curs11.o

4
Curs 11 Acuplarea. Parada nupţială duce în final la realizarea acuplării. Este de scurtă durată (câteva secunde) şi uneori se poate repeta. La vrăbii (Passer domesticus) se repetă de 10-20 de ori. Se desfăşoară în diferite locuri: pe sol (Lyrurus tetryx), pe crengile arborilor (Fringilla coelebs), pe apă (Anser sp., Anas sp.), în timpul zborului. Cuibul este un adăpost convenabil care asigură protejarea pontei şi a puilor care apar ca urmare a incubaţiei ouălor. Se construieşte după împerechere. La construirea cuibului participă fie femela, fie masculul (greluşelul de stuf), fie ambii parteneri (corvide, piţigoiul pungar). 1. Cuiburile de ocazie sunt adăposturi oferite de natură (scorburi, scorburi în pereţii stâncoşi, locuri de sub streşini, coşurile caselor etc) în care păsările se pot instala fără niciun fel de menajări. Aşa fac papagalii, porumbeii, pupezele, cucuvelele, bufniţele, etc. Cuiburi de ocazie sunt şi cele părăsite – de voie sau de nevoie – de alte păsări sau mamifere. Vrăbiile ocupă în mod abuziv cuiburi de rândunele, alunarul (Nucifraga sp) ocupă adesea cuibul veveriţelor (Sciurus sp), graurii pot ocupa prin forţă cuibul lăstunilor etc. Această categorie de cuiburi este completată cu cele folosite de păsările parazite de cuib – cuci, indicatoride, icteride. 2. Cuiburi amenajate sunt cele alcătuite din ramuri, bucăţi de scoarţă uscată, frunze uscate, licheni, peri, pene. Ele pot fi aşezate în scorburile copacilor sau ale unor pereţi stâncoşi, pe un simplu promontoriu sau în furca unor ramuri. 1

Upload: ramona-muek

Post on 08-Nov-2015

217 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

fsf

TRANSCRIPT

Curs 11Acuplarea. Parada nupial duce n final la realizarea acuplrii. Este de scurt durat (cteva secunde) i uneori se poate repeta. La vrbii (Passer domesticus) se repet de 10-20 de ori. Se desfoar n diferite locuri: pe sol (Lyrurus tetryx), pe crengile arborilor (Fringilla coelebs), pe ap (Anser sp., Anas sp.), n timpul zborului.

Cuibul este un adpost convenabil care asigur protejarea pontei i a puilor care apar ca urmare a incubaiei oulor. Se construiete dup mperechere. La construirea cuibului particip fie femela, fie masculul (greluelul de stuf), fie ambii parteneri (corvide, piigoiul pungar).

1. Cuiburile de ocazie sunt adposturi oferite de natur (scorburi, scorburi n pereii stncoi, locuri de sub streini, courile caselor etc) n care psrile se pot instala fr niciun fel de menajri. Aa fac papagalii, porumbeii, pupezele, cucuvelele, bufniele, etc. Cuiburi de ocazie sunt i cele prsite de voie sau de nevoie de alte psri sau mamifere. Vrbiile ocup n mod abuziv cuiburi de rndunele, alunarul (Nucifraga sp) ocup adesea cuibul veverielor (Sciurus sp), graurii pot ocupa prin for cuibul lstunilor etc. Aceast categorie de cuiburi este completat cu cele folosite de psrile parazite de cuib cuci, indicatoride, icteride.

2. Cuiburi amenajate sunt cele alctuite din ramuri, buci de scoar uscat, frunze uscate, licheni, peri, pene. Ele pot fi aezate n scorburile copacilor sau ale unor perei stncoi, pe un simplu promontoriu sau n furca unor ramuri. Ca exemplu citm cuiburile de acvil, barz, corb, erete, porumbel etc.

3. Cuiburile spate. Ciocrlia i potrnichea i sap cuib pe pmnt i l cptuete cu fire de iarb i rdcini uscate. Struii africani, cei din Australia i Noua Zeeland ca i cei din America i depun oule tot ntr-o scobitur a solului. La fel fac unele psri care triesc n colonii cum sunt pinguinii, sternidele, albatroii ale cror cuiburi sunt aa de apropiate ntre ele c adesea nu ai pe unde trece.

Pescrelul albastru (Alcedo athis), prigoria (Merops apiaster) i lstunul de mal (Riparia riparia) i sap cuiburi n malurile abrupte la care se ajunge parcurgnd galerii lungi de 1m pn la 2 m. Ciocnitorile i psrile rinocer i sap cuiburi n trunchiul arborilor. Menionm c masculii psrilor rinocer, dup intrarea femelei n cuib i zidesc intrarea nelsndu-i dect un orificiu pe unde poate scoate ciocul.

4. Cuiburi zidite sunt cele construite din pmnt mestecat cu saliv i fire de iarb aa cum sunt cuiburile de rndunici. Acestea sunt totodat aezate la adpost de ploaie. Pentru construirea cuibului unei rndunici i sunt necesare 8 zile timp n care execut cca. 500 de zboruri pentru cratul materialului.

5. Cuiburile esute sunt cele lucrate cu mult migal i talent. Materialul din care sunt construite este foarte divers i foarte bine mpletit. Grosimea pereilor cuiburilor este proporional cu greutatea puilor ce urmeaz s creasc n el. Forma acestora este foarte divers coulee semisferice, hamac, manon, butelii etc. Spre exemplu citm:

- cuiburile n form de coule alctuite din fire de iarb bine mpletite ca cele pe care le ntlnim la Lanius collurio (sfrnciocul rou) i Sylvia atricapilla (silvia cu cap negru);

- cuiburile mpletite i cptuite cu argil care uscndu-se fixeaz mpletitura;

- cuiburile alctuite din diverse materiale, adevrate lucrri de art cum sunt cuiburile de cintez i de sticlete, cuibul grangurelui avnd form de hamac, sau cuibul n form de manon de la Troglodytes troglodytes (ochiu-boului) etc. Dintre cuiburile esute un loc aparte l ocup cel al piigoiului punga, ntlnit i n ara noastr. Cuibul are forma unei pungi nchise suspendate de ramuri i prelungite lateral sau bazal cu nite mnecue ce servesc drept culoar de intrare n cuib.

6. Cuiburi sociale se ntlnesc la ploceide i sunt legate ntre ele. La psrile republicani (Philoctherus), psri care triesc n sudul Africii, construcia devine colectiv. Cuiburile sunt pri ale unui vast ansamblu construit simultan de ctre o societate de indivizi. Cuibul acesta colectiv se prezint sub forma unui acoperi ca un cort conic, care msoar mai muli metri n circumferin i nconjoar trunchiul unui copac. Sub marginile acestui cort se deschid, cu sutele, orificiile cuiburilor individuale.

Exist specii, mai ales cele acvatice din regiuni cu ntinderi mari de ap ce cuibresc n colonii, aglomeraii. Aceste colonii pot fi simple cnd sunt formate din indivizii unei singure specii sau mixte cnd sunt formate din indivizii mai multor specii. Cormoranii construiesc mai multe cuiburi pe o salcie, fiecare pstrndu-i individualitatea sa. Locul ales pentru instalarea cuibului trebuie s asigure securitate (s fie ferit de rpitori, de factorii climatici nefavorabili). Multe psri se simt n siguran cuibrind n asociaie cu alte psri mai agresive. Arta construirii se transmite ca instinct pe cale genetic. De asemenea, juvenilii nva s construiasc, observnd locul unde este amplasat, forma, materialul care intr n structura propriului cuib.

PAGE 1