7/18/2019 Curs11

1/12

Jean Lorenzo Bernini

Santa Andrea Quilinale

7/18/2019 Curs11

2/12

7/18/2019 Curs11

3/12

- pentru a sugera contopirea dintre exteriorul public si interiorul privat s-a folosit de un elemt care

separa aceste doua parti (un gard de zidarie). rin intermediul gardului realizeaza o concavitate in

spatiul public care permite spatiului public sa avanseze in cel privat. Simultan interiorul avanseaza

in inatampinarea exteriorului prin copertina si prin pac!etul de trepte si prin existenta coloanelor.

Berlini realizeaza cele doua coloane pt ca in clipa in care ai urcat treptele coloanele te-au si

incon"urat si e si mai mare atractia catre interior.

Spatiul interior e un spatiu tensionat dramatic. Tensiunea vine din existenta spatiului longitudinal si al

celui transversal indus prin forma de elipsa care nu doar ca prin alungirea ei intra in contradictie cu axul

longitudinal ci si dramatizweaza acest contrast prin dinamica elipsei.Aceasta dinamica e redusa de

existenta cupolei care e construit apeste forma elipsei. E o cupola stabila prin nr si dimensiunile nervurilor

existente.

ietro da #ordona Santa $aria della

ace

7/18/2019 Curs11

4/12

- se inlocuieste biserica medievala cu una baroca. Si aici instrumentele prin care e obt contopirea dintre

int si ext st aceleasi(copertina, coloane,scari).

ordona a dem prin aceasta manastire a dem ca barocul si-a insusit elementele manieriste.

%rancesco &oromini Si Jean Lorenzo Berlini si #arlo $aderna

alazzo Barberini

7/18/2019 Curs11

5/12

7/18/2019 Curs11

6/12

prima resedinta nobiliara a barocului. Exista un spatiu care precede edificiul in sine. !arterul aripii

principale e ocupar practic pe toata lungimea sa de un portic. Barocul e extrovertit complet' nu numai

ca se desc!ide prin portic in timp ce manierismul e partial extrovertit si partial introvertir iar

renasterea este complet introvertita.Adancimea acestui portic este una destul de importanta , strabate

toata profunzimea elevatiei principale. Acest palat nu are curte interioara. Extrovertirea se manifesta si

prin absenta curtii interioare care prin definitie semnaleaza introvertirea.

Scara principala in renastere e ascunsa cu mare gri"a datorita dinamicii ei, e la fel de ascunsa in manierism

deoarece se teme de dinamica foarte puternica a scarii pentru ca nu se stie incotro se indreapta

#sc$imbarea#. %n acest palat scara are rol de capat de perspectiva, niste dimensiuni comarabile cu

dimensiunile unor saloane importante, se afla pe axul principal, e dinamica pt ca se dezv ca amprenta la

sol in forma unei elipse.

alazzo #arignano(orino)- *uarino

7/18/2019 Curs11

7/12

*uarini

&arocul s-a dezvoltat in mai multe centre , acestea erau ierar$izate, unul dintre aceste centre era mai

important dar nu superior celoralalte. +ste prima cladire laica ce are elevatie ondulata.

Exista aceeasi contopire intre ext public si int privat(elevatia ondulata) exact ca la San alo ale 'uatro

7/18/2019 Curs11

8/12

ontagne. and vreau sa contopesc ext cu int imi trebuie mai mult decat o usa si un vestibul pt a exprima

aceasta idee astfel apare un mecanism intreg al parcursului din exterior pana in inima interiorului

privat(aparat de acces). Si spatiul interior are niste grade de intimitate. ,n resedinta nobiliara urbana

inca din renastere inima spatiului privat e salonul privat care se afla la eta"ul (mereu). &arocul are

necoie de un mecanism care sa iti dea imresia ca un moment esti afara si in urmatorul esti in inima

spatiului interior.

rima formula a acestui aparat de intrare este la palazzo barberini obtinuta prin contraste de

iluminare si culare.!arcursul incepe in fata palatului unde e un mic scuar, spatiul perceput e practic

nelimitat, nivelul de iluminare in strada e maxim. !ornesc deci dintr-un spatiu practic nelimitat scaldat in

lumina. upa usa a"ung intr-un spatiu foarte stramt (vestibul) si foarte intunecat. Exista astfel un prim

contrast, odata a"uns in acest vestibul omul se va autopropulsa in urmatorul spatiu mult mai luminat si

vizibil mai mare. Astfel se parcurge imediat aceasta prima distanta. Acest $ol are in plan forma unei elipse

cu axa focarelor e dispusa transversal. *a capetele seg definit de focare exista un pac$et de trepte care

semnaleaza scara principala. Aceste doua rampe sunt in contrast de iluminare si te fac sa treci repede si te

arunca intr-un spatiu ingust care e anticamera salonului principal. %n acest spatiu ingust e mult prea mic si

craustral si te vei autopropulsa in inima interiorului privat.

Biserica San Lorenzo(orino)-

*uarino *uarini

7/18/2019 Curs11

9/12

pdv stilistic san *orenzo e foarte evidenta in calitate de cladire baroca+ ontur framantat format din

7/18/2019 Curs11

10/12

intersectii de forme precise, acest contur produce un varte" sustinut de proportiile care acuza clar verticala,

divinitatea controleaza dinamica planului terestru prin cupola care ca cea a lui oromini de la san arlo

ale ' fonagne e stabila prin dimensiunile si numarul nervurilor pe care le prezinta.

Singurul elemt nou este existenta arcelor care sustin tot ce insemna acoperirea acestui spatiu, nu

sunt are cobisnuite ci sunt arce tridimensionale. Aceste arce dau impresia de ec$ilibru precar. Este un efect

extrem de dramatic si foarte important din acest punct de vedere.*uarini a reusit sa contopeasca intr-o

lucrare de ar!itectura arta si stiinta(Arcele de calculeaza cu diferentiale).

!rocesu de emergenta al urbanismului modern s-a produs din manierism si baroc. Tot procesul are

radacinile in sec .

omenico %ontana alcatuieste lanul $arii /ome.

&iserica atolica trebuie sa isi exprime puterea pentru a contracara reforma. %n /oma inevitabil existau

cateva biserici de pelerina" importante pt crestinatate. !apa Six al cincilea ii trensimte dub forma decomanda lui domenico fontana ideea sa ca /oma sa nu reprezinte cinci &iserici de pelerina" ci sa fie un loc

unic de pelerina", o entitate. omenico propune existenta uei retele de circulatii rectilinii unele de"a

existente altele propuse de ontana care leaga aceste sapte biserici de pelerina". ontana a stiut ca acest

proiect nu are nici o sansa de a fi pus in aplicare, dar era si constient de faptul ca orasul nu poate fi

sc$imbat peste noapte.

ontana a studiat cu mare atentie tesutul urban in lungul acestor trasee si in locul in care a considerat ca

spatiile vor deveni cu caracter de reprezentare (a realizat fantani, a platat un obelisc etc.).Aceste elemente

sunt durabile, fara motiv de demolare. %n "urul acestor elemente s-au nascut cele mai multe din pietele

celebre baroce ale orasului /oma. Aceste piete dau impresia ca orasul /oma este un oras baroc.Aceste

piete s-au relizat mai aproape sau mai departe de proiectul 0arii /ome.

!rima piata care s-a realizat a foat piata catedralei Sfatul !etru. !iata e formata din doua componente

elipsa care ar euncentru ce impiedica pendularea, marc$eaza focarele. Exista axa perfect rectilinie foarte

larga care duce de la fluviu la catedrala (ia della onciliatone). Axa te face sa accelerezi pasul pentru a

a"unge la catedrala(capatul de perspectiva). A"ungand in partea elipsoidala a pietei are loc decelerarea

pasului prin existenta celor doua focare si a obeliscului in centru. upa ocolirea obeliscului o sa avem in

fata catedrala cu partea trapezoidala a pietei. !unand trapezul cu aza mare pe fatada &erlini reduce

profunzimea si in consecinta da impresia prin efectu de perspectiva inversa ca telul e foarte aproape si

astfel se grabeste pasul. %luzia acestei apropieri e motivul pentru care se reia mersul.

iazza del opoloin nordul /omei unde se afla !orta del !opolo pe unde trece unul din acele #drumuricare duc la /oma#(ia laminia). #arlo /ainaldi autorul bisericilor gemene (gestul definitoriu in aceasta

piata). Am in fata trei artere care se intersecteaza in locul in care se afla obeliscul si care au directii foarte

clare date de cele doua cladiri identice(daca erau diferite poate ca sugerau o evolutie spontana a spatiului

urban). Aceste trei directii st niste circulatii rectilinii care s einc$eie pe linia orizontului(intre timp s-a

construit).%nfinitul e cva incontrolabil de aceea renasterea sigur nu l-ar fi folost, manierismul nu ar fi

operat nici el cu ceva complet incontrolabil in sc$imb barocul poate. %n acest caz exita originea

perspectivelor(obeloscul) dar nu exista capetele de perspectiva, privest perspectiva invers fata de renastere

7/18/2019 Curs11

11/12

(intai se pune capul de perspectiva apoi de marc$eaza locul de privire, o perspectiva cu doua capete fixe).

%nfinitul este unul cuprins in ceva finit(in zidurile de aparare ale orasului), e o singura entitate, orasul care

e simultan infinit si finit, o idee paradoxala aparuta gratie gandirii baroce. !iata devine modelul unui

motiv urbanistic+motivul tridentului.

!e strada din stanga si se perge pana la fantana tatalui lui Berlini 0 la Barcaccia. %n acel loc se regaseste

!iata Spaniei, o piata dinamica ce se desfasoara pe scara urbana. Scara e matrializata dintr-un contur

format din curbe si contracurbe. %n continuarea drumului se regaseste un alt spatiu crucial %ontana di

revi conceputa de 1icolo Salvila origine a fost o fantana utilitara foarte modesta ca aspect pana cand

acea fantana a putut fi inlocuita. E o piata in care suprafata de calcare a pietei este insasi oglinda de apa.

Salvi a unificat intr-o singura entitate care e fantana aproape toate lumile existente in zona naturalului si in

zona supra naturalului(lumea acvatica, lumea mineralului- stanci artificiale modelate ai sa de aimpresia ca

pe acel loc a existat un masiv din care s-a sculptat cladirea, supranaturalul - persona"e care tin de acest

domeniu-caii cu aripi+) ). *a baza conceptului sau se afla o gandire specific baroca datorita contopirii

acestor elemente.

7/18/2019 Curs11

12/12