Radar PlottingRadar Plotting Planşeta de manevră

Terminologie

Operaţiunile de radar plotting se referă la efectuare unor construcţii grafice, pe un document special, pe baza observaţiilor efectuate pe ecranul radar la anumite ţinte.

Această activitate este obligatorie în cazul în care radarul nu este dotat cu un sistem electronic pentru plotarea ţintelor direct pe display.

Acest tip de plotare reprezintă singura modalitate sigură pentru determinarea traiectoriei unei ţinte, indiferent de sistemul în care este stabilizată imaginea radar sau de forma de prezentare a mişcării radar.

Parcurgerea etapei de studiere a diferiţilor algoritmi de radar plotting este obligatorie pentru toţi OOW

în acest fel se ajunge la înţelegerea principiilor privind mişcarea relativă

şi

interpretării informaţiilor oferite de radarele care au facilităţi de plotare electronică sau de simulare a manevrelor de evitare (ARPA).

Planşeta de manevră pentru radar plotting

Planşeta de manevră pentru radar plotting

Planşeta de manevră

Planşeta de radar plotting este denumită şi Planşetă de manevră (P de M).

Ea constituie mediul grafic în care se realizează plotarea diverselor ţinte detectate cu ajutorul radarului şi pe care se trasează construcţiile grafice ce determină în final rezultatul problemei de plotare.

Lucrul pe planşeta de manevră pentru soluţionarea problemelor sus amintite se derulează pe baza unor serii de observaţii radar efectuate la ţintele selectate.

Pentru ca aceste informaţii să fie viabile din punct de vedere al algoritmilor utilizaţi pe P de M, radarul trebuie să lucreze în RM, N’UP.

Instrumentele minim necesare pentru rezolvarea problemelor de plotting sunt :– o riglă transparentă

– un echer- raportor transparent

– un creion

– un compas

Planşeta de ManevrăPlanşeta de Manevră

((Maneuvring BoardManeuvring Board))

Scala logaritmică pt.Rezolvarea problemelor de

distanţă-viteza-timp

Tabelul pt. Datele iniţialeşi rezultate

Scalele de distanţe

Cercul Azimutal

Spatiul de lucru

Principalele calcule efectuate pentru trasarea construcţiilor grafice se referă la relaţiei “spaţiu-viteză-timp” în funcţie de ceilalţi doi.

Astfel de calcule se efectuează în mod uzual şi repetat în cadrul unei probleme de plotare şi implică utilizarea regulii de 3 simplă.

Inclusiv aplicarea acestui calcul este simplificată prin utilizarea unui timp de plotting (TP) de 12 sau 6 minute, ceea ce uşurează aplicarea regulii de “3 simplă”, transformând-o de fapt într-o simplă împărţire/înmulţire cu 5, respectiv 10.

Precizia obţinută pe P de M este de ± 1 minut în cazul timpului şi de ± 1 Nd în cazul determinării vitezelor.

Scara logaritmică se compune din 3 scale separate:

– scala timpului gradata de la 1 la 60 minute

– scala distanţelor gradată de la 0,1 la 20 Mm

– scala vitezelor gradată de la 1 la 30 Nd.T IM E in M in u te s

S P E E D in K N Ts

D IS TA N C E in N M

m in .

N M

K N Ts

10

12

15 20 25 30 60504035

10 2015

10 15 20 25 30

Scala logaritimică

Rezolvarea grafică a problemelor de: Distanţă - Spaţiu - Timp

a) Ce viteză are o navă care parcurge în 10 minute o distanţă de 2,0 Mm?

Rezolvare:

Se uneşte gradaţia “10” de pe scala Timpului cu gradaţia “2” de pe scala Distanţelor. Se prelungeşte această linie până intersectează scala Vitezelor şi se citeşte valoarea corespunzătoare (VN = 12 Nd)

T IM E in M in u te s

S P E E D in K N Ts

D IS TA N C E in N M

m in .

N M

K N Ts

10

12

15 20 25 30 60504035

10 2015

10 15 20 25 30

VN= 12 Nd

10 min.

2.0 Mm

Exemplu: b) Ce distanţă parcurge o navă care are viteza

de 12 Nd în 20 minute?

Rezolvare:

Se uneşte valoarea “12” de pe scala Vitezelor cu gradaţia “20” de pe scala Timpului. La intersecţia acestei linii cu scala Distanţelor se citeşte valoarea corespunzătoare (d = 4,0 Mm).

T IM E in M in u te s

S P E E D in K N Ts

D IS TA N C E in N M

m in .

N M

K N Ts

10

12

15 20 25 30 60504035

10 2015

10 15 20 25 30

12 Nd

4.0 Mm

20 min.

Exemplu: c) În cât timp parcurge o navă care are viteza

de 12 Nd distanţa de 0,5 Mm?

Rezolvare:

Se uneşte valoarea “12” de pe scala Vitezelor cu valoarea “0,5” de pe scala Distanţelor. Se prelungeşte linia respectivă până intersectează scala Timpului şi se citeşte valoarea (t = 2,5 min.).

T IM E in M in u te s

S P E E D in K N Ts

D IS TA N C E in N M

m in .

N M

K N Ts

10

12

15 20 25 30 60504035

10 2015

10 15 20 25 3012 Nd

2.5 min

0.5 Mm

Exemplu: d) Dacă distanţa de 5 Mm este parcursă în 12

minute, în câte minute va fi parcursă distanţa de 2 Mm?

Rezolvare: Se uneşte valoarea “12” de pe scala Timpului cu valoarea “5” de pe scala distanţelor. Se prelungeşte linia respectivă până intersectează scala Vitezelor. Se uneşte punctul obţinut pe scala Vitezelor cu valoarea “2” de pe scala Distanţelor şi se prelungeşte linia până intersectează scala Timpului. Se citeşte valoarea minutelor (t = 4,8 min.).

T IM E in M in u te s

S P E E D in K N Ts

D IS TA N C E in N M

m in .

N M

K N Ts

10

12

15 20 25 30 60504035

10 2015

10 15 20 25 30

Nu ne interesează valoarea vitezei

12 min

5 Mm

2 Mm

5 min5 min

Time - OUT

Terminologia utilizată

în operaţiunile deRadar Plotting

Terminologia utilizată

în operaţiunile deRadar Plotting

Prescurtările utilizate în radar plotting

O - centrul planşetei de manevră

NN - nava proprie, nava noastră (own ship)

NT - nava ţintă (target ship)

DN ,VN - drumul şi viteza NN (own ship course/speed)

nDN , nVN - noul drum, noua viteză a NN (own ship new course/speed)

DT ,VT - drumul adevărat şi viteza reală a NT

(target ship course/speed)

R, d - relevmentul şi distanţa (Target’s Bearing & Target’s Range) radar măsurate la o ţintă la un moment dat

MR, DMR - direcţia mişcării relative a ţintei (relative motion/course)

VR - viteza relativă a ţintei (relative speed)

MRi - mişcare relativă iniţială a ţintei

Mrf - mişcare relativă finală a ţintei

A0, A1... An - punctele succesive plotate pentru o

ţintă (NT A)

TP - timpul de plotting (Time of Plotting, Plotting Interval) reprezintă intervalul dintre prima şi ultima plotare efectuată la o anumită ţintă

Prescurtările utilizate în radar plotting

Prescurtările utilizate în radar plotting

W - originea vectorului corespunzător parametrilor de mişcare ai NN (Z.S.P. – Zero Speed

Point –poziţia în care se va afla NN care are viteză zero la sfârşitul intervalului de plotare)

Asp - Aspectul reprezintă unghiul sub care NT

vede NN , respectiv Relevmentul prova măsurat

între direcţia dată de DT şi poziţia NN la momentul

efectuării ultimei observaţii.

– Aspectul ia valori de la 0 la 180 grade în Bd (Red) sau Tb (Green).

Prescurtările utilizate în radar plotting

CPA - punctul în care NT se va afla cel mai

aproape de NN (Closest Point of Approach).

– Atunci când se cere CPA-ul se face practic referire la distanţa între centrul planşetei de manevră (O) şi punctul CPA.

TCPA - timpul (minute) necesar navei ţintă să ajungă din punctul ultimei plotări în punctul CPA (Time to Closest Point of Approach).

– TCPA-ul trebuie exprimat şi ca oră (Ora/Momentul TCPA) prin adunare la ora efectuării ultimei observaţii a intervalului de timp TCPA exprimat în minute.

Prescurtările utilizate în radar plotting

ta - timpul alocat, reprezintă intervalul (minute ) între momentul efectuării ultimei plotări şi momentul începerii manevrei de evitare.

– În general valoarea ta se alege egală cu TP sau cu TP/2 pentru a uşura calculele.

O.I.M. - Ora Începerii Manevrei de evitare

nCPA- noua distanţă minimă la care va trece nava ţintă după efectuarea manevrei de evitare

nTCPA - intervalul de timp (respectiv Ora) necesar navei ţintă să ajungă în punctul nCPA.– Intervalul de timp se calculează din momentul începerii

manevrei de evitare.

Prescurtările utilizate în radar plotting

Trev - timpul de revenire (momentul încheierii manevrei de evitare).– Ca şi în cazul nTCPA-ului reprezintă intervalul de timp

necesar navei ţintă pentru a ajunge în punctul de revenire (punctul unde manevra de evitare se consideră ca fiind încheiată, situaţia de coliziune fiind rezolvată).

– Trev ca interval de timp se calculează din momentul începerii manevrei de evitare şi se exprimă ca Oră.

dsig - distanţa de siguranţă, respectiv distanţa la care se consideră (funcţie de condiţiile concrete existente în zona de navigaţie) că o navă poate trece pe lângă nava noastră fără a exista pericolul unei situaţii de foarte mare apropiere.