curs21.pdf

18
CURS 21 Gavril MUSCĂ 1 1. Definirea operaţiilor de prelucrare prin strunjire Realizarea piesei presupune parcurgerea unor operaţii de prelucrare, prezentate în cele ce urmează. Fig.11. Strunjirea frontală Strunjirea frontală (Face Turning) este prima prelucrare programată. Adaosul de programare pe faţa frontală este de 4 mm iar semifabricatul are diametrul de 82 mm, iar poziţionarea cuţitului în punctul de start este 1 mm distanţă de semifabricat pe direcţiile z (5 mm) şi la diametrul 84 mm, pe x, iar punctul final este pe faţa frontală, vezi fig.11. CURS 21 Gavril MUSCĂ PTAC 2014-2015

Upload: silviu-petronel

Post on 16-Jan-2016

8 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: CURS21.pdf

CURS 21 Gavril MUSCĂ 1

1. Definirea operaţiilor de prelucrare prin strunjire Realizarea piesei presupune parcurgerea unor operaţii de prelucrare,

prezentate în cele ce urmează.

Fig.11. Strunjirea frontală

Strunjirea frontală (Face Turning) este prima prelucrare programată. Adaosul de programare pe faţa frontală este de 4 mm iar semifabricatul are diametrul de 82 mm, iar poziţionarea cuţitului în punctul de start este 1 mm distanţă de semifabricat pe direcţiile z (5 mm) şi la diametrul 84 mm, pe x, iar punctul final este pe faţa frontală, vezi fig.11.

CURS 21 Gavril MUSCĂ PTAC 2014-2015

Page 2: CURS21.pdf

CURS 21 Gavril MUSCĂ 2

Definirea parametrilor prelucrării (Parameters) presupune în grupul Cuts stabilirea poziţiei sculei faţă de piesă în timpul prelucrării (Tool Orientation), raza la vârful cuţitului (R0,8 mm), tipul compensării realizate de controler (Compensation Type). În continuare se definesc prelucrările, realiyate cu această sculă, degroşarea la care trebuie precizat pasul de degroşare (Roughing Stepover) 2,5 mm şi/sau finisarea. Dacă finiarea se

realizează cu aceiaşi sculă, se bifează Finish, după care se stabilesc pasul de trecere

(Finish Stepover) şi numărul de treceri (Finish Cuts). Dacă finisarea se realizează în altă operaţie, eventual cu altă sculă,

trebuie prevăzut adaosul de prelucrare pentru finisare (Stock to Leave), fig.12.

În cadrul parametrilor operaţiei de prelucrare se precizează modul de intrare/ieşire a sculei la fiecare trecere de prelucrare (Entry/Exit), respectiv vectorul de intrare şi cel de ieşire din prelucrare (definiţi prin unghi Entry Angle şi lungime Entry Lenght).

Verificarea traiectoriei sculei este posibilă prin comanda Show Toolpath, iar în figură apar traiectoriile de lucru şi retragere pentru mişcările de lucru necesare, fig.13. În cazul în care se impun alte date de definire a operaţiei se apelează comanda New şi se reiau parametrii de prelucrare. Se continuă cu Export Clipboard, iar secvenţa G-CODE de copie în Strung1.NC.

Fig. 12. Definirea parametrilor operaţiei de strunjire

frontală

CURS 21 Gavril MUSCĂ PTAC 2014-2015

Page 3: CURS21.pdf

CURS 21 Gavril MUSCĂ 3

Fig.13. Verificarea traiectoriei sculei pentru strunjirea frontală

Se continuă cu definirea punctului de referinţă situat în exemplul de faţă în punctul X150, Z150. Apoi se apelează modulul Backplot în care se activează opţiunea Backplot Window . În partea dreapta jos a

ferestrei de lucru, se lansează funcţiile de vizualizare a comenzilor, rezultatul fiind prezentat în fig.14.

CURS 21 Gavril MUSCĂ PTAC 2014-2015

Page 4: CURS21.pdf

CURS 21 Gavril MUSCĂ 4

Fig.14. Verificarea codului şi vizualizarea traiectoriei sculei

Fig.15. Editarea G-CODE pentru prelucrarea strunjire frontală

CURS 21 Gavril MUSCĂ PTAC 2014-2015

Page 5: CURS21.pdf

CURS 21 Gavril MUSCĂ 5

Fig.16. Adăugarea punctului de referinţă pentru schimbarea sculei

Următoarea prelucrare este strunjirea de degroşare, prezentată în fig.16. Pentru această

CURS 21 Gavril MUSCĂ PTAC 2014-2015

Page 6: CURS21.pdf

CURS 21 Gavril MUSCĂ 6

Fig.17. Strunjirea de degroşare; elementele de bază şi selectarea profilului de prelucrat

operaţie se accesează comanda Roughing Turning din grupul Turning Operations (situat în partea dreapta sus a figurii) a cărei parametri se introduc în fereastra din stânga. Se precizează că punctul de referinţă iniţial are aceleaşi coordonate ca şi în cazul precedent (X100, Z100). Se selectează conturul de prelucrat (marcat cu săgeţi) după care se definesc parametrii prelucrării.

Fig.18. Parametrii operaţiei de strunjire de degroşare

În grupul Tool se selectează orientarea sculei în raport cu piesa prelucrată (Tool Definition), raza plăcuţei (cu valoarea 0,8 în exemplul de față), orientarea în timpul lucrului (Work Orientation) şi compensarea sculei care trebuie realizată de controler. Selectând Show Toolpath se obţine traiectoria sculei pentru strunjirea de degroşare, fig.19.

CURS 21 Gavril MUSCĂ PTAC 2014-2015

Page 7: CURS21.pdf

CURS 21 Gavril MUSCĂ 7

Fig.19. Traiectoria sculei obţinută prin folosirea comenzii Show Toolpath

Se exportă secvența de G-Code aferentă în fișierul Strung1.NC apoi se apelează modulul Backplot pentru simularea proceselor de prelucrare. Rezultatul este cel prezentat în fig.20.

CURS 21 Gavril MUSCĂ PTAC 2014-2015

Page 8: CURS21.pdf

CURS 21 Gavril MUSCĂ 8

Fig. 20. Verificarea codului de programare folosind Backplot Dat fiind că la degoșare s-a prevăzut un adaos de prelucrare de 0,3

mm la exteriorul piesei, urmează definirea operației de finisare. Prima secvență este cea de schimbare a sculei. Se va folosi un cuțit de strung prevăzut cu plăcuță având raza la vârf de 0,4 mm.

CURS 21 Gavril MUSCĂ PTAC 2014-2015

Page 9: CURS21.pdf

CURS 21 Gavril MUSCĂ 9

Fig.21. Valorile de bază şi selectarea conturului pentru strunjirea de finisare

După precizarea valorilor de bază se definesc parametrii de lucru, conform fig.22. Urmează

selectarea elementelor care compun profilul exterior, după care se exportă secvența de program în editor, Export clipboard. Se editează secvența programată prin adăugarea puncului de referință (X100, Z100). Apelarea modulului Backplot arată rezultatul

CURS 21 Gavril MUSCĂ PTAC 2014-2015

Page 10: CURS21.pdf

CURS 21 Gavril MUSCĂ 10

prelucrării piesei până în acest moment.

Fig.23. Verificarea codului şi simularea prelucrării piesei folosind Backplot

Ultima secvență de prelucrare este retezarea (Cutoff), fig.24. Se folosește secvența de schimbare a sculei folosite la retezare precum și parametrii regimului de lucru.

Conform coordonatelor și dimensiunilor piesei se introduc valorile de bază necesare, după care se stabilesc parametrii operației, fig.25.

Fig. 22. Parametrii operaţiei strunjirea de finisare

CURS 21 Gavril MUSCĂ PTAC 2014-2015

Page 11: CURS21.pdf

CURS 21 Gavril MUSCĂ 11

Fig.24. Apelarea operaţiei de retezare a piesei (Cutoff)

Fig.25. Parametrii operaţiei de retezare

După apelarea modului Backplot se obține rezultatul din fig. 26. Ultimele funcții folosite aparțin modului NC Functions, fig.27. Pentru

anumite controlere CNC este necesară numerotarea liniilor din programul G-CODE. Pentru introducerea numerelor de linii, din blocul Block Numbers

CURS 21 Gavril MUSCĂ PTAC 2014-2015

Page 12: CURS21.pdf

CURS 21 Gavril MUSCĂ 12

folosim comanda Renumber. Rezultatul obținut după editare și verificare și programul G-CODE este cel din fig. 28.

Fig.26. Simularea operaţiilor de prelucrare folosind modulul Backplot

CURS 21 Gavril MUSCĂ PTAC 2014-2015

Page 13: CURS21.pdf

CURS 21 Gavril MUSCĂ 13

Fig.27. Apelarea modulului NC Functions

CURS 21 Gavril MUSCĂ PTAC 2014-2015

Page 14: CURS21.pdf

CURS 21 Gavril MUSCĂ 14

% O1111 (-- PROGRAM STRUNJIRE --) G21 G40 G54 G50 S6000 (-- CUTIT OD80L --) (-- CONSTANT SURFACE SPEED --) T0101 N100 G18 G99 N110 G96 S250 F0.25 M03 N120 (-- START MOTION --) N130 (STRUNJIRE FRONTALA) N140 G0 X100 Z100 N150 G0 X86.000 Z5.707 N160 G0 Z6.707 N170 G41 G1 Z2.500 N180 G1 X-2.000 N190 G1 Z3.500 N200 G1 X-0.586 Z4.207 N210 G0 X86.000 N220 G1 Z0.000 N230 G1 X-2.000 N240 G1 Z1.000 N250 G40 G1 X-0.586 Z1.707 N260 G0 X100 Z100 N270 (STRUNJIRE DEGROSARE) N280 G0 X100 Z100 N290 G0 Z1.134 N300 G0 X79.545 N310 G42 G1 Z0.134 N320 G1 Z-63.453 N330 G3 X80.600 Z-69.083 I-29.772 K-5.630 N340 G1 Z-100.000 N350 G1 X84.000 N360 G40 G1 X86.000 N370 G1 X87.414 Z-99.293 N380 G0 Z1.134 N390 G0 X75.089 N400 G42 G1 Z0.134

CURS 21 Gavril MUSCĂ PTAC 2014-2015

Page 15: CURS21.pdf

CURS 21 Gavril MUSCĂ 15

N410 G1 Z-56.459 N420 G3 X79.545 Z-63.453 I-27.545 K-12.625 N430 G3 X79.884 Z-64.439 I-29.772 K-5.630 N440 G1 X81.298 Z-63.732 N450 G0 Z1.134 N460 G0 X70.634 N470 G42 G1 Z0.134 N480 G1 Z-52.436 N490 G3 X75.089 Z-56.459 I-25.317 K-16.647 N500 G3 X75.893 Z-57.375 I-27.545 K-12.625 N510 G1 X77.307 Z-56.667 N520 G0 Z1.134 N530 G0 X66.179 N540 G42 G1 Z0.134 N550 G1 Z-49.093 N560 G1 X70.422 Z-52.276 N570 G3 X70.634 Z-52.436 I-25.211 K-16.807 N580 G3 X71.705 Z-53.280 I-25.317 K-16.647 N590 G1 X73.119 Z-52.573 N600 G0 Z1.134 N610 G0 X61.724 N620 G42 G1 Z0.134 N630 G1 Z-45.752 N640 G1 X66.179 Z-49.093 N650 G40 G1 X67.288 Z-49.925 N660 G1 X68.702 Z-49.218 N670 G0 Z1.134 N680 G0 X57.268 N690 G42 G1 Z0.134 N700 G1 Z-42.410 N710 G1 X61.724 Z-45.752 N720 G40 G1 X62.833 Z-46.584 N730 G1 X64.247 Z-45.877 N740 G0 Z1.134 N750 G0 X52.813 N760 G42 G1 Z0.134 N770 G1 Z-39.069 N780 G1 X57.268 Z-42.410 N790 G40 G1 X58.378 Z-43.242 N800 G1 X59.792 Z-42.535

CURS 21 Gavril MUSCĂ PTAC 2014-2015

Page 16: CURS21.pdf

CURS 21 Gavril MUSCĂ 16

N810 G0 Z1.134 N820 G0 X48.358 N830 G42 G1 Z0.134 N840 G1 Z-35.727 N850 G1 X52.813 Z-39.069 N860 G40 G1 X53.922 Z-39.901 N870 G1 X55.337 Z-39.194 N880 G0 Z1.134 N890 G0 X43.902 N900 G42 G1 Z0.134 N910 G1 Z-31.840 N920 G2 X47.217 Z-34.872 I18.049 K7.895 N930 G1 X48.358 Z-35.727 N940 G40 G1 X49.467 Z-36.560 N950 G1 X50.881 Z-35.852 N960 G0 Z1.134 N970 G0 X39.447 N980 G42 G1 Z0.134 N990 G1 Z-8.776 N1000 G1 X40.600 Z-9.929 N1010 G1 X40.600 Z-23.944 N1020 G2 X43.902 Z-31.840 I19.700 K0.000 N1030 G2 X44.750 Z-32.745 I18.049 K7.895 N1040 G1 X46.164 Z-32.038 N1050 G0 Z1.134 N1060 G0 X34.992 N1070 G42 G1 Z0.134 N1080 G1 Z-4.321 N1090 G1 X39.447 Z-8.776 N1100 G40 G1 X40.342 Z-9.671 N1110 G1 X41.756 Z-8.964 N1120 G0 Z1.134 N1130 G0 X30.537 N1140 G42 G1 Z0.134 N1150 G1 X34.992 Z-4.321 N1160 G40 G1 X35.886 Z-5.216 N1170 G1 X37.301 Z-4.508 N1180 G0 X100 N1190 G0 Z100 N1200 M09

CURS 21 Gavril MUSCĂ PTAC 2014-2015

Page 17: CURS21.pdf

CURS 21 Gavril MUSCĂ 17

N1210 (-- CUTIT FINISARE OD50L --) N1220 (-- CONSTANT SURFACE SPEED --) N1230 T0202 N1240 G18 G99 N1250 G96 S450 F0.15 M03 N1260 M08 N1270 ((STRUNJIRE FINISARE) N1280 G0 X100 Z100 N1290 G0 X30.000 Z1.000 N1300 G42 G1 Z-0.000 N1310 G1 X40.000 Z-10.000 N1320 G1 Z-23.944 N1330 G2 X46.718 Z-35.038 I20.000 K0.000 N1340 G1 X69.923 Z-52.442 N1350 G3 X80.000 Z-69.083 I-24.962 K-16.641 N1360 G1 Z-100.000 N1370 G40 G0 Z-99.000 X82.00 N1380 G0 X100 Z100 N1390 M09 N1400 (-- CUTIT RETEZARE --) N1410 (-- CONSTANT SURFACE SPEED --) N1420 T0303 N1430 G18 G99 N1440 G96 S400 F0.25 M03 N1450 M08 N1460 (RETEZARE) N1470 G0 X100 Z100 N1480 G0 G42 X86.000 Z-100.000 N1490 G1 X-0.500 N1500 G0 X82.000 N1510 G40 G1 X86.000 N1520 G0 X100 Z100 N1530 (-- END MOTION --) N1540 M09 N1550 M05 N1560 M30 %

Fig.28. Programul G-CODE, cu renumărarea liniilor de program

CURS 21 Gavril MUSCĂ PTAC 2014-2015

Page 18: CURS21.pdf

CURS 21 Gavril MUSCĂ 18

O importantă secvență a modului NC Functions este oferită de comanda Toolpath Statistics, aflată în grupul Info, fig.29.

Fig.29. Apelarea funcției Toolpath Statistics

Această comandă oferă date privind timpul total de prelucrare sau, după dorință, defalcarea acestor timpi după fiecare sculă în parte, la selectarea fiecărei scule.

CURS 21 Gavril MUSCĂ PTAC 2014-2015