de guvern au decis cinevor fi membrii Biroului Executiv ai Băncii Centrale Europene (BCE)Icircntr-un interviu publicat icircn ldquoLe Figarordquo vicepreşedintele BCE arata căstatutul SEBC oferă un bun echilibru decizia este total centralizată pentrucă este unică iar relaţiile SEBC cu exteriorul sunt larg descentralizateAdică băncile bursele pieţele financiare la termen etc pot să opereze exacticircn aceeaşi manieră fie că sunt implantate la Frankfurt Paris sau icircn oricarealt centru financiar al uniunii monetare ldquoSEBC a adoptat o structurăfederală icircn frunte BCE care asigură decizia şi mai multe picioare cele 11bănci centrale naţionale care vor efectua cvasitotalitatea operaţiunilorrdquo2

Consiliul de conducere al BCE este format din membrii BirouluiExecutiv şi din guvernatorii băncilor centrale ai statelor membre Consiliuldecide liniile importante ale politicii monetare dar pentru că se icircntacirclneştetrimestrial (faţă de două ori pe lună pentru Bundesbank) gestiunea cotidianăeste icircncredinţată Biroului Executiv Membrii Consiliului de conducere nuprimesc instrucţiuni de la autorităţile naţionale sau instituţii UEPreşedintele BCE va prezenta o dată pe an Raportul anual al BCEicircn faţa Parlamentului European şi va avea 4 audieri pe an icircn faţa unorsubcomitete relevante ale Parlamentului EuropeanMembri Biroului Executiv au un mandat de 8 ani care nu poate fireicircnnoit Mandatul guvernatorilor băncilor centrale este de 5 ani şi poate fireicircnnoit Mandatul primilor membri ai Biroului Executiv se icircntinde de la 4 la 8ani ceea ce face să nu părăsească toţi o dată conducerea BCE şi să seasigure astfel continuitateaOperaţiunile de politică monetară sunt executate icircn toate cele 11 ţăripotrivit unor modalităţi identice Icircn Uniunea Monetară nu există politicimonetare naţionale sau regionale Totuşi la organizarea SEBC s-aprevăzut şi principiul descentralizării activităţii sale Acest principiu este pusicircn practică prin atribuţiile şi activitatea specifică a Băncilor CentraleNaţionale Serviciile de specialitate ale acestora icircmpreună cu cele aleBCE contribuie la pregătirea deciziilor de politică monetară unicăTotodată BCN traduc icircn practică deciziile de politică monetară luate deConsiliul guvernatorilor al BCE Practic Băncile Centrale Naţionale suntacelea care execută operaţiunile de refinanţare continuă relaţiile cuinstituţiile de credit pe pieţele financiare naţionale sunt punctul de acces lamoneda centrală EURO De asemenea BCN participă la explicareadeciziilor de politică monetară unică şi mai ales la analiza şi prezentareaincidenţei politicii monetare unice asupra economiilor naţionaleCapitalul BCE Băncile Centrale Naţionale sunt singurele autorizatesă subscrie şi să deţină capitalul BCE Volumul acestui capital a fost stabilitla nivelul de 5 miliarde euro La icircnceperea activităţii BCE (1 iunie 1998)cele 11 bănci naţionale din Uniunea Monetară au vărsat integral capitalul

subscris iar celelalte 4 bănci naţionale au vărsat doar 5 din acesta astfelcă BCE dispune efectiv de un capital iniţial de aproape 4 miliarde euroSubscrierea băncilor naţionale la capitalul BCE s-a făcut icircn baza unei cheide repartiţie cu două criterii egale ca importanţă (populaţia şi PIB-ul celor 15ţări ale UE) Ponderile rezultate la subscriere au fost3Deutsche Bundesbank 244935Banca Franţei 168337Banca Italiei 148950Banca Angliei 146811Banca Spaniei 88935Celelalte 10 bănci centrale naţionale participă cu ponderi icircntre42780 - Olanda şi 01492 - LuxemburgRezervele valutare ale BCE S-a stabilit ca nivelul acestora să fie de50 miliarde euro pentru totalitatea celor 15 ţări ale UE ponderea fiecărei ţărideterminacircndu-se folosind aceeaşi cheie de repartiţie ca icircn cazul capitaluluiBCE Rezervele transferate la 1 ianuarie 1999 la BCE sunt de 3946miliarde euro şi provin de la cele 11 ţări care fac parte din UM celelalte 4ţări netransferacircnd nimic icircn această etapă Structura rezervelor BCE esteprevăzută să fie de 15 icircn aur şi de 85 icircn devize Icircn fapt rezervelerespective deşi aparţin BCE nu au fost transferate efectiv la aceasta ci aurămas la cele 11 bănci naţionale care le gestionează exclusiv icircn contulBCE Icircn viitor pot fi stabilite rezerve suplimentare icircn limitele şi condiţiilefixate de către Consiliul UEBanca Centrală Europeană efectuează operaţiuni monetare icircn specialsub forma tranzacţiilor la termen Pe lacircngă tranzacţiile la termen care s-auderulat la un nivel fix al dobacircnzii de 3 şi care constituie instrumentulprincipal de control al lichidităţii şi al nivelului dobacircnzii sistemul europeanoferă două facilităţi permanente refinanţarea şi depozitarea Acestea pot fiefectuate de către instituţiile creditoare prin intermediul băncilor naţionalecentrale La icircnceputul uniunii monetare dobacircnda de depozitare a fost de 2şi cea de refinanţare de 45 Icircn perioada 4-21 ianuarie 1999 coridorul dintrecele două dobacircnzi a fost icircngustat la 275 şi 325Politica monetară icircn Sistemul European al Băncilor Centrale are casarcină principală stabilitatea preţurilor Conform definiţiei Consiliului BCEprin stabilirea preţurilor se icircnţelege o creştere a indicelui armonizat alEuropean al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeanăpreţurilor de consum icircn Euroland cu sub 2 faţă de anul precedent Definireaclară a acestui ţel dă posibilitatea Parlamentului European de a aprecia

succesul politicii monetare şi de a face astfel eurosistemul şi politica sa maitransparentePentru atingerea acestui ţel strategia BCE se bazează pe douăcoloane4 Prima coloană este constituită din rolul primordial acordat maseimonetare Deoarece inflaţia privită pe termen mediu este un fenomenmonetar masa monetară constituie o ldquoancoră nominalărdquo Consiliul BCE astabilit o valoare de referinţă a creşterii masei monetare prima valoarepentru creşterea M3 fiind 45 pe an Aceasta va asigura o stabilitate apreţurilor şi o creştere a produsului intern brut real de la 2 pacircnă la 25 peanA doua coloană a strategiei monetare se bazează pe o analiză amplăa perspectivelor privind evoluţia preţurilor icircn Euroland Vor fi analizatevariabilele care oferă informaţii asupra evoluţiei viitoare a preţurilor dar şi acauzelor care au determinat modificări neaşteptate icircntre principalii indicatorieconomiciBCE analizează cu atenţie toţi indicatorii relevanţi dacă modificărileacestora sunt temporare sau permanente sau dacă este vorba de un şoc dinpartea cererii sau a ofertei şi icircn general nu consideră necesar să facătransparente aceste analizeVicepreşedintele BCE C Noyer a spus că este nevoie de acesteagregate care sunt indicatori necesari pentru pilotarea politicii monetaredeclaracircnd că icircn adoptarea strategiei monetare au avut prudenţa de a nu serezuma orbeşte la un instrument ndash agregatele - ci la mai multe cum suntratele de evoluţie a salariilor cele pentru utilizarea capacităţilor de producţieetc5BCE ca parte a eurosistemului este reprezentată icircn instituţii şi foruriinternaţionale Astfel aceasta are deja icircncheiate acorduri formale sauinformale cu Fondul Monetar Internaţional care i-a acordat icircn decembrie1998 statutul de observator cu OCDE cu G-7 şi G-10 BCE a iniţiatnumeroase contacte bilaterale cu băncile centrale din alte ţări din lumeBanca Centrală Europeană pune un mare accent pe icircncheiereaPactului de stabilitate şi creştere economică adoptat de Consiliul Europeande la Dublin (decembrie 1996) şi de Consiliul European de la Maastricht(iunie 1997)Pactul prevede mecanisme speciale de coordonare a politicilor bugetare1 ţările participante la moneda unică sunt obligate să icircntocmeascăprograme de stabilitate referitoare la obiectivele bugetare pe termen scurtprivind reechilibrarea sau excedentul bugetului administraţiei publice şimăsurile preconizate a le icircnfăptui2 ţările cu derogare (care nu participă la moneda unică) urmează săfundamenteze programe de convergenţă avacircnd aceleaşi orientări

3 Comisia şi Consiliul European sunt abilitate să asigure urmărirea regulatăa evoluţiei finanţelor publice a statelor membre Icircn cazuri specificecomisia elaborează un raport asupra situaţiei bugetare a statelor carepresupun riscul unui deficit excesiv şi face operativ recomandărilenecesare statelor membreSe consideră deficit excesiv atunci cacircnd acesta depăşeşte 3 dinPIB Icircn cazul icircn care se constată o asemenea situaţie Consiliul facerecomandări ţării respective (maxim icircn luna mai a anului următor icircn care aapărut acel deficit) iar aceasta trebuie să icircntreprindă ldquoacţiuni normale deefecterdquo pentru a putea corecta dezechilibrul existentSancţiunile posibile a fi aplicate se bazează pe următorul mecanism1048707 la pronunţarea privind acordarea sancţiunii ţările membre constituie undepozit nepurtător de dobacircndă1048707 cuantumul depozitului este1048707 02 din PIB pentru un deficit de 3 din PIB1048707 se adaugă 001 din PIB pentru fiecare tranşă de depăşire cu01 din PIB a deficitului admis iniţial61048707 depozitul este plafonat la 05 din PIB1048707 depozitul se transformă icircn amendă dacă după 2 ani deficitul excesivpersistă Hotăracircrea aplicării amenzii revine Consiliului de Miniştri ai zoneieuro cu votul a două treimi din membri1048707 sumele provenind din amenzi devin venituri ale bugetului general alComunităţii fiind atribuite proporţional ţărilor membre euro care nu auavut deficite excesiveConsiliul de la Dublin a stabilit ldquocircumstanţele excepţionale şitemporarerdquo icircn virtutea cărora ţările pot fi supuse unui regim de excepţieprivind sancţionareaSe prevede o scară de soluţii diferite icircn funcţie de situaţiileexcepţionale icircn care a survenit deficitul ale cărei trepte pot fi exprimateastfel1048707 diminuarea PIB cu 2 scuteşte automat ţara respectivă de sancţiuni1048707 diminuarea PIB icircntre 075 şi 2 ţara respectivă icircşi poate pleda cauzaicircn faţa Consiliului de Miniştri1048707 diminuarea PIB cu mai puţin de 075 permite ţării respective să renunţeicircn a beneficia de exceptarea de la sancţiuni Dar icircn ultimă instanţă cel ceare hotăracircrea finală este Consiliul prin votul său82 Sistemul de derulare a plăţilor transfrontaliere TARGETTarget este sistemul de derulare a plăţilor mari transfrontaliere dincadrul Sistemului Băncilor Centrale Europene respectiv reţeaua dereglementare interbancarăImplementarea unei politici monetare uniforme necesită nu numaiarmonizarea instrumentelor monetare ci şi integrarea pieţelor naţionaleinterbancare Băncile trebuie să fie icircn stare să efectueze tranzacţii băneştipeste graniţă (transfrontaliere) icircn euro la fel de eficient ca şi pe piaţa internă

Icircn acest sens Institutul Monetar European a elaborat un nou sistem de plăţiintitulat TARGET (Trans European Automated Rea-Time Gross SettlementExpress Transfer) care se realizează printr-o reţea specială de comunicaţii(interlinking system) care permite participanţilor să efectueze plăţi imediateicircn euro Icircn acelaşi timp se urmăreşte ca sistemul de preţuri (costul deoperare) al Target şi egalizarea zilnică a lichidităţilor să fie armonizatepentru a evita operaţiuni de arbitraj icircntre sistemele de plăţi naţionaleLa sistemul Target au acces şi ţări membre ale uniunii monetare daraceste ţări vor trebui să-şi ajusteze sistemele lor astfel icircncacirct să poatăefectua atacirct plăţi icircn euro cacirct şi icircn monede localeSistemul Target implică icircnregistrarea plăţii icircn timp real tehnică ce aresemnificaţia decontării ante-compensaţie fapt care icircnseamnă icircnregistrareasumei icircn contul băncii beneficiare icircn momentul efectiv al operării oricare ar fiora de operare şi implicit posibilitatea de a fi interpretată ca decontaredefinitivă pentru beneficiar Acest lucru deschide acestuia posibilitatea de adispune şi folosi imediat suma respectivăIcircn cadrul acestui sistem creşte răspunderea băncilor centralenaţionale pentru susţinerea comună a sistemului de plăţi şi protecţiaicircmpotriva riscului sistemic risc formulat icircn sensul că ldquoneicircndeplinireaobligaţiunilor de plăţi de către un participant poate să provoace dificultăţialtora declanşacircnd astfel o reacţie icircn lanţ care va determina o crizăfinanciară generalizatărdquo7Protejarea icircmpotriva riscului sistemic nu poate fi concepută decacirct princooperarea conştientă şi hotăracirctă a autorităţilor monetareCondiţiile de operare preconizate de Target asigură asistenţa băncilorcentrale de către SEBC icircn două etape1048707 credite intrazilnice1048707 credite pentru 24 de ore acordate băncilor debitoarePrima categorie (credite intrazilnice) se acordă automat la sosirea ladestinaţie a mesajului de plată Suma este operată definitiv icircn contul bănciibeneficiare fără să exist de fapt acoperirea necesară La sfacircrşitul zileioperative prin icircncheierea compensării şi onorarea de către toate băncile aobligaţiilor decurgacircnd din compensare se va crea acoperirea necesară şideci creditul intrazilnic va fi rambursatSoldurile neonorate la compensarea zilnică vor determina acordareade asemenea automată a creditelor de 24 de ore fapt ce devine posibil prinasumarea responsabilităţii de către BCN Răgazul acordat de 24 de oreimplică măsuri corelate icircntre băncile centrale naţionale şi respectiv icircn cadrulpoliticii monetare a SEBC care să asigure rezolvarea situaţiei respectivacoperirea plăţilor angajate prin mesaje icircn cadrul sistemului de compensare

Target fapt care duce cu necesitate la stingerea primejdiei de risc sistemicIcircn fiecare ţară băncile se adresează băncilor centrale naţionale pentrua cere lichidităţi Toate aceste cereri sunt centralizate instantaneu la sediulBCE care alocă lichiditatea icircn funcţie de ansamblul cererilor Aceastălichiditate este apoi redistribuită electronic prin acelaşi canal al băncilorcentrale naţionale Apoi Target permite tuturor băncilor europene să facăschimburi ale lichidităţilor lor icircntr-o mare piaţă monetară unificată Aceasta arurma să asigure imediat ce sistemul va fi rodat o rată a dobacircnzii pe termenscurt absolut identică pretutindeniIcircn cazul lipsei de lichidităţi băncile centrale naţional din zona euro voracorda băncilor comerciale credite de zi pe termen scurt Dacă băncile nu vorputea să le plătească pacircnă la sfacircrşitul zilei vor avea acces la facilitateamarginală de icircmprumut de noapte a sistemului european al băncilor centraleBăncilor comerciale le va fi permis să efectueze plăţi icircn euro prin toatesistemele conectate la Target dar ele nu vor fi obligate să utilizeze Targetexceptacircnd plăţile efectuate icircn legătură cu politica monetară comună Aceastaicircnseamnă că sistemele naţionale vor intra icircn competiţie unul cu celălalt Icircnacelaşi timp Target va concura cu sistemele de plăţi privateSistemul Target permite reglarea icircn timp real a plăţilor transfrontaliereicircn euro Conform aprecierii Bundesbank Target este icircn prezent cel maimare sistem de plăţi mari transfrontaliere La 11 ianuarie 1999 o săptămacircnădupă intrarea sa icircn funcţiune prin Target s-a derulat un volum de plăţi de 400miliarde euro Spre comparaţie icircn aceeaşi zi s-a derulat prin sistemul cel maimare pacircnă la Target respectiv EAF (Electronic Acces Frankfurt) un volumde plăţi de 275 miliarde euro iar prin Euro-1 respectiv EBA (EuropeanBanking Association) un volum de 204 miliarde euroTaxele relativ ridicate ale utilizărilor sistemului Target ndash la peste 1000de plăţi 80 eurotranzacţie nu ar constitui conform Bundesbank undezavantaj Euro-1EBA costă numai 20 eurotranzacţie la peste 3000tranzacţiizi iar EAF 015 eurotranzacţie La ordinul de mărime altranzacţiilor aceste taxe nu joacă nici un rolAu existat desigur icircn primele zile de funcţionare a Target anumiteprobleme fie cauzate tehnic fie icircn special datorate factorului uman Pelacircngă concentrarea fluxurilor de plată spre sfacircrşitul zilei problemele s-audatorat şi greutăţilor icircntacircmpinate de unele bănci icircn aplicarea reglementărilorTarget şi completarea informaţiilor icircn formularele TargetIcircn ciuda acestor aspecte TARGET a reuşit să se impună ţărilemembre ale ale Uniuni Monetare cacirct şi cele care doresc să adere la UE icirclfolosesc icircn acest moment

IcircNTREBĂRI1 Din cine este format Sistemul European al Băncilor Centrale2 TARGET reprezintăa libera circulaţie a persoanelorb libera circulaţie a capitalurilorc sistem de facilitare a circulaţiei plăţilor3 Ce reprezintă Pactul de Stabilitate4 Care sunt sancţiunile stabilita prin Pact5 Care sunt obiectivele principale ale Băncii Centrale Europene

La summitul de la Bruxelles şefii de stat sau de guvern au decis cinevor fi membrii Biroului Executiv ai Băncii Centrale Europene (BCE)Icircntr-un interviu publicat icircn ldquoLe Figarordquo vicepreşedintele BCE arata căstatutul SEBC oferă un bun echilibru decizia este total centralizată pentrucă este unică iar relaţiile SEBC cu exteriorul sunt larg descentralizateAdică băncile bursele pieţele financiare la termen etc pot să opereze exacticircn aceeaşi manieră fie că sunt implantate la Frankfurt Paris sau icircn oricarealt centru financiar al uniunii monetare ldquoSEBC a adoptat o structurăfederală icircn frunte BCE care asigură decizia şi mai multe picioare cele 11bănci centrale naţionale care vor efectua cvasitotalitatea operaţiunilorrdquo2

Consiliul de conducere al BCE este format din membrii BirouluiExecutiv şi din guvernatorii băncilor centrale ai statelor membre Consiliuldecide liniile importante ale politicii monetare dar pentru că se icircntacirclneştetrimestrial (faţă de două ori pe lună pentru Bundesbank) gestiunea cotidianăeste icircncredinţată Biroului Executiv Membrii Consiliului de conducere nuprimesc instrucţiuni de la autorităţile naţionale sau instituţii UEPreşedintele BCE va prezenta o dată pe an Raportul anual al BCEicircn faţa Parlamentului European şi va avea 4 audieri pe an icircn faţa unorsubcomitete relevante ale Parlamentului EuropeanMembri Biroului Executiv au un mandat de 8 ani care nu poate fireicircnnoit Mandatul guvernatorilor băncilor centrale este de 5 ani şi poate fireicircnnoit Mandatul primilor membri ai Biroului Executiv se icircntinde de la 4 la 8ani ceea ce face să nu părăsească toţi o dată conducerea BCE şi să seasigure astfel continuitateaOperaţiunile de politică monetară sunt executate icircn toate cele 11 ţăripotrivit unor modalităţi identice Icircn Uniunea Monetară nu există politicimonetare naţionale sau regionale Totuşi la organizarea SEBC s-aprevăzut şi principiul descentralizării activităţii sale Acest principiu este pusicircn practică prin atribuţiile şi activitatea specifică a Băncilor CentraleNaţionale Serviciile de specialitate ale acestora icircmpreună cu cele aleBCE contribuie la pregătirea deciziilor de politică monetară unicăTotodată BCN traduc icircn practică deciziile de politică monetară luate deConsiliul guvernatorilor al BCE Practic Băncile Centrale Naţionale suntacelea care execută operaţiunile de refinanţare continuă relaţiile cuinstituţiile de credit pe pieţele financiare naţionale sunt punctul de acces lamoneda centrală EURO De asemenea BCN participă la explicareadeciziilor de politică monetară unică şi mai ales la analiza şi prezentareaincidenţei politicii monetare unice asupra economiilor naţionaleCapitalul BCE Băncile Centrale Naţionale sunt singurele autorizatesă subscrie şi să deţină capitalul BCE Volumul acestui capital a fost stabilitla nivelul de 5 miliarde euro La icircnceperea activităţii BCE (1 iunie 1998)cele 11 bănci naţionale din Uniunea Monetară au vărsat integral capitalul

subscris iar celelalte 4 bănci naţionale au vărsat doar 5 din acesta astfelcă BCE dispune efectiv de un capital iniţial de aproape 4 miliarde euroSubscrierea băncilor naţionale la capitalul BCE s-a făcut icircn baza unei cheide repartiţie cu două criterii egale ca importanţă (populaţia şi PIB-ul celor 15ţări ale UE) Ponderile rezultate la subscriere au fost3Deutsche Bundesbank 244935Banca Franţei 168337Banca Italiei 148950Banca Angliei 146811Banca Spaniei 88935Celelalte 10 bănci centrale naţionale participă cu ponderi icircntre42780 - Olanda şi 01492 - LuxemburgRezervele valutare ale BCE S-a stabilit ca nivelul acestora să fie de50 miliarde euro pentru totalitatea celor 15 ţări ale UE ponderea fiecărei ţărideterminacircndu-se folosind aceeaşi cheie de repartiţie ca icircn cazul capitaluluiBCE Rezervele transferate la 1 ianuarie 1999 la BCE sunt de 3946miliarde euro şi provin de la cele 11 ţări care fac parte din UM celelalte 4ţări netransferacircnd nimic icircn această etapă Structura rezervelor BCE esteprevăzută să fie de 15 icircn aur şi de 85 icircn devize Icircn fapt rezervelerespective deşi aparţin BCE nu au fost transferate efectiv la aceasta ci aurămas la cele 11 bănci naţionale care le gestionează exclusiv icircn contulBCE Icircn viitor pot fi stabilite rezerve suplimentare icircn limitele şi condiţiilefixate de către Consiliul UEBanca Centrală Europeană efectuează operaţiuni monetare icircn specialsub forma tranzacţiilor la termen Pe lacircngă tranzacţiile la termen care s-auderulat la un nivel fix al dobacircnzii de 3 şi care constituie instrumentulprincipal de control al lichidităţii şi al nivelului dobacircnzii sistemul europeanoferă două facilităţi permanente refinanţarea şi depozitarea Acestea pot fiefectuate de către instituţiile creditoare prin intermediul băncilor naţionalecentrale La icircnceputul uniunii monetare dobacircnda de depozitare a fost de 2şi cea de refinanţare de 45 Icircn perioada 4-21 ianuarie 1999 coridorul dintrecele două dobacircnzi a fost icircngustat la 275 şi 325Politica monetară icircn Sistemul European al Băncilor Centrale are casarcină principală stabilitatea preţurilor Conform definiţiei Consiliului BCEprin stabilirea preţurilor se icircnţelege o creştere a indicelui armonizat alEuropean al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeanăpreţurilor de consum icircn Euroland cu sub 2 faţă de anul precedent Definireaclară a acestui ţel dă posibilitatea Parlamentului European de a aprecia

succesul politicii monetare şi de a face astfel eurosistemul şi politica sa maitransparentePentru atingerea acestui ţel strategia BCE se bazează pe douăcoloane4 Prima coloană este constituită din rolul primordial acordat maseimonetare Deoarece inflaţia privită pe termen mediu este un fenomenmonetar masa monetară constituie o ldquoancoră nominalărdquo Consiliul BCE astabilit o valoare de referinţă a creşterii masei monetare prima valoarepentru creşterea M3 fiind 45 pe an Aceasta va asigura o stabilitate apreţurilor şi o creştere a produsului intern brut real de la 2 pacircnă la 25 peanA doua coloană a strategiei monetare se bazează pe o analiză amplăa perspectivelor privind evoluţia preţurilor icircn Euroland Vor fi analizatevariabilele care oferă informaţii asupra evoluţiei viitoare a preţurilor dar şi acauzelor care au determinat modificări neaşteptate icircntre principalii indicatorieconomiciBCE analizează cu atenţie toţi indicatorii relevanţi dacă modificărileacestora sunt temporare sau permanente sau dacă este vorba de un şoc dinpartea cererii sau a ofertei şi icircn general nu consideră necesar să facătransparente aceste analizeVicepreşedintele BCE C Noyer a spus că este nevoie de acesteagregate care sunt indicatori necesari pentru pilotarea politicii monetaredeclaracircnd că icircn adoptarea strategiei monetare au avut prudenţa de a nu serezuma orbeşte la un instrument ndash agregatele - ci la mai multe cum suntratele de evoluţie a salariilor cele pentru utilizarea capacităţilor de producţieetc5BCE ca parte a eurosistemului este reprezentată icircn instituţii şi foruriinternaţionale Astfel aceasta are deja icircncheiate acorduri formale sauinformale cu Fondul Monetar Internaţional care i-a acordat icircn decembrie1998 statutul de observator cu OCDE cu G-7 şi G-10 BCE a iniţiatnumeroase contacte bilaterale cu băncile centrale din alte ţări din lumeBanca Centrală Europeană pune un mare accent pe icircncheiereaPactului de stabilitate şi creştere economică adoptat de Consiliul Europeande la Dublin (decembrie 1996) şi de Consiliul European de la Maastricht(iunie 1997)Pactul prevede mecanisme speciale de coordonare a politicilor bugetare1 ţările participante la moneda unică sunt obligate să icircntocmeascăprograme de stabilitate referitoare la obiectivele bugetare pe termen scurtprivind reechilibrarea sau excedentul bugetului administraţiei publice şimăsurile preconizate a le icircnfăptui2 ţările cu derogare (care nu participă la moneda unică) urmează săfundamenteze programe de convergenţă avacircnd aceleaşi orientări

3 Comisia şi Consiliul European sunt abilitate să asigure urmărirea regulatăa evoluţiei finanţelor publice a statelor membre Icircn cazuri specificecomisia elaborează un raport asupra situaţiei bugetare a statelor carepresupun riscul unui deficit excesiv şi face operativ recomandărilenecesare statelor membreSe consideră deficit excesiv atunci cacircnd acesta depăşeşte 3 dinPIB Icircn cazul icircn care se constată o asemenea situaţie Consiliul facerecomandări ţării respective (maxim icircn luna mai a anului următor icircn care aapărut acel deficit) iar aceasta trebuie să icircntreprindă ldquoacţiuni normale deefecterdquo pentru a putea corecta dezechilibrul existentSancţiunile posibile a fi aplicate se bazează pe următorul mecanism1048707 la pronunţarea privind acordarea sancţiunii ţările membre constituie undepozit nepurtător de dobacircndă1048707 cuantumul depozitului este1048707 02 din PIB pentru un deficit de 3 din PIB1048707 se adaugă 001 din PIB pentru fiecare tranşă de depăşire cu01 din PIB a deficitului admis iniţial61048707 depozitul este plafonat la 05 din PIB1048707 depozitul se transformă icircn amendă dacă după 2 ani deficitul excesivpersistă Hotăracircrea aplicării amenzii revine Consiliului de Miniştri ai zoneieuro cu votul a două treimi din membri1048707 sumele provenind din amenzi devin venituri ale bugetului general alComunităţii fiind atribuite proporţional ţărilor membre euro care nu auavut deficite excesiveConsiliul de la Dublin a stabilit ldquocircumstanţele excepţionale şitemporarerdquo icircn virtutea cărora ţările pot fi supuse unui regim de excepţieprivind sancţionareaSe prevede o scară de soluţii diferite icircn funcţie de situaţiileexcepţionale icircn care a survenit deficitul ale cărei trepte pot fi exprimateastfel1048707 diminuarea PIB cu 2 scuteşte automat ţara respectivă de sancţiuni1048707 diminuarea PIB icircntre 075 şi 2 ţara respectivă icircşi poate pleda cauzaicircn faţa Consiliului de Miniştri1048707 diminuarea PIB cu mai puţin de 075 permite ţării respective să renunţeicircn a beneficia de exceptarea de la sancţiuni Dar icircn ultimă instanţă cel ceare hotăracircrea finală este Consiliul prin votul său82 Sistemul de derulare a plăţilor transfrontaliere TARGETTarget este sistemul de derulare a plăţilor mari transfrontaliere dincadrul Sistemului Băncilor Centrale Europene respectiv reţeaua dereglementare interbancarăImplementarea unei politici monetare uniforme necesită nu numaiarmonizarea instrumentelor monetare ci şi integrarea pieţelor naţionaleinterbancare Băncile trebuie să fie icircn stare să efectueze tranzacţii băneştipeste graniţă (transfrontaliere) icircn euro la fel de eficient ca şi pe piaţa internă

Icircn acest sens Institutul Monetar European a elaborat un nou sistem de plăţiintitulat TARGET (Trans European Automated Rea-Time Gross SettlementExpress Transfer) care se realizează printr-o reţea specială de comunicaţii(interlinking system) care permite participanţilor să efectueze plăţi imediateicircn euro Icircn acelaşi timp se urmăreşte ca sistemul de preţuri (costul deoperare) al Target şi egalizarea zilnică a lichidităţilor să fie armonizatepentru a evita operaţiuni de arbitraj icircntre sistemele de plăţi naţionaleLa sistemul Target au acces şi ţări membre ale uniunii monetare daraceste ţări vor trebui să-şi ajusteze sistemele lor astfel icircncacirct să poatăefectua atacirct plăţi icircn euro cacirct şi icircn monede localeSistemul Target implică icircnregistrarea plăţii icircn timp real tehnică ce aresemnificaţia decontării ante-compensaţie fapt care icircnseamnă icircnregistrareasumei icircn contul băncii beneficiare icircn momentul efectiv al operării oricare ar fiora de operare şi implicit posibilitatea de a fi interpretată ca decontaredefinitivă pentru beneficiar Acest lucru deschide acestuia posibilitatea de adispune şi folosi imediat suma respectivăIcircn cadrul acestui sistem creşte răspunderea băncilor centralenaţionale pentru susţinerea comună a sistemului de plăţi şi protecţiaicircmpotriva riscului sistemic risc formulat icircn sensul că ldquoneicircndeplinireaobligaţiunilor de plăţi de către un participant poate să provoace dificultăţialtora declanşacircnd astfel o reacţie icircn lanţ care va determina o crizăfinanciară generalizatărdquo7Protejarea icircmpotriva riscului sistemic nu poate fi concepută decacirct princooperarea conştientă şi hotăracirctă a autorităţilor monetareCondiţiile de operare preconizate de Target asigură asistenţa băncilorcentrale de către SEBC icircn două etape1048707 credite intrazilnice1048707 credite pentru 24 de ore acordate băncilor debitoarePrima categorie (credite intrazilnice) se acordă automat la sosirea ladestinaţie a mesajului de plată Suma este operată definitiv icircn contul bănciibeneficiare fără să exist de fapt acoperirea necesară La sfacircrşitul zileioperative prin icircncheierea compensării şi onorarea de către toate băncile aobligaţiilor decurgacircnd din compensare se va crea acoperirea necesară şideci creditul intrazilnic va fi rambursatSoldurile neonorate la compensarea zilnică vor determina acordareade asemenea automată a creditelor de 24 de ore fapt ce devine posibil prinasumarea responsabilităţii de către BCN Răgazul acordat de 24 de oreimplică măsuri corelate icircntre băncile centrale naţionale şi respectiv icircn cadrulpoliticii monetare a SEBC care să asigure rezolvarea situaţiei respectivacoperirea plăţilor angajate prin mesaje icircn cadrul sistemului de compensare

Target fapt care duce cu necesitate la stingerea primejdiei de risc sistemicIcircn fiecare ţară băncile se adresează băncilor centrale naţionale pentrua cere lichidităţi Toate aceste cereri sunt centralizate instantaneu la sediulBCE care alocă lichiditatea icircn funcţie de ansamblul cererilor Aceastălichiditate este apoi redistribuită electronic prin acelaşi canal al băncilorcentrale naţionale Apoi Target permite tuturor băncilor europene să facăschimburi ale lichidităţilor lor icircntr-o mare piaţă monetară unificată Aceasta arurma să asigure imediat ce sistemul va fi rodat o rată a dobacircnzii pe termenscurt absolut identică pretutindeniIcircn cazul lipsei de lichidităţi băncile centrale naţional din zona euro voracorda băncilor comerciale credite de zi pe termen scurt Dacă băncile nu vorputea să le plătească pacircnă la sfacircrşitul zilei vor avea acces la facilitateamarginală de icircmprumut de noapte a sistemului european al băncilor centraleBăncilor comerciale le va fi permis să efectueze plăţi icircn euro prin toatesistemele conectate la Target dar ele nu vor fi obligate să utilizeze Targetexceptacircnd plăţile efectuate icircn legătură cu politica monetară comună Aceastaicircnseamnă că sistemele naţionale vor intra icircn competiţie unul cu celălalt Icircnacelaşi timp Target va concura cu sistemele de plăţi privateSistemul Target permite reglarea icircn timp real a plăţilor transfrontaliereicircn euro Conform aprecierii Bundesbank Target este icircn prezent cel maimare sistem de plăţi mari transfrontaliere La 11 ianuarie 1999 o săptămacircnădupă intrarea sa icircn funcţiune prin Target s-a derulat un volum de plăţi de 400miliarde euro Spre comparaţie icircn aceeaşi zi s-a derulat prin sistemul cel maimare pacircnă la Target respectiv EAF (Electronic Acces Frankfurt) un volumde plăţi de 275 miliarde euro iar prin Euro-1 respectiv EBA (EuropeanBanking Association) un volum de 204 miliarde euroTaxele relativ ridicate ale utilizărilor sistemului Target ndash la peste 1000de plăţi 80 eurotranzacţie nu ar constitui conform Bundesbank undezavantaj Euro-1EBA costă numai 20 eurotranzacţie la peste 3000tranzacţiizi iar EAF 015 eurotranzacţie La ordinul de mărime altranzacţiilor aceste taxe nu joacă nici un rolAu existat desigur icircn primele zile de funcţionare a Target anumiteprobleme fie cauzate tehnic fie icircn special datorate factorului uman Pelacircngă concentrarea fluxurilor de plată spre sfacircrşitul zilei problemele s-audatorat şi greutăţilor icircntacircmpinate de unele bănci icircn aplicarea reglementărilorTarget şi completarea informaţiilor icircn formularele TargetIcircn ciuda acestor aspecte TARGET a reuşit să se impună ţărilemembre ale ale Uniuni Monetare cacirct şi cele care doresc să adere la UE icirclfolosesc icircn acest moment

IcircNTREBĂRI1 Din cine este format Sistemul European al Băncilor Centrale2 TARGET reprezintăa libera circulaţie a persoanelorb libera circulaţie a capitalurilorc sistem de facilitare a circulaţiei plăţilor3 Ce reprezintă Pactul de Stabilitate4 Care sunt sancţiunile stabilita prin Pact5 Care sunt obiectivele principale ale Băncii Centrale Europene

subscris iar celelalte 4 bănci naţionale au vărsat doar 5 din acesta astfelcă BCE dispune efectiv de un capital iniţial de aproape 4 miliarde euroSubscrierea băncilor naţionale la capitalul BCE s-a făcut icircn baza unei cheide repartiţie cu două criterii egale ca importanţă (populaţia şi PIB-ul celor 15ţări ale UE) Ponderile rezultate la subscriere au fost3Deutsche Bundesbank 244935Banca Franţei 168337Banca Italiei 148950Banca Angliei 146811Banca Spaniei 88935Celelalte 10 bănci centrale naţionale participă cu ponderi icircntre42780 - Olanda şi 01492 - LuxemburgRezervele valutare ale BCE S-a stabilit ca nivelul acestora să fie de50 miliarde euro pentru totalitatea celor 15 ţări ale UE ponderea fiecărei ţărideterminacircndu-se folosind aceeaşi cheie de repartiţie ca icircn cazul capitaluluiBCE Rezervele transferate la 1 ianuarie 1999 la BCE sunt de 3946miliarde euro şi provin de la cele 11 ţări care fac parte din UM celelalte 4ţări netransferacircnd nimic icircn această etapă Structura rezervelor BCE esteprevăzută să fie de 15 icircn aur şi de 85 icircn devize Icircn fapt rezervelerespective deşi aparţin BCE nu au fost transferate efectiv la aceasta ci aurămas la cele 11 bănci naţionale care le gestionează exclusiv icircn contulBCE Icircn viitor pot fi stabilite rezerve suplimentare icircn limitele şi condiţiilefixate de către Consiliul UEBanca Centrală Europeană efectuează operaţiuni monetare icircn specialsub forma tranzacţiilor la termen Pe lacircngă tranzacţiile la termen care s-auderulat la un nivel fix al dobacircnzii de 3 şi care constituie instrumentulprincipal de control al lichidităţii şi al nivelului dobacircnzii sistemul europeanoferă două facilităţi permanente refinanţarea şi depozitarea Acestea pot fiefectuate de către instituţiile creditoare prin intermediul băncilor naţionalecentrale La icircnceputul uniunii monetare dobacircnda de depozitare a fost de 2şi cea de refinanţare de 45 Icircn perioada 4-21 ianuarie 1999 coridorul dintrecele două dobacircnzi a fost icircngustat la 275 şi 325Politica monetară icircn Sistemul European al Băncilor Centrale are casarcină principală stabilitatea preţurilor Conform definiţiei Consiliului BCEprin stabilirea preţurilor se icircnţelege o creştere a indicelui armonizat alEuropean al Băncilor Centrale şi Banca Centrală Europeanăpreţurilor de consum icircn Euroland cu sub 2 faţă de anul precedent Definireaclară a acestui ţel dă posibilitatea Parlamentului European de a aprecia

succesul politicii monetare şi de a face astfel eurosistemul şi politica sa maitransparentePentru atingerea acestui ţel strategia BCE se bazează pe douăcoloane4 Prima coloană este constituită din rolul primordial acordat maseimonetare Deoarece inflaţia privită pe termen mediu este un fenomenmonetar masa monetară constituie o ldquoancoră nominalărdquo Consiliul BCE astabilit o valoare de referinţă a creşterii masei monetare prima valoarepentru creşterea M3 fiind 45 pe an Aceasta va asigura o stabilitate apreţurilor şi o creştere a produsului intern brut real de la 2 pacircnă la 25 peanA doua coloană a strategiei monetare se bazează pe o analiză amplăa perspectivelor privind evoluţia preţurilor icircn Euroland Vor fi analizatevariabilele care oferă informaţii asupra evoluţiei viitoare a preţurilor dar şi acauzelor care au determinat modificări neaşteptate icircntre principalii indicatorieconomiciBCE analizează cu atenţie toţi indicatorii relevanţi dacă modificărileacestora sunt temporare sau permanente sau dacă este vorba de un şoc dinpartea cererii sau a ofertei şi icircn general nu consideră necesar să facătransparente aceste analizeVicepreşedintele BCE C Noyer a spus că este nevoie de acesteagregate care sunt indicatori necesari pentru pilotarea politicii monetaredeclaracircnd că icircn adoptarea strategiei monetare au avut prudenţa de a nu serezuma orbeşte la un instrument ndash agregatele - ci la mai multe cum suntratele de evoluţie a salariilor cele pentru utilizarea capacităţilor de producţieetc5BCE ca parte a eurosistemului este reprezentată icircn instituţii şi foruriinternaţionale Astfel aceasta are deja icircncheiate acorduri formale sauinformale cu Fondul Monetar Internaţional care i-a acordat icircn decembrie1998 statutul de observator cu OCDE cu G-7 şi G-10 BCE a iniţiatnumeroase contacte bilaterale cu băncile centrale din alte ţări din lumeBanca Centrală Europeană pune un mare accent pe icircncheiereaPactului de stabilitate şi creştere economică adoptat de Consiliul Europeande la Dublin (decembrie 1996) şi de Consiliul European de la Maastricht(iunie 1997)Pactul prevede mecanisme speciale de coordonare a politicilor bugetare1 ţările participante la moneda unică sunt obligate să icircntocmeascăprograme de stabilitate referitoare la obiectivele bugetare pe termen scurtprivind reechilibrarea sau excedentul bugetului administraţiei publice şimăsurile preconizate a le icircnfăptui2 ţările cu derogare (care nu participă la moneda unică) urmează săfundamenteze programe de convergenţă avacircnd aceleaşi orientări

3 Comisia şi Consiliul European sunt abilitate să asigure urmărirea regulatăa evoluţiei finanţelor publice a statelor membre Icircn cazuri specificecomisia elaborează un raport asupra situaţiei bugetare a statelor carepresupun riscul unui deficit excesiv şi face operativ recomandărilenecesare statelor membreSe consideră deficit excesiv atunci cacircnd acesta depăşeşte 3 dinPIB Icircn cazul icircn care se constată o asemenea situaţie Consiliul facerecomandări ţării respective (maxim icircn luna mai a anului următor icircn care aapărut acel deficit) iar aceasta trebuie să icircntreprindă ldquoacţiuni normale deefecterdquo pentru a putea corecta dezechilibrul existentSancţiunile posibile a fi aplicate se bazează pe următorul mecanism1048707 la pronunţarea privind acordarea sancţiunii ţările membre constituie undepozit nepurtător de dobacircndă1048707 cuantumul depozitului este1048707 02 din PIB pentru un deficit de 3 din PIB1048707 se adaugă 001 din PIB pentru fiecare tranşă de depăşire cu01 din PIB a deficitului admis iniţial61048707 depozitul este plafonat la 05 din PIB1048707 depozitul se transformă icircn amendă dacă după 2 ani deficitul excesivpersistă Hotăracircrea aplicării amenzii revine Consiliului de Miniştri ai zoneieuro cu votul a două treimi din membri1048707 sumele provenind din amenzi devin venituri ale bugetului general alComunităţii fiind atribuite proporţional ţărilor membre euro care nu auavut deficite excesiveConsiliul de la Dublin a stabilit ldquocircumstanţele excepţionale şitemporarerdquo icircn virtutea cărora ţările pot fi supuse unui regim de excepţieprivind sancţionareaSe prevede o scară de soluţii diferite icircn funcţie de situaţiileexcepţionale icircn care a survenit deficitul ale cărei trepte pot fi exprimateastfel1048707 diminuarea PIB cu 2 scuteşte automat ţara respectivă de sancţiuni1048707 diminuarea PIB icircntre 075 şi 2 ţara respectivă icircşi poate pleda cauzaicircn faţa Consiliului de Miniştri1048707 diminuarea PIB cu mai puţin de 075 permite ţării respective să renunţeicircn a beneficia de exceptarea de la sancţiuni Dar icircn ultimă instanţă cel ceare hotăracircrea finală este Consiliul prin votul său82 Sistemul de derulare a plăţilor transfrontaliere TARGETTarget este sistemul de derulare a plăţilor mari transfrontaliere dincadrul Sistemului Băncilor Centrale Europene respectiv reţeaua dereglementare interbancarăImplementarea unei politici monetare uniforme necesită nu numaiarmonizarea instrumentelor monetare ci şi integrarea pieţelor naţionaleinterbancare Băncile trebuie să fie icircn stare să efectueze tranzacţii băneştipeste graniţă (transfrontaliere) icircn euro la fel de eficient ca şi pe piaţa internă

Icircn acest sens Institutul Monetar European a elaborat un nou sistem de plăţiintitulat TARGET (Trans European Automated Rea-Time Gross SettlementExpress Transfer) care se realizează printr-o reţea specială de comunicaţii(interlinking system) care permite participanţilor să efectueze plăţi imediateicircn euro Icircn acelaşi timp se urmăreşte ca sistemul de preţuri (costul deoperare) al Target şi egalizarea zilnică a lichidităţilor să fie armonizatepentru a evita operaţiuni de arbitraj icircntre sistemele de plăţi naţionaleLa sistemul Target au acces şi ţări membre ale uniunii monetare daraceste ţări vor trebui să-şi ajusteze sistemele lor astfel icircncacirct să poatăefectua atacirct plăţi icircn euro cacirct şi icircn monede localeSistemul Target implică icircnregistrarea plăţii icircn timp real tehnică ce aresemnificaţia decontării ante-compensaţie fapt care icircnseamnă icircnregistrareasumei icircn contul băncii beneficiare icircn momentul efectiv al operării oricare ar fiora de operare şi implicit posibilitatea de a fi interpretată ca decontaredefinitivă pentru beneficiar Acest lucru deschide acestuia posibilitatea de adispune şi folosi imediat suma respectivăIcircn cadrul acestui sistem creşte răspunderea băncilor centralenaţionale pentru susţinerea comună a sistemului de plăţi şi protecţiaicircmpotriva riscului sistemic risc formulat icircn sensul că ldquoneicircndeplinireaobligaţiunilor de plăţi de către un participant poate să provoace dificultăţialtora declanşacircnd astfel o reacţie icircn lanţ care va determina o crizăfinanciară generalizatărdquo7Protejarea icircmpotriva riscului sistemic nu poate fi concepută decacirct princooperarea conştientă şi hotăracirctă a autorităţilor monetareCondiţiile de operare preconizate de Target asigură asistenţa băncilorcentrale de către SEBC icircn două etape1048707 credite intrazilnice1048707 credite pentru 24 de ore acordate băncilor debitoarePrima categorie (credite intrazilnice) se acordă automat la sosirea ladestinaţie a mesajului de plată Suma este operată definitiv icircn contul bănciibeneficiare fără să exist de fapt acoperirea necesară La sfacircrşitul zileioperative prin icircncheierea compensării şi onorarea de către toate băncile aobligaţiilor decurgacircnd din compensare se va crea acoperirea necesară şideci creditul intrazilnic va fi rambursatSoldurile neonorate la compensarea zilnică vor determina acordareade asemenea automată a creditelor de 24 de ore fapt ce devine posibil prinasumarea responsabilităţii de către BCN Răgazul acordat de 24 de oreimplică măsuri corelate icircntre băncile centrale naţionale şi respectiv icircn cadrulpoliticii monetare a SEBC care să asigure rezolvarea situaţiei respectivacoperirea plăţilor angajate prin mesaje icircn cadrul sistemului de compensare

Target fapt care duce cu necesitate la stingerea primejdiei de risc sistemicIcircn fiecare ţară băncile se adresează băncilor centrale naţionale pentrua cere lichidităţi Toate aceste cereri sunt centralizate instantaneu la sediulBCE care alocă lichiditatea icircn funcţie de ansamblul cererilor Aceastălichiditate este apoi redistribuită electronic prin acelaşi canal al băncilorcentrale naţionale Apoi Target permite tuturor băncilor europene să facăschimburi ale lichidităţilor lor icircntr-o mare piaţă monetară unificată Aceasta arurma să asigure imediat ce sistemul va fi rodat o rată a dobacircnzii pe termenscurt absolut identică pretutindeniIcircn cazul lipsei de lichidităţi băncile centrale naţional din zona euro voracorda băncilor comerciale credite de zi pe termen scurt Dacă băncile nu vorputea să le plătească pacircnă la sfacircrşitul zilei vor avea acces la facilitateamarginală de icircmprumut de noapte a sistemului european al băncilor centraleBăncilor comerciale le va fi permis să efectueze plăţi icircn euro prin toatesistemele conectate la Target dar ele nu vor fi obligate să utilizeze Targetexceptacircnd plăţile efectuate icircn legătură cu politica monetară comună Aceastaicircnseamnă că sistemele naţionale vor intra icircn competiţie unul cu celălalt Icircnacelaşi timp Target va concura cu sistemele de plăţi privateSistemul Target permite reglarea icircn timp real a plăţilor transfrontaliereicircn euro Conform aprecierii Bundesbank Target este icircn prezent cel maimare sistem de plăţi mari transfrontaliere La 11 ianuarie 1999 o săptămacircnădupă intrarea sa icircn funcţiune prin Target s-a derulat un volum de plăţi de 400miliarde euro Spre comparaţie icircn aceeaşi zi s-a derulat prin sistemul cel maimare pacircnă la Target respectiv EAF (Electronic Acces Frankfurt) un volumde plăţi de 275 miliarde euro iar prin Euro-1 respectiv EBA (EuropeanBanking Association) un volum de 204 miliarde euroTaxele relativ ridicate ale utilizărilor sistemului Target ndash la peste 1000de plăţi 80 eurotranzacţie nu ar constitui conform Bundesbank undezavantaj Euro-1EBA costă numai 20 eurotranzacţie la peste 3000tranzacţiizi iar EAF 015 eurotranzacţie La ordinul de mărime altranzacţiilor aceste taxe nu joacă nici un rolAu existat desigur icircn primele zile de funcţionare a Target anumiteprobleme fie cauzate tehnic fie icircn special datorate factorului uman Pelacircngă concentrarea fluxurilor de plată spre sfacircrşitul zilei problemele s-audatorat şi greutăţilor icircntacircmpinate de unele bănci icircn aplicarea reglementărilorTarget şi completarea informaţiilor icircn formularele TargetIcircn ciuda acestor aspecte TARGET a reuşit să se impună ţărilemembre ale ale Uniuni Monetare cacirct şi cele care doresc să adere la UE icirclfolosesc icircn acest moment

IcircNTREBĂRI1 Din cine este format Sistemul European al Băncilor Centrale2 TARGET reprezintăa libera circulaţie a persoanelorb libera circulaţie a capitalurilorc sistem de facilitare a circulaţiei plăţilor3 Ce reprezintă Pactul de Stabilitate4 Care sunt sancţiunile stabilita prin Pact5 Care sunt obiectivele principale ale Băncii Centrale Europene

succesul politicii monetare şi de a face astfel eurosistemul şi politica sa maitransparentePentru atingerea acestui ţel strategia BCE se bazează pe douăcoloane4 Prima coloană este constituită din rolul primordial acordat maseimonetare Deoarece inflaţia privită pe termen mediu este un fenomenmonetar masa monetară constituie o ldquoancoră nominalărdquo Consiliul BCE astabilit o valoare de referinţă a creşterii masei monetare prima valoarepentru creşterea M3 fiind 45 pe an Aceasta va asigura o stabilitate apreţurilor şi o creştere a produsului intern brut real de la 2 pacircnă la 25 peanA doua coloană a strategiei monetare se bazează pe o analiză amplăa perspectivelor privind evoluţia preţurilor icircn Euroland Vor fi analizatevariabilele care oferă informaţii asupra evoluţiei viitoare a preţurilor dar şi acauzelor care au determinat modificări neaşteptate icircntre principalii indicatorieconomiciBCE analizează cu atenţie toţi indicatorii relevanţi dacă modificărileacestora sunt temporare sau permanente sau dacă este vorba de un şoc dinpartea cererii sau a ofertei şi icircn general nu consideră necesar să facătransparente aceste analizeVicepreşedintele BCE C Noyer a spus că este nevoie de acesteagregate care sunt indicatori necesari pentru pilotarea politicii monetaredeclaracircnd că icircn adoptarea strategiei monetare au avut prudenţa de a nu serezuma orbeşte la un instrument ndash agregatele - ci la mai multe cum suntratele de evoluţie a salariilor cele pentru utilizarea capacităţilor de producţieetc5BCE ca parte a eurosistemului este reprezentată icircn instituţii şi foruriinternaţionale Astfel aceasta are deja icircncheiate acorduri formale sauinformale cu Fondul Monetar Internaţional care i-a acordat icircn decembrie1998 statutul de observator cu OCDE cu G-7 şi G-10 BCE a iniţiatnumeroase contacte bilaterale cu băncile centrale din alte ţări din lumeBanca Centrală Europeană pune un mare accent pe icircncheiereaPactului de stabilitate şi creştere economică adoptat de Consiliul Europeande la Dublin (decembrie 1996) şi de Consiliul European de la Maastricht(iunie 1997)Pactul prevede mecanisme speciale de coordonare a politicilor bugetare1 ţările participante la moneda unică sunt obligate să icircntocmeascăprograme de stabilitate referitoare la obiectivele bugetare pe termen scurtprivind reechilibrarea sau excedentul bugetului administraţiei publice şimăsurile preconizate a le icircnfăptui2 ţările cu derogare (care nu participă la moneda unică) urmează săfundamenteze programe de convergenţă avacircnd aceleaşi orientări

3 Comisia şi Consiliul European sunt abilitate să asigure urmărirea regulatăa evoluţiei finanţelor publice a statelor membre Icircn cazuri specificecomisia elaborează un raport asupra situaţiei bugetare a statelor carepresupun riscul unui deficit excesiv şi face operativ recomandărilenecesare statelor membreSe consideră deficit excesiv atunci cacircnd acesta depăşeşte 3 dinPIB Icircn cazul icircn care se constată o asemenea situaţie Consiliul facerecomandări ţării respective (maxim icircn luna mai a anului următor icircn care aapărut acel deficit) iar aceasta trebuie să icircntreprindă ldquoacţiuni normale deefecterdquo pentru a putea corecta dezechilibrul existentSancţiunile posibile a fi aplicate se bazează pe următorul mecanism1048707 la pronunţarea privind acordarea sancţiunii ţările membre constituie undepozit nepurtător de dobacircndă1048707 cuantumul depozitului este1048707 02 din PIB pentru un deficit de 3 din PIB1048707 se adaugă 001 din PIB pentru fiecare tranşă de depăşire cu01 din PIB a deficitului admis iniţial61048707 depozitul este plafonat la 05 din PIB1048707 depozitul se transformă icircn amendă dacă după 2 ani deficitul excesivpersistă Hotăracircrea aplicării amenzii revine Consiliului de Miniştri ai zoneieuro cu votul a două treimi din membri1048707 sumele provenind din amenzi devin venituri ale bugetului general alComunităţii fiind atribuite proporţional ţărilor membre euro care nu auavut deficite excesiveConsiliul de la Dublin a stabilit ldquocircumstanţele excepţionale şitemporarerdquo icircn virtutea cărora ţările pot fi supuse unui regim de excepţieprivind sancţionareaSe prevede o scară de soluţii diferite icircn funcţie de situaţiileexcepţionale icircn care a survenit deficitul ale cărei trepte pot fi exprimateastfel1048707 diminuarea PIB cu 2 scuteşte automat ţara respectivă de sancţiuni1048707 diminuarea PIB icircntre 075 şi 2 ţara respectivă icircşi poate pleda cauzaicircn faţa Consiliului de Miniştri1048707 diminuarea PIB cu mai puţin de 075 permite ţării respective să renunţeicircn a beneficia de exceptarea de la sancţiuni Dar icircn ultimă instanţă cel ceare hotăracircrea finală este Consiliul prin votul său82 Sistemul de derulare a plăţilor transfrontaliere TARGETTarget este sistemul de derulare a plăţilor mari transfrontaliere dincadrul Sistemului Băncilor Centrale Europene respectiv reţeaua dereglementare interbancarăImplementarea unei politici monetare uniforme necesită nu numaiarmonizarea instrumentelor monetare ci şi integrarea pieţelor naţionaleinterbancare Băncile trebuie să fie icircn stare să efectueze tranzacţii băneştipeste graniţă (transfrontaliere) icircn euro la fel de eficient ca şi pe piaţa internă

Icircn acest sens Institutul Monetar European a elaborat un nou sistem de plăţiintitulat TARGET (Trans European Automated Rea-Time Gross SettlementExpress Transfer) care se realizează printr-o reţea specială de comunicaţii(interlinking system) care permite participanţilor să efectueze plăţi imediateicircn euro Icircn acelaşi timp se urmăreşte ca sistemul de preţuri (costul deoperare) al Target şi egalizarea zilnică a lichidităţilor să fie armonizatepentru a evita operaţiuni de arbitraj icircntre sistemele de plăţi naţionaleLa sistemul Target au acces şi ţări membre ale uniunii monetare daraceste ţări vor trebui să-şi ajusteze sistemele lor astfel icircncacirct să poatăefectua atacirct plăţi icircn euro cacirct şi icircn monede localeSistemul Target implică icircnregistrarea plăţii icircn timp real tehnică ce aresemnificaţia decontării ante-compensaţie fapt care icircnseamnă icircnregistrareasumei icircn contul băncii beneficiare icircn momentul efectiv al operării oricare ar fiora de operare şi implicit posibilitatea de a fi interpretată ca decontaredefinitivă pentru beneficiar Acest lucru deschide acestuia posibilitatea de adispune şi folosi imediat suma respectivăIcircn cadrul acestui sistem creşte răspunderea băncilor centralenaţionale pentru susţinerea comună a sistemului de plăţi şi protecţiaicircmpotriva riscului sistemic risc formulat icircn sensul că ldquoneicircndeplinireaobligaţiunilor de plăţi de către un participant poate să provoace dificultăţialtora declanşacircnd astfel o reacţie icircn lanţ care va determina o crizăfinanciară generalizatărdquo7Protejarea icircmpotriva riscului sistemic nu poate fi concepută decacirct princooperarea conştientă şi hotăracirctă a autorităţilor monetareCondiţiile de operare preconizate de Target asigură asistenţa băncilorcentrale de către SEBC icircn două etape1048707 credite intrazilnice1048707 credite pentru 24 de ore acordate băncilor debitoarePrima categorie (credite intrazilnice) se acordă automat la sosirea ladestinaţie a mesajului de plată Suma este operată definitiv icircn contul bănciibeneficiare fără să exist de fapt acoperirea necesară La sfacircrşitul zileioperative prin icircncheierea compensării şi onorarea de către toate băncile aobligaţiilor decurgacircnd din compensare se va crea acoperirea necesară şideci creditul intrazilnic va fi rambursatSoldurile neonorate la compensarea zilnică vor determina acordareade asemenea automată a creditelor de 24 de ore fapt ce devine posibil prinasumarea responsabilităţii de către BCN Răgazul acordat de 24 de oreimplică măsuri corelate icircntre băncile centrale naţionale şi respectiv icircn cadrulpoliticii monetare a SEBC care să asigure rezolvarea situaţiei respectivacoperirea plăţilor angajate prin mesaje icircn cadrul sistemului de compensare

Target fapt care duce cu necesitate la stingerea primejdiei de risc sistemicIcircn fiecare ţară băncile se adresează băncilor centrale naţionale pentrua cere lichidităţi Toate aceste cereri sunt centralizate instantaneu la sediulBCE care alocă lichiditatea icircn funcţie de ansamblul cererilor Aceastălichiditate este apoi redistribuită electronic prin acelaşi canal al băncilorcentrale naţionale Apoi Target permite tuturor băncilor europene să facăschimburi ale lichidităţilor lor icircntr-o mare piaţă monetară unificată Aceasta arurma să asigure imediat ce sistemul va fi rodat o rată a dobacircnzii pe termenscurt absolut identică pretutindeniIcircn cazul lipsei de lichidităţi băncile centrale naţional din zona euro voracorda băncilor comerciale credite de zi pe termen scurt Dacă băncile nu vorputea să le plătească pacircnă la sfacircrşitul zilei vor avea acces la facilitateamarginală de icircmprumut de noapte a sistemului european al băncilor centraleBăncilor comerciale le va fi permis să efectueze plăţi icircn euro prin toatesistemele conectate la Target dar ele nu vor fi obligate să utilizeze Targetexceptacircnd plăţile efectuate icircn legătură cu politica monetară comună Aceastaicircnseamnă că sistemele naţionale vor intra icircn competiţie unul cu celălalt Icircnacelaşi timp Target va concura cu sistemele de plăţi privateSistemul Target permite reglarea icircn timp real a plăţilor transfrontaliereicircn euro Conform aprecierii Bundesbank Target este icircn prezent cel maimare sistem de plăţi mari transfrontaliere La 11 ianuarie 1999 o săptămacircnădupă intrarea sa icircn funcţiune prin Target s-a derulat un volum de plăţi de 400miliarde euro Spre comparaţie icircn aceeaşi zi s-a derulat prin sistemul cel maimare pacircnă la Target respectiv EAF (Electronic Acces Frankfurt) un volumde plăţi de 275 miliarde euro iar prin Euro-1 respectiv EBA (EuropeanBanking Association) un volum de 204 miliarde euroTaxele relativ ridicate ale utilizărilor sistemului Target ndash la peste 1000de plăţi 80 eurotranzacţie nu ar constitui conform Bundesbank undezavantaj Euro-1EBA costă numai 20 eurotranzacţie la peste 3000tranzacţiizi iar EAF 015 eurotranzacţie La ordinul de mărime altranzacţiilor aceste taxe nu joacă nici un rolAu existat desigur icircn primele zile de funcţionare a Target anumiteprobleme fie cauzate tehnic fie icircn special datorate factorului uman Pelacircngă concentrarea fluxurilor de plată spre sfacircrşitul zilei problemele s-audatorat şi greutăţilor icircntacircmpinate de unele bănci icircn aplicarea reglementărilorTarget şi completarea informaţiilor icircn formularele TargetIcircn ciuda acestor aspecte TARGET a reuşit să se impună ţărilemembre ale ale Uniuni Monetare cacirct şi cele care doresc să adere la UE icirclfolosesc icircn acest moment

IcircNTREBĂRI1 Din cine este format Sistemul European al Băncilor Centrale2 TARGET reprezintăa libera circulaţie a persoanelorb libera circulaţie a capitalurilorc sistem de facilitare a circulaţiei plăţilor3 Ce reprezintă Pactul de Stabilitate4 Care sunt sancţiunile stabilita prin Pact5 Care sunt obiectivele principale ale Băncii Centrale Europene

3 Comisia şi Consiliul European sunt abilitate să asigure urmărirea regulatăa evoluţiei finanţelor publice a statelor membre Icircn cazuri specificecomisia elaborează un raport asupra situaţiei bugetare a statelor carepresupun riscul unui deficit excesiv şi face operativ recomandărilenecesare statelor membreSe consideră deficit excesiv atunci cacircnd acesta depăşeşte 3 dinPIB Icircn cazul icircn care se constată o asemenea situaţie Consiliul facerecomandări ţării respective (maxim icircn luna mai a anului următor icircn care aapărut acel deficit) iar aceasta trebuie să icircntreprindă ldquoacţiuni normale deefecterdquo pentru a putea corecta dezechilibrul existentSancţiunile posibile a fi aplicate se bazează pe următorul mecanism1048707 la pronunţarea privind acordarea sancţiunii ţările membre constituie undepozit nepurtător de dobacircndă1048707 cuantumul depozitului este1048707 02 din PIB pentru un deficit de 3 din PIB1048707 se adaugă 001 din PIB pentru fiecare tranşă de depăşire cu01 din PIB a deficitului admis iniţial61048707 depozitul este plafonat la 05 din PIB1048707 depozitul se transformă icircn amendă dacă după 2 ani deficitul excesivpersistă Hotăracircrea aplicării amenzii revine Consiliului de Miniştri ai zoneieuro cu votul a două treimi din membri1048707 sumele provenind din amenzi devin venituri ale bugetului general alComunităţii fiind atribuite proporţional ţărilor membre euro care nu auavut deficite excesiveConsiliul de la Dublin a stabilit ldquocircumstanţele excepţionale şitemporarerdquo icircn virtutea cărora ţările pot fi supuse unui regim de excepţieprivind sancţionareaSe prevede o scară de soluţii diferite icircn funcţie de situaţiileexcepţionale icircn care a survenit deficitul ale cărei trepte pot fi exprimateastfel1048707 diminuarea PIB cu 2 scuteşte automat ţara respectivă de sancţiuni1048707 diminuarea PIB icircntre 075 şi 2 ţara respectivă icircşi poate pleda cauzaicircn faţa Consiliului de Miniştri1048707 diminuarea PIB cu mai puţin de 075 permite ţării respective să renunţeicircn a beneficia de exceptarea de la sancţiuni Dar icircn ultimă instanţă cel ceare hotăracircrea finală este Consiliul prin votul său82 Sistemul de derulare a plăţilor transfrontaliere TARGETTarget este sistemul de derulare a plăţilor mari transfrontaliere dincadrul Sistemului Băncilor Centrale Europene respectiv reţeaua dereglementare interbancarăImplementarea unei politici monetare uniforme necesită nu numaiarmonizarea instrumentelor monetare ci şi integrarea pieţelor naţionaleinterbancare Băncile trebuie să fie icircn stare să efectueze tranzacţii băneştipeste graniţă (transfrontaliere) icircn euro la fel de eficient ca şi pe piaţa internă

Icircn acest sens Institutul Monetar European a elaborat un nou sistem de plăţiintitulat TARGET (Trans European Automated Rea-Time Gross SettlementExpress Transfer) care se realizează printr-o reţea specială de comunicaţii(interlinking system) care permite participanţilor să efectueze plăţi imediateicircn euro Icircn acelaşi timp se urmăreşte ca sistemul de preţuri (costul deoperare) al Target şi egalizarea zilnică a lichidităţilor să fie armonizatepentru a evita operaţiuni de arbitraj icircntre sistemele de plăţi naţionaleLa sistemul Target au acces şi ţări membre ale uniunii monetare daraceste ţări vor trebui să-şi ajusteze sistemele lor astfel icircncacirct să poatăefectua atacirct plăţi icircn euro cacirct şi icircn monede localeSistemul Target implică icircnregistrarea plăţii icircn timp real tehnică ce aresemnificaţia decontării ante-compensaţie fapt care icircnseamnă icircnregistrareasumei icircn contul băncii beneficiare icircn momentul efectiv al operării oricare ar fiora de operare şi implicit posibilitatea de a fi interpretată ca decontaredefinitivă pentru beneficiar Acest lucru deschide acestuia posibilitatea de adispune şi folosi imediat suma respectivăIcircn cadrul acestui sistem creşte răspunderea băncilor centralenaţionale pentru susţinerea comună a sistemului de plăţi şi protecţiaicircmpotriva riscului sistemic risc formulat icircn sensul că ldquoneicircndeplinireaobligaţiunilor de plăţi de către un participant poate să provoace dificultăţialtora declanşacircnd astfel o reacţie icircn lanţ care va determina o crizăfinanciară generalizatărdquo7Protejarea icircmpotriva riscului sistemic nu poate fi concepută decacirct princooperarea conştientă şi hotăracirctă a autorităţilor monetareCondiţiile de operare preconizate de Target asigură asistenţa băncilorcentrale de către SEBC icircn două etape1048707 credite intrazilnice1048707 credite pentru 24 de ore acordate băncilor debitoarePrima categorie (credite intrazilnice) se acordă automat la sosirea ladestinaţie a mesajului de plată Suma este operată definitiv icircn contul bănciibeneficiare fără să exist de fapt acoperirea necesară La sfacircrşitul zileioperative prin icircncheierea compensării şi onorarea de către toate băncile aobligaţiilor decurgacircnd din compensare se va crea acoperirea necesară şideci creditul intrazilnic va fi rambursatSoldurile neonorate la compensarea zilnică vor determina acordareade asemenea automată a creditelor de 24 de ore fapt ce devine posibil prinasumarea responsabilităţii de către BCN Răgazul acordat de 24 de oreimplică măsuri corelate icircntre băncile centrale naţionale şi respectiv icircn cadrulpoliticii monetare a SEBC care să asigure rezolvarea situaţiei respectivacoperirea plăţilor angajate prin mesaje icircn cadrul sistemului de compensare

Target fapt care duce cu necesitate la stingerea primejdiei de risc sistemicIcircn fiecare ţară băncile se adresează băncilor centrale naţionale pentrua cere lichidităţi Toate aceste cereri sunt centralizate instantaneu la sediulBCE care alocă lichiditatea icircn funcţie de ansamblul cererilor Aceastălichiditate este apoi redistribuită electronic prin acelaşi canal al băncilorcentrale naţionale Apoi Target permite tuturor băncilor europene să facăschimburi ale lichidităţilor lor icircntr-o mare piaţă monetară unificată Aceasta arurma să asigure imediat ce sistemul va fi rodat o rată a dobacircnzii pe termenscurt absolut identică pretutindeniIcircn cazul lipsei de lichidităţi băncile centrale naţional din zona euro voracorda băncilor comerciale credite de zi pe termen scurt Dacă băncile nu vorputea să le plătească pacircnă la sfacircrşitul zilei vor avea acces la facilitateamarginală de icircmprumut de noapte a sistemului european al băncilor centraleBăncilor comerciale le va fi permis să efectueze plăţi icircn euro prin toatesistemele conectate la Target dar ele nu vor fi obligate să utilizeze Targetexceptacircnd plăţile efectuate icircn legătură cu politica monetară comună Aceastaicircnseamnă că sistemele naţionale vor intra icircn competiţie unul cu celălalt Icircnacelaşi timp Target va concura cu sistemele de plăţi privateSistemul Target permite reglarea icircn timp real a plăţilor transfrontaliereicircn euro Conform aprecierii Bundesbank Target este icircn prezent cel maimare sistem de plăţi mari transfrontaliere La 11 ianuarie 1999 o săptămacircnădupă intrarea sa icircn funcţiune prin Target s-a derulat un volum de plăţi de 400miliarde euro Spre comparaţie icircn aceeaşi zi s-a derulat prin sistemul cel maimare pacircnă la Target respectiv EAF (Electronic Acces Frankfurt) un volumde plăţi de 275 miliarde euro iar prin Euro-1 respectiv EBA (EuropeanBanking Association) un volum de 204 miliarde euroTaxele relativ ridicate ale utilizărilor sistemului Target ndash la peste 1000de plăţi 80 eurotranzacţie nu ar constitui conform Bundesbank undezavantaj Euro-1EBA costă numai 20 eurotranzacţie la peste 3000tranzacţiizi iar EAF 015 eurotranzacţie La ordinul de mărime altranzacţiilor aceste taxe nu joacă nici un rolAu existat desigur icircn primele zile de funcţionare a Target anumiteprobleme fie cauzate tehnic fie icircn special datorate factorului uman Pelacircngă concentrarea fluxurilor de plată spre sfacircrşitul zilei problemele s-audatorat şi greutăţilor icircntacircmpinate de unele bănci icircn aplicarea reglementărilorTarget şi completarea informaţiilor icircn formularele TargetIcircn ciuda acestor aspecte TARGET a reuşit să se impună ţărilemembre ale ale Uniuni Monetare cacirct şi cele care doresc să adere la UE icirclfolosesc icircn acest moment

IcircNTREBĂRI1 Din cine este format Sistemul European al Băncilor Centrale2 TARGET reprezintăa libera circulaţie a persoanelorb libera circulaţie a capitalurilorc sistem de facilitare a circulaţiei plăţilor3 Ce reprezintă Pactul de Stabilitate4 Care sunt sancţiunile stabilita prin Pact5 Care sunt obiectivele principale ale Băncii Centrale Europene

Icircn acest sens Institutul Monetar European a elaborat un nou sistem de plăţiintitulat TARGET (Trans European Automated Rea-Time Gross SettlementExpress Transfer) care se realizează printr-o reţea specială de comunicaţii(interlinking system) care permite participanţilor să efectueze plăţi imediateicircn euro Icircn acelaşi timp se urmăreşte ca sistemul de preţuri (costul deoperare) al Target şi egalizarea zilnică a lichidităţilor să fie armonizatepentru a evita operaţiuni de arbitraj icircntre sistemele de plăţi naţionaleLa sistemul Target au acces şi ţări membre ale uniunii monetare daraceste ţări vor trebui să-şi ajusteze sistemele lor astfel icircncacirct să poatăefectua atacirct plăţi icircn euro cacirct şi icircn monede localeSistemul Target implică icircnregistrarea plăţii icircn timp real tehnică ce aresemnificaţia decontării ante-compensaţie fapt care icircnseamnă icircnregistrareasumei icircn contul băncii beneficiare icircn momentul efectiv al operării oricare ar fiora de operare şi implicit posibilitatea de a fi interpretată ca decontaredefinitivă pentru beneficiar Acest lucru deschide acestuia posibilitatea de adispune şi folosi imediat suma respectivăIcircn cadrul acestui sistem creşte răspunderea băncilor centralenaţionale pentru susţinerea comună a sistemului de plăţi şi protecţiaicircmpotriva riscului sistemic risc formulat icircn sensul că ldquoneicircndeplinireaobligaţiunilor de plăţi de către un participant poate să provoace dificultăţialtora declanşacircnd astfel o reacţie icircn lanţ care va determina o crizăfinanciară generalizatărdquo7Protejarea icircmpotriva riscului sistemic nu poate fi concepută decacirct princooperarea conştientă şi hotăracirctă a autorităţilor monetareCondiţiile de operare preconizate de Target asigură asistenţa băncilorcentrale de către SEBC icircn două etape1048707 credite intrazilnice1048707 credite pentru 24 de ore acordate băncilor debitoarePrima categorie (credite intrazilnice) se acordă automat la sosirea ladestinaţie a mesajului de plată Suma este operată definitiv icircn contul bănciibeneficiare fără să exist de fapt acoperirea necesară La sfacircrşitul zileioperative prin icircncheierea compensării şi onorarea de către toate băncile aobligaţiilor decurgacircnd din compensare se va crea acoperirea necesară şideci creditul intrazilnic va fi rambursatSoldurile neonorate la compensarea zilnică vor determina acordareade asemenea automată a creditelor de 24 de ore fapt ce devine posibil prinasumarea responsabilităţii de către BCN Răgazul acordat de 24 de oreimplică măsuri corelate icircntre băncile centrale naţionale şi respectiv icircn cadrulpoliticii monetare a SEBC care să asigure rezolvarea situaţiei respectivacoperirea plăţilor angajate prin mesaje icircn cadrul sistemului de compensare

Target fapt care duce cu necesitate la stingerea primejdiei de risc sistemicIcircn fiecare ţară băncile se adresează băncilor centrale naţionale pentrua cere lichidităţi Toate aceste cereri sunt centralizate instantaneu la sediulBCE care alocă lichiditatea icircn funcţie de ansamblul cererilor Aceastălichiditate este apoi redistribuită electronic prin acelaşi canal al băncilorcentrale naţionale Apoi Target permite tuturor băncilor europene să facăschimburi ale lichidităţilor lor icircntr-o mare piaţă monetară unificată Aceasta arurma să asigure imediat ce sistemul va fi rodat o rată a dobacircnzii pe termenscurt absolut identică pretutindeniIcircn cazul lipsei de lichidităţi băncile centrale naţional din zona euro voracorda băncilor comerciale credite de zi pe termen scurt Dacă băncile nu vorputea să le plătească pacircnă la sfacircrşitul zilei vor avea acces la facilitateamarginală de icircmprumut de noapte a sistemului european al băncilor centraleBăncilor comerciale le va fi permis să efectueze plăţi icircn euro prin toatesistemele conectate la Target dar ele nu vor fi obligate să utilizeze Targetexceptacircnd plăţile efectuate icircn legătură cu politica monetară comună Aceastaicircnseamnă că sistemele naţionale vor intra icircn competiţie unul cu celălalt Icircnacelaşi timp Target va concura cu sistemele de plăţi privateSistemul Target permite reglarea icircn timp real a plăţilor transfrontaliereicircn euro Conform aprecierii Bundesbank Target este icircn prezent cel maimare sistem de plăţi mari transfrontaliere La 11 ianuarie 1999 o săptămacircnădupă intrarea sa icircn funcţiune prin Target s-a derulat un volum de plăţi de 400miliarde euro Spre comparaţie icircn aceeaşi zi s-a derulat prin sistemul cel maimare pacircnă la Target respectiv EAF (Electronic Acces Frankfurt) un volumde plăţi de 275 miliarde euro iar prin Euro-1 respectiv EBA (EuropeanBanking Association) un volum de 204 miliarde euroTaxele relativ ridicate ale utilizărilor sistemului Target ndash la peste 1000de plăţi 80 eurotranzacţie nu ar constitui conform Bundesbank undezavantaj Euro-1EBA costă numai 20 eurotranzacţie la peste 3000tranzacţiizi iar EAF 015 eurotranzacţie La ordinul de mărime altranzacţiilor aceste taxe nu joacă nici un rolAu existat desigur icircn primele zile de funcţionare a Target anumiteprobleme fie cauzate tehnic fie icircn special datorate factorului uman Pelacircngă concentrarea fluxurilor de plată spre sfacircrşitul zilei problemele s-audatorat şi greutăţilor icircntacircmpinate de unele bănci icircn aplicarea reglementărilorTarget şi completarea informaţiilor icircn formularele TargetIcircn ciuda acestor aspecte TARGET a reuşit să se impună ţărilemembre ale ale Uniuni Monetare cacirct şi cele care doresc să adere la UE icirclfolosesc icircn acest moment

IcircNTREBĂRI1 Din cine este format Sistemul European al Băncilor Centrale2 TARGET reprezintăa libera circulaţie a persoanelorb libera circulaţie a capitalurilorc sistem de facilitare a circulaţiei plăţilor3 Ce reprezintă Pactul de Stabilitate4 Care sunt sancţiunile stabilita prin Pact5 Care sunt obiectivele principale ale Băncii Centrale Europene

Target fapt care duce cu necesitate la stingerea primejdiei de risc sistemicIcircn fiecare ţară băncile se adresează băncilor centrale naţionale pentrua cere lichidităţi Toate aceste cereri sunt centralizate instantaneu la sediulBCE care alocă lichiditatea icircn funcţie de ansamblul cererilor Aceastălichiditate este apoi redistribuită electronic prin acelaşi canal al băncilorcentrale naţionale Apoi Target permite tuturor băncilor europene să facăschimburi ale lichidităţilor lor icircntr-o mare piaţă monetară unificată Aceasta arurma să asigure imediat ce sistemul va fi rodat o rată a dobacircnzii pe termenscurt absolut identică pretutindeniIcircn cazul lipsei de lichidităţi băncile centrale naţional din zona euro voracorda băncilor comerciale credite de zi pe termen scurt Dacă băncile nu vorputea să le plătească pacircnă la sfacircrşitul zilei vor avea acces la facilitateamarginală de icircmprumut de noapte a sistemului european al băncilor centraleBăncilor comerciale le va fi permis să efectueze plăţi icircn euro prin toatesistemele conectate la Target dar ele nu vor fi obligate să utilizeze Targetexceptacircnd plăţile efectuate icircn legătură cu politica monetară comună Aceastaicircnseamnă că sistemele naţionale vor intra icircn competiţie unul cu celălalt Icircnacelaşi timp Target va concura cu sistemele de plăţi privateSistemul Target permite reglarea icircn timp real a plăţilor transfrontaliereicircn euro Conform aprecierii Bundesbank Target este icircn prezent cel maimare sistem de plăţi mari transfrontaliere La 11 ianuarie 1999 o săptămacircnădupă intrarea sa icircn funcţiune prin Target s-a derulat un volum de plăţi de 400miliarde euro Spre comparaţie icircn aceeaşi zi s-a derulat prin sistemul cel maimare pacircnă la Target respectiv EAF (Electronic Acces Frankfurt) un volumde plăţi de 275 miliarde euro iar prin Euro-1 respectiv EBA (EuropeanBanking Association) un volum de 204 miliarde euroTaxele relativ ridicate ale utilizărilor sistemului Target ndash la peste 1000de plăţi 80 eurotranzacţie nu ar constitui conform Bundesbank undezavantaj Euro-1EBA costă numai 20 eurotranzacţie la peste 3000tranzacţiizi iar EAF 015 eurotranzacţie La ordinul de mărime altranzacţiilor aceste taxe nu joacă nici un rolAu existat desigur icircn primele zile de funcţionare a Target anumiteprobleme fie cauzate tehnic fie icircn special datorate factorului uman Pelacircngă concentrarea fluxurilor de plată spre sfacircrşitul zilei problemele s-audatorat şi greutăţilor icircntacircmpinate de unele bănci icircn aplicarea reglementărilorTarget şi completarea informaţiilor icircn formularele TargetIcircn ciuda acestor aspecte TARGET a reuşit să se impună ţărilemembre ale ale Uniuni Monetare cacirct şi cele care doresc să adere la UE icirclfolosesc icircn acest moment

IcircNTREBĂRI1 Din cine este format Sistemul European al Băncilor Centrale2 TARGET reprezintăa libera circulaţie a persoanelorb libera circulaţie a capitalurilorc sistem de facilitare a circulaţiei plăţilor3 Ce reprezintă Pactul de Stabilitate4 Care sunt sancţiunile stabilita prin Pact5 Care sunt obiectivele principale ale Băncii Centrale Europene

IcircNTREBĂRI1 Din cine este format Sistemul European al Băncilor Centrale2 TARGET reprezintăa libera circulaţie a persoanelorb libera circulaţie a capitalurilorc sistem de facilitare a circulaţiei plăţilor3 Ce reprezintă Pactul de Stabilitate4 Care sunt sancţiunile stabilita prin Pact5 Care sunt obiectivele principale ale Băncii Centrale Europene