curs 5 ecg

Upload: panterablo

Post on 12-Jul-2015

1.768 views

Category:

Documents


21 download

TRANSCRIPT

Analiza si interpretarea traseului ECG III. Stabilirea axului electric (vezi mai jos axul QRS) IV. Analiza morfologic i cronologic a traseului ECG Pentru unde se analizeaz urmtorii parametri: morfologia, durata, amplitudinea, sensul, axul electric, iar pentru segmente si intervale, durata UNDA P - semnificatie: depolarizarea atriala; - morfologie: und simetric, rotunjit, uneori cu o mic incizur; - durata ntre 0,08-0,11 secunde; - amplitudinea de la 0,05 mV la 0,25 mV; - sens - und pozitiv n derivaiile planului frontal, cu excepia lui AVR unde este obligatoriu negativ; n plan orizontal este pozitiv sau difazic n V1 si pozitiv de la V2 la V6; - axa electric variaz ntre +30 + 75. Durata si amplitudinea undei P se apreciaz de obicei n DII i precordialele drepte.

MODIFICARI PATOLOGICE ALE PARAMETRILOR UNDEI P 1. In hipertrofiile atriale: modificare constanta a amplitudinii, duratei, morfologiei si a axei electrice (vezi criteriile ECG de hipertrofie atriala). 2. In contractiile premature atriale extrasistole atriale sau nodale, datorate existentei unui focar ectopic atrial sau n nodulul atrio-ventricular apare: modificare inconstanta a amplitudinii, duratei, morfologiei sau/si a sensului, urmata de o pauza compensatorie (diastola prelungita)

3. Poate fi absenta datorita: inlocuirii cu unde f sau F in fibrilatia atriala sau flutter atrial; generarii ritmului in portiunea medio-nodala a nodulului atrio-ventricular = ritm medionodal. In acesta situatie, FC este de 40-60 b/min.

Unda P este nlocuita cu unde F de flutter atrial

Parametrii undei P se modific n hipertofiile atriale

Hipertrofia de atriu stng (HAS). Masa mare atrial stng va dezvolta un vector mai amplu, orientat mai la stanga; va crete durata depolarizrii atriale. Modificrile EKG: crete durata undei P > 0,10 sec, in DI, DII si aVL morfologia undei P alterat, n sensul unei unde P bifide (datorita mririi decalajului de depolarizare a celor dou atrii), P mitral" . n precordialele drepte poate sa apara un P echidifazic, cu faza negativ mai accentuat. axa electrica este deviata la stnga; HAS se ntlnesc n: stenoza mitrala, insuficiena mitral; hipertensiunea arterial; cardiopatia ischemic; la vrstnici.

SEGMENTUL PQ sau PR Semnificatie: conducerea atrio-ventriculara; Durata: sub 0,10 sec; Alaturi de unda P formeaza intervalul PQ sau PR = ATRIOGRAMA Modificarile duratei segmentului PQ sau PR = modificari ale conducerii atrio-ventriculare A. Alungirea segmentului - fiziologica: la vagotonici, sportivi (datorita bradicardiei), la vrstnici - patologica = blocurile atrio-ventriculare 1. Bloc atrioventricular de gradul I Se datoreaza intarzierii stimulului in nodulul atrio-ventricular Pe ECG: alungire constanta a intervalului PQ peste 0,20 sec., pe seama cresterii duratei segmentului.

Alungirea segmentului PQ2. Bloc atrio-ventricular de gradul II Tip Mobitz I cu perioade Luciani-Wenckebach de cretere progresiv a segmentului PQ de la un complex la altul pn la blocarea transmiterii prin NAV . Unda P este neurmat de un complex ventricular-QRS, dup care se reia o nou perioad.

Tip Mobitz II segment PQ cu durat fix, constant, dar n mod izolat, nesistematizat, un stimul este blocat. ntre dou unde P lipsete rspunsul ventricular (QRS).

Tip Mobitz II cu relaie fix blocarea transmisiei stimulilor prin NAV este sistematizat, de tip 2:1 sau 3:1. (Doi stimul pornesc din NSA, unul se pierde; trei stimului pornesc, unul se pierde, etc.)

3. Bloc atrioventricular de gradul III Blocul AV complet. Intre unda P si complexul QRS nu este o relatie constanta. Atriile se contracta in ritm sinusal, iar ventriculele in ritm idioventricular. Blocul atrioventricular complet poate aparea si daca sunt blocate toate ramurile fasciculului His (deci nu trebuie sa fie neaparat la nivelul NAV) !!! Aparitia blocului AV complet impune implantarea de pace-makeri cardiaci artificiali, deoarece frecventa de 25-35 b/min nu e suficienta pentru a asigura un flux sanguin normal in circulatie. Este asemanator ligaturii a-III -a a lui Stannius.

SEGMENTUL PQ sau PRB. Scurtarea segmentului PQ = Conducerile accelerate al caror suport este reprezentat de prezenta fasciculelor aberante de conducere - Palladino-Kent, James si Mahaim. Prezenta fasciculului Palladino-Kent determina aparitia sindromului Wolff - Parkinson-White WPW caracterizat prin scurtarea intervalului PQ pe seama segmentului PQ si aparitia undelor delta () la nivelul complexului QRS, motiv pentru care complexele sunt deformate si au o durata mai mare

Fasciculul James duce la aparitia sindromului Lown-Ganong-Levine - LGL caracterizat de scurtarea segmentului PQ, complexele QRS fiind normale

Fasciculul Mahaim - apare unda delta, segmentul PQ este normal

COMPLEXUL QRS

Citire: - prima unda pozitiva = R; a 2-a unda pozitiva (daca apare) = R prim - prima unda negativa (din fata lui R) = Q - a 2-a unda negativa = S Semnificatie: depolarizarea ventriculara. Undele au semnificatie diferita, functie de planul frontal sau orizontal (vezi curs 3-4) Durata normal: 0,06 0,10 sec. Durata QRS > 0,10 sec. semnifica o conducere intraventriculara ncetinita, lenta. Apare in blocurile de ramura si n hipertrofiile ventriculare. Mai apare la complexele provenite din focare ectopice ventriculare (extrasistolele ventriculare) si prin prezenta undei delta din WPW si fasciculul Mahaim.

n derivaiile planului frontal, depolarizarea ventricular este reprezentat de complexul QRS n care: Q reprezint depolarizarea septal; R reprezint depolarizarea vrfului ventriculelor; S reprezint depolarizarea marginilor laterale i baza ventriculelor.

n derivaiile planului orizontal semnificaia i morfologia undelor din complexul qRs este determinat de sensul vectorilor de depolarizare (septal, al ventriculului drept i stng), de mrimea lor i de poziia electrodului explorator fa de direcia vectorului respectiv. In V1, V2 se nregistreaz complexul de tip epicardic drept rS (r/s