curs+5 halde
DESCRIPTION
halde de steril cursTRANSCRIPT
5 Reabilitarea ecosistemelor degradate de activitatea industriei
metalurgice neferoase
Halde de steril 951 depozite industriale care ocupa peste 11000 ha din
care 251 halde de steril minier
Clasificarea deşeurilor
bull Articolul 3 (1) din Directiva privind deşeurile miniere defineşte deşeurile icircn conformitate cu
Articolul 1(a) din Directiva Uniunii Europene privind deşeurile -75442EEC Amenajările de
depozitare a deşeurilor sunt definite icircn Articolul 3 (15) al Directivei privind deşeurile miniere icircn
funcţie de perioada de timp pentru care sunt depozitate materialele rezultate din activităţi de
extracţie Icircn plus Articolul 5 (3) şi Anexa II din Directiva privind deşeurile miniere solicită o
clasificare a deşeurilor icircn conformitate cu Decizia Comisiei Europene 2000532EC (Schema de
clasificare a deşeurilor)
Criteriile pentru icircncadrarea unei amenajări de depozitare a deşeurilor icircn
Categoria A conform Anexei III din Directiva privind deşeurile miniere sunt următoarele
bull Avarie sau operare incorectă de exemplu alunecarea taluzului sau cedarea unui baraj şi care
ar putea da naştere unui accident major pe baza unei evaluări a riscului care va ţine seama de
diverşi factori cum ar fi suprafaţa ocupată prezentă sau viitoare amplasamentul şi impactul
ecologic al depozitului respectiv
bull Depozitul conţine peste o anumită cantitate deşeuri clasificate ca fiind periculoase conform
Directivei 91689EEC
bull Depozitul conţine peste o anumită cantitate substanţe chimice sau compuşi ai acestora care
sunt clasificate ca fiind periculoase conform Directivelor 67548EEC sau 199945EC
Obiectivele icircnchiderii
Icircn conformitate cu Articolul 5 al Directivei privind deşeurile miniere operatorul minier este
obligat să elaboreze un plan de gestionare a deşeurilor care să permită minimizarea volumului
generat tratarea recuperarea şi depozitarea deşeurilor miniere ţinacircnd seama de principiul
dezvoltării durabile
Din punct de vedere al icircnchiderii deşeurile vor fi gestionate avacircnd icircn vedere următoarele
obiective
bull Reducea gradului de periculozitate ale deşeurilor prin
1048578 plasarea deşeurilor de extracţie icircnapoi icircn golul de excavaţie după extragerea substanţei
minerale utile icircn măsura icircn care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic şi economic
şi icircn măsura icircn care acest lucru corespunde standardelor de mediu la nivel comunitar şi cerinţelor
acestei Directive icircn cazurile de relevanţă
1048578 plasarea solului vegetal pe fostele amplasamente după icircnchiderea instalaţiei miniere sau dacă
acest lucru nu este posibil din punct de vedere practic reutilizarea solului
vegetal icircn altă parte
bull Asigurarea unei depozitări sigure pe termen scurt şi pe termen lung a deşeurilor de extracţie
icircn special prin luarea icircn calcul a acestor aspecte icircn faza de proiectare sau prin gestionarea
deşeurilor pe durata perioadei operaţionale sau de post-icircnchidere şi prin alegerea unei soluţii de
proiectare care
1048578 necesită un minim de control şi gestionare a amenajării de depozitare icircnchise sau permite icircn
cele din urmă renunţarea la monitorizare
1048578 previne sau cel puţin minimizează efectele negative pe termen lung de exemplu cele care se
pot atribui migrării poluanţilor atmosferici sau acvatici dinspre depozitul de
deşeuri
1048578 asigură stabilitatea geotehnică pe termen lung a oricăror structuri de icircndiguire sau halde care
se ridică peste suprafaţa topografică iniţială
Selectarea metodei de icircnchidere icircn funcţie de tipul de deşeuri
Deşeuri negeneratoare de ape acide
bull asigurarea unui suport pentru vegetaţie icircmbunătăţirea aspectului vizual
bull prevenirea antrenării de praf de pe suprafaţa deşeurilor
bull controlul eroziunii
Spre deosebire de copertele aplicate pe deşeurile cu potenţial de generare a apelor acide
grosimea copertei icircn acest caz poate fi mult mai redusă Funcţia principală aacestor coperte este
de a crea un mediu propice dezvoltării vegetaţiei
Deşeuri generatoare de ape acide
Criteriile de proiectare a copertei vor include icircnplus următoarele
bull minimizarea infiltrărilor de apă icircn masa deşeurilor
bull minimizarea admisiei oxigenului icircn masa deşeurilor
Pentru a icircndeplini aceste criterii suplimentare coperta trebuie să fie semnificativ mai groasă
şisau să includă mai mult decacirct un strat posedacircnd icircn acelaşi timp o stabilitate pe termen-lung a
proprietăţilor de transport hidraulic şi al gazelor
Halde de roci sterile
haldelor de roci sterile generate de exploatările miniere includ următoarele
bull instabilitatea taluzurilor
bull generarea de ape acide şi descărcarea de substanţe toxice conducacircnd la contaminarea apelor de
suprafaţă şi subterane din aval
bull poluarea cu praf şi eroziunea
bull degradarea terenurilor
Măsurile de reabilitare urmăresc
bull icircmbunătăţirea stabilităţii haldelor
bull asigurarea stabilităţii icircmpotriva eroziunii
bull minimizarea gradului de infiltraţie
bull reducerea efectelor generate de apele de mină acide şi reducerea debitului de exfiltrate
Remedierea materialului din haldele de steril
a) remedierea in situ
b) relocarea completă
A Remedierea in situ
Etape
minus degajarea suprafeţei haldei
minus reprofilarea
minus amenajarea stratului de sol vegetal acoperitor
minus icircnsămacircnţarea (controlul eroziunii)
minus construcţia traseelor de drenaj şi circulaţie
minus revegetarea
Reprofilarea
-cerinţă fundamentală icircn obţinerea unei stabilităţi geotehnice pe termen lung
trebuie să aibă icircn vedere minimizarea volumelor şi suprafeţelor taluzate ale haldei de roci sterile
-Se poate executa
1048707 relocarea materialului excavat icircn cadrul haldei
1048707 relocarea materialului excavat icircn afara amplasamentului
- Icircn general se urmăreşte icircndepărtarea unor halde de icircnălţime redusă dar care ocupă suprafeţe
mari de teren şi relocarea acestora icircntr-un singur amplasament avantaje din punct de vedere al
costurilor şi al impactului asupra mediului
A Retaluzarea
Retaluzarea de sus icircn jos - constă icircn deplasarea icircn jos pe taluz a materialului haldat din crestele
treptelor necesitacircnd suprafeţe de teren mai mari pentru a se putea icircnmagazina icircntregul volum de
roci depozitat iniţial şi se aplică ori de cacircte ori se dispune de suprafeţele necesare Icircn acest scop
pot fi utilizate excavatoare de diferite tipuri dar cel mai utilizat utilaj este buldozerul
bull Pentru a se evita accidentele icircn cazul taluzurilor cu icircnclinări relativ mari buldozerele sunt
legate de o ancoră fixată pe suprafaţa haldei In funcţie de unghiul la care se realizează
retaluzarea se poate calcula volumul de material care este deplasat icircn cadrul acestei lucrări şi
apoi timpul necesar pentru efectuarea acestei lucrări
bull La fel ca icircn cazul lucrărilor de nivelare se determină volumul total de material care trebuie
deplasat şi pe baza acestuia se stabilesc tipul şi numărul de utilaje necesare executării retaluzării
icircntr-un anumit interval de timp
Retaluzarea de jos icircn sus - se aplică atunci cacircnd nu există o suprafaţa plană pe care să poată
vehicula utilajul la retaluzarea de sus icircn jos sau atunci cacircnd depozitul s-a dezvoltat icircn suprafaţă
pacircnă la limita perimetrului funciar
bull Icircn cadrul acestui procedeu rocile din partea inferioară a taluzului sunt icircmpinse spre partea
superioară volumul lucrărilor de retaluzare fiind de cacircteva ori mai mare decacirct icircn cazul
precedent ceea ce implică şi o durată şi costuri mai mari
B Terasarea
bull Dacă depunerea rocilor icircn haldă s-a făcut icircn mai multe trepte cu icircnălţimi mari este obligatorie
crearea de terase cărora pentru evitarea eroziunilor li se va da o pantă transversală de 15-2deg
spre treapta superioară şi o anumită lăţime icircn funcţie de soluţia de recultivare aleasă
bull Pe taluzuri şi pe terase se execută şanţuri de drenare a apei care se dirijează spre bazinele de
colectare cărora li se poate da o utilizare piscicolă sau pentru agrement Tot icircn aceste bazine se
depozitează şi apele din reţeaua subterană de lucrări de asecare
bull După nivelare icircn vederea determinării corecte a cantităţii de sol vegetal care trebuie depus se
face o cartare agrochimică pentru a se stabili distribuţia pe orizontală a substanţelor nutritive
Amenajarea stratului de sol vegetal acoperitor
Obiective
bull minimizarea volumului de apă de infiltraţie şi de percolare prin corpul haldei pentru a reduce
la minimum mobilizarea poluanţilor din haldă icircn apa subterană
bull minimizarea generării prafului
bull minimizarea pătrunderii oxigenului icircn corpul rocilor sterile icircn vederea evitării formării apelor
acide respectiv acombustiilor spontane
bull prevenirea contactului direct cu deşeuri periculoase
bull dezvoltarea unei pături de vegetaţie şi darea icircn folosinţă ulterioară aamplasamentului sau
obiectivului
Tipuri de acoperire
a Coperte subţiri simple
b Coperte cu un singur strat sau coperte cu evapotranspiraţie
c Copertă cu strat dublu (strat cu evapo-transpiraţie şi strat bazal cu permeabilitate redusă)
d Bariere capilare
f Coperte multi-strat cu sau fără geomembrane
g Coperte reactive
a Coperte subţiri simple
- Strat de sol subţire de 02-05 m grosime
- Diminuează formarea prafului şi eroziunea
- Nu influenţează infiltrarea apelor de precipitaţii sau exfiltrarea
- Pentru haldele pe care există specii vegetale adecvate se umplu spaţiile dintre plante pe
suprafeţele taluzului
- Efort tehnic scăzut-mediu
b Coperte cu un singur strat sau coperte cu evapo-transpiraţie
- Un singur strat de sol de 05-10 m grosime
- Cresc capacitatea de icircnmagazinare a unui sol nesaturat şi a capacităţii de eliberare a apei icircn
perioadele uscate
- Grosimea copertei trebuie să fie proiectată icircn funcţie de volumul de apă de infiltraţie care
urmează a fi icircnmagazinat şi de debitul maxim admisibil de infiltraţie icircn corpul haldei
- Coperta se plantează cu specii de ierburi arbuşti şi copaci tipice pentru zona climatică
respectivă
c Copertă cu strat dublu (strat cu evapo-transpiraţie şi strat bazal cu permeabilitate redusă)
- Un strat mineral bazal compact cu rol de etanşare şi un strat superior de sol cu rol de reţinere a
umidităţii
- Grosimea copertei trebuie să fie de minim 10 m picircnă la 20-25 m
- Taluzurile profilate cu o icircnclinare mai mică de 125 (le 22) pentru a genera o bună stabilitate
- Necesită măsuri suplimentare de protejare a taluzurilor icircmpotriva eroziunii (debit crescut al
apelor de şiroire)
- Efort tehnic moderat ndash mare
d Bariere capilare
- Un strat subiacent grosier cu rol de blocare a capilarităţii şi un strat superior de sol cu rol
capilar
- Ambele straturi trebuie să aibă o distribuţie granulometrică definită şi să fie semnificativ
diferite din punct de vedere al penetrării apei
- stratul de blocare = pietriş stratul capilar = nisip fin
- urmăreşte ca stratul acoperitor să prevină ascensiunea apei contaminate din porii haldei către
suprafaţă ca urmare a absorbţiei exercitate de sol
e Copertă multi-strat cu sau fără geomembrane
- includ cel puţin un strat mineral de etanşare (aproximativ 04 - 06 m) un strat de icircnmagazinare
a umidităţii (aprox 06-10 m) şi un strat de revegetare (aproximativ 01-02 m)
- Grosimea copertei poate depăşi 20 m
- Taluzurile profilate cu o icircnclinare mai mare de 125 (le 22) pentru a genera o bună stabilitate
- Efort tehnic şi economic mare
f) Coperte reactive
bull includ unul sau mai multe substanţe active din punct de vedere chimic care vor influenţa starea
chimică a materialului steril
bull suntutilizate de regulă icircn cazul icircn care substratul are tendinţa de a genera ape acide
construcţia traseelor de drenaj şi circulaţie
Apa de suprafaţă trebuie drenată corespunzător de pe suprafaţa reprofilată şi acoperită a
sterilelor pentru a preveni infiltraţiile şi posibilele avarii ca urmare a alunecărilor şi eroziunii
- Pentru construcţia sistemelor de drenare a apelor de suprafaţă se utilizează următoarele soluţii
bull elemente prefabricate din beton
bull şapă de beton armat cu icircnveliş de piatră
bull umplutură de piatră icircn talvegul cursului de apă
bull stabilizarea pantelor cu parapet sau fascine
bull viroage acoperite cu iarbă
bull gabioane
- Pot fi utilizate materiale sintetice sau naturale
Revegetarea
Icircnierbare imediată pentru protecţia icircmpotriva eroziunii apoi icircmpădurire icircn vederea stabilizării cu
arbori sau arbuşti
bull Pentru protecţie şi dezvoltarea normală a vegetaţiei se recomandă icircmprejmuirea haldei
bull Ciclul natural de regenerare prezintă costuri scăzute sau nule dar perioadă foarte lungă de timp
pentru regenerarea vegetaţiei şiformarea unui strat de sol vegetal
bull Cicluri de regenerare selectivă bazate pe stimularea şi grabirea proceselor de regenerare
naturală
b) Relocarea completă a haldelor de steril
Relocarea sterilului rezultat din industria extractivă este considerată ca fiind adecvată numai icircn
anumite condiţii clar definite Aceste condiţii includ
bull Obiectivul de remediere propus nu poate fi atins prin utilizarea unor soluţii de stabilizare in
situ icircnsemnacircnd că relocarea este unica alternativă corespunzătoare
bull Este disponibil un amplasament de depozitare adecvat care oferă o capacitate suficientă pentru
deşeurile miniere care urmează a fi relocate Pentru a minimiza gradul de ocupare
a terenului noul amplasament de depozitare trebuie să conţină deja deşeuri care reclamă oricum
remedierea
bull Suprafaţa remediată trebuie să fie utilizată icircn alte scopuri
Dacă relocarea este una din soluţiile care pot fi adoptate vor fi analizate raporturile dintre costuri
şi beneficii Icircn astfel de cazuri relocarea se poate dovedi ca fiind cea mai bună soluţie dacă
volumul de deşeuri care urmează a fi transportat este suficient de redus şi dacă raportul dintre
volumul de deşeuri şi aria contaminată este destul de mic
bull distanţa dintre halda care urmează a fi relocată şi noul amplasament nu este prea mare
bull condiţiile tehnice iniţiale şi de infrastructură pentru relocare sunt mai mult sau mai puţin
icircndeplinite adică relocarea nu va atrage costuri suplimentare foarte ridicate icircn conexiune cu
măsura de remediere propriu-zisă (de exemplu pentru construcţia drumului) iar disconfortul
populaţiei ca urmare a relocării este icircn limite acceptabile
Tehnologii de relocare
- excavarea haldei de steril pacircnă la nivelul solului cu ajutorul unor utilaje specializate
- icircndepărtarea solului contaminat de la baza haldei (05 m adacircncime)
- aplicarea unei coperte de sol de minim 02 m icircn locul haldei pentru aducerea la nivel şi
accelerarea restabilirii vegetaţiei
- transportul şi depozitarea sterilului pe noul amplasament
Etapele reabilitării biologice ale unei halde de steril
I Reabilitarea tehnică
a) Recuperarea si conservarea solului decopertat
b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril
c) Construirea haldei de steril
d) Stabilizarea haldei
e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată
f) Ameliorarea solului antropic de pe halde
II Reabilitarea ecologică
a) Cultivarea forestieră a haldei
b) Cultivarea agricolă a haldei
I Reabilitarea tehnică
a) Recuperarea si conservarea solului decopertat
bull activitate obligatorie pentru unităţile miniere
Cuprinde activităţi de
bull stabilirea grosimii solului
bull excavarea
bull transportul
bull depozitarea
bull conservarea solului
stabilirea grosimii solului
prospectarea solului
foraje manuale şanţuri gropi sau puţuri amplasate la intervale de 100 m rezultatele
fiind apoi marcate pe hărţile topografice şi secţiunile icircntocmite pe baza acestor foraje
efectuarea cartării pedologice şi agrochimice a suprafeţelor de teren afectate de exploatarea la
zi precum şi a straturilor geologice din coperta zăcămacircntului icircn vederea cunoaşterii
potenţialului lor de fertilitate şi efectuării de recomandări privind tehnologia descopertării
haldării şi a depunerii materialului icircn zona de suprafaţă
Excavarea
-icircnainte de a icircncepe lucrările de descopertare
-icircn timp ce se execută descopertarea şi chiar exploatarea zăcămacircntului icircn carieră
-Selectiv cu utilaje specifice descopertării
-Exclusă amestecarea
b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril
Faze specifice
- excavarea simultană sau decalată de activitatea de exploatare
- transportul cu utilaje adaptate metodei de exploatare
- haldarea selectivă a materialului transportat la locul de haldare
c) Construirea haldei de steril
Faze specifice
- studii privind alegerea locului de construire
- pregătirea terenului suport pentru haldare
- respectarea tehnologiei de construire a haldei
- compactări periodice ale structurii antropice
d) Stabilizarea haldei
Faze
- nivelarea integrala a haldei
- ridicări topografice pentru corectări
- studii geotehnice privind stabilitatea
- corectarea elementelor morfologice
- lucrări ingineresti de asigurare a
Stabilităţii
Caracteristici tehnice
- nivelarea haldei la 2-3 ani de la haldarea sterilului
- corectarea parametrilor metrici ai elementelor morfologice ale haldei
- construirea unor ziduri gărduleţe canale de garda sau drenaj
- nivelări pentru un aspect morfologic simetric
e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată
Faze
- alegerea metodei de reabilitare a haldei
- respectarea normelor de depunere a solului
- compactarea solului depus pe halda
- lucrări de nivelare a suprafeţei haldei
Caracteristici tehnice
- grosimea solului depus trebuie corelata
cu tipul de utilitate pe care icircl va avea tehnostructura (08 - 15 m pentru reabilitare agricola si
pana icircn 1 m pentru reabilitare silvica)
- caracteristicile solului structură argiloasă sau nisipo-argiloasă cu circa 15 argilă materiale
capabile să reţină umiditatea si permeabilitatea pentru apă si aer bogate icircn P K Ca S Mg
f) Ameliorarea solului antropic de pe halde
Faze
- cartarea pedologică a haldei
- expertize geologice pe halda
- analize biochimice ale materialului din halda
- aplicarea tratamente ameliorative pe haldă
-aplicarea ameliorărilor pentru cresterea calităţii protisolului haldei
- ameliorarea se poate cu calciu cenusă de cărbune sau fenol conţinut icircn apele industriale
II Reabilitarea ecologică
a) Cultivarea forestieră a haldei lucrări ingineresti nivelare consolidare ameliorare a
protisolului
- plantarea poate icircncepe icircncă de la etapa nivelării haldei
- plantare conform directivelor silvice cu speciile amelioratoare de sol (iubitoare de azot)
- plantare direct pe steril sau pe sol depus cu grosime pacircnă la 1 m ndash specii recomandate
salcacircmul aninul alunul sălcioara si mai ales cătina albă
- poate suporta icircncă de la icircnceput cultivarea unor esenţe forestiere valoroase sau pomi fructiferi
- se pretează si la halde cu relief haotic nivelările fiind obpţionale
b) Cultivarea agricolă a haldei
1 Ameliorarea solului
- cercetări privind modul optim de ameliorare a solurilor slab productive
(studii pedologice si analize biochimice etc)
- icircmbunătăţiri funciare pe halda (lucrări de asanare refertilizare recoltare selecţionare a
seminţelor etc)
2 Cultivarea plantelor agricole de bază lucrări pedoameliorative icircn vederea regenerării fertilităţii
- cultivarea plantelor nepretenţioase la condiţiile pedologice rezistente climatic si imunologic
care dau cantitatea mari de materie vegetala icircn sol si la suprafaţa (3-5 ani păstăioasele lucernă
trifoi etc)
- sistem de rotaţie a culturilor (asolamente) cu administrarea unei cantităţi duble de icircngrăsăminte
- cultivarea unor specii superioare de plante cu recolte normale
- aeraţie activă icircngrăşare cu gunoi sau icircngrăsăminte chimice (azotatul superfosfatul sarea
potasică)
- irigaţii
Remedierea iazurilor de decantare
Variantele tehnice ce pot fi considerate ca bază pentru punerea icircn practică a soluţiei de remediere
sunt
bull Varianta zero icircn care nu se icircntreprind remedieri justificată de absenţa unor riscuri pe
termen scurt sau lung asociate iazului de decantare
bull Varianta controlului instituţional care implică măsuri de restricţionare a folosinţei
terenurilor şi monitorizareasupravegherea continuă
bull Varianta Stabilizării in situ prin care se urmăreşte stabilizarea geomecanică geochimică şi
hidrologică a iazului de decantare pe amplasamentul existent Acest obiectiv poate fi icircndeplinit
prin
1048578 remediere uscată care include icircndepărtarea supernatantului asecarea tehnică (parţială) a
sterilelor reprofilarea contururilor intern şi extern ale sistemului iazului de decantare şi
amplasarea unei coperte de sol pe suprafaţa sterilelor de procesare
1048578 remediere umedă prin care se icircncearcă stabilizarea iazului de decantare menţinacircnd o oglindă
de apă
bull Varianta relocării constacircnd icircn mutarea sterilelor de procesare şi depozitarea lor icircntr-un alt
loc mai sigur
Stabilizarea in situ cu oglindă liberă de apă
(rdquovarianta umedărdquo)
bull Menţinerea permanentă a unei pături de apă pentru a preveni generarea prafului şi pătrunderea
oxigenului
bull Metoda poate fi considerată ca o variantă optimă de stabilizare a unor sterile de procesare
neoxidate care prezintă riscul de generare a apelor acide prevenind totodată formarea prafului
bull necesită o icircntreţinere amănunţită şi conduc la costuri mai ridicate de icircntreţinere şi supraveghere
bull Apar probleme de stabilitate a barajului
bull Metodă intemediară icircntre coperta umedă şi cea uscată este ldquorealizarea de mlaştinirdquo prin care se
foloseşte o cantitate mai redusă de apă şi se instalează o vegetaţie specifică care stabilizează
suprafaţa evitacircndu-se antrenarea icircn atmosferă a pulberilor
Stabilizarea in situ cu amplasarea unei coperte de sol (rdquovarianta uscatărdquo)
bull numită şi remediere uscată
bull icircndepărtarea icircntregului volum de apă liberă (icircn cazul icircn care există o astfel de oglindă de apă pe
suprafaţa sterilelor) şi depunerea unei coperte cu rolul de a minimiza antrenarea prafului şi a
infiltraţiei
Etape
bull icircndepărtarea apei şi descărcarea acesteia epurarea apei dacă este necesară
bull acoperirea intermediară (dacă acest lucru devine necesar ca urmare a proprietăţilor
geomecanice ale sterilelor) coperta intemediară se aplică numai dacă suprafaţa sterilelor de
procesare este neconsolidată şi nu permite accesul utilajelor grele pentru efectuarea altor etape
bull reprofilarea suprafeţelor iazului de decantare şi a structurilor de icircndiguire pentru a asigura
stabilitatea şi regimul apelor de şiroire pe termen lung
bull acoperirea finală incluzacircnd revegetaţia
Relocarea sterilelor de procesare
bull Sterilele de procesare uscate sau aproape uscate vor necesita tehnologii de relocare diferite faţă
de cele aplicabile materialului lichid păstos sau nămolos cu implicaţii asupra costurilor
operaţiunii de relocare
bull Icircn vederea evaluării proprietăţilor de sedimentare ale sterilelor de procesare după depunerea lor
icircn noul amplasament este necesară cunoaşterea proprietăţilor geomecanice icircn special a
distribuţiei granulometrice şi conţinutului de apă
bull Sterilele slab consolidate uscate pot fi excavate şi transportate cu mijloace mecanice Deoarece
icircn cele mai multe cazuri sterilele de la uzinele de procesare anămoloase excavarea transportul
şi redepunerea acestora ridică mult mai mult probleme şi pot fi mult mai costisitoare
Pot fi folosite următoarele sisteme de transport
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi vehicule de transport
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere) şi transport feroviar (vagoane descoperite
containere)
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi transport icircn sistem tubular
bull excavare hidraulică transport prin pompe de tulbureală depunerea tulburelii sedimentarea
sterilelor şi icircndepărtarea apei
şi icircn măsura icircn care acest lucru corespunde standardelor de mediu la nivel comunitar şi cerinţelor
acestei Directive icircn cazurile de relevanţă
1048578 plasarea solului vegetal pe fostele amplasamente după icircnchiderea instalaţiei miniere sau dacă
acest lucru nu este posibil din punct de vedere practic reutilizarea solului
vegetal icircn altă parte
bull Asigurarea unei depozitări sigure pe termen scurt şi pe termen lung a deşeurilor de extracţie
icircn special prin luarea icircn calcul a acestor aspecte icircn faza de proiectare sau prin gestionarea
deşeurilor pe durata perioadei operaţionale sau de post-icircnchidere şi prin alegerea unei soluţii de
proiectare care
1048578 necesită un minim de control şi gestionare a amenajării de depozitare icircnchise sau permite icircn
cele din urmă renunţarea la monitorizare
1048578 previne sau cel puţin minimizează efectele negative pe termen lung de exemplu cele care se
pot atribui migrării poluanţilor atmosferici sau acvatici dinspre depozitul de
deşeuri
1048578 asigură stabilitatea geotehnică pe termen lung a oricăror structuri de icircndiguire sau halde care
se ridică peste suprafaţa topografică iniţială
Selectarea metodei de icircnchidere icircn funcţie de tipul de deşeuri
Deşeuri negeneratoare de ape acide
bull asigurarea unui suport pentru vegetaţie icircmbunătăţirea aspectului vizual
bull prevenirea antrenării de praf de pe suprafaţa deşeurilor
bull controlul eroziunii
Spre deosebire de copertele aplicate pe deşeurile cu potenţial de generare a apelor acide
grosimea copertei icircn acest caz poate fi mult mai redusă Funcţia principală aacestor coperte este
de a crea un mediu propice dezvoltării vegetaţiei
Deşeuri generatoare de ape acide
Criteriile de proiectare a copertei vor include icircnplus următoarele
bull minimizarea infiltrărilor de apă icircn masa deşeurilor
bull minimizarea admisiei oxigenului icircn masa deşeurilor
Pentru a icircndeplini aceste criterii suplimentare coperta trebuie să fie semnificativ mai groasă
şisau să includă mai mult decacirct un strat posedacircnd icircn acelaşi timp o stabilitate pe termen-lung a
proprietăţilor de transport hidraulic şi al gazelor
Halde de roci sterile
haldelor de roci sterile generate de exploatările miniere includ următoarele
bull instabilitatea taluzurilor
bull generarea de ape acide şi descărcarea de substanţe toxice conducacircnd la contaminarea apelor de
suprafaţă şi subterane din aval
bull poluarea cu praf şi eroziunea
bull degradarea terenurilor
Măsurile de reabilitare urmăresc
bull icircmbunătăţirea stabilităţii haldelor
bull asigurarea stabilităţii icircmpotriva eroziunii
bull minimizarea gradului de infiltraţie
bull reducerea efectelor generate de apele de mină acide şi reducerea debitului de exfiltrate
Remedierea materialului din haldele de steril
a) remedierea in situ
b) relocarea completă
A Remedierea in situ
Etape
minus degajarea suprafeţei haldei
minus reprofilarea
minus amenajarea stratului de sol vegetal acoperitor
minus icircnsămacircnţarea (controlul eroziunii)
minus construcţia traseelor de drenaj şi circulaţie
minus revegetarea
Reprofilarea
-cerinţă fundamentală icircn obţinerea unei stabilităţi geotehnice pe termen lung
trebuie să aibă icircn vedere minimizarea volumelor şi suprafeţelor taluzate ale haldei de roci sterile
-Se poate executa
1048707 relocarea materialului excavat icircn cadrul haldei
1048707 relocarea materialului excavat icircn afara amplasamentului
- Icircn general se urmăreşte icircndepărtarea unor halde de icircnălţime redusă dar care ocupă suprafeţe
mari de teren şi relocarea acestora icircntr-un singur amplasament avantaje din punct de vedere al
costurilor şi al impactului asupra mediului
A Retaluzarea
Retaluzarea de sus icircn jos - constă icircn deplasarea icircn jos pe taluz a materialului haldat din crestele
treptelor necesitacircnd suprafeţe de teren mai mari pentru a se putea icircnmagazina icircntregul volum de
roci depozitat iniţial şi se aplică ori de cacircte ori se dispune de suprafeţele necesare Icircn acest scop
pot fi utilizate excavatoare de diferite tipuri dar cel mai utilizat utilaj este buldozerul
bull Pentru a se evita accidentele icircn cazul taluzurilor cu icircnclinări relativ mari buldozerele sunt
legate de o ancoră fixată pe suprafaţa haldei In funcţie de unghiul la care se realizează
retaluzarea se poate calcula volumul de material care este deplasat icircn cadrul acestei lucrări şi
apoi timpul necesar pentru efectuarea acestei lucrări
bull La fel ca icircn cazul lucrărilor de nivelare se determină volumul total de material care trebuie
deplasat şi pe baza acestuia se stabilesc tipul şi numărul de utilaje necesare executării retaluzării
icircntr-un anumit interval de timp
Retaluzarea de jos icircn sus - se aplică atunci cacircnd nu există o suprafaţa plană pe care să poată
vehicula utilajul la retaluzarea de sus icircn jos sau atunci cacircnd depozitul s-a dezvoltat icircn suprafaţă
pacircnă la limita perimetrului funciar
bull Icircn cadrul acestui procedeu rocile din partea inferioară a taluzului sunt icircmpinse spre partea
superioară volumul lucrărilor de retaluzare fiind de cacircteva ori mai mare decacirct icircn cazul
precedent ceea ce implică şi o durată şi costuri mai mari
B Terasarea
bull Dacă depunerea rocilor icircn haldă s-a făcut icircn mai multe trepte cu icircnălţimi mari este obligatorie
crearea de terase cărora pentru evitarea eroziunilor li se va da o pantă transversală de 15-2deg
spre treapta superioară şi o anumită lăţime icircn funcţie de soluţia de recultivare aleasă
bull Pe taluzuri şi pe terase se execută şanţuri de drenare a apei care se dirijează spre bazinele de
colectare cărora li se poate da o utilizare piscicolă sau pentru agrement Tot icircn aceste bazine se
depozitează şi apele din reţeaua subterană de lucrări de asecare
bull După nivelare icircn vederea determinării corecte a cantităţii de sol vegetal care trebuie depus se
face o cartare agrochimică pentru a se stabili distribuţia pe orizontală a substanţelor nutritive
Amenajarea stratului de sol vegetal acoperitor
Obiective
bull minimizarea volumului de apă de infiltraţie şi de percolare prin corpul haldei pentru a reduce
la minimum mobilizarea poluanţilor din haldă icircn apa subterană
bull minimizarea generării prafului
bull minimizarea pătrunderii oxigenului icircn corpul rocilor sterile icircn vederea evitării formării apelor
acide respectiv acombustiilor spontane
bull prevenirea contactului direct cu deşeuri periculoase
bull dezvoltarea unei pături de vegetaţie şi darea icircn folosinţă ulterioară aamplasamentului sau
obiectivului
Tipuri de acoperire
a Coperte subţiri simple
b Coperte cu un singur strat sau coperte cu evapotranspiraţie
c Copertă cu strat dublu (strat cu evapo-transpiraţie şi strat bazal cu permeabilitate redusă)
d Bariere capilare
f Coperte multi-strat cu sau fără geomembrane
g Coperte reactive
a Coperte subţiri simple
- Strat de sol subţire de 02-05 m grosime
- Diminuează formarea prafului şi eroziunea
- Nu influenţează infiltrarea apelor de precipitaţii sau exfiltrarea
- Pentru haldele pe care există specii vegetale adecvate se umplu spaţiile dintre plante pe
suprafeţele taluzului
- Efort tehnic scăzut-mediu
b Coperte cu un singur strat sau coperte cu evapo-transpiraţie
- Un singur strat de sol de 05-10 m grosime
- Cresc capacitatea de icircnmagazinare a unui sol nesaturat şi a capacităţii de eliberare a apei icircn
perioadele uscate
- Grosimea copertei trebuie să fie proiectată icircn funcţie de volumul de apă de infiltraţie care
urmează a fi icircnmagazinat şi de debitul maxim admisibil de infiltraţie icircn corpul haldei
- Coperta se plantează cu specii de ierburi arbuşti şi copaci tipice pentru zona climatică
respectivă
c Copertă cu strat dublu (strat cu evapo-transpiraţie şi strat bazal cu permeabilitate redusă)
- Un strat mineral bazal compact cu rol de etanşare şi un strat superior de sol cu rol de reţinere a
umidităţii
- Grosimea copertei trebuie să fie de minim 10 m picircnă la 20-25 m
- Taluzurile profilate cu o icircnclinare mai mică de 125 (le 22) pentru a genera o bună stabilitate
- Necesită măsuri suplimentare de protejare a taluzurilor icircmpotriva eroziunii (debit crescut al
apelor de şiroire)
- Efort tehnic moderat ndash mare
d Bariere capilare
- Un strat subiacent grosier cu rol de blocare a capilarităţii şi un strat superior de sol cu rol
capilar
- Ambele straturi trebuie să aibă o distribuţie granulometrică definită şi să fie semnificativ
diferite din punct de vedere al penetrării apei
- stratul de blocare = pietriş stratul capilar = nisip fin
- urmăreşte ca stratul acoperitor să prevină ascensiunea apei contaminate din porii haldei către
suprafaţă ca urmare a absorbţiei exercitate de sol
e Copertă multi-strat cu sau fără geomembrane
- includ cel puţin un strat mineral de etanşare (aproximativ 04 - 06 m) un strat de icircnmagazinare
a umidităţii (aprox 06-10 m) şi un strat de revegetare (aproximativ 01-02 m)
- Grosimea copertei poate depăşi 20 m
- Taluzurile profilate cu o icircnclinare mai mare de 125 (le 22) pentru a genera o bună stabilitate
- Efort tehnic şi economic mare
f) Coperte reactive
bull includ unul sau mai multe substanţe active din punct de vedere chimic care vor influenţa starea
chimică a materialului steril
bull suntutilizate de regulă icircn cazul icircn care substratul are tendinţa de a genera ape acide
construcţia traseelor de drenaj şi circulaţie
Apa de suprafaţă trebuie drenată corespunzător de pe suprafaţa reprofilată şi acoperită a
sterilelor pentru a preveni infiltraţiile şi posibilele avarii ca urmare a alunecărilor şi eroziunii
- Pentru construcţia sistemelor de drenare a apelor de suprafaţă se utilizează următoarele soluţii
bull elemente prefabricate din beton
bull şapă de beton armat cu icircnveliş de piatră
bull umplutură de piatră icircn talvegul cursului de apă
bull stabilizarea pantelor cu parapet sau fascine
bull viroage acoperite cu iarbă
bull gabioane
- Pot fi utilizate materiale sintetice sau naturale
Revegetarea
Icircnierbare imediată pentru protecţia icircmpotriva eroziunii apoi icircmpădurire icircn vederea stabilizării cu
arbori sau arbuşti
bull Pentru protecţie şi dezvoltarea normală a vegetaţiei se recomandă icircmprejmuirea haldei
bull Ciclul natural de regenerare prezintă costuri scăzute sau nule dar perioadă foarte lungă de timp
pentru regenerarea vegetaţiei şiformarea unui strat de sol vegetal
bull Cicluri de regenerare selectivă bazate pe stimularea şi grabirea proceselor de regenerare
naturală
b) Relocarea completă a haldelor de steril
Relocarea sterilului rezultat din industria extractivă este considerată ca fiind adecvată numai icircn
anumite condiţii clar definite Aceste condiţii includ
bull Obiectivul de remediere propus nu poate fi atins prin utilizarea unor soluţii de stabilizare in
situ icircnsemnacircnd că relocarea este unica alternativă corespunzătoare
bull Este disponibil un amplasament de depozitare adecvat care oferă o capacitate suficientă pentru
deşeurile miniere care urmează a fi relocate Pentru a minimiza gradul de ocupare
a terenului noul amplasament de depozitare trebuie să conţină deja deşeuri care reclamă oricum
remedierea
bull Suprafaţa remediată trebuie să fie utilizată icircn alte scopuri
Dacă relocarea este una din soluţiile care pot fi adoptate vor fi analizate raporturile dintre costuri
şi beneficii Icircn astfel de cazuri relocarea se poate dovedi ca fiind cea mai bună soluţie dacă
volumul de deşeuri care urmează a fi transportat este suficient de redus şi dacă raportul dintre
volumul de deşeuri şi aria contaminată este destul de mic
bull distanţa dintre halda care urmează a fi relocată şi noul amplasament nu este prea mare
bull condiţiile tehnice iniţiale şi de infrastructură pentru relocare sunt mai mult sau mai puţin
icircndeplinite adică relocarea nu va atrage costuri suplimentare foarte ridicate icircn conexiune cu
măsura de remediere propriu-zisă (de exemplu pentru construcţia drumului) iar disconfortul
populaţiei ca urmare a relocării este icircn limite acceptabile
Tehnologii de relocare
- excavarea haldei de steril pacircnă la nivelul solului cu ajutorul unor utilaje specializate
- icircndepărtarea solului contaminat de la baza haldei (05 m adacircncime)
- aplicarea unei coperte de sol de minim 02 m icircn locul haldei pentru aducerea la nivel şi
accelerarea restabilirii vegetaţiei
- transportul şi depozitarea sterilului pe noul amplasament
Etapele reabilitării biologice ale unei halde de steril
I Reabilitarea tehnică
a) Recuperarea si conservarea solului decopertat
b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril
c) Construirea haldei de steril
d) Stabilizarea haldei
e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată
f) Ameliorarea solului antropic de pe halde
II Reabilitarea ecologică
a) Cultivarea forestieră a haldei
b) Cultivarea agricolă a haldei
I Reabilitarea tehnică
a) Recuperarea si conservarea solului decopertat
bull activitate obligatorie pentru unităţile miniere
Cuprinde activităţi de
bull stabilirea grosimii solului
bull excavarea
bull transportul
bull depozitarea
bull conservarea solului
stabilirea grosimii solului
prospectarea solului
foraje manuale şanţuri gropi sau puţuri amplasate la intervale de 100 m rezultatele
fiind apoi marcate pe hărţile topografice şi secţiunile icircntocmite pe baza acestor foraje
efectuarea cartării pedologice şi agrochimice a suprafeţelor de teren afectate de exploatarea la
zi precum şi a straturilor geologice din coperta zăcămacircntului icircn vederea cunoaşterii
potenţialului lor de fertilitate şi efectuării de recomandări privind tehnologia descopertării
haldării şi a depunerii materialului icircn zona de suprafaţă
Excavarea
-icircnainte de a icircncepe lucrările de descopertare
-icircn timp ce se execută descopertarea şi chiar exploatarea zăcămacircntului icircn carieră
-Selectiv cu utilaje specifice descopertării
-Exclusă amestecarea
b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril
Faze specifice
- excavarea simultană sau decalată de activitatea de exploatare
- transportul cu utilaje adaptate metodei de exploatare
- haldarea selectivă a materialului transportat la locul de haldare
c) Construirea haldei de steril
Faze specifice
- studii privind alegerea locului de construire
- pregătirea terenului suport pentru haldare
- respectarea tehnologiei de construire a haldei
- compactări periodice ale structurii antropice
d) Stabilizarea haldei
Faze
- nivelarea integrala a haldei
- ridicări topografice pentru corectări
- studii geotehnice privind stabilitatea
- corectarea elementelor morfologice
- lucrări ingineresti de asigurare a
Stabilităţii
Caracteristici tehnice
- nivelarea haldei la 2-3 ani de la haldarea sterilului
- corectarea parametrilor metrici ai elementelor morfologice ale haldei
- construirea unor ziduri gărduleţe canale de garda sau drenaj
- nivelări pentru un aspect morfologic simetric
e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată
Faze
- alegerea metodei de reabilitare a haldei
- respectarea normelor de depunere a solului
- compactarea solului depus pe halda
- lucrări de nivelare a suprafeţei haldei
Caracteristici tehnice
- grosimea solului depus trebuie corelata
cu tipul de utilitate pe care icircl va avea tehnostructura (08 - 15 m pentru reabilitare agricola si
pana icircn 1 m pentru reabilitare silvica)
- caracteristicile solului structură argiloasă sau nisipo-argiloasă cu circa 15 argilă materiale
capabile să reţină umiditatea si permeabilitatea pentru apă si aer bogate icircn P K Ca S Mg
f) Ameliorarea solului antropic de pe halde
Faze
- cartarea pedologică a haldei
- expertize geologice pe halda
- analize biochimice ale materialului din halda
- aplicarea tratamente ameliorative pe haldă
-aplicarea ameliorărilor pentru cresterea calităţii protisolului haldei
- ameliorarea se poate cu calciu cenusă de cărbune sau fenol conţinut icircn apele industriale
II Reabilitarea ecologică
a) Cultivarea forestieră a haldei lucrări ingineresti nivelare consolidare ameliorare a
protisolului
- plantarea poate icircncepe icircncă de la etapa nivelării haldei
- plantare conform directivelor silvice cu speciile amelioratoare de sol (iubitoare de azot)
- plantare direct pe steril sau pe sol depus cu grosime pacircnă la 1 m ndash specii recomandate
salcacircmul aninul alunul sălcioara si mai ales cătina albă
- poate suporta icircncă de la icircnceput cultivarea unor esenţe forestiere valoroase sau pomi fructiferi
- se pretează si la halde cu relief haotic nivelările fiind obpţionale
b) Cultivarea agricolă a haldei
1 Ameliorarea solului
- cercetări privind modul optim de ameliorare a solurilor slab productive
(studii pedologice si analize biochimice etc)
- icircmbunătăţiri funciare pe halda (lucrări de asanare refertilizare recoltare selecţionare a
seminţelor etc)
2 Cultivarea plantelor agricole de bază lucrări pedoameliorative icircn vederea regenerării fertilităţii
- cultivarea plantelor nepretenţioase la condiţiile pedologice rezistente climatic si imunologic
care dau cantitatea mari de materie vegetala icircn sol si la suprafaţa (3-5 ani păstăioasele lucernă
trifoi etc)
- sistem de rotaţie a culturilor (asolamente) cu administrarea unei cantităţi duble de icircngrăsăminte
- cultivarea unor specii superioare de plante cu recolte normale
- aeraţie activă icircngrăşare cu gunoi sau icircngrăsăminte chimice (azotatul superfosfatul sarea
potasică)
- irigaţii
Remedierea iazurilor de decantare
Variantele tehnice ce pot fi considerate ca bază pentru punerea icircn practică a soluţiei de remediere
sunt
bull Varianta zero icircn care nu se icircntreprind remedieri justificată de absenţa unor riscuri pe
termen scurt sau lung asociate iazului de decantare
bull Varianta controlului instituţional care implică măsuri de restricţionare a folosinţei
terenurilor şi monitorizareasupravegherea continuă
bull Varianta Stabilizării in situ prin care se urmăreşte stabilizarea geomecanică geochimică şi
hidrologică a iazului de decantare pe amplasamentul existent Acest obiectiv poate fi icircndeplinit
prin
1048578 remediere uscată care include icircndepărtarea supernatantului asecarea tehnică (parţială) a
sterilelor reprofilarea contururilor intern şi extern ale sistemului iazului de decantare şi
amplasarea unei coperte de sol pe suprafaţa sterilelor de procesare
1048578 remediere umedă prin care se icircncearcă stabilizarea iazului de decantare menţinacircnd o oglindă
de apă
bull Varianta relocării constacircnd icircn mutarea sterilelor de procesare şi depozitarea lor icircntr-un alt
loc mai sigur
Stabilizarea in situ cu oglindă liberă de apă
(rdquovarianta umedărdquo)
bull Menţinerea permanentă a unei pături de apă pentru a preveni generarea prafului şi pătrunderea
oxigenului
bull Metoda poate fi considerată ca o variantă optimă de stabilizare a unor sterile de procesare
neoxidate care prezintă riscul de generare a apelor acide prevenind totodată formarea prafului
bull necesită o icircntreţinere amănunţită şi conduc la costuri mai ridicate de icircntreţinere şi supraveghere
bull Apar probleme de stabilitate a barajului
bull Metodă intemediară icircntre coperta umedă şi cea uscată este ldquorealizarea de mlaştinirdquo prin care se
foloseşte o cantitate mai redusă de apă şi se instalează o vegetaţie specifică care stabilizează
suprafaţa evitacircndu-se antrenarea icircn atmosferă a pulberilor
Stabilizarea in situ cu amplasarea unei coperte de sol (rdquovarianta uscatărdquo)
bull numită şi remediere uscată
bull icircndepărtarea icircntregului volum de apă liberă (icircn cazul icircn care există o astfel de oglindă de apă pe
suprafaţa sterilelor) şi depunerea unei coperte cu rolul de a minimiza antrenarea prafului şi a
infiltraţiei
Etape
bull icircndepărtarea apei şi descărcarea acesteia epurarea apei dacă este necesară
bull acoperirea intermediară (dacă acest lucru devine necesar ca urmare a proprietăţilor
geomecanice ale sterilelor) coperta intemediară se aplică numai dacă suprafaţa sterilelor de
procesare este neconsolidată şi nu permite accesul utilajelor grele pentru efectuarea altor etape
bull reprofilarea suprafeţelor iazului de decantare şi a structurilor de icircndiguire pentru a asigura
stabilitatea şi regimul apelor de şiroire pe termen lung
bull acoperirea finală incluzacircnd revegetaţia
Relocarea sterilelor de procesare
bull Sterilele de procesare uscate sau aproape uscate vor necesita tehnologii de relocare diferite faţă
de cele aplicabile materialului lichid păstos sau nămolos cu implicaţii asupra costurilor
operaţiunii de relocare
bull Icircn vederea evaluării proprietăţilor de sedimentare ale sterilelor de procesare după depunerea lor
icircn noul amplasament este necesară cunoaşterea proprietăţilor geomecanice icircn special a
distribuţiei granulometrice şi conţinutului de apă
bull Sterilele slab consolidate uscate pot fi excavate şi transportate cu mijloace mecanice Deoarece
icircn cele mai multe cazuri sterilele de la uzinele de procesare anămoloase excavarea transportul
şi redepunerea acestora ridică mult mai mult probleme şi pot fi mult mai costisitoare
Pot fi folosite următoarele sisteme de transport
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi vehicule de transport
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere) şi transport feroviar (vagoane descoperite
containere)
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi transport icircn sistem tubular
bull excavare hidraulică transport prin pompe de tulbureală depunerea tulburelii sedimentarea
sterilelor şi icircndepărtarea apei
haldelor de roci sterile generate de exploatările miniere includ următoarele
bull instabilitatea taluzurilor
bull generarea de ape acide şi descărcarea de substanţe toxice conducacircnd la contaminarea apelor de
suprafaţă şi subterane din aval
bull poluarea cu praf şi eroziunea
bull degradarea terenurilor
Măsurile de reabilitare urmăresc
bull icircmbunătăţirea stabilităţii haldelor
bull asigurarea stabilităţii icircmpotriva eroziunii
bull minimizarea gradului de infiltraţie
bull reducerea efectelor generate de apele de mină acide şi reducerea debitului de exfiltrate
Remedierea materialului din haldele de steril
a) remedierea in situ
b) relocarea completă
A Remedierea in situ
Etape
minus degajarea suprafeţei haldei
minus reprofilarea
minus amenajarea stratului de sol vegetal acoperitor
minus icircnsămacircnţarea (controlul eroziunii)
minus construcţia traseelor de drenaj şi circulaţie
minus revegetarea
Reprofilarea
-cerinţă fundamentală icircn obţinerea unei stabilităţi geotehnice pe termen lung
trebuie să aibă icircn vedere minimizarea volumelor şi suprafeţelor taluzate ale haldei de roci sterile
-Se poate executa
1048707 relocarea materialului excavat icircn cadrul haldei
1048707 relocarea materialului excavat icircn afara amplasamentului
- Icircn general se urmăreşte icircndepărtarea unor halde de icircnălţime redusă dar care ocupă suprafeţe
mari de teren şi relocarea acestora icircntr-un singur amplasament avantaje din punct de vedere al
costurilor şi al impactului asupra mediului
A Retaluzarea
Retaluzarea de sus icircn jos - constă icircn deplasarea icircn jos pe taluz a materialului haldat din crestele
treptelor necesitacircnd suprafeţe de teren mai mari pentru a se putea icircnmagazina icircntregul volum de
roci depozitat iniţial şi se aplică ori de cacircte ori se dispune de suprafeţele necesare Icircn acest scop
pot fi utilizate excavatoare de diferite tipuri dar cel mai utilizat utilaj este buldozerul
bull Pentru a se evita accidentele icircn cazul taluzurilor cu icircnclinări relativ mari buldozerele sunt
legate de o ancoră fixată pe suprafaţa haldei In funcţie de unghiul la care se realizează
retaluzarea se poate calcula volumul de material care este deplasat icircn cadrul acestei lucrări şi
apoi timpul necesar pentru efectuarea acestei lucrări
bull La fel ca icircn cazul lucrărilor de nivelare se determină volumul total de material care trebuie
deplasat şi pe baza acestuia se stabilesc tipul şi numărul de utilaje necesare executării retaluzării
icircntr-un anumit interval de timp
Retaluzarea de jos icircn sus - se aplică atunci cacircnd nu există o suprafaţa plană pe care să poată
vehicula utilajul la retaluzarea de sus icircn jos sau atunci cacircnd depozitul s-a dezvoltat icircn suprafaţă
pacircnă la limita perimetrului funciar
bull Icircn cadrul acestui procedeu rocile din partea inferioară a taluzului sunt icircmpinse spre partea
superioară volumul lucrărilor de retaluzare fiind de cacircteva ori mai mare decacirct icircn cazul
precedent ceea ce implică şi o durată şi costuri mai mari
B Terasarea
bull Dacă depunerea rocilor icircn haldă s-a făcut icircn mai multe trepte cu icircnălţimi mari este obligatorie
crearea de terase cărora pentru evitarea eroziunilor li se va da o pantă transversală de 15-2deg
spre treapta superioară şi o anumită lăţime icircn funcţie de soluţia de recultivare aleasă
bull Pe taluzuri şi pe terase se execută şanţuri de drenare a apei care se dirijează spre bazinele de
colectare cărora li se poate da o utilizare piscicolă sau pentru agrement Tot icircn aceste bazine se
depozitează şi apele din reţeaua subterană de lucrări de asecare
bull După nivelare icircn vederea determinării corecte a cantităţii de sol vegetal care trebuie depus se
face o cartare agrochimică pentru a se stabili distribuţia pe orizontală a substanţelor nutritive
Amenajarea stratului de sol vegetal acoperitor
Obiective
bull minimizarea volumului de apă de infiltraţie şi de percolare prin corpul haldei pentru a reduce
la minimum mobilizarea poluanţilor din haldă icircn apa subterană
bull minimizarea generării prafului
bull minimizarea pătrunderii oxigenului icircn corpul rocilor sterile icircn vederea evitării formării apelor
acide respectiv acombustiilor spontane
bull prevenirea contactului direct cu deşeuri periculoase
bull dezvoltarea unei pături de vegetaţie şi darea icircn folosinţă ulterioară aamplasamentului sau
obiectivului
Tipuri de acoperire
a Coperte subţiri simple
b Coperte cu un singur strat sau coperte cu evapotranspiraţie
c Copertă cu strat dublu (strat cu evapo-transpiraţie şi strat bazal cu permeabilitate redusă)
d Bariere capilare
f Coperte multi-strat cu sau fără geomembrane
g Coperte reactive
a Coperte subţiri simple
- Strat de sol subţire de 02-05 m grosime
- Diminuează formarea prafului şi eroziunea
- Nu influenţează infiltrarea apelor de precipitaţii sau exfiltrarea
- Pentru haldele pe care există specii vegetale adecvate se umplu spaţiile dintre plante pe
suprafeţele taluzului
- Efort tehnic scăzut-mediu
b Coperte cu un singur strat sau coperte cu evapo-transpiraţie
- Un singur strat de sol de 05-10 m grosime
- Cresc capacitatea de icircnmagazinare a unui sol nesaturat şi a capacităţii de eliberare a apei icircn
perioadele uscate
- Grosimea copertei trebuie să fie proiectată icircn funcţie de volumul de apă de infiltraţie care
urmează a fi icircnmagazinat şi de debitul maxim admisibil de infiltraţie icircn corpul haldei
- Coperta se plantează cu specii de ierburi arbuşti şi copaci tipice pentru zona climatică
respectivă
c Copertă cu strat dublu (strat cu evapo-transpiraţie şi strat bazal cu permeabilitate redusă)
- Un strat mineral bazal compact cu rol de etanşare şi un strat superior de sol cu rol de reţinere a
umidităţii
- Grosimea copertei trebuie să fie de minim 10 m picircnă la 20-25 m
- Taluzurile profilate cu o icircnclinare mai mică de 125 (le 22) pentru a genera o bună stabilitate
- Necesită măsuri suplimentare de protejare a taluzurilor icircmpotriva eroziunii (debit crescut al
apelor de şiroire)
- Efort tehnic moderat ndash mare
d Bariere capilare
- Un strat subiacent grosier cu rol de blocare a capilarităţii şi un strat superior de sol cu rol
capilar
- Ambele straturi trebuie să aibă o distribuţie granulometrică definită şi să fie semnificativ
diferite din punct de vedere al penetrării apei
- stratul de blocare = pietriş stratul capilar = nisip fin
- urmăreşte ca stratul acoperitor să prevină ascensiunea apei contaminate din porii haldei către
suprafaţă ca urmare a absorbţiei exercitate de sol
e Copertă multi-strat cu sau fără geomembrane
- includ cel puţin un strat mineral de etanşare (aproximativ 04 - 06 m) un strat de icircnmagazinare
a umidităţii (aprox 06-10 m) şi un strat de revegetare (aproximativ 01-02 m)
- Grosimea copertei poate depăşi 20 m
- Taluzurile profilate cu o icircnclinare mai mare de 125 (le 22) pentru a genera o bună stabilitate
- Efort tehnic şi economic mare
f) Coperte reactive
bull includ unul sau mai multe substanţe active din punct de vedere chimic care vor influenţa starea
chimică a materialului steril
bull suntutilizate de regulă icircn cazul icircn care substratul are tendinţa de a genera ape acide
construcţia traseelor de drenaj şi circulaţie
Apa de suprafaţă trebuie drenată corespunzător de pe suprafaţa reprofilată şi acoperită a
sterilelor pentru a preveni infiltraţiile şi posibilele avarii ca urmare a alunecărilor şi eroziunii
- Pentru construcţia sistemelor de drenare a apelor de suprafaţă se utilizează următoarele soluţii
bull elemente prefabricate din beton
bull şapă de beton armat cu icircnveliş de piatră
bull umplutură de piatră icircn talvegul cursului de apă
bull stabilizarea pantelor cu parapet sau fascine
bull viroage acoperite cu iarbă
bull gabioane
- Pot fi utilizate materiale sintetice sau naturale
Revegetarea
Icircnierbare imediată pentru protecţia icircmpotriva eroziunii apoi icircmpădurire icircn vederea stabilizării cu
arbori sau arbuşti
bull Pentru protecţie şi dezvoltarea normală a vegetaţiei se recomandă icircmprejmuirea haldei
bull Ciclul natural de regenerare prezintă costuri scăzute sau nule dar perioadă foarte lungă de timp
pentru regenerarea vegetaţiei şiformarea unui strat de sol vegetal
bull Cicluri de regenerare selectivă bazate pe stimularea şi grabirea proceselor de regenerare
naturală
b) Relocarea completă a haldelor de steril
Relocarea sterilului rezultat din industria extractivă este considerată ca fiind adecvată numai icircn
anumite condiţii clar definite Aceste condiţii includ
bull Obiectivul de remediere propus nu poate fi atins prin utilizarea unor soluţii de stabilizare in
situ icircnsemnacircnd că relocarea este unica alternativă corespunzătoare
bull Este disponibil un amplasament de depozitare adecvat care oferă o capacitate suficientă pentru
deşeurile miniere care urmează a fi relocate Pentru a minimiza gradul de ocupare
a terenului noul amplasament de depozitare trebuie să conţină deja deşeuri care reclamă oricum
remedierea
bull Suprafaţa remediată trebuie să fie utilizată icircn alte scopuri
Dacă relocarea este una din soluţiile care pot fi adoptate vor fi analizate raporturile dintre costuri
şi beneficii Icircn astfel de cazuri relocarea se poate dovedi ca fiind cea mai bună soluţie dacă
volumul de deşeuri care urmează a fi transportat este suficient de redus şi dacă raportul dintre
volumul de deşeuri şi aria contaminată este destul de mic
bull distanţa dintre halda care urmează a fi relocată şi noul amplasament nu este prea mare
bull condiţiile tehnice iniţiale şi de infrastructură pentru relocare sunt mai mult sau mai puţin
icircndeplinite adică relocarea nu va atrage costuri suplimentare foarte ridicate icircn conexiune cu
măsura de remediere propriu-zisă (de exemplu pentru construcţia drumului) iar disconfortul
populaţiei ca urmare a relocării este icircn limite acceptabile
Tehnologii de relocare
- excavarea haldei de steril pacircnă la nivelul solului cu ajutorul unor utilaje specializate
- icircndepărtarea solului contaminat de la baza haldei (05 m adacircncime)
- aplicarea unei coperte de sol de minim 02 m icircn locul haldei pentru aducerea la nivel şi
accelerarea restabilirii vegetaţiei
- transportul şi depozitarea sterilului pe noul amplasament
Etapele reabilitării biologice ale unei halde de steril
I Reabilitarea tehnică
a) Recuperarea si conservarea solului decopertat
b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril
c) Construirea haldei de steril
d) Stabilizarea haldei
e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată
f) Ameliorarea solului antropic de pe halde
II Reabilitarea ecologică
a) Cultivarea forestieră a haldei
b) Cultivarea agricolă a haldei
I Reabilitarea tehnică
a) Recuperarea si conservarea solului decopertat
bull activitate obligatorie pentru unităţile miniere
Cuprinde activităţi de
bull stabilirea grosimii solului
bull excavarea
bull transportul
bull depozitarea
bull conservarea solului
stabilirea grosimii solului
prospectarea solului
foraje manuale şanţuri gropi sau puţuri amplasate la intervale de 100 m rezultatele
fiind apoi marcate pe hărţile topografice şi secţiunile icircntocmite pe baza acestor foraje
efectuarea cartării pedologice şi agrochimice a suprafeţelor de teren afectate de exploatarea la
zi precum şi a straturilor geologice din coperta zăcămacircntului icircn vederea cunoaşterii
potenţialului lor de fertilitate şi efectuării de recomandări privind tehnologia descopertării
haldării şi a depunerii materialului icircn zona de suprafaţă
Excavarea
-icircnainte de a icircncepe lucrările de descopertare
-icircn timp ce se execută descopertarea şi chiar exploatarea zăcămacircntului icircn carieră
-Selectiv cu utilaje specifice descopertării
-Exclusă amestecarea
b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril
Faze specifice
- excavarea simultană sau decalată de activitatea de exploatare
- transportul cu utilaje adaptate metodei de exploatare
- haldarea selectivă a materialului transportat la locul de haldare
c) Construirea haldei de steril
Faze specifice
- studii privind alegerea locului de construire
- pregătirea terenului suport pentru haldare
- respectarea tehnologiei de construire a haldei
- compactări periodice ale structurii antropice
d) Stabilizarea haldei
Faze
- nivelarea integrala a haldei
- ridicări topografice pentru corectări
- studii geotehnice privind stabilitatea
- corectarea elementelor morfologice
- lucrări ingineresti de asigurare a
Stabilităţii
Caracteristici tehnice
- nivelarea haldei la 2-3 ani de la haldarea sterilului
- corectarea parametrilor metrici ai elementelor morfologice ale haldei
- construirea unor ziduri gărduleţe canale de garda sau drenaj
- nivelări pentru un aspect morfologic simetric
e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată
Faze
- alegerea metodei de reabilitare a haldei
- respectarea normelor de depunere a solului
- compactarea solului depus pe halda
- lucrări de nivelare a suprafeţei haldei
Caracteristici tehnice
- grosimea solului depus trebuie corelata
cu tipul de utilitate pe care icircl va avea tehnostructura (08 - 15 m pentru reabilitare agricola si
pana icircn 1 m pentru reabilitare silvica)
- caracteristicile solului structură argiloasă sau nisipo-argiloasă cu circa 15 argilă materiale
capabile să reţină umiditatea si permeabilitatea pentru apă si aer bogate icircn P K Ca S Mg
f) Ameliorarea solului antropic de pe halde
Faze
- cartarea pedologică a haldei
- expertize geologice pe halda
- analize biochimice ale materialului din halda
- aplicarea tratamente ameliorative pe haldă
-aplicarea ameliorărilor pentru cresterea calităţii protisolului haldei
- ameliorarea se poate cu calciu cenusă de cărbune sau fenol conţinut icircn apele industriale
II Reabilitarea ecologică
a) Cultivarea forestieră a haldei lucrări ingineresti nivelare consolidare ameliorare a
protisolului
- plantarea poate icircncepe icircncă de la etapa nivelării haldei
- plantare conform directivelor silvice cu speciile amelioratoare de sol (iubitoare de azot)
- plantare direct pe steril sau pe sol depus cu grosime pacircnă la 1 m ndash specii recomandate
salcacircmul aninul alunul sălcioara si mai ales cătina albă
- poate suporta icircncă de la icircnceput cultivarea unor esenţe forestiere valoroase sau pomi fructiferi
- se pretează si la halde cu relief haotic nivelările fiind obpţionale
b) Cultivarea agricolă a haldei
1 Ameliorarea solului
- cercetări privind modul optim de ameliorare a solurilor slab productive
(studii pedologice si analize biochimice etc)
- icircmbunătăţiri funciare pe halda (lucrări de asanare refertilizare recoltare selecţionare a
seminţelor etc)
2 Cultivarea plantelor agricole de bază lucrări pedoameliorative icircn vederea regenerării fertilităţii
- cultivarea plantelor nepretenţioase la condiţiile pedologice rezistente climatic si imunologic
care dau cantitatea mari de materie vegetala icircn sol si la suprafaţa (3-5 ani păstăioasele lucernă
trifoi etc)
- sistem de rotaţie a culturilor (asolamente) cu administrarea unei cantităţi duble de icircngrăsăminte
- cultivarea unor specii superioare de plante cu recolte normale
- aeraţie activă icircngrăşare cu gunoi sau icircngrăsăminte chimice (azotatul superfosfatul sarea
potasică)
- irigaţii
Remedierea iazurilor de decantare
Variantele tehnice ce pot fi considerate ca bază pentru punerea icircn practică a soluţiei de remediere
sunt
bull Varianta zero icircn care nu se icircntreprind remedieri justificată de absenţa unor riscuri pe
termen scurt sau lung asociate iazului de decantare
bull Varianta controlului instituţional care implică măsuri de restricţionare a folosinţei
terenurilor şi monitorizareasupravegherea continuă
bull Varianta Stabilizării in situ prin care se urmăreşte stabilizarea geomecanică geochimică şi
hidrologică a iazului de decantare pe amplasamentul existent Acest obiectiv poate fi icircndeplinit
prin
1048578 remediere uscată care include icircndepărtarea supernatantului asecarea tehnică (parţială) a
sterilelor reprofilarea contururilor intern şi extern ale sistemului iazului de decantare şi
amplasarea unei coperte de sol pe suprafaţa sterilelor de procesare
1048578 remediere umedă prin care se icircncearcă stabilizarea iazului de decantare menţinacircnd o oglindă
de apă
bull Varianta relocării constacircnd icircn mutarea sterilelor de procesare şi depozitarea lor icircntr-un alt
loc mai sigur
Stabilizarea in situ cu oglindă liberă de apă
(rdquovarianta umedărdquo)
bull Menţinerea permanentă a unei pături de apă pentru a preveni generarea prafului şi pătrunderea
oxigenului
bull Metoda poate fi considerată ca o variantă optimă de stabilizare a unor sterile de procesare
neoxidate care prezintă riscul de generare a apelor acide prevenind totodată formarea prafului
bull necesită o icircntreţinere amănunţită şi conduc la costuri mai ridicate de icircntreţinere şi supraveghere
bull Apar probleme de stabilitate a barajului
bull Metodă intemediară icircntre coperta umedă şi cea uscată este ldquorealizarea de mlaştinirdquo prin care se
foloseşte o cantitate mai redusă de apă şi se instalează o vegetaţie specifică care stabilizează
suprafaţa evitacircndu-se antrenarea icircn atmosferă a pulberilor
Stabilizarea in situ cu amplasarea unei coperte de sol (rdquovarianta uscatărdquo)
bull numită şi remediere uscată
bull icircndepărtarea icircntregului volum de apă liberă (icircn cazul icircn care există o astfel de oglindă de apă pe
suprafaţa sterilelor) şi depunerea unei coperte cu rolul de a minimiza antrenarea prafului şi a
infiltraţiei
Etape
bull icircndepărtarea apei şi descărcarea acesteia epurarea apei dacă este necesară
bull acoperirea intermediară (dacă acest lucru devine necesar ca urmare a proprietăţilor
geomecanice ale sterilelor) coperta intemediară se aplică numai dacă suprafaţa sterilelor de
procesare este neconsolidată şi nu permite accesul utilajelor grele pentru efectuarea altor etape
bull reprofilarea suprafeţelor iazului de decantare şi a structurilor de icircndiguire pentru a asigura
stabilitatea şi regimul apelor de şiroire pe termen lung
bull acoperirea finală incluzacircnd revegetaţia
Relocarea sterilelor de procesare
bull Sterilele de procesare uscate sau aproape uscate vor necesita tehnologii de relocare diferite faţă
de cele aplicabile materialului lichid păstos sau nămolos cu implicaţii asupra costurilor
operaţiunii de relocare
bull Icircn vederea evaluării proprietăţilor de sedimentare ale sterilelor de procesare după depunerea lor
icircn noul amplasament este necesară cunoaşterea proprietăţilor geomecanice icircn special a
distribuţiei granulometrice şi conţinutului de apă
bull Sterilele slab consolidate uscate pot fi excavate şi transportate cu mijloace mecanice Deoarece
icircn cele mai multe cazuri sterilele de la uzinele de procesare anămoloase excavarea transportul
şi redepunerea acestora ridică mult mai mult probleme şi pot fi mult mai costisitoare
Pot fi folosite următoarele sisteme de transport
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi vehicule de transport
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere) şi transport feroviar (vagoane descoperite
containere)
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi transport icircn sistem tubular
bull excavare hidraulică transport prin pompe de tulbureală depunerea tulburelii sedimentarea
sterilelor şi icircndepărtarea apei
A Retaluzarea
Retaluzarea de sus icircn jos - constă icircn deplasarea icircn jos pe taluz a materialului haldat din crestele
treptelor necesitacircnd suprafeţe de teren mai mari pentru a se putea icircnmagazina icircntregul volum de
roci depozitat iniţial şi se aplică ori de cacircte ori se dispune de suprafeţele necesare Icircn acest scop
pot fi utilizate excavatoare de diferite tipuri dar cel mai utilizat utilaj este buldozerul
bull Pentru a se evita accidentele icircn cazul taluzurilor cu icircnclinări relativ mari buldozerele sunt
legate de o ancoră fixată pe suprafaţa haldei In funcţie de unghiul la care se realizează
retaluzarea se poate calcula volumul de material care este deplasat icircn cadrul acestei lucrări şi
apoi timpul necesar pentru efectuarea acestei lucrări
bull La fel ca icircn cazul lucrărilor de nivelare se determină volumul total de material care trebuie
deplasat şi pe baza acestuia se stabilesc tipul şi numărul de utilaje necesare executării retaluzării
icircntr-un anumit interval de timp
Retaluzarea de jos icircn sus - se aplică atunci cacircnd nu există o suprafaţa plană pe care să poată
vehicula utilajul la retaluzarea de sus icircn jos sau atunci cacircnd depozitul s-a dezvoltat icircn suprafaţă
pacircnă la limita perimetrului funciar
bull Icircn cadrul acestui procedeu rocile din partea inferioară a taluzului sunt icircmpinse spre partea
superioară volumul lucrărilor de retaluzare fiind de cacircteva ori mai mare decacirct icircn cazul
precedent ceea ce implică şi o durată şi costuri mai mari
B Terasarea
bull Dacă depunerea rocilor icircn haldă s-a făcut icircn mai multe trepte cu icircnălţimi mari este obligatorie
crearea de terase cărora pentru evitarea eroziunilor li se va da o pantă transversală de 15-2deg
spre treapta superioară şi o anumită lăţime icircn funcţie de soluţia de recultivare aleasă
bull Pe taluzuri şi pe terase se execută şanţuri de drenare a apei care se dirijează spre bazinele de
colectare cărora li se poate da o utilizare piscicolă sau pentru agrement Tot icircn aceste bazine se
depozitează şi apele din reţeaua subterană de lucrări de asecare
bull După nivelare icircn vederea determinării corecte a cantităţii de sol vegetal care trebuie depus se
face o cartare agrochimică pentru a se stabili distribuţia pe orizontală a substanţelor nutritive
Amenajarea stratului de sol vegetal acoperitor
Obiective
bull minimizarea volumului de apă de infiltraţie şi de percolare prin corpul haldei pentru a reduce
la minimum mobilizarea poluanţilor din haldă icircn apa subterană
bull minimizarea generării prafului
bull minimizarea pătrunderii oxigenului icircn corpul rocilor sterile icircn vederea evitării formării apelor
acide respectiv acombustiilor spontane
bull prevenirea contactului direct cu deşeuri periculoase
bull dezvoltarea unei pături de vegetaţie şi darea icircn folosinţă ulterioară aamplasamentului sau
obiectivului
Tipuri de acoperire
a Coperte subţiri simple
b Coperte cu un singur strat sau coperte cu evapotranspiraţie
c Copertă cu strat dublu (strat cu evapo-transpiraţie şi strat bazal cu permeabilitate redusă)
d Bariere capilare
f Coperte multi-strat cu sau fără geomembrane
g Coperte reactive
a Coperte subţiri simple
- Strat de sol subţire de 02-05 m grosime
- Diminuează formarea prafului şi eroziunea
- Nu influenţează infiltrarea apelor de precipitaţii sau exfiltrarea
- Pentru haldele pe care există specii vegetale adecvate se umplu spaţiile dintre plante pe
suprafeţele taluzului
- Efort tehnic scăzut-mediu
b Coperte cu un singur strat sau coperte cu evapo-transpiraţie
- Un singur strat de sol de 05-10 m grosime
- Cresc capacitatea de icircnmagazinare a unui sol nesaturat şi a capacităţii de eliberare a apei icircn
perioadele uscate
- Grosimea copertei trebuie să fie proiectată icircn funcţie de volumul de apă de infiltraţie care
urmează a fi icircnmagazinat şi de debitul maxim admisibil de infiltraţie icircn corpul haldei
- Coperta se plantează cu specii de ierburi arbuşti şi copaci tipice pentru zona climatică
respectivă
c Copertă cu strat dublu (strat cu evapo-transpiraţie şi strat bazal cu permeabilitate redusă)
- Un strat mineral bazal compact cu rol de etanşare şi un strat superior de sol cu rol de reţinere a
umidităţii
- Grosimea copertei trebuie să fie de minim 10 m picircnă la 20-25 m
- Taluzurile profilate cu o icircnclinare mai mică de 125 (le 22) pentru a genera o bună stabilitate
- Necesită măsuri suplimentare de protejare a taluzurilor icircmpotriva eroziunii (debit crescut al
apelor de şiroire)
- Efort tehnic moderat ndash mare
d Bariere capilare
- Un strat subiacent grosier cu rol de blocare a capilarităţii şi un strat superior de sol cu rol
capilar
- Ambele straturi trebuie să aibă o distribuţie granulometrică definită şi să fie semnificativ
diferite din punct de vedere al penetrării apei
- stratul de blocare = pietriş stratul capilar = nisip fin
- urmăreşte ca stratul acoperitor să prevină ascensiunea apei contaminate din porii haldei către
suprafaţă ca urmare a absorbţiei exercitate de sol
e Copertă multi-strat cu sau fără geomembrane
- includ cel puţin un strat mineral de etanşare (aproximativ 04 - 06 m) un strat de icircnmagazinare
a umidităţii (aprox 06-10 m) şi un strat de revegetare (aproximativ 01-02 m)
- Grosimea copertei poate depăşi 20 m
- Taluzurile profilate cu o icircnclinare mai mare de 125 (le 22) pentru a genera o bună stabilitate
- Efort tehnic şi economic mare
f) Coperte reactive
bull includ unul sau mai multe substanţe active din punct de vedere chimic care vor influenţa starea
chimică a materialului steril
bull suntutilizate de regulă icircn cazul icircn care substratul are tendinţa de a genera ape acide
construcţia traseelor de drenaj şi circulaţie
Apa de suprafaţă trebuie drenată corespunzător de pe suprafaţa reprofilată şi acoperită a
sterilelor pentru a preveni infiltraţiile şi posibilele avarii ca urmare a alunecărilor şi eroziunii
- Pentru construcţia sistemelor de drenare a apelor de suprafaţă se utilizează următoarele soluţii
bull elemente prefabricate din beton
bull şapă de beton armat cu icircnveliş de piatră
bull umplutură de piatră icircn talvegul cursului de apă
bull stabilizarea pantelor cu parapet sau fascine
bull viroage acoperite cu iarbă
bull gabioane
- Pot fi utilizate materiale sintetice sau naturale
Revegetarea
Icircnierbare imediată pentru protecţia icircmpotriva eroziunii apoi icircmpădurire icircn vederea stabilizării cu
arbori sau arbuşti
bull Pentru protecţie şi dezvoltarea normală a vegetaţiei se recomandă icircmprejmuirea haldei
bull Ciclul natural de regenerare prezintă costuri scăzute sau nule dar perioadă foarte lungă de timp
pentru regenerarea vegetaţiei şiformarea unui strat de sol vegetal
bull Cicluri de regenerare selectivă bazate pe stimularea şi grabirea proceselor de regenerare
naturală
b) Relocarea completă a haldelor de steril
Relocarea sterilului rezultat din industria extractivă este considerată ca fiind adecvată numai icircn
anumite condiţii clar definite Aceste condiţii includ
bull Obiectivul de remediere propus nu poate fi atins prin utilizarea unor soluţii de stabilizare in
situ icircnsemnacircnd că relocarea este unica alternativă corespunzătoare
bull Este disponibil un amplasament de depozitare adecvat care oferă o capacitate suficientă pentru
deşeurile miniere care urmează a fi relocate Pentru a minimiza gradul de ocupare
a terenului noul amplasament de depozitare trebuie să conţină deja deşeuri care reclamă oricum
remedierea
bull Suprafaţa remediată trebuie să fie utilizată icircn alte scopuri
Dacă relocarea este una din soluţiile care pot fi adoptate vor fi analizate raporturile dintre costuri
şi beneficii Icircn astfel de cazuri relocarea se poate dovedi ca fiind cea mai bună soluţie dacă
volumul de deşeuri care urmează a fi transportat este suficient de redus şi dacă raportul dintre
volumul de deşeuri şi aria contaminată este destul de mic
bull distanţa dintre halda care urmează a fi relocată şi noul amplasament nu este prea mare
bull condiţiile tehnice iniţiale şi de infrastructură pentru relocare sunt mai mult sau mai puţin
icircndeplinite adică relocarea nu va atrage costuri suplimentare foarte ridicate icircn conexiune cu
măsura de remediere propriu-zisă (de exemplu pentru construcţia drumului) iar disconfortul
populaţiei ca urmare a relocării este icircn limite acceptabile
Tehnologii de relocare
- excavarea haldei de steril pacircnă la nivelul solului cu ajutorul unor utilaje specializate
- icircndepărtarea solului contaminat de la baza haldei (05 m adacircncime)
- aplicarea unei coperte de sol de minim 02 m icircn locul haldei pentru aducerea la nivel şi
accelerarea restabilirii vegetaţiei
- transportul şi depozitarea sterilului pe noul amplasament
Etapele reabilitării biologice ale unei halde de steril
I Reabilitarea tehnică
a) Recuperarea si conservarea solului decopertat
b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril
c) Construirea haldei de steril
d) Stabilizarea haldei
e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată
f) Ameliorarea solului antropic de pe halde
II Reabilitarea ecologică
a) Cultivarea forestieră a haldei
b) Cultivarea agricolă a haldei
I Reabilitarea tehnică
a) Recuperarea si conservarea solului decopertat
bull activitate obligatorie pentru unităţile miniere
Cuprinde activităţi de
bull stabilirea grosimii solului
bull excavarea
bull transportul
bull depozitarea
bull conservarea solului
stabilirea grosimii solului
prospectarea solului
foraje manuale şanţuri gropi sau puţuri amplasate la intervale de 100 m rezultatele
fiind apoi marcate pe hărţile topografice şi secţiunile icircntocmite pe baza acestor foraje
efectuarea cartării pedologice şi agrochimice a suprafeţelor de teren afectate de exploatarea la
zi precum şi a straturilor geologice din coperta zăcămacircntului icircn vederea cunoaşterii
potenţialului lor de fertilitate şi efectuării de recomandări privind tehnologia descopertării
haldării şi a depunerii materialului icircn zona de suprafaţă
Excavarea
-icircnainte de a icircncepe lucrările de descopertare
-icircn timp ce se execută descopertarea şi chiar exploatarea zăcămacircntului icircn carieră
-Selectiv cu utilaje specifice descopertării
-Exclusă amestecarea
b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril
Faze specifice
- excavarea simultană sau decalată de activitatea de exploatare
- transportul cu utilaje adaptate metodei de exploatare
- haldarea selectivă a materialului transportat la locul de haldare
c) Construirea haldei de steril
Faze specifice
- studii privind alegerea locului de construire
- pregătirea terenului suport pentru haldare
- respectarea tehnologiei de construire a haldei
- compactări periodice ale structurii antropice
d) Stabilizarea haldei
Faze
- nivelarea integrala a haldei
- ridicări topografice pentru corectări
- studii geotehnice privind stabilitatea
- corectarea elementelor morfologice
- lucrări ingineresti de asigurare a
Stabilităţii
Caracteristici tehnice
- nivelarea haldei la 2-3 ani de la haldarea sterilului
- corectarea parametrilor metrici ai elementelor morfologice ale haldei
- construirea unor ziduri gărduleţe canale de garda sau drenaj
- nivelări pentru un aspect morfologic simetric
e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată
Faze
- alegerea metodei de reabilitare a haldei
- respectarea normelor de depunere a solului
- compactarea solului depus pe halda
- lucrări de nivelare a suprafeţei haldei
Caracteristici tehnice
- grosimea solului depus trebuie corelata
cu tipul de utilitate pe care icircl va avea tehnostructura (08 - 15 m pentru reabilitare agricola si
pana icircn 1 m pentru reabilitare silvica)
- caracteristicile solului structură argiloasă sau nisipo-argiloasă cu circa 15 argilă materiale
capabile să reţină umiditatea si permeabilitatea pentru apă si aer bogate icircn P K Ca S Mg
f) Ameliorarea solului antropic de pe halde
Faze
- cartarea pedologică a haldei
- expertize geologice pe halda
- analize biochimice ale materialului din halda
- aplicarea tratamente ameliorative pe haldă
-aplicarea ameliorărilor pentru cresterea calităţii protisolului haldei
- ameliorarea se poate cu calciu cenusă de cărbune sau fenol conţinut icircn apele industriale
II Reabilitarea ecologică
a) Cultivarea forestieră a haldei lucrări ingineresti nivelare consolidare ameliorare a
protisolului
- plantarea poate icircncepe icircncă de la etapa nivelării haldei
- plantare conform directivelor silvice cu speciile amelioratoare de sol (iubitoare de azot)
- plantare direct pe steril sau pe sol depus cu grosime pacircnă la 1 m ndash specii recomandate
salcacircmul aninul alunul sălcioara si mai ales cătina albă
- poate suporta icircncă de la icircnceput cultivarea unor esenţe forestiere valoroase sau pomi fructiferi
- se pretează si la halde cu relief haotic nivelările fiind obpţionale
b) Cultivarea agricolă a haldei
1 Ameliorarea solului
- cercetări privind modul optim de ameliorare a solurilor slab productive
(studii pedologice si analize biochimice etc)
- icircmbunătăţiri funciare pe halda (lucrări de asanare refertilizare recoltare selecţionare a
seminţelor etc)
2 Cultivarea plantelor agricole de bază lucrări pedoameliorative icircn vederea regenerării fertilităţii
- cultivarea plantelor nepretenţioase la condiţiile pedologice rezistente climatic si imunologic
care dau cantitatea mari de materie vegetala icircn sol si la suprafaţa (3-5 ani păstăioasele lucernă
trifoi etc)
- sistem de rotaţie a culturilor (asolamente) cu administrarea unei cantităţi duble de icircngrăsăminte
- cultivarea unor specii superioare de plante cu recolte normale
- aeraţie activă icircngrăşare cu gunoi sau icircngrăsăminte chimice (azotatul superfosfatul sarea
potasică)
- irigaţii
Remedierea iazurilor de decantare
Variantele tehnice ce pot fi considerate ca bază pentru punerea icircn practică a soluţiei de remediere
sunt
bull Varianta zero icircn care nu se icircntreprind remedieri justificată de absenţa unor riscuri pe
termen scurt sau lung asociate iazului de decantare
bull Varianta controlului instituţional care implică măsuri de restricţionare a folosinţei
terenurilor şi monitorizareasupravegherea continuă
bull Varianta Stabilizării in situ prin care se urmăreşte stabilizarea geomecanică geochimică şi
hidrologică a iazului de decantare pe amplasamentul existent Acest obiectiv poate fi icircndeplinit
prin
1048578 remediere uscată care include icircndepărtarea supernatantului asecarea tehnică (parţială) a
sterilelor reprofilarea contururilor intern şi extern ale sistemului iazului de decantare şi
amplasarea unei coperte de sol pe suprafaţa sterilelor de procesare
1048578 remediere umedă prin care se icircncearcă stabilizarea iazului de decantare menţinacircnd o oglindă
de apă
bull Varianta relocării constacircnd icircn mutarea sterilelor de procesare şi depozitarea lor icircntr-un alt
loc mai sigur
Stabilizarea in situ cu oglindă liberă de apă
(rdquovarianta umedărdquo)
bull Menţinerea permanentă a unei pături de apă pentru a preveni generarea prafului şi pătrunderea
oxigenului
bull Metoda poate fi considerată ca o variantă optimă de stabilizare a unor sterile de procesare
neoxidate care prezintă riscul de generare a apelor acide prevenind totodată formarea prafului
bull necesită o icircntreţinere amănunţită şi conduc la costuri mai ridicate de icircntreţinere şi supraveghere
bull Apar probleme de stabilitate a barajului
bull Metodă intemediară icircntre coperta umedă şi cea uscată este ldquorealizarea de mlaştinirdquo prin care se
foloseşte o cantitate mai redusă de apă şi se instalează o vegetaţie specifică care stabilizează
suprafaţa evitacircndu-se antrenarea icircn atmosferă a pulberilor
Stabilizarea in situ cu amplasarea unei coperte de sol (rdquovarianta uscatărdquo)
bull numită şi remediere uscată
bull icircndepărtarea icircntregului volum de apă liberă (icircn cazul icircn care există o astfel de oglindă de apă pe
suprafaţa sterilelor) şi depunerea unei coperte cu rolul de a minimiza antrenarea prafului şi a
infiltraţiei
Etape
bull icircndepărtarea apei şi descărcarea acesteia epurarea apei dacă este necesară
bull acoperirea intermediară (dacă acest lucru devine necesar ca urmare a proprietăţilor
geomecanice ale sterilelor) coperta intemediară se aplică numai dacă suprafaţa sterilelor de
procesare este neconsolidată şi nu permite accesul utilajelor grele pentru efectuarea altor etape
bull reprofilarea suprafeţelor iazului de decantare şi a structurilor de icircndiguire pentru a asigura
stabilitatea şi regimul apelor de şiroire pe termen lung
bull acoperirea finală incluzacircnd revegetaţia
Relocarea sterilelor de procesare
bull Sterilele de procesare uscate sau aproape uscate vor necesita tehnologii de relocare diferite faţă
de cele aplicabile materialului lichid păstos sau nămolos cu implicaţii asupra costurilor
operaţiunii de relocare
bull Icircn vederea evaluării proprietăţilor de sedimentare ale sterilelor de procesare după depunerea lor
icircn noul amplasament este necesară cunoaşterea proprietăţilor geomecanice icircn special a
distribuţiei granulometrice şi conţinutului de apă
bull Sterilele slab consolidate uscate pot fi excavate şi transportate cu mijloace mecanice Deoarece
icircn cele mai multe cazuri sterilele de la uzinele de procesare anămoloase excavarea transportul
şi redepunerea acestora ridică mult mai mult probleme şi pot fi mult mai costisitoare
Pot fi folosite următoarele sisteme de transport
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi vehicule de transport
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere) şi transport feroviar (vagoane descoperite
containere)
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi transport icircn sistem tubular
bull excavare hidraulică transport prin pompe de tulbureală depunerea tulburelii sedimentarea
sterilelor şi icircndepărtarea apei
bull dezvoltarea unei pături de vegetaţie şi darea icircn folosinţă ulterioară aamplasamentului sau
obiectivului
Tipuri de acoperire
a Coperte subţiri simple
b Coperte cu un singur strat sau coperte cu evapotranspiraţie
c Copertă cu strat dublu (strat cu evapo-transpiraţie şi strat bazal cu permeabilitate redusă)
d Bariere capilare
f Coperte multi-strat cu sau fără geomembrane
g Coperte reactive
a Coperte subţiri simple
- Strat de sol subţire de 02-05 m grosime
- Diminuează formarea prafului şi eroziunea
- Nu influenţează infiltrarea apelor de precipitaţii sau exfiltrarea
- Pentru haldele pe care există specii vegetale adecvate se umplu spaţiile dintre plante pe
suprafeţele taluzului
- Efort tehnic scăzut-mediu
b Coperte cu un singur strat sau coperte cu evapo-transpiraţie
- Un singur strat de sol de 05-10 m grosime
- Cresc capacitatea de icircnmagazinare a unui sol nesaturat şi a capacităţii de eliberare a apei icircn
perioadele uscate
- Grosimea copertei trebuie să fie proiectată icircn funcţie de volumul de apă de infiltraţie care
urmează a fi icircnmagazinat şi de debitul maxim admisibil de infiltraţie icircn corpul haldei
- Coperta se plantează cu specii de ierburi arbuşti şi copaci tipice pentru zona climatică
respectivă
c Copertă cu strat dublu (strat cu evapo-transpiraţie şi strat bazal cu permeabilitate redusă)
- Un strat mineral bazal compact cu rol de etanşare şi un strat superior de sol cu rol de reţinere a
umidităţii
- Grosimea copertei trebuie să fie de minim 10 m picircnă la 20-25 m
- Taluzurile profilate cu o icircnclinare mai mică de 125 (le 22) pentru a genera o bună stabilitate
- Necesită măsuri suplimentare de protejare a taluzurilor icircmpotriva eroziunii (debit crescut al
apelor de şiroire)
- Efort tehnic moderat ndash mare
d Bariere capilare
- Un strat subiacent grosier cu rol de blocare a capilarităţii şi un strat superior de sol cu rol
capilar
- Ambele straturi trebuie să aibă o distribuţie granulometrică definită şi să fie semnificativ
diferite din punct de vedere al penetrării apei
- stratul de blocare = pietriş stratul capilar = nisip fin
- urmăreşte ca stratul acoperitor să prevină ascensiunea apei contaminate din porii haldei către
suprafaţă ca urmare a absorbţiei exercitate de sol
e Copertă multi-strat cu sau fără geomembrane
- includ cel puţin un strat mineral de etanşare (aproximativ 04 - 06 m) un strat de icircnmagazinare
a umidităţii (aprox 06-10 m) şi un strat de revegetare (aproximativ 01-02 m)
- Grosimea copertei poate depăşi 20 m
- Taluzurile profilate cu o icircnclinare mai mare de 125 (le 22) pentru a genera o bună stabilitate
- Efort tehnic şi economic mare
f) Coperte reactive
bull includ unul sau mai multe substanţe active din punct de vedere chimic care vor influenţa starea
chimică a materialului steril
bull suntutilizate de regulă icircn cazul icircn care substratul are tendinţa de a genera ape acide
construcţia traseelor de drenaj şi circulaţie
Apa de suprafaţă trebuie drenată corespunzător de pe suprafaţa reprofilată şi acoperită a
sterilelor pentru a preveni infiltraţiile şi posibilele avarii ca urmare a alunecărilor şi eroziunii
- Pentru construcţia sistemelor de drenare a apelor de suprafaţă se utilizează următoarele soluţii
bull elemente prefabricate din beton
bull şapă de beton armat cu icircnveliş de piatră
bull umplutură de piatră icircn talvegul cursului de apă
bull stabilizarea pantelor cu parapet sau fascine
bull viroage acoperite cu iarbă
bull gabioane
- Pot fi utilizate materiale sintetice sau naturale
Revegetarea
Icircnierbare imediată pentru protecţia icircmpotriva eroziunii apoi icircmpădurire icircn vederea stabilizării cu
arbori sau arbuşti
bull Pentru protecţie şi dezvoltarea normală a vegetaţiei se recomandă icircmprejmuirea haldei
bull Ciclul natural de regenerare prezintă costuri scăzute sau nule dar perioadă foarte lungă de timp
pentru regenerarea vegetaţiei şiformarea unui strat de sol vegetal
bull Cicluri de regenerare selectivă bazate pe stimularea şi grabirea proceselor de regenerare
naturală
b) Relocarea completă a haldelor de steril
Relocarea sterilului rezultat din industria extractivă este considerată ca fiind adecvată numai icircn
anumite condiţii clar definite Aceste condiţii includ
bull Obiectivul de remediere propus nu poate fi atins prin utilizarea unor soluţii de stabilizare in
situ icircnsemnacircnd că relocarea este unica alternativă corespunzătoare
bull Este disponibil un amplasament de depozitare adecvat care oferă o capacitate suficientă pentru
deşeurile miniere care urmează a fi relocate Pentru a minimiza gradul de ocupare
a terenului noul amplasament de depozitare trebuie să conţină deja deşeuri care reclamă oricum
remedierea
bull Suprafaţa remediată trebuie să fie utilizată icircn alte scopuri
Dacă relocarea este una din soluţiile care pot fi adoptate vor fi analizate raporturile dintre costuri
şi beneficii Icircn astfel de cazuri relocarea se poate dovedi ca fiind cea mai bună soluţie dacă
volumul de deşeuri care urmează a fi transportat este suficient de redus şi dacă raportul dintre
volumul de deşeuri şi aria contaminată este destul de mic
bull distanţa dintre halda care urmează a fi relocată şi noul amplasament nu este prea mare
bull condiţiile tehnice iniţiale şi de infrastructură pentru relocare sunt mai mult sau mai puţin
icircndeplinite adică relocarea nu va atrage costuri suplimentare foarte ridicate icircn conexiune cu
măsura de remediere propriu-zisă (de exemplu pentru construcţia drumului) iar disconfortul
populaţiei ca urmare a relocării este icircn limite acceptabile
Tehnologii de relocare
- excavarea haldei de steril pacircnă la nivelul solului cu ajutorul unor utilaje specializate
- icircndepărtarea solului contaminat de la baza haldei (05 m adacircncime)
- aplicarea unei coperte de sol de minim 02 m icircn locul haldei pentru aducerea la nivel şi
accelerarea restabilirii vegetaţiei
- transportul şi depozitarea sterilului pe noul amplasament
Etapele reabilitării biologice ale unei halde de steril
I Reabilitarea tehnică
a) Recuperarea si conservarea solului decopertat
b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril
c) Construirea haldei de steril
d) Stabilizarea haldei
e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată
f) Ameliorarea solului antropic de pe halde
II Reabilitarea ecologică
a) Cultivarea forestieră a haldei
b) Cultivarea agricolă a haldei
I Reabilitarea tehnică
a) Recuperarea si conservarea solului decopertat
bull activitate obligatorie pentru unităţile miniere
Cuprinde activităţi de
bull stabilirea grosimii solului
bull excavarea
bull transportul
bull depozitarea
bull conservarea solului
stabilirea grosimii solului
prospectarea solului
foraje manuale şanţuri gropi sau puţuri amplasate la intervale de 100 m rezultatele
fiind apoi marcate pe hărţile topografice şi secţiunile icircntocmite pe baza acestor foraje
efectuarea cartării pedologice şi agrochimice a suprafeţelor de teren afectate de exploatarea la
zi precum şi a straturilor geologice din coperta zăcămacircntului icircn vederea cunoaşterii
potenţialului lor de fertilitate şi efectuării de recomandări privind tehnologia descopertării
haldării şi a depunerii materialului icircn zona de suprafaţă
Excavarea
-icircnainte de a icircncepe lucrările de descopertare
-icircn timp ce se execută descopertarea şi chiar exploatarea zăcămacircntului icircn carieră
-Selectiv cu utilaje specifice descopertării
-Exclusă amestecarea
b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril
Faze specifice
- excavarea simultană sau decalată de activitatea de exploatare
- transportul cu utilaje adaptate metodei de exploatare
- haldarea selectivă a materialului transportat la locul de haldare
c) Construirea haldei de steril
Faze specifice
- studii privind alegerea locului de construire
- pregătirea terenului suport pentru haldare
- respectarea tehnologiei de construire a haldei
- compactări periodice ale structurii antropice
d) Stabilizarea haldei
Faze
- nivelarea integrala a haldei
- ridicări topografice pentru corectări
- studii geotehnice privind stabilitatea
- corectarea elementelor morfologice
- lucrări ingineresti de asigurare a
Stabilităţii
Caracteristici tehnice
- nivelarea haldei la 2-3 ani de la haldarea sterilului
- corectarea parametrilor metrici ai elementelor morfologice ale haldei
- construirea unor ziduri gărduleţe canale de garda sau drenaj
- nivelări pentru un aspect morfologic simetric
e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată
Faze
- alegerea metodei de reabilitare a haldei
- respectarea normelor de depunere a solului
- compactarea solului depus pe halda
- lucrări de nivelare a suprafeţei haldei
Caracteristici tehnice
- grosimea solului depus trebuie corelata
cu tipul de utilitate pe care icircl va avea tehnostructura (08 - 15 m pentru reabilitare agricola si
pana icircn 1 m pentru reabilitare silvica)
- caracteristicile solului structură argiloasă sau nisipo-argiloasă cu circa 15 argilă materiale
capabile să reţină umiditatea si permeabilitatea pentru apă si aer bogate icircn P K Ca S Mg
f) Ameliorarea solului antropic de pe halde
Faze
- cartarea pedologică a haldei
- expertize geologice pe halda
- analize biochimice ale materialului din halda
- aplicarea tratamente ameliorative pe haldă
-aplicarea ameliorărilor pentru cresterea calităţii protisolului haldei
- ameliorarea se poate cu calciu cenusă de cărbune sau fenol conţinut icircn apele industriale
II Reabilitarea ecologică
a) Cultivarea forestieră a haldei lucrări ingineresti nivelare consolidare ameliorare a
protisolului
- plantarea poate icircncepe icircncă de la etapa nivelării haldei
- plantare conform directivelor silvice cu speciile amelioratoare de sol (iubitoare de azot)
- plantare direct pe steril sau pe sol depus cu grosime pacircnă la 1 m ndash specii recomandate
salcacircmul aninul alunul sălcioara si mai ales cătina albă
- poate suporta icircncă de la icircnceput cultivarea unor esenţe forestiere valoroase sau pomi fructiferi
- se pretează si la halde cu relief haotic nivelările fiind obpţionale
b) Cultivarea agricolă a haldei
1 Ameliorarea solului
- cercetări privind modul optim de ameliorare a solurilor slab productive
(studii pedologice si analize biochimice etc)
- icircmbunătăţiri funciare pe halda (lucrări de asanare refertilizare recoltare selecţionare a
seminţelor etc)
2 Cultivarea plantelor agricole de bază lucrări pedoameliorative icircn vederea regenerării fertilităţii
- cultivarea plantelor nepretenţioase la condiţiile pedologice rezistente climatic si imunologic
care dau cantitatea mari de materie vegetala icircn sol si la suprafaţa (3-5 ani păstăioasele lucernă
trifoi etc)
- sistem de rotaţie a culturilor (asolamente) cu administrarea unei cantităţi duble de icircngrăsăminte
- cultivarea unor specii superioare de plante cu recolte normale
- aeraţie activă icircngrăşare cu gunoi sau icircngrăsăminte chimice (azotatul superfosfatul sarea
potasică)
- irigaţii
Remedierea iazurilor de decantare
Variantele tehnice ce pot fi considerate ca bază pentru punerea icircn practică a soluţiei de remediere
sunt
bull Varianta zero icircn care nu se icircntreprind remedieri justificată de absenţa unor riscuri pe
termen scurt sau lung asociate iazului de decantare
bull Varianta controlului instituţional care implică măsuri de restricţionare a folosinţei
terenurilor şi monitorizareasupravegherea continuă
bull Varianta Stabilizării in situ prin care se urmăreşte stabilizarea geomecanică geochimică şi
hidrologică a iazului de decantare pe amplasamentul existent Acest obiectiv poate fi icircndeplinit
prin
1048578 remediere uscată care include icircndepărtarea supernatantului asecarea tehnică (parţială) a
sterilelor reprofilarea contururilor intern şi extern ale sistemului iazului de decantare şi
amplasarea unei coperte de sol pe suprafaţa sterilelor de procesare
1048578 remediere umedă prin care se icircncearcă stabilizarea iazului de decantare menţinacircnd o oglindă
de apă
bull Varianta relocării constacircnd icircn mutarea sterilelor de procesare şi depozitarea lor icircntr-un alt
loc mai sigur
Stabilizarea in situ cu oglindă liberă de apă
(rdquovarianta umedărdquo)
bull Menţinerea permanentă a unei pături de apă pentru a preveni generarea prafului şi pătrunderea
oxigenului
bull Metoda poate fi considerată ca o variantă optimă de stabilizare a unor sterile de procesare
neoxidate care prezintă riscul de generare a apelor acide prevenind totodată formarea prafului
bull necesită o icircntreţinere amănunţită şi conduc la costuri mai ridicate de icircntreţinere şi supraveghere
bull Apar probleme de stabilitate a barajului
bull Metodă intemediară icircntre coperta umedă şi cea uscată este ldquorealizarea de mlaştinirdquo prin care se
foloseşte o cantitate mai redusă de apă şi se instalează o vegetaţie specifică care stabilizează
suprafaţa evitacircndu-se antrenarea icircn atmosferă a pulberilor
Stabilizarea in situ cu amplasarea unei coperte de sol (rdquovarianta uscatărdquo)
bull numită şi remediere uscată
bull icircndepărtarea icircntregului volum de apă liberă (icircn cazul icircn care există o astfel de oglindă de apă pe
suprafaţa sterilelor) şi depunerea unei coperte cu rolul de a minimiza antrenarea prafului şi a
infiltraţiei
Etape
bull icircndepărtarea apei şi descărcarea acesteia epurarea apei dacă este necesară
bull acoperirea intermediară (dacă acest lucru devine necesar ca urmare a proprietăţilor
geomecanice ale sterilelor) coperta intemediară se aplică numai dacă suprafaţa sterilelor de
procesare este neconsolidată şi nu permite accesul utilajelor grele pentru efectuarea altor etape
bull reprofilarea suprafeţelor iazului de decantare şi a structurilor de icircndiguire pentru a asigura
stabilitatea şi regimul apelor de şiroire pe termen lung
bull acoperirea finală incluzacircnd revegetaţia
Relocarea sterilelor de procesare
bull Sterilele de procesare uscate sau aproape uscate vor necesita tehnologii de relocare diferite faţă
de cele aplicabile materialului lichid păstos sau nămolos cu implicaţii asupra costurilor
operaţiunii de relocare
bull Icircn vederea evaluării proprietăţilor de sedimentare ale sterilelor de procesare după depunerea lor
icircn noul amplasament este necesară cunoaşterea proprietăţilor geomecanice icircn special a
distribuţiei granulometrice şi conţinutului de apă
bull Sterilele slab consolidate uscate pot fi excavate şi transportate cu mijloace mecanice Deoarece
icircn cele mai multe cazuri sterilele de la uzinele de procesare anămoloase excavarea transportul
şi redepunerea acestora ridică mult mai mult probleme şi pot fi mult mai costisitoare
Pot fi folosite următoarele sisteme de transport
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi vehicule de transport
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere) şi transport feroviar (vagoane descoperite
containere)
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi transport icircn sistem tubular
bull excavare hidraulică transport prin pompe de tulbureală depunerea tulburelii sedimentarea
sterilelor şi icircndepărtarea apei
- Un strat subiacent grosier cu rol de blocare a capilarităţii şi un strat superior de sol cu rol
capilar
- Ambele straturi trebuie să aibă o distribuţie granulometrică definită şi să fie semnificativ
diferite din punct de vedere al penetrării apei
- stratul de blocare = pietriş stratul capilar = nisip fin
- urmăreşte ca stratul acoperitor să prevină ascensiunea apei contaminate din porii haldei către
suprafaţă ca urmare a absorbţiei exercitate de sol
e Copertă multi-strat cu sau fără geomembrane
- includ cel puţin un strat mineral de etanşare (aproximativ 04 - 06 m) un strat de icircnmagazinare
a umidităţii (aprox 06-10 m) şi un strat de revegetare (aproximativ 01-02 m)
- Grosimea copertei poate depăşi 20 m
- Taluzurile profilate cu o icircnclinare mai mare de 125 (le 22) pentru a genera o bună stabilitate
- Efort tehnic şi economic mare
f) Coperte reactive
bull includ unul sau mai multe substanţe active din punct de vedere chimic care vor influenţa starea
chimică a materialului steril
bull suntutilizate de regulă icircn cazul icircn care substratul are tendinţa de a genera ape acide
construcţia traseelor de drenaj şi circulaţie
Apa de suprafaţă trebuie drenată corespunzător de pe suprafaţa reprofilată şi acoperită a
sterilelor pentru a preveni infiltraţiile şi posibilele avarii ca urmare a alunecărilor şi eroziunii
- Pentru construcţia sistemelor de drenare a apelor de suprafaţă se utilizează următoarele soluţii
bull elemente prefabricate din beton
bull şapă de beton armat cu icircnveliş de piatră
bull umplutură de piatră icircn talvegul cursului de apă
bull stabilizarea pantelor cu parapet sau fascine
bull viroage acoperite cu iarbă
bull gabioane
- Pot fi utilizate materiale sintetice sau naturale
Revegetarea
Icircnierbare imediată pentru protecţia icircmpotriva eroziunii apoi icircmpădurire icircn vederea stabilizării cu
arbori sau arbuşti
bull Pentru protecţie şi dezvoltarea normală a vegetaţiei se recomandă icircmprejmuirea haldei
bull Ciclul natural de regenerare prezintă costuri scăzute sau nule dar perioadă foarte lungă de timp
pentru regenerarea vegetaţiei şiformarea unui strat de sol vegetal
bull Cicluri de regenerare selectivă bazate pe stimularea şi grabirea proceselor de regenerare
naturală
b) Relocarea completă a haldelor de steril
Relocarea sterilului rezultat din industria extractivă este considerată ca fiind adecvată numai icircn
anumite condiţii clar definite Aceste condiţii includ
bull Obiectivul de remediere propus nu poate fi atins prin utilizarea unor soluţii de stabilizare in
situ icircnsemnacircnd că relocarea este unica alternativă corespunzătoare
bull Este disponibil un amplasament de depozitare adecvat care oferă o capacitate suficientă pentru
deşeurile miniere care urmează a fi relocate Pentru a minimiza gradul de ocupare
a terenului noul amplasament de depozitare trebuie să conţină deja deşeuri care reclamă oricum
remedierea
bull Suprafaţa remediată trebuie să fie utilizată icircn alte scopuri
Dacă relocarea este una din soluţiile care pot fi adoptate vor fi analizate raporturile dintre costuri
şi beneficii Icircn astfel de cazuri relocarea se poate dovedi ca fiind cea mai bună soluţie dacă
volumul de deşeuri care urmează a fi transportat este suficient de redus şi dacă raportul dintre
volumul de deşeuri şi aria contaminată este destul de mic
bull distanţa dintre halda care urmează a fi relocată şi noul amplasament nu este prea mare
bull condiţiile tehnice iniţiale şi de infrastructură pentru relocare sunt mai mult sau mai puţin
icircndeplinite adică relocarea nu va atrage costuri suplimentare foarte ridicate icircn conexiune cu
măsura de remediere propriu-zisă (de exemplu pentru construcţia drumului) iar disconfortul
populaţiei ca urmare a relocării este icircn limite acceptabile
Tehnologii de relocare
- excavarea haldei de steril pacircnă la nivelul solului cu ajutorul unor utilaje specializate
- icircndepărtarea solului contaminat de la baza haldei (05 m adacircncime)
- aplicarea unei coperte de sol de minim 02 m icircn locul haldei pentru aducerea la nivel şi
accelerarea restabilirii vegetaţiei
- transportul şi depozitarea sterilului pe noul amplasament
Etapele reabilitării biologice ale unei halde de steril
I Reabilitarea tehnică
a) Recuperarea si conservarea solului decopertat
b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril
c) Construirea haldei de steril
d) Stabilizarea haldei
e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată
f) Ameliorarea solului antropic de pe halde
II Reabilitarea ecologică
a) Cultivarea forestieră a haldei
b) Cultivarea agricolă a haldei
I Reabilitarea tehnică
a) Recuperarea si conservarea solului decopertat
bull activitate obligatorie pentru unităţile miniere
Cuprinde activităţi de
bull stabilirea grosimii solului
bull excavarea
bull transportul
bull depozitarea
bull conservarea solului
stabilirea grosimii solului
prospectarea solului
foraje manuale şanţuri gropi sau puţuri amplasate la intervale de 100 m rezultatele
fiind apoi marcate pe hărţile topografice şi secţiunile icircntocmite pe baza acestor foraje
efectuarea cartării pedologice şi agrochimice a suprafeţelor de teren afectate de exploatarea la
zi precum şi a straturilor geologice din coperta zăcămacircntului icircn vederea cunoaşterii
potenţialului lor de fertilitate şi efectuării de recomandări privind tehnologia descopertării
haldării şi a depunerii materialului icircn zona de suprafaţă
Excavarea
-icircnainte de a icircncepe lucrările de descopertare
-icircn timp ce se execută descopertarea şi chiar exploatarea zăcămacircntului icircn carieră
-Selectiv cu utilaje specifice descopertării
-Exclusă amestecarea
b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril
Faze specifice
- excavarea simultană sau decalată de activitatea de exploatare
- transportul cu utilaje adaptate metodei de exploatare
- haldarea selectivă a materialului transportat la locul de haldare
c) Construirea haldei de steril
Faze specifice
- studii privind alegerea locului de construire
- pregătirea terenului suport pentru haldare
- respectarea tehnologiei de construire a haldei
- compactări periodice ale structurii antropice
d) Stabilizarea haldei
Faze
- nivelarea integrala a haldei
- ridicări topografice pentru corectări
- studii geotehnice privind stabilitatea
- corectarea elementelor morfologice
- lucrări ingineresti de asigurare a
Stabilităţii
Caracteristici tehnice
- nivelarea haldei la 2-3 ani de la haldarea sterilului
- corectarea parametrilor metrici ai elementelor morfologice ale haldei
- construirea unor ziduri gărduleţe canale de garda sau drenaj
- nivelări pentru un aspect morfologic simetric
e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată
Faze
- alegerea metodei de reabilitare a haldei
- respectarea normelor de depunere a solului
- compactarea solului depus pe halda
- lucrări de nivelare a suprafeţei haldei
Caracteristici tehnice
- grosimea solului depus trebuie corelata
cu tipul de utilitate pe care icircl va avea tehnostructura (08 - 15 m pentru reabilitare agricola si
pana icircn 1 m pentru reabilitare silvica)
- caracteristicile solului structură argiloasă sau nisipo-argiloasă cu circa 15 argilă materiale
capabile să reţină umiditatea si permeabilitatea pentru apă si aer bogate icircn P K Ca S Mg
f) Ameliorarea solului antropic de pe halde
Faze
- cartarea pedologică a haldei
- expertize geologice pe halda
- analize biochimice ale materialului din halda
- aplicarea tratamente ameliorative pe haldă
-aplicarea ameliorărilor pentru cresterea calităţii protisolului haldei
- ameliorarea se poate cu calciu cenusă de cărbune sau fenol conţinut icircn apele industriale
II Reabilitarea ecologică
a) Cultivarea forestieră a haldei lucrări ingineresti nivelare consolidare ameliorare a
protisolului
- plantarea poate icircncepe icircncă de la etapa nivelării haldei
- plantare conform directivelor silvice cu speciile amelioratoare de sol (iubitoare de azot)
- plantare direct pe steril sau pe sol depus cu grosime pacircnă la 1 m ndash specii recomandate
salcacircmul aninul alunul sălcioara si mai ales cătina albă
- poate suporta icircncă de la icircnceput cultivarea unor esenţe forestiere valoroase sau pomi fructiferi
- se pretează si la halde cu relief haotic nivelările fiind obpţionale
b) Cultivarea agricolă a haldei
1 Ameliorarea solului
- cercetări privind modul optim de ameliorare a solurilor slab productive
(studii pedologice si analize biochimice etc)
- icircmbunătăţiri funciare pe halda (lucrări de asanare refertilizare recoltare selecţionare a
seminţelor etc)
2 Cultivarea plantelor agricole de bază lucrări pedoameliorative icircn vederea regenerării fertilităţii
- cultivarea plantelor nepretenţioase la condiţiile pedologice rezistente climatic si imunologic
care dau cantitatea mari de materie vegetala icircn sol si la suprafaţa (3-5 ani păstăioasele lucernă
trifoi etc)
- sistem de rotaţie a culturilor (asolamente) cu administrarea unei cantităţi duble de icircngrăsăminte
- cultivarea unor specii superioare de plante cu recolte normale
- aeraţie activă icircngrăşare cu gunoi sau icircngrăsăminte chimice (azotatul superfosfatul sarea
potasică)
- irigaţii
Remedierea iazurilor de decantare
Variantele tehnice ce pot fi considerate ca bază pentru punerea icircn practică a soluţiei de remediere
sunt
bull Varianta zero icircn care nu se icircntreprind remedieri justificată de absenţa unor riscuri pe
termen scurt sau lung asociate iazului de decantare
bull Varianta controlului instituţional care implică măsuri de restricţionare a folosinţei
terenurilor şi monitorizareasupravegherea continuă
bull Varianta Stabilizării in situ prin care se urmăreşte stabilizarea geomecanică geochimică şi
hidrologică a iazului de decantare pe amplasamentul existent Acest obiectiv poate fi icircndeplinit
prin
1048578 remediere uscată care include icircndepărtarea supernatantului asecarea tehnică (parţială) a
sterilelor reprofilarea contururilor intern şi extern ale sistemului iazului de decantare şi
amplasarea unei coperte de sol pe suprafaţa sterilelor de procesare
1048578 remediere umedă prin care se icircncearcă stabilizarea iazului de decantare menţinacircnd o oglindă
de apă
bull Varianta relocării constacircnd icircn mutarea sterilelor de procesare şi depozitarea lor icircntr-un alt
loc mai sigur
Stabilizarea in situ cu oglindă liberă de apă
(rdquovarianta umedărdquo)
bull Menţinerea permanentă a unei pături de apă pentru a preveni generarea prafului şi pătrunderea
oxigenului
bull Metoda poate fi considerată ca o variantă optimă de stabilizare a unor sterile de procesare
neoxidate care prezintă riscul de generare a apelor acide prevenind totodată formarea prafului
bull necesită o icircntreţinere amănunţită şi conduc la costuri mai ridicate de icircntreţinere şi supraveghere
bull Apar probleme de stabilitate a barajului
bull Metodă intemediară icircntre coperta umedă şi cea uscată este ldquorealizarea de mlaştinirdquo prin care se
foloseşte o cantitate mai redusă de apă şi se instalează o vegetaţie specifică care stabilizează
suprafaţa evitacircndu-se antrenarea icircn atmosferă a pulberilor
Stabilizarea in situ cu amplasarea unei coperte de sol (rdquovarianta uscatărdquo)
bull numită şi remediere uscată
bull icircndepărtarea icircntregului volum de apă liberă (icircn cazul icircn care există o astfel de oglindă de apă pe
suprafaţa sterilelor) şi depunerea unei coperte cu rolul de a minimiza antrenarea prafului şi a
infiltraţiei
Etape
bull icircndepărtarea apei şi descărcarea acesteia epurarea apei dacă este necesară
bull acoperirea intermediară (dacă acest lucru devine necesar ca urmare a proprietăţilor
geomecanice ale sterilelor) coperta intemediară se aplică numai dacă suprafaţa sterilelor de
procesare este neconsolidată şi nu permite accesul utilajelor grele pentru efectuarea altor etape
bull reprofilarea suprafeţelor iazului de decantare şi a structurilor de icircndiguire pentru a asigura
stabilitatea şi regimul apelor de şiroire pe termen lung
bull acoperirea finală incluzacircnd revegetaţia
Relocarea sterilelor de procesare
bull Sterilele de procesare uscate sau aproape uscate vor necesita tehnologii de relocare diferite faţă
de cele aplicabile materialului lichid păstos sau nămolos cu implicaţii asupra costurilor
operaţiunii de relocare
bull Icircn vederea evaluării proprietăţilor de sedimentare ale sterilelor de procesare după depunerea lor
icircn noul amplasament este necesară cunoaşterea proprietăţilor geomecanice icircn special a
distribuţiei granulometrice şi conţinutului de apă
bull Sterilele slab consolidate uscate pot fi excavate şi transportate cu mijloace mecanice Deoarece
icircn cele mai multe cazuri sterilele de la uzinele de procesare anămoloase excavarea transportul
şi redepunerea acestora ridică mult mai mult probleme şi pot fi mult mai costisitoare
Pot fi folosite următoarele sisteme de transport
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi vehicule de transport
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere) şi transport feroviar (vagoane descoperite
containere)
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi transport icircn sistem tubular
bull excavare hidraulică transport prin pompe de tulbureală depunerea tulburelii sedimentarea
sterilelor şi icircndepărtarea apei
bull Cicluri de regenerare selectivă bazate pe stimularea şi grabirea proceselor de regenerare
naturală
b) Relocarea completă a haldelor de steril
Relocarea sterilului rezultat din industria extractivă este considerată ca fiind adecvată numai icircn
anumite condiţii clar definite Aceste condiţii includ
bull Obiectivul de remediere propus nu poate fi atins prin utilizarea unor soluţii de stabilizare in
situ icircnsemnacircnd că relocarea este unica alternativă corespunzătoare
bull Este disponibil un amplasament de depozitare adecvat care oferă o capacitate suficientă pentru
deşeurile miniere care urmează a fi relocate Pentru a minimiza gradul de ocupare
a terenului noul amplasament de depozitare trebuie să conţină deja deşeuri care reclamă oricum
remedierea
bull Suprafaţa remediată trebuie să fie utilizată icircn alte scopuri
Dacă relocarea este una din soluţiile care pot fi adoptate vor fi analizate raporturile dintre costuri
şi beneficii Icircn astfel de cazuri relocarea se poate dovedi ca fiind cea mai bună soluţie dacă
volumul de deşeuri care urmează a fi transportat este suficient de redus şi dacă raportul dintre
volumul de deşeuri şi aria contaminată este destul de mic
bull distanţa dintre halda care urmează a fi relocată şi noul amplasament nu este prea mare
bull condiţiile tehnice iniţiale şi de infrastructură pentru relocare sunt mai mult sau mai puţin
icircndeplinite adică relocarea nu va atrage costuri suplimentare foarte ridicate icircn conexiune cu
măsura de remediere propriu-zisă (de exemplu pentru construcţia drumului) iar disconfortul
populaţiei ca urmare a relocării este icircn limite acceptabile
Tehnologii de relocare
- excavarea haldei de steril pacircnă la nivelul solului cu ajutorul unor utilaje specializate
- icircndepărtarea solului contaminat de la baza haldei (05 m adacircncime)
- aplicarea unei coperte de sol de minim 02 m icircn locul haldei pentru aducerea la nivel şi
accelerarea restabilirii vegetaţiei
- transportul şi depozitarea sterilului pe noul amplasament
Etapele reabilitării biologice ale unei halde de steril
I Reabilitarea tehnică
a) Recuperarea si conservarea solului decopertat
b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril
c) Construirea haldei de steril
d) Stabilizarea haldei
e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată
f) Ameliorarea solului antropic de pe halde
II Reabilitarea ecologică
a) Cultivarea forestieră a haldei
b) Cultivarea agricolă a haldei
I Reabilitarea tehnică
a) Recuperarea si conservarea solului decopertat
bull activitate obligatorie pentru unităţile miniere
Cuprinde activităţi de
bull stabilirea grosimii solului
bull excavarea
bull transportul
bull depozitarea
bull conservarea solului
stabilirea grosimii solului
prospectarea solului
foraje manuale şanţuri gropi sau puţuri amplasate la intervale de 100 m rezultatele
fiind apoi marcate pe hărţile topografice şi secţiunile icircntocmite pe baza acestor foraje
efectuarea cartării pedologice şi agrochimice a suprafeţelor de teren afectate de exploatarea la
zi precum şi a straturilor geologice din coperta zăcămacircntului icircn vederea cunoaşterii
potenţialului lor de fertilitate şi efectuării de recomandări privind tehnologia descopertării
haldării şi a depunerii materialului icircn zona de suprafaţă
Excavarea
-icircnainte de a icircncepe lucrările de descopertare
-icircn timp ce se execută descopertarea şi chiar exploatarea zăcămacircntului icircn carieră
-Selectiv cu utilaje specifice descopertării
-Exclusă amestecarea
b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril
Faze specifice
- excavarea simultană sau decalată de activitatea de exploatare
- transportul cu utilaje adaptate metodei de exploatare
- haldarea selectivă a materialului transportat la locul de haldare
c) Construirea haldei de steril
Faze specifice
- studii privind alegerea locului de construire
- pregătirea terenului suport pentru haldare
- respectarea tehnologiei de construire a haldei
- compactări periodice ale structurii antropice
d) Stabilizarea haldei
Faze
- nivelarea integrala a haldei
- ridicări topografice pentru corectări
- studii geotehnice privind stabilitatea
- corectarea elementelor morfologice
- lucrări ingineresti de asigurare a
Stabilităţii
Caracteristici tehnice
- nivelarea haldei la 2-3 ani de la haldarea sterilului
- corectarea parametrilor metrici ai elementelor morfologice ale haldei
- construirea unor ziduri gărduleţe canale de garda sau drenaj
- nivelări pentru un aspect morfologic simetric
e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată
Faze
- alegerea metodei de reabilitare a haldei
- respectarea normelor de depunere a solului
- compactarea solului depus pe halda
- lucrări de nivelare a suprafeţei haldei
Caracteristici tehnice
- grosimea solului depus trebuie corelata
cu tipul de utilitate pe care icircl va avea tehnostructura (08 - 15 m pentru reabilitare agricola si
pana icircn 1 m pentru reabilitare silvica)
- caracteristicile solului structură argiloasă sau nisipo-argiloasă cu circa 15 argilă materiale
capabile să reţină umiditatea si permeabilitatea pentru apă si aer bogate icircn P K Ca S Mg
f) Ameliorarea solului antropic de pe halde
Faze
- cartarea pedologică a haldei
- expertize geologice pe halda
- analize biochimice ale materialului din halda
- aplicarea tratamente ameliorative pe haldă
-aplicarea ameliorărilor pentru cresterea calităţii protisolului haldei
- ameliorarea se poate cu calciu cenusă de cărbune sau fenol conţinut icircn apele industriale
II Reabilitarea ecologică
a) Cultivarea forestieră a haldei lucrări ingineresti nivelare consolidare ameliorare a
protisolului
- plantarea poate icircncepe icircncă de la etapa nivelării haldei
- plantare conform directivelor silvice cu speciile amelioratoare de sol (iubitoare de azot)
- plantare direct pe steril sau pe sol depus cu grosime pacircnă la 1 m ndash specii recomandate
salcacircmul aninul alunul sălcioara si mai ales cătina albă
- poate suporta icircncă de la icircnceput cultivarea unor esenţe forestiere valoroase sau pomi fructiferi
- se pretează si la halde cu relief haotic nivelările fiind obpţionale
b) Cultivarea agricolă a haldei
1 Ameliorarea solului
- cercetări privind modul optim de ameliorare a solurilor slab productive
(studii pedologice si analize biochimice etc)
- icircmbunătăţiri funciare pe halda (lucrări de asanare refertilizare recoltare selecţionare a
seminţelor etc)
2 Cultivarea plantelor agricole de bază lucrări pedoameliorative icircn vederea regenerării fertilităţii
- cultivarea plantelor nepretenţioase la condiţiile pedologice rezistente climatic si imunologic
care dau cantitatea mari de materie vegetala icircn sol si la suprafaţa (3-5 ani păstăioasele lucernă
trifoi etc)
- sistem de rotaţie a culturilor (asolamente) cu administrarea unei cantităţi duble de icircngrăsăminte
- cultivarea unor specii superioare de plante cu recolte normale
- aeraţie activă icircngrăşare cu gunoi sau icircngrăsăminte chimice (azotatul superfosfatul sarea
potasică)
- irigaţii
Remedierea iazurilor de decantare
Variantele tehnice ce pot fi considerate ca bază pentru punerea icircn practică a soluţiei de remediere
sunt
bull Varianta zero icircn care nu se icircntreprind remedieri justificată de absenţa unor riscuri pe
termen scurt sau lung asociate iazului de decantare
bull Varianta controlului instituţional care implică măsuri de restricţionare a folosinţei
terenurilor şi monitorizareasupravegherea continuă
bull Varianta Stabilizării in situ prin care se urmăreşte stabilizarea geomecanică geochimică şi
hidrologică a iazului de decantare pe amplasamentul existent Acest obiectiv poate fi icircndeplinit
prin
1048578 remediere uscată care include icircndepărtarea supernatantului asecarea tehnică (parţială) a
sterilelor reprofilarea contururilor intern şi extern ale sistemului iazului de decantare şi
amplasarea unei coperte de sol pe suprafaţa sterilelor de procesare
1048578 remediere umedă prin care se icircncearcă stabilizarea iazului de decantare menţinacircnd o oglindă
de apă
bull Varianta relocării constacircnd icircn mutarea sterilelor de procesare şi depozitarea lor icircntr-un alt
loc mai sigur
Stabilizarea in situ cu oglindă liberă de apă
(rdquovarianta umedărdquo)
bull Menţinerea permanentă a unei pături de apă pentru a preveni generarea prafului şi pătrunderea
oxigenului
bull Metoda poate fi considerată ca o variantă optimă de stabilizare a unor sterile de procesare
neoxidate care prezintă riscul de generare a apelor acide prevenind totodată formarea prafului
bull necesită o icircntreţinere amănunţită şi conduc la costuri mai ridicate de icircntreţinere şi supraveghere
bull Apar probleme de stabilitate a barajului
bull Metodă intemediară icircntre coperta umedă şi cea uscată este ldquorealizarea de mlaştinirdquo prin care se
foloseşte o cantitate mai redusă de apă şi se instalează o vegetaţie specifică care stabilizează
suprafaţa evitacircndu-se antrenarea icircn atmosferă a pulberilor
Stabilizarea in situ cu amplasarea unei coperte de sol (rdquovarianta uscatărdquo)
bull numită şi remediere uscată
bull icircndepărtarea icircntregului volum de apă liberă (icircn cazul icircn care există o astfel de oglindă de apă pe
suprafaţa sterilelor) şi depunerea unei coperte cu rolul de a minimiza antrenarea prafului şi a
infiltraţiei
Etape
bull icircndepărtarea apei şi descărcarea acesteia epurarea apei dacă este necesară
bull acoperirea intermediară (dacă acest lucru devine necesar ca urmare a proprietăţilor
geomecanice ale sterilelor) coperta intemediară se aplică numai dacă suprafaţa sterilelor de
procesare este neconsolidată şi nu permite accesul utilajelor grele pentru efectuarea altor etape
bull reprofilarea suprafeţelor iazului de decantare şi a structurilor de icircndiguire pentru a asigura
stabilitatea şi regimul apelor de şiroire pe termen lung
bull acoperirea finală incluzacircnd revegetaţia
Relocarea sterilelor de procesare
bull Sterilele de procesare uscate sau aproape uscate vor necesita tehnologii de relocare diferite faţă
de cele aplicabile materialului lichid păstos sau nămolos cu implicaţii asupra costurilor
operaţiunii de relocare
bull Icircn vederea evaluării proprietăţilor de sedimentare ale sterilelor de procesare după depunerea lor
icircn noul amplasament este necesară cunoaşterea proprietăţilor geomecanice icircn special a
distribuţiei granulometrice şi conţinutului de apă
bull Sterilele slab consolidate uscate pot fi excavate şi transportate cu mijloace mecanice Deoarece
icircn cele mai multe cazuri sterilele de la uzinele de procesare anămoloase excavarea transportul
şi redepunerea acestora ridică mult mai mult probleme şi pot fi mult mai costisitoare
Pot fi folosite următoarele sisteme de transport
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi vehicule de transport
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere) şi transport feroviar (vagoane descoperite
containere)
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi transport icircn sistem tubular
bull excavare hidraulică transport prin pompe de tulbureală depunerea tulburelii sedimentarea
sterilelor şi icircndepărtarea apei
d) Stabilizarea haldei
e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată
f) Ameliorarea solului antropic de pe halde
II Reabilitarea ecologică
a) Cultivarea forestieră a haldei
b) Cultivarea agricolă a haldei
I Reabilitarea tehnică
a) Recuperarea si conservarea solului decopertat
bull activitate obligatorie pentru unităţile miniere
Cuprinde activităţi de
bull stabilirea grosimii solului
bull excavarea
bull transportul
bull depozitarea
bull conservarea solului
stabilirea grosimii solului
prospectarea solului
foraje manuale şanţuri gropi sau puţuri amplasate la intervale de 100 m rezultatele
fiind apoi marcate pe hărţile topografice şi secţiunile icircntocmite pe baza acestor foraje
efectuarea cartării pedologice şi agrochimice a suprafeţelor de teren afectate de exploatarea la
zi precum şi a straturilor geologice din coperta zăcămacircntului icircn vederea cunoaşterii
potenţialului lor de fertilitate şi efectuării de recomandări privind tehnologia descopertării
haldării şi a depunerii materialului icircn zona de suprafaţă
Excavarea
-icircnainte de a icircncepe lucrările de descopertare
-icircn timp ce se execută descopertarea şi chiar exploatarea zăcămacircntului icircn carieră
-Selectiv cu utilaje specifice descopertării
-Exclusă amestecarea
b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril
Faze specifice
- excavarea simultană sau decalată de activitatea de exploatare
- transportul cu utilaje adaptate metodei de exploatare
- haldarea selectivă a materialului transportat la locul de haldare
c) Construirea haldei de steril
Faze specifice
- studii privind alegerea locului de construire
- pregătirea terenului suport pentru haldare
- respectarea tehnologiei de construire a haldei
- compactări periodice ale structurii antropice
d) Stabilizarea haldei
Faze
- nivelarea integrala a haldei
- ridicări topografice pentru corectări
- studii geotehnice privind stabilitatea
- corectarea elementelor morfologice
- lucrări ingineresti de asigurare a
Stabilităţii
Caracteristici tehnice
- nivelarea haldei la 2-3 ani de la haldarea sterilului
- corectarea parametrilor metrici ai elementelor morfologice ale haldei
- construirea unor ziduri gărduleţe canale de garda sau drenaj
- nivelări pentru un aspect morfologic simetric
e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată
Faze
- alegerea metodei de reabilitare a haldei
- respectarea normelor de depunere a solului
- compactarea solului depus pe halda
- lucrări de nivelare a suprafeţei haldei
Caracteristici tehnice
- grosimea solului depus trebuie corelata
cu tipul de utilitate pe care icircl va avea tehnostructura (08 - 15 m pentru reabilitare agricola si
pana icircn 1 m pentru reabilitare silvica)
- caracteristicile solului structură argiloasă sau nisipo-argiloasă cu circa 15 argilă materiale
capabile să reţină umiditatea si permeabilitatea pentru apă si aer bogate icircn P K Ca S Mg
f) Ameliorarea solului antropic de pe halde
Faze
- cartarea pedologică a haldei
- expertize geologice pe halda
- analize biochimice ale materialului din halda
- aplicarea tratamente ameliorative pe haldă
-aplicarea ameliorărilor pentru cresterea calităţii protisolului haldei
- ameliorarea se poate cu calciu cenusă de cărbune sau fenol conţinut icircn apele industriale
II Reabilitarea ecologică
a) Cultivarea forestieră a haldei lucrări ingineresti nivelare consolidare ameliorare a
protisolului
- plantarea poate icircncepe icircncă de la etapa nivelării haldei
- plantare conform directivelor silvice cu speciile amelioratoare de sol (iubitoare de azot)
- plantare direct pe steril sau pe sol depus cu grosime pacircnă la 1 m ndash specii recomandate
salcacircmul aninul alunul sălcioara si mai ales cătina albă
- poate suporta icircncă de la icircnceput cultivarea unor esenţe forestiere valoroase sau pomi fructiferi
- se pretează si la halde cu relief haotic nivelările fiind obpţionale
b) Cultivarea agricolă a haldei
1 Ameliorarea solului
- cercetări privind modul optim de ameliorare a solurilor slab productive
(studii pedologice si analize biochimice etc)
- icircmbunătăţiri funciare pe halda (lucrări de asanare refertilizare recoltare selecţionare a
seminţelor etc)
2 Cultivarea plantelor agricole de bază lucrări pedoameliorative icircn vederea regenerării fertilităţii
- cultivarea plantelor nepretenţioase la condiţiile pedologice rezistente climatic si imunologic
care dau cantitatea mari de materie vegetala icircn sol si la suprafaţa (3-5 ani păstăioasele lucernă
trifoi etc)
- sistem de rotaţie a culturilor (asolamente) cu administrarea unei cantităţi duble de icircngrăsăminte
- cultivarea unor specii superioare de plante cu recolte normale
- aeraţie activă icircngrăşare cu gunoi sau icircngrăsăminte chimice (azotatul superfosfatul sarea
potasică)
- irigaţii
Remedierea iazurilor de decantare
Variantele tehnice ce pot fi considerate ca bază pentru punerea icircn practică a soluţiei de remediere
sunt
bull Varianta zero icircn care nu se icircntreprind remedieri justificată de absenţa unor riscuri pe
termen scurt sau lung asociate iazului de decantare
bull Varianta controlului instituţional care implică măsuri de restricţionare a folosinţei
terenurilor şi monitorizareasupravegherea continuă
bull Varianta Stabilizării in situ prin care se urmăreşte stabilizarea geomecanică geochimică şi
hidrologică a iazului de decantare pe amplasamentul existent Acest obiectiv poate fi icircndeplinit
prin
1048578 remediere uscată care include icircndepărtarea supernatantului asecarea tehnică (parţială) a
sterilelor reprofilarea contururilor intern şi extern ale sistemului iazului de decantare şi
amplasarea unei coperte de sol pe suprafaţa sterilelor de procesare
1048578 remediere umedă prin care se icircncearcă stabilizarea iazului de decantare menţinacircnd o oglindă
de apă
bull Varianta relocării constacircnd icircn mutarea sterilelor de procesare şi depozitarea lor icircntr-un alt
loc mai sigur
Stabilizarea in situ cu oglindă liberă de apă
(rdquovarianta umedărdquo)
bull Menţinerea permanentă a unei pături de apă pentru a preveni generarea prafului şi pătrunderea
oxigenului
bull Metoda poate fi considerată ca o variantă optimă de stabilizare a unor sterile de procesare
neoxidate care prezintă riscul de generare a apelor acide prevenind totodată formarea prafului
bull necesită o icircntreţinere amănunţită şi conduc la costuri mai ridicate de icircntreţinere şi supraveghere
bull Apar probleme de stabilitate a barajului
bull Metodă intemediară icircntre coperta umedă şi cea uscată este ldquorealizarea de mlaştinirdquo prin care se
foloseşte o cantitate mai redusă de apă şi se instalează o vegetaţie specifică care stabilizează
suprafaţa evitacircndu-se antrenarea icircn atmosferă a pulberilor
Stabilizarea in situ cu amplasarea unei coperte de sol (rdquovarianta uscatărdquo)
bull numită şi remediere uscată
bull icircndepărtarea icircntregului volum de apă liberă (icircn cazul icircn care există o astfel de oglindă de apă pe
suprafaţa sterilelor) şi depunerea unei coperte cu rolul de a minimiza antrenarea prafului şi a
infiltraţiei
Etape
bull icircndepărtarea apei şi descărcarea acesteia epurarea apei dacă este necesară
bull acoperirea intermediară (dacă acest lucru devine necesar ca urmare a proprietăţilor
geomecanice ale sterilelor) coperta intemediară se aplică numai dacă suprafaţa sterilelor de
procesare este neconsolidată şi nu permite accesul utilajelor grele pentru efectuarea altor etape
bull reprofilarea suprafeţelor iazului de decantare şi a structurilor de icircndiguire pentru a asigura
stabilitatea şi regimul apelor de şiroire pe termen lung
bull acoperirea finală incluzacircnd revegetaţia
Relocarea sterilelor de procesare
bull Sterilele de procesare uscate sau aproape uscate vor necesita tehnologii de relocare diferite faţă
de cele aplicabile materialului lichid păstos sau nămolos cu implicaţii asupra costurilor
operaţiunii de relocare
bull Icircn vederea evaluării proprietăţilor de sedimentare ale sterilelor de procesare după depunerea lor
icircn noul amplasament este necesară cunoaşterea proprietăţilor geomecanice icircn special a
distribuţiei granulometrice şi conţinutului de apă
bull Sterilele slab consolidate uscate pot fi excavate şi transportate cu mijloace mecanice Deoarece
icircn cele mai multe cazuri sterilele de la uzinele de procesare anămoloase excavarea transportul
şi redepunerea acestora ridică mult mai mult probleme şi pot fi mult mai costisitoare
Pot fi folosite următoarele sisteme de transport
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi vehicule de transport
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere) şi transport feroviar (vagoane descoperite
containere)
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi transport icircn sistem tubular
bull excavare hidraulică transport prin pompe de tulbureală depunerea tulburelii sedimentarea
sterilelor şi icircndepărtarea apei
- haldarea selectivă a materialului transportat la locul de haldare
c) Construirea haldei de steril
Faze specifice
- studii privind alegerea locului de construire
- pregătirea terenului suport pentru haldare
- respectarea tehnologiei de construire a haldei
- compactări periodice ale structurii antropice
d) Stabilizarea haldei
Faze
- nivelarea integrala a haldei
- ridicări topografice pentru corectări
- studii geotehnice privind stabilitatea
- corectarea elementelor morfologice
- lucrări ingineresti de asigurare a
Stabilităţii
Caracteristici tehnice
- nivelarea haldei la 2-3 ani de la haldarea sterilului
- corectarea parametrilor metrici ai elementelor morfologice ale haldei
- construirea unor ziduri gărduleţe canale de garda sau drenaj
- nivelări pentru un aspect morfologic simetric
e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată
Faze
- alegerea metodei de reabilitare a haldei
- respectarea normelor de depunere a solului
- compactarea solului depus pe halda
- lucrări de nivelare a suprafeţei haldei
Caracteristici tehnice
- grosimea solului depus trebuie corelata
cu tipul de utilitate pe care icircl va avea tehnostructura (08 - 15 m pentru reabilitare agricola si
pana icircn 1 m pentru reabilitare silvica)
- caracteristicile solului structură argiloasă sau nisipo-argiloasă cu circa 15 argilă materiale
capabile să reţină umiditatea si permeabilitatea pentru apă si aer bogate icircn P K Ca S Mg
f) Ameliorarea solului antropic de pe halde
Faze
- cartarea pedologică a haldei
- expertize geologice pe halda
- analize biochimice ale materialului din halda
- aplicarea tratamente ameliorative pe haldă
-aplicarea ameliorărilor pentru cresterea calităţii protisolului haldei
- ameliorarea se poate cu calciu cenusă de cărbune sau fenol conţinut icircn apele industriale
II Reabilitarea ecologică
a) Cultivarea forestieră a haldei lucrări ingineresti nivelare consolidare ameliorare a
protisolului
- plantarea poate icircncepe icircncă de la etapa nivelării haldei
- plantare conform directivelor silvice cu speciile amelioratoare de sol (iubitoare de azot)
- plantare direct pe steril sau pe sol depus cu grosime pacircnă la 1 m ndash specii recomandate
salcacircmul aninul alunul sălcioara si mai ales cătina albă
- poate suporta icircncă de la icircnceput cultivarea unor esenţe forestiere valoroase sau pomi fructiferi
- se pretează si la halde cu relief haotic nivelările fiind obpţionale
b) Cultivarea agricolă a haldei
1 Ameliorarea solului
- cercetări privind modul optim de ameliorare a solurilor slab productive
(studii pedologice si analize biochimice etc)
- icircmbunătăţiri funciare pe halda (lucrări de asanare refertilizare recoltare selecţionare a
seminţelor etc)
2 Cultivarea plantelor agricole de bază lucrări pedoameliorative icircn vederea regenerării fertilităţii
- cultivarea plantelor nepretenţioase la condiţiile pedologice rezistente climatic si imunologic
care dau cantitatea mari de materie vegetala icircn sol si la suprafaţa (3-5 ani păstăioasele lucernă
trifoi etc)
- sistem de rotaţie a culturilor (asolamente) cu administrarea unei cantităţi duble de icircngrăsăminte
- cultivarea unor specii superioare de plante cu recolte normale
- aeraţie activă icircngrăşare cu gunoi sau icircngrăsăminte chimice (azotatul superfosfatul sarea
potasică)
- irigaţii
Remedierea iazurilor de decantare
Variantele tehnice ce pot fi considerate ca bază pentru punerea icircn practică a soluţiei de remediere
sunt
bull Varianta zero icircn care nu se icircntreprind remedieri justificată de absenţa unor riscuri pe
termen scurt sau lung asociate iazului de decantare
bull Varianta controlului instituţional care implică măsuri de restricţionare a folosinţei
terenurilor şi monitorizareasupravegherea continuă
bull Varianta Stabilizării in situ prin care se urmăreşte stabilizarea geomecanică geochimică şi
hidrologică a iazului de decantare pe amplasamentul existent Acest obiectiv poate fi icircndeplinit
prin
1048578 remediere uscată care include icircndepărtarea supernatantului asecarea tehnică (parţială) a
sterilelor reprofilarea contururilor intern şi extern ale sistemului iazului de decantare şi
amplasarea unei coperte de sol pe suprafaţa sterilelor de procesare
1048578 remediere umedă prin care se icircncearcă stabilizarea iazului de decantare menţinacircnd o oglindă
de apă
bull Varianta relocării constacircnd icircn mutarea sterilelor de procesare şi depozitarea lor icircntr-un alt
loc mai sigur
Stabilizarea in situ cu oglindă liberă de apă
(rdquovarianta umedărdquo)
bull Menţinerea permanentă a unei pături de apă pentru a preveni generarea prafului şi pătrunderea
oxigenului
bull Metoda poate fi considerată ca o variantă optimă de stabilizare a unor sterile de procesare
neoxidate care prezintă riscul de generare a apelor acide prevenind totodată formarea prafului
bull necesită o icircntreţinere amănunţită şi conduc la costuri mai ridicate de icircntreţinere şi supraveghere
bull Apar probleme de stabilitate a barajului
bull Metodă intemediară icircntre coperta umedă şi cea uscată este ldquorealizarea de mlaştinirdquo prin care se
foloseşte o cantitate mai redusă de apă şi se instalează o vegetaţie specifică care stabilizează
suprafaţa evitacircndu-se antrenarea icircn atmosferă a pulberilor
Stabilizarea in situ cu amplasarea unei coperte de sol (rdquovarianta uscatărdquo)
bull numită şi remediere uscată
bull icircndepărtarea icircntregului volum de apă liberă (icircn cazul icircn care există o astfel de oglindă de apă pe
suprafaţa sterilelor) şi depunerea unei coperte cu rolul de a minimiza antrenarea prafului şi a
infiltraţiei
Etape
bull icircndepărtarea apei şi descărcarea acesteia epurarea apei dacă este necesară
bull acoperirea intermediară (dacă acest lucru devine necesar ca urmare a proprietăţilor
geomecanice ale sterilelor) coperta intemediară se aplică numai dacă suprafaţa sterilelor de
procesare este neconsolidată şi nu permite accesul utilajelor grele pentru efectuarea altor etape
bull reprofilarea suprafeţelor iazului de decantare şi a structurilor de icircndiguire pentru a asigura
stabilitatea şi regimul apelor de şiroire pe termen lung
bull acoperirea finală incluzacircnd revegetaţia
Relocarea sterilelor de procesare
bull Sterilele de procesare uscate sau aproape uscate vor necesita tehnologii de relocare diferite faţă
de cele aplicabile materialului lichid păstos sau nămolos cu implicaţii asupra costurilor
operaţiunii de relocare
bull Icircn vederea evaluării proprietăţilor de sedimentare ale sterilelor de procesare după depunerea lor
icircn noul amplasament este necesară cunoaşterea proprietăţilor geomecanice icircn special a
distribuţiei granulometrice şi conţinutului de apă
bull Sterilele slab consolidate uscate pot fi excavate şi transportate cu mijloace mecanice Deoarece
icircn cele mai multe cazuri sterilele de la uzinele de procesare anămoloase excavarea transportul
şi redepunerea acestora ridică mult mai mult probleme şi pot fi mult mai costisitoare
Pot fi folosite următoarele sisteme de transport
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi vehicule de transport
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere) şi transport feroviar (vagoane descoperite
containere)
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi transport icircn sistem tubular
bull excavare hidraulică transport prin pompe de tulbureală depunerea tulburelii sedimentarea
sterilelor şi icircndepărtarea apei
Faze
- cartarea pedologică a haldei
- expertize geologice pe halda
- analize biochimice ale materialului din halda
- aplicarea tratamente ameliorative pe haldă
-aplicarea ameliorărilor pentru cresterea calităţii protisolului haldei
- ameliorarea se poate cu calciu cenusă de cărbune sau fenol conţinut icircn apele industriale
II Reabilitarea ecologică
a) Cultivarea forestieră a haldei lucrări ingineresti nivelare consolidare ameliorare a
protisolului
- plantarea poate icircncepe icircncă de la etapa nivelării haldei
- plantare conform directivelor silvice cu speciile amelioratoare de sol (iubitoare de azot)
- plantare direct pe steril sau pe sol depus cu grosime pacircnă la 1 m ndash specii recomandate
salcacircmul aninul alunul sălcioara si mai ales cătina albă
- poate suporta icircncă de la icircnceput cultivarea unor esenţe forestiere valoroase sau pomi fructiferi
- se pretează si la halde cu relief haotic nivelările fiind obpţionale
b) Cultivarea agricolă a haldei
1 Ameliorarea solului
- cercetări privind modul optim de ameliorare a solurilor slab productive
(studii pedologice si analize biochimice etc)
- icircmbunătăţiri funciare pe halda (lucrări de asanare refertilizare recoltare selecţionare a
seminţelor etc)
2 Cultivarea plantelor agricole de bază lucrări pedoameliorative icircn vederea regenerării fertilităţii
- cultivarea plantelor nepretenţioase la condiţiile pedologice rezistente climatic si imunologic
care dau cantitatea mari de materie vegetala icircn sol si la suprafaţa (3-5 ani păstăioasele lucernă
trifoi etc)
- sistem de rotaţie a culturilor (asolamente) cu administrarea unei cantităţi duble de icircngrăsăminte
- cultivarea unor specii superioare de plante cu recolte normale
- aeraţie activă icircngrăşare cu gunoi sau icircngrăsăminte chimice (azotatul superfosfatul sarea
potasică)
- irigaţii
Remedierea iazurilor de decantare
Variantele tehnice ce pot fi considerate ca bază pentru punerea icircn practică a soluţiei de remediere
sunt
bull Varianta zero icircn care nu se icircntreprind remedieri justificată de absenţa unor riscuri pe
termen scurt sau lung asociate iazului de decantare
bull Varianta controlului instituţional care implică măsuri de restricţionare a folosinţei
terenurilor şi monitorizareasupravegherea continuă
bull Varianta Stabilizării in situ prin care se urmăreşte stabilizarea geomecanică geochimică şi
hidrologică a iazului de decantare pe amplasamentul existent Acest obiectiv poate fi icircndeplinit
prin
1048578 remediere uscată care include icircndepărtarea supernatantului asecarea tehnică (parţială) a
sterilelor reprofilarea contururilor intern şi extern ale sistemului iazului de decantare şi
amplasarea unei coperte de sol pe suprafaţa sterilelor de procesare
1048578 remediere umedă prin care se icircncearcă stabilizarea iazului de decantare menţinacircnd o oglindă
de apă
bull Varianta relocării constacircnd icircn mutarea sterilelor de procesare şi depozitarea lor icircntr-un alt
loc mai sigur
Stabilizarea in situ cu oglindă liberă de apă
(rdquovarianta umedărdquo)
bull Menţinerea permanentă a unei pături de apă pentru a preveni generarea prafului şi pătrunderea
oxigenului
bull Metoda poate fi considerată ca o variantă optimă de stabilizare a unor sterile de procesare
neoxidate care prezintă riscul de generare a apelor acide prevenind totodată formarea prafului
bull necesită o icircntreţinere amănunţită şi conduc la costuri mai ridicate de icircntreţinere şi supraveghere
bull Apar probleme de stabilitate a barajului
bull Metodă intemediară icircntre coperta umedă şi cea uscată este ldquorealizarea de mlaştinirdquo prin care se
foloseşte o cantitate mai redusă de apă şi se instalează o vegetaţie specifică care stabilizează
suprafaţa evitacircndu-se antrenarea icircn atmosferă a pulberilor
Stabilizarea in situ cu amplasarea unei coperte de sol (rdquovarianta uscatărdquo)
bull numită şi remediere uscată
bull icircndepărtarea icircntregului volum de apă liberă (icircn cazul icircn care există o astfel de oglindă de apă pe
suprafaţa sterilelor) şi depunerea unei coperte cu rolul de a minimiza antrenarea prafului şi a
infiltraţiei
Etape
bull icircndepărtarea apei şi descărcarea acesteia epurarea apei dacă este necesară
bull acoperirea intermediară (dacă acest lucru devine necesar ca urmare a proprietăţilor
geomecanice ale sterilelor) coperta intemediară se aplică numai dacă suprafaţa sterilelor de
procesare este neconsolidată şi nu permite accesul utilajelor grele pentru efectuarea altor etape
bull reprofilarea suprafeţelor iazului de decantare şi a structurilor de icircndiguire pentru a asigura
stabilitatea şi regimul apelor de şiroire pe termen lung
bull acoperirea finală incluzacircnd revegetaţia
Relocarea sterilelor de procesare
bull Sterilele de procesare uscate sau aproape uscate vor necesita tehnologii de relocare diferite faţă
de cele aplicabile materialului lichid păstos sau nămolos cu implicaţii asupra costurilor
operaţiunii de relocare
bull Icircn vederea evaluării proprietăţilor de sedimentare ale sterilelor de procesare după depunerea lor
icircn noul amplasament este necesară cunoaşterea proprietăţilor geomecanice icircn special a
distribuţiei granulometrice şi conţinutului de apă
bull Sterilele slab consolidate uscate pot fi excavate şi transportate cu mijloace mecanice Deoarece
icircn cele mai multe cazuri sterilele de la uzinele de procesare anămoloase excavarea transportul
şi redepunerea acestora ridică mult mai mult probleme şi pot fi mult mai costisitoare
Pot fi folosite următoarele sisteme de transport
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi vehicule de transport
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere) şi transport feroviar (vagoane descoperite
containere)
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi transport icircn sistem tubular
bull excavare hidraulică transport prin pompe de tulbureală depunerea tulburelii sedimentarea
sterilelor şi icircndepărtarea apei
Variantele tehnice ce pot fi considerate ca bază pentru punerea icircn practică a soluţiei de remediere
sunt
bull Varianta zero icircn care nu se icircntreprind remedieri justificată de absenţa unor riscuri pe
termen scurt sau lung asociate iazului de decantare
bull Varianta controlului instituţional care implică măsuri de restricţionare a folosinţei
terenurilor şi monitorizareasupravegherea continuă
bull Varianta Stabilizării in situ prin care se urmăreşte stabilizarea geomecanică geochimică şi
hidrologică a iazului de decantare pe amplasamentul existent Acest obiectiv poate fi icircndeplinit
prin
1048578 remediere uscată care include icircndepărtarea supernatantului asecarea tehnică (parţială) a
sterilelor reprofilarea contururilor intern şi extern ale sistemului iazului de decantare şi
amplasarea unei coperte de sol pe suprafaţa sterilelor de procesare
1048578 remediere umedă prin care se icircncearcă stabilizarea iazului de decantare menţinacircnd o oglindă
de apă
bull Varianta relocării constacircnd icircn mutarea sterilelor de procesare şi depozitarea lor icircntr-un alt
loc mai sigur
Stabilizarea in situ cu oglindă liberă de apă
(rdquovarianta umedărdquo)
bull Menţinerea permanentă a unei pături de apă pentru a preveni generarea prafului şi pătrunderea
oxigenului
bull Metoda poate fi considerată ca o variantă optimă de stabilizare a unor sterile de procesare
neoxidate care prezintă riscul de generare a apelor acide prevenind totodată formarea prafului
bull necesită o icircntreţinere amănunţită şi conduc la costuri mai ridicate de icircntreţinere şi supraveghere
bull Apar probleme de stabilitate a barajului
bull Metodă intemediară icircntre coperta umedă şi cea uscată este ldquorealizarea de mlaştinirdquo prin care se
foloseşte o cantitate mai redusă de apă şi se instalează o vegetaţie specifică care stabilizează
suprafaţa evitacircndu-se antrenarea icircn atmosferă a pulberilor
Stabilizarea in situ cu amplasarea unei coperte de sol (rdquovarianta uscatărdquo)
bull numită şi remediere uscată
bull icircndepărtarea icircntregului volum de apă liberă (icircn cazul icircn care există o astfel de oglindă de apă pe
suprafaţa sterilelor) şi depunerea unei coperte cu rolul de a minimiza antrenarea prafului şi a
infiltraţiei
Etape
bull icircndepărtarea apei şi descărcarea acesteia epurarea apei dacă este necesară
bull acoperirea intermediară (dacă acest lucru devine necesar ca urmare a proprietăţilor
geomecanice ale sterilelor) coperta intemediară se aplică numai dacă suprafaţa sterilelor de
procesare este neconsolidată şi nu permite accesul utilajelor grele pentru efectuarea altor etape
bull reprofilarea suprafeţelor iazului de decantare şi a structurilor de icircndiguire pentru a asigura
stabilitatea şi regimul apelor de şiroire pe termen lung
bull acoperirea finală incluzacircnd revegetaţia
Relocarea sterilelor de procesare
bull Sterilele de procesare uscate sau aproape uscate vor necesita tehnologii de relocare diferite faţă
de cele aplicabile materialului lichid păstos sau nămolos cu implicaţii asupra costurilor
operaţiunii de relocare
bull Icircn vederea evaluării proprietăţilor de sedimentare ale sterilelor de procesare după depunerea lor
icircn noul amplasament este necesară cunoaşterea proprietăţilor geomecanice icircn special a
distribuţiei granulometrice şi conţinutului de apă
bull Sterilele slab consolidate uscate pot fi excavate şi transportate cu mijloace mecanice Deoarece
icircn cele mai multe cazuri sterilele de la uzinele de procesare anămoloase excavarea transportul
şi redepunerea acestora ridică mult mai mult probleme şi pot fi mult mai costisitoare
Pot fi folosite următoarele sisteme de transport
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi vehicule de transport
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere) şi transport feroviar (vagoane descoperite
containere)
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi transport icircn sistem tubular
bull excavare hidraulică transport prin pompe de tulbureală depunerea tulburelii sedimentarea
sterilelor şi icircndepărtarea apei
bull icircndepărtarea apei şi descărcarea acesteia epurarea apei dacă este necesară
bull acoperirea intermediară (dacă acest lucru devine necesar ca urmare a proprietăţilor
geomecanice ale sterilelor) coperta intemediară se aplică numai dacă suprafaţa sterilelor de
procesare este neconsolidată şi nu permite accesul utilajelor grele pentru efectuarea altor etape
bull reprofilarea suprafeţelor iazului de decantare şi a structurilor de icircndiguire pentru a asigura
stabilitatea şi regimul apelor de şiroire pe termen lung
bull acoperirea finală incluzacircnd revegetaţia
Relocarea sterilelor de procesare
bull Sterilele de procesare uscate sau aproape uscate vor necesita tehnologii de relocare diferite faţă
de cele aplicabile materialului lichid păstos sau nămolos cu implicaţii asupra costurilor
operaţiunii de relocare
bull Icircn vederea evaluării proprietăţilor de sedimentare ale sterilelor de procesare după depunerea lor
icircn noul amplasament este necesară cunoaşterea proprietăţilor geomecanice icircn special a
distribuţiei granulometrice şi conţinutului de apă
bull Sterilele slab consolidate uscate pot fi excavate şi transportate cu mijloace mecanice Deoarece
icircn cele mai multe cazuri sterilele de la uzinele de procesare anămoloase excavarea transportul
şi redepunerea acestora ridică mult mai mult probleme şi pot fi mult mai costisitoare
Pot fi folosite următoarele sisteme de transport
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi vehicule de transport
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere) şi transport feroviar (vagoane descoperite
containere)
bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi transport icircn sistem tubular
bull excavare hidraulică transport prin pompe de tulbureală depunerea tulburelii sedimentarea
sterilelor şi icircndepărtarea apei