curs sinteza teoria generala a dreptului

8/19/2019 Curs Sinteza Teoria Generala a Dreptului

1/84

1

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREŞTIFACULTATEA DE DREPTŞI ŞTIIN E

ADMINISTRATIVE

Conf. univ. dr. Maria-Irina GRIGORE-RĂDULESCU

TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI


2/84

2

CUPRINS

INTRODUCERE ............................................................................................................................... 10

Obiectivele cursului ....................................................................................................................... 10Competene conferite ..................................................................................................................... 11Resurseşi mijloace de lucru........................................................................................................... 11Structura cursului ........................................................................................................................... 12Cerine preliminare ........................................................................................................................ 13Discipline deservite ........................................................................................................................ 13Durata medie de studiu individual ................................................................................................. 13

Evaluarea ........................................................................................................................................ 13

Capitolul I. INTRODUCERE ÎN TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI ...................................... 14I.1. Introducere ............................................................................................................................... 14I.2. Competene conferite ............................................................................................................... 14I.3. Coninut ................................................................................................................................... 14

I.3.1. Corelaia dintreştiin ă, ştiinele socialeşi ştiina dreptului (ştiinele juridice) ............... 15I.3.1.1. Definiia şi caracteristicileştiinei ............................................................................. 15I.3.1.2. Sistemulştiinelor ...................................................................................................... 15I.3.1.3. Sistemulştiinelor sociale .......................................................................................... 15I.3.1.4.Ştiina dreptului (ştiinele juridice) – componentă a ştiinelor sociale ...................... 15

I.3.1.4.1. Noiune ............................................................................................................... 15I.3.1.4.2. Funciileştiinei dreptului (ştiinelor juridice) ................................................... 15I.3.1.4.3. Sistemulştiinei dreptului (ştiinelor juridice) ................................................... 15

I.3.2. Importana şi necesitatea Teoriei generale a dreptului în sistemulştiinei dreptului (ştiinelor juridice) ............................................................................... 16

I.3.3. Definiia şi obiectul Teoriei generale a dreptului ............................................................ 16I.3.3.1. Definiia Teoriei generale a dreptului ........................................................................ 16I.3.3.2. Obiectul Teoriei generale a dreptului ........................................................................ 16

I.3.4.Ştiinele juridice istorice.................................................................................................. 16I.3.5.Ştiinele juridice de ramură ............................................................................................. 16I.3.6.Ştiinele juridice ajutătoare, participative, auxiliare ........................................................ 17

I.4. Rezumat ................................................................................................................................... 17I.5. Test de evaluare a cunoştin elor .............................................................................................. 17


3/84

3

I.6. Bibliografie recomandată......................................................................................................... 18

Capitolul II. METODOLOGIA JURIDICĂ ...................................................................................... 19II.1. Introducere .............................................................................................................................. 19

II.2. Competene conferite ............................................................................................................. 19II.3. Coninut .................................................................................................................................. 19

II.3.1. Definiia metodologiei juridice ...................................................................................... 19II.3.2. Metodele cercetării ştiin ifice juridice ........................................................................... 20

II.3.2.1. Metoda logică de cercetare juridică.......................................................................... 20II.3.2.2. Metoda comparativă de cercetare juridică ................................................................ 20II.3.2.3. Metoda istorică de cercetare juridică........................................................................ 20

II.3.2.4. Metoda sociologică de cercetare juridică ................................................................. 20II.3.2.5. Metoda cantitativă de cercetare juridică................................................................... 20II.4. Rezumat .................................................................................................................................. 20II.5. Test de evaluare a cunoştin elor ............................................................................................. 21II.6. Bibliografie recomandată ....................................................................................................... 21

Capitolul III. CONCEPTUL DREPTULUI ....................................................................................... 22III.1. Introducere ............................................................................................................................ 22III.2. Competene conferite ............................................................................................................ 22III.3. Coninut ................................................................................................................................. 22

III.3.1. Accepiunile noiunii de drept ...................................................................................... 23III.3.2. Dimensiunea istorică a dreptului. Scurte consideraii privind

origineaşi apariia dreptului............................................................................................ 23III.3.3. Primele legiuiri ............................................................................................................. 24III.3.4. Dimensiunea socială a dreptului ................................................................................... 24III.3.5. Esena dreptului ............................................................................................................ 25III.3.6. Coninutul dreptului ...................................................................................................... 25III.3.7. Forma dreptului ............................................................................................................ 25III.3.8. Sistemul dreptului ......................................................................................................... 25

III.3.8.1. Precizări prealabile .................................................................................................. 25III.3.8.2. Noiunea de sistem al dreptului ............................................................................... 25III.3.8.3. Elementele componentele ale sistemului dreptului ................................................. 25

III.3.8.4. Diviziunile dreptului: drept publicşi drept privat ................................................... 26III.3.9. Definiia dreptului......................................................................................................... 26


4/84

4

III.3.10. Tipologia dreptului ..................................................................................................... 26III.4. Rezumat ................................................................................................................................ 26III.5. Test de evaluare a cunoştin elor ............................................................................................ 27III.6. Bibliografie recomandată ...................................................................................................... 28

Capitolul IV. FACTORII DE CONFIGURAREŞI EVOLU IE A DREPTULUI .......................... 29IV.1. Introducere ............................................................................................................................ 29IV.2. Competene conferite ............................................................................................................ 29IV.3. Coninut ................................................................................................................................ 29

IV.3.1. Definiia factorilor de configurareşi evoluie a dreptului. ........................................... 29IV.3.2. Cadrul natural - factor de configurare a dreptului ........................................................ 30

IV.3.3. Cadrul economic, socialşi politic naional, regionalşi internaional – factor deconfigurare a dreptului .................................................................................................... 30IV.3.4. Factorul uman ............................................................................................................... 30

IV.4. Rezumat ................................................................................................................................ 30IV.5. Test de evaluare a cunoştin elor ............................................................................................ 31IV.6. Bibliografie recomandată ...................................................................................................... 31

Capitolul V. DREPTULŞI STATUL ................................................................................................ 33V.1. Introducere ............................................................................................................................. 33V.2. Competene conferite ............................................................................................................. 33V.3. Coninut .................................................................................................................................. 33

V.3.1. Câteva consideraii privind apariia şi evoluia statului ................................................. 33V.3.2. Noiunea statului ............................................................................................................ 34

V.3.2.1. Accepiunile termenului de stat ................................................................................ 34V.3.2.2. Definiia statului ....................................................................................................... 34

V.3.3. Coninutul statului (elementele constitutive ale statului) .............................................. 34V.3.4. Puterea de stat ................................................................................................................ 34

V.3.4.1. Noiuneşi trăsături caracteristice ............................................................................. 34V.3.4.2. Exercitarea puterii de stat ......................................................................................... 34

V.3.5. Organele statului ............................................................................................................ 34V.3.6. Funciile statului ............................................................................................................ 35V.3.7. Forma statului ................................................................................................................ 35

V.4. Rezumat.................................................................................................................................. 35

V.5. Test de evaluare a cunoştin elor ............................................................................................. 35V.6. Bibliografie recomandată ....................................................................................................... 36


5/84

5

Capitolul VI. PRINCIPIILE DREPTULUI. FUNCIILE DREPTULUI.......................................... 38

VI.1 Introducere ............................................................................................................................. 38VI.2. Competene conferite ............................................................................................................ 38

VI.3. Coninut ................................................................................................................................ 38VI.3.1. Principiile dreptului ...................................................................................................... 39

VI.3.1.1. Prezentare generală ................................................................................................. 39VI.3.1.1.1. Noiune ............................................................................................................ 39VI.3.1.1.2. Clasificarea principiilor dreptului ................................................................... 39VI.3.1.1.3. Evoluia şi delimitarea principiilor fundamentale ale dreptului ...................... 39

VI.3.1.2. Analiza principiilor fundamentale ale dreptului ..................................................... 39

VI.3.1.2.1. Principiul asigurării bazelor legale de funcionare astatului sau principiul legalită ii ................................................................... 40VI.3.1.2.2. Principiul libertă ii şi egalită ii ........................................................................ 40VI.3.1.2.3. Principiul responsabilită ii............................................................................... 40VI.3.1.2.4. Principiul dreptă ii, echită ii şi justiiei ........................................................... 40

VI.3.2. Funciile dreptului ........................................................................................................ 40VI.3.2.1. Noiune.................................................................................................................... 40VI.3.2.2. Analiza sintetică a funciilor dreptului .................................................................... 40

VI.3.2.2.1. Funcia de instituionalizare sau formalizare juridică aorganizării social-politice ............................................................................. 40

VI.3.2.2.2. Funcia de conservare, apărareşi garantare a valorilor fundamentale alesocietă ii ....................................................................................................... 40

VI.3.2.2.3. Funcia de conducere a societă ii .................................................................... 40VI.3.2.2.4. Funcia normativă a dreptului ......................................................................... 40VI.3.2.2.5. Funcia preventivă a dreptului ......................................................................... 40

VI.4. Rezumat ................................................................................................................................ 41VI.4.1. Principiile dreptului ...................................................................................................... 41VI.4.2. Funciile dreptului ........................................................................................................ 41

VI.5. Test de evaluare a cunoştin elor ............................................................................................ 41VI.5.1. Principiile dreptului ...................................................................................................... 41VI.5.2. Funciile dreptului ........................................................................................................ 42

VI.6. Bibliografie recomandată ...................................................................................................... 42

Capitolul VII. DREPTUL ÎN SISTEMUL NORMATIV SOCIAL .................................................. 44


6/84

6

VII.1. Introducere ........................................................................................................................... 44VII.2. Competene conferite ........................................................................................................... 44VII.3. Coninut ............................................................................................................................... 44

VII.3.1. Conexiunea dintre norma socială şi conduita umană .................................................. 44

VII.3.2. Sistemul normelor sociale ........................................................................................... 44VII.3.2.1. Structura sistemului normelor sociale ................................................................... 44VII.3.2.2. Corelaia normelor juridice cu celelalte categorii

de norme sociale .................................................................................................. 45VII.4. Rezumat ............................................................................................................................... 45VII.5. Test de evaluare a cunoştin elor .......................................................................................... 45VII.6. Bibliografie recomandată .................................................................................................... 46

VII.7. Temă de control ................................................................................................................... 47

Capitolul VIII. NORMA JURIDICĂ ................................................................................................. 48VIII.1 Introducere .......................................................................................................................... 48VIII.2. Competene conferite ......................................................................................................... 48VIII.3. Coninut .............................................................................................................................. 48

VIII.3.1. Definiia normei juridice ............................................................................................ 49VIII.3.2. Trăsăturile caracteristice ale normei juridice ............................................................. 49

VIII.3.2.1. Norma juridică are un caracter generalşi impersonal .......................................... 49VIII.3.2.2 Norma juridică are un caracter obligatoriu ........................................................... 49VIII.3.2.3. Norma juridică are un caracter tipic ..................................................................... 49VIII.3.2.4. Norma juridică implică un raport intersubiectiv .................................................. 49

VIII.3.3. Structura normei juridice ........................................................................................... 49VIII.3.4. Clasificarea normelor juridice ................................................................................... 50VIII.3.5. Aciunea normei juridice ........................................................................................... 50

VIII.3.5.1. Aciunea în timp a normei juridice ....................................................................... 50VIII.3.5.2. Aciunea în spaiu a normei juridice .................................................................... 50VIII.3.5.3. Aciunea normei juridice asupra persoanelor ....................................................... 51

VIII.4. Rezumat.............................................................................................................................. 51VIII.5. Test de evaluare a cunoştin elor ......................................................................................... 52VIII.6. Bibliografie recomandată ................................................................................................... 53

Capitolul IX. IZVOARELE DREPTULUI ........................................................................................ 55IX.1. Introducere ............................................................................................................................ 55


7/84

7

IX.2. Competene conferite ............................................................................................................ 55IX.3. Coninut ................................................................................................................................ 55

IX.3.1. Definiia şi clasificarea izvoarelor dreptului ................................................................ 55IX.3.2. Analiza izvoarelor formale ale dreptului ...................................................................... 56

IX.3.2.1. Obiceiul juridic (cutuma) ........................................................................................ 56IX.3.2.2. Practica judiciară (jurisprudena) şi precedentul judiciar ....................................... 56IX.3.2.3. Doctrina juridică ..................................................................................................... 56IX.3.2.4. Contractul normativ ................................................................................................ 56IX.3.2.5. Actul normativ ........................................................................................................ 56

IX.3.2.5.1. Definiia actului normativ ............................................................................... 56IX.3.2.5.2. Sistemul actelor normative .............................................................................. 56

IX.4. Rezumat ................................................................................................................................ 57IX.5. Test de evaluare a cunoştin elor ............................................................................................ 57IX.6. Bibliografie recomandată ...................................................................................................... 58

Capitolul X. TEHNICA ELABORĂRII ACTELOR NORMATIVE ................................................ 60X.1. Introducere ............................................................................................................................. 60X.2. Competene conferite ............................................................................................................. 60X.3. Coninut .................................................................................................................................. 60

X.3.1. Conceptul de tehnică juridică ........................................................................................ 61X.3.2. Componentele tehnicii juridice ...................................................................................... 61X.3.3. Tehnica legislativă ......................................................................................................... 61

X.3.3.1. Noiune ..................................................................................................................... 61X.3.3.2. Normele de tehnică legislativă ................................................................................. 61X.3.3.3. Principiile legiferării ................................................................................................ 61

X.3.4. Etapele elaborării actelor normative .............................................................................. 62X.3.5. Păr ile constitutive ale actului normativ ........................................................................ 62X.3.6. Elementele de structură ale actului normativ ................................................................. 62X.3.7. Tehnica sistematizării actelor normative ....................................................................... 63X.3.8. Evenimentele legislative ................................................................................................ 63

X.4. Rezumat.................................................................................................................................. 63X.5. Test de evaluare a cunoştin elor ............................................................................................. 64X.6. Bibliografie recomandată ....................................................................................................... 64

Capitolul XI. REALIZAREA DREPTULUI ..................................................................................... 66


8/84

8

XI.1. Introducere ............................................................................................................................ 66XI.2. Competene conferite ............................................................................................................ 66XI.3. Coninut ................................................................................................................................ 66

XI.3.1. Definiia realizării dreptului ......................................................................................... 66

XI.3.2. Formele realizării dreptului .......................................................................................... 66XI.3.2.1. Realizarea dreptului prin respectareaşi executarea

dispoziiilor legale ............................................................................................... 66XI.3.2.2. Realizarea dreptului prin aplicarea normelor juridice de către organele statului

(aplicarea dreptului) ............................................................................................ 66XI.4. Rezumat ................................................................................................................................ 67XI.5. Test de evaluare a cunoştin elor ............................................................................................ 67

XI.6. Bibliografie recomandată ...................................................................................................... 68XI.7. Temă de control .................................................................................................................... 68

Capitolul XII. INTERPRETAREA NORMELOR JURIDICE.......................................................... 69XII.1. Introducere ........................................................................................................................... 69XII.2. Competene conferite ........................................................................................................... 69XII.3. Coninut ............................................................................................................................... 69

XII.3.1. Definiia şi importana interpretării normelor juridice ................................................ 69XII.3.2. Felurile (formele) interpretării normelor juridice ....................................................... 69XII.3.3. Metodele interpretării normelor juridice ..................................................................... 70XII.3.4. Rezultatele interpretării normelor juridice .................................................................. 70

XII.4. Rezumat ............................................................................................................................... 70XII.5. Test de evaluare a cunoştin elor .......................................................................................... 71XII.6. Bibliografie recomandată .................................................................................................... 72

Capitolul XIII. RAPORTUL JURIDIC ............................................................................................. 73XIII.1. Introducere ......................................................................................................................... 73XIII.2. Competene conferite ......................................................................................................... 73XIII.3. Coninut .............................................................................................................................. 73

XIII.3.1. Definiia raportului juridic ......................................................................................... 74XIII.3.2. Trăsăturile caracteristice ale raportului juridic .......................................................... 74

XIII.3.2.1. Raportul juridic este un raport social ................................................................... 74

XIII.3.2.2. Raportul juridic este un raport de suprastructură ................................................. 74XIII.3.2.3. Raportul juridic este un raport voliional ............................................................. 74


9/84


10/84

10

INTRODUCERE

Teoria generală a dreptului este o disciplină ştiin ifică şi didactic-universitară, al căruispecific constă în faptul că cercetează genul (dreptul)şi nu specia (ramura de drept). Teoriagenerală a dreptului elaborează categorii, concepteşi noiuni fundamentale, specifice întreguluisistem de drept care sunt, apoi, utilizate într-o manieră specifică, de ramurile dreptului, studiindnorma juridică, tehnica juridică, izvoarele dreptului, raportul juridic, răspunderea juridică, etc.

Teoria generală a dreptului nu le raportează la o singură ramură a dreptului, ci esenializează

şi extrage ceea ce este comunşi definitoriu pentru ansamblul dreptului.Cursul este destinat, în principal, studenilor Facultă ii de Dreptşi Ştiine Administrative dincadrul Universită ii Ecologice din Bucureşti, forma de învă ământ cu frecvenă redusă (IFR), darpoate constitui un util material de studiuşi pentru studenii la forma de învă ământ cu frecevnă.

Obiectivele cursului1. Însuşirea cunoştin elor referitoare la:- noiunile de drept, stat, putere de stat, normă juridică, izvor de drept, raport juridic,

răspundere juridică, elaborarea dreptului, realizarea dreptului, tehnica juridică, interpretareadreptului, răspunderea juridică;

- loculşi rolulştiinelor juridice în sistemulştiinelor sociale;- metodele specifice de cercetare juridică;- accepiunile termenului de drept;- factorii care contribuie la apariia şi evoluia dreptului;- cronologia istorică a apariiei şi evoluiei statuluişi a principalelor instituii juridice;- principiileşi funciile dreptului;- rolul normelor juridice în sistemul normativ social;- norma juridică, celulă de baza a dreptului;- izvoarele formale ale dreptului;- tehnica elaborării actelor normativeşi realizarea dreptului prin forme specifice;- interpretarea dreptului, proces esenial în corecta aplicare a normelor juridice;- raportul juridicşi importana sa în cadrul relaiilor sociale;

- răspunderea juridică, în antiteză cu responsabilitatea juridică.2. Dobândirea deprinderilor de a:


11/84


12/84

12

rezultatul pregătirii să fie cât mai obiectiv. De asemenea, sugerăm studenilor alcătuirea propriilorplanurişi scheme, pentru o mai bună sistematizare a cunoştin elor dobândite.

Fiecare curs debutează cu prezentarea obiectivelor urmărite – din punctul de vedere alnivelului de cunoştin e – prin studierea temei respective. Recomandăm citirea cu atenie a

obiectivelorşi, la sfârşitul cursului, revederea acestora pentru a verifica dacă au fot atinse în întregime.

Testele de evaluare prezente la sfârşitul fiecărui curs contribuie la verificarea modalită iispecifice de învă are şi la îmbunătă irea cunoştin elor. Timpul recomandat rezolvării testelor este de30 de minute, numai după studierea în întregime a unui curs Testele sunt exemplificativeşi nu vor firepetate la examinare.

La fiecare curs există indicată o bibliografie selectivă recomandată pentru a crea o viziune

comparativă asupra unor instituii şi pentru a consolida gândirea juridică a studenilor.

Structura cursuluiCursul de Teoria generală a dreptului este alcătuit din 14 capitole (fiecare capitol fiind

aferent unei unită i de învă are)şi reflectă materia corespunzătoare programei pentru semestrul 1 alprimului an de studiu.

Durata medie de învă are estimăm a fi de aproximativ 28 de ore, iar pentru examen ar finecesar un studiu de o săptămână.

Studierea fiecărui capitol necesită un efort estimat la 2 ore, astfel încât să se fixeze temeiniccunoştin ele specifice acestui domeniu.

La sfârşitul fiecărui capitol există modele de teste de evaluare care permit studenilorstabilirea propriului ritm de învă areşi necesită ile proprii de repetare a unor teme.

Totodată, sunt formulate 3 teme de control, în vederea evaluării pe parcurs, astfel:Tema 1 – Capitolul 7: „Prezentai corelaia dintre normele juridiceşi o categorie de norme

sociale, la alegere”;Tema 2 – Capitolul 11: „Comparaie între actul normativşi actul de aplicare a dreptului”;Tema 3 – Capitolul 14: „Realizai o analiză comparativă a răspunderiişi a responsabilită ii”.Temele de control se prezintă de către fiecare student, iar rezultatele acestei evaluări se

comunică de către cadrul didactic în mod directşi nemijlocit studenilor.Cursul de Teoria generală a dreptului poate fi studiat atât în întregime, potrivit ordinii

prestabilite a capitolelor, dar se poateşi fragmenta în funcie de interesul propriu mai accentuatpentru anumite teme. Însă, în vederea susinerii examenului este obligatorie parcurgerea tuturor

celor 14 capitoleşi efectuarea testelor prezentate.


13/84

13

Cerin e preliminarePentru o mai bună în elegere a materiei, este necesară coroborarea cunoştin elor dobândite

în cadrul acestei discipline cu cele acumulate la Drept constituionalşi Drept civil, având în vederecă disciplina se studiază în anul I, semestrul 1.

Discipline deserviteAvând în vedere că Teoria generală a dreptului are rolul de a familiariza studentul cu

principalele categorii, concepteşi noiuni fundamentale ale dreptului, considerăm că toate celelaltediscipline constituie discipline deservite.

Durata medie de studiu individual

Durata medie de învă are estimăm a fi de aproximativ 28 de ore, iar pentru examen ar finecesar un studiu de o săptămână.Studierea fiecărui capitol necesită un efort estimat la 2 ore, astfel încât să se fixeze temeinic

cunoştin ele specifice acestui domeniu.

EvaluareaLa încheierea studierii cursului, este obligatorie realizarea celor trei teme de control, precum

şi elaborareaşi prezentarea unui referat cu o temă aleasă de fiecare student din cadrul materieiprezentate,inând seama de bibliografia prezentată în acest curs.

Evaluarea finală constă în susinerea unui examen scris cu subiecte tip grilă cu o singură variantă de răspunsşi cu subiecte tip sinteză.

Înainte de examen este indicat să parcurgei din nou toată materia, cu atenie, durata estimată pentru această activitate fiind de aproximativ o săptămână.

Componena notei finale: - examen: 50% ;- temele de control: 30%;- susinere referat: 20%.


14/84

14

Capitolul I

INTRODUCERE ÎNTEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

I.1. IntroducereÎn cuprinsul acestui capitol sunt prezentate cunoştin ele referitoare la drept, în generalitatea

şi esenialitatea sa, precumşi conceptele, principiileşi legită ile fundamentale ale fenomenului juridic, care au însemnătate principală pentru dezvoltarea celorlalteştiine juridice.

I.2. Competene conferiteDupă parcurgerea capitolului, studentul va fi capabil să prezinte sistemulştiinelor juridiceşi să definească Teoria generală a dreptului, prin raportare la celelalteştiine juridice.

Durata medie de parcurgere a acestui capitol este de aproximativ 2 ore.

I.3. ConinutI.3.1. Corelaia dintreştiin ă, ştiinele socialeşi ştiina dreptului (ştiinele juridice)

I.3.1.1. Definiia şi caracteristicileştiineiI.3.1.2. SistemulştiinelorI.3.1.3. Sistemulştiinelor socialeI.3.1.4.Ştiina dreptului (ştiinele juridice) – componentă a ştiinelor sociale

I.3.1.4.1. NoiuneI.3.1.4.2. Funciileştiinei dreptului (ştiinelor juridice)I.3.1.4.3. Sistemulştiinei dreptului (ştiinelor juridice)

I.3.2. Importana şi necesitatea Teoriei generale a dreptului în sistemulştiinei dreptului(ştiinelor juridice)

I.3.3. Definiia şi obiectul Teoriei generale a dreptuluiI.3.3.1. Definiia Teoriei generale a dreptuluiI.3.3.2. Obiectul Teoriei generale a dreptului

I.3.4.Ştiinele juridice istoriceI.3.5.Ştiinele juridice de ramură

I.3.6.Ştiinele juridice ajutătoare, participative, auxiliare


15/84


16/84

16

I.3.2. Importan a şi necesitatea Teoriei generale a dreptului în sistemul ş tiin ei dreptului

( ş tiin elor juridice)

Necesitatea Teoriei generale a dreptului se justifică prin aspectele de globalizareşigeneralizare pe care le oferă asupra dreptului, atât sub aspect teoretic, câtşi sub aspect practic.

I.3.3. Defini ia şi obiectul Teoriei generale a dreptului

I.3.3.1. Defini ia Teoriei generale a dreptuluiTeoria generală este disciplinaştiin ifică ce studiază ansamblul dreptului, respectiv

determinarea lui, articulaiile şi esena lui, alcătuirea şi structurarea lui şi care elaborează instrumentele eseniale şi conceptele fundamentale prin care dreptul este gândit („norma

juridică”, „izvorul de drept”, „raportul juridic”, „tehnica juridică”).

I.3.3.2. Obiectul Teoriei generale a dreptului îl constituie: - observareaşi cercetarea fenomenului juridic, cu evidenierea elementelor de generalitate;- studiereaşi cercetarea principalelor aspecte ale statului.

Să ne reamintim

Sistemulştiinei dreptului (ştiinelor juridice) cuprinde:1. Teoria generală a dreptului;2. Ştiinele juridice de ramură;3. Ştiinele juridice istorice;4. Ştiinele juridice participative, ajutătoare, auxiliare.Teoria generală a dreptului elaborează instrumentele eseniale şi conceptele fundamentale

prin care dreptul este gânditşi, în consecină, nu este o ramură a dreptului.Obiectul Teoriei generale a dreptului îl constituie:- observareaşi cercetarea fenomenului juridic, cu evidenierea elementelor de generalitate;- studiereaşi cercetarea principalelor aspecte ale statului.

I.3.4. Ş tiin ele juridice istorice

Exemplu:

- istoria statului şi dreptului românesc.

I.3.5. Ş tiin ele juridice de ramur ă

Exemplu:


17/84

17

- ştiin a dreptului civil, ştiin a dreptului constitu ional, ştiin a dreptului penal.

I.3.6. Ş tiin ele juridice ajut ă toare, participative, auxiliare

Exemplu:

- criminalistica, medicina legală , sociologia juridică , statistica juridică , logica juridică ,balistica, informatica juridică etc.

I.4. Rezumat1. Sistemulştiinei dreptului (ştiinelor juridice) cuprinde:

- Teoria generală a dreptului;- Ştiinele juridice de ramură;

- Ştiinele juridice istorice;- Ştiinele juridice participative, ajutătoare, auxiliare.2. Teoria generală a dreptului este o disciplină ştiin ifică şi didactic-universitară, care

elaborează categorii, concepteşi noiuni fundamentale, specifice întregului sistem de drept.3. Recomandăm a se reine faptul că Teoria generală a dreptului nu este o ramură a

dreptului, ea având ca obiect de studiu atât observareaşi cercetarea fenomenului juridic, cuevidenierea elementelor de generalitate, câtşi studiereaşi cercetarea principalelor aspecte alestatului.

5. Pentru înelegerea corectă şi completă a ştiinei dreptului, trebuie evideniat rolul sistemical ştiinelor juridice care operează cu noiunile şi conceptele sistematizate în Teoria generală adreptului, respectivştiinele juridice de ramură, ştiinele juridice istoriceşi ştiinele juridiceparticipative, ajutătoare, auxiliare.

I.5. Test de evaluare a cunoştin elor1. Definii ştiina şi prezentai condiiile ce trebuie îndeplinite pentru dobândirea statului de

ştiin ă.2. Definii ştiina dreptului.3. Prezentai structura sistemuluiştiinei dreptului.4. Definii Teoria generală a dreptului.5. Precizai obiectul de studiu al Teoriei generale a dreptului.6. Definii ştiinele juridice istoriceşi prezentai importana studierii acestora.7. Enumerai câteva dintreştiinele juridice de ramură.

8. Definii ştiinele juridice ajutătoareşi prezentai, prin exemplificare, rolul acestora.


18/84

18

9. În cadrul cărei categorii de componente ale sistemuluiştiinei dreptului includei: Dreptulcivil, Dreptul constituional, Dreptul roman, Istoria statuluişi dreptului românesc, Politologia,Logica juridică, Retorica?

I.6. Bibliografie recomandată Ceterchi, I., Craiovan, I., Introducere în Teoria generală a dreptului, Editura ALL, Bucureşti,

1996;Craiovan, I., Tratat de teoria generală a dreptului, Ediia a II-a revăzută şi adăugită, Editura

Universul Juridic, Bucureşti, 2009;Craiovan, I., Teoria generală a dreptului, ediia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Olimp,

Bucureşti, 1998;

Dănişor, D.C., Dogaru, I., Dănişor, Gh., Teoria generală a dreptului, Curs universitar, EdituraC.H. Beck, Bucureşti, 2006;Djuvara, M., Teoria generală a dreptului. Drept ra ional, izvoare şi drept pozitiv, Editura All,

Bucureşti, 1995;Mihai, Gh. C., Motică, R. I., Fundamentele dreptului. Teoria şi filozofia dreptului, Editura All,

Bucureşti, 1997;Popa, N., Eremia M.C., Cristea S., Teoria generală a dreptului, ediia a II-a, Editura All Beck,

Bucureşti, 2005;Popa, N., Teoria generală a dreptului, Ediia 3, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008;Popa, N., Teoria generală a dreptului, Editura All Beck, Bucureşti, 2002;Popescu, Sofia, Teoria generală a dreptului, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000;Voicu, C., Teoria generală a dreptului, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2008.


19/84

19

Capitolul II

METODOLOGIA JURIDICĂ

II.1. IntroducereÎn cadrul acestui capitol, studenilor le sunt prezentate metodele de cercetareştiin ifică

juridică.

II.2. Competene conferiteDupă parcurgerea celui de-al doilea capitol, studentul va putea explica coninutul fiecărei

metode de cercetareştiin ifică juridică, precumşi necesitatea utilizării conjugate a acestora. Deasemenea, va fi capabil să folosească aceste metodeşi să le recunoască.


II.3. ConinutII.3.1. Definiia metodologiei juridiceII.3.2. Metodele cercetării ştiin ifice juridice

II.3.2.1. Metoda logică de cercetare juridică II.3.2.2. Metoda comparativă de cercetare juridică II.3.2.3. Metoda istorică de cercetare juridică II.3.2.4. Metoda sociologică de cercetare juridică II.3.2.5. Metoda cantitativă de cercetare juridică

II.3.1. Defini ia metodologiei juridice

Metodologia juridică reprezintă un ansamblu de factori care explică raporturile şilegăturile ce se stabilesc între metodele specifice de cunoaştere şi cercetare a fenomenului juridic.

Sistemul metodelor cercetării ştiin ifice juridice cuprinde:- metoda logică de cercetare juridică;- metoda comparativă de cercetare juridică;- metoda istorică de cercetare juridică;

- metoda sociologică de cercetare juridică;- metoda cantitativă de cercetare juridică.


20/84

20

II.3.2. Metodele cercet ă rii ş tiin ifice juridice

II.3.2.1. Metoda logică de cercetare juridică

Metoda logică de cercetare juridică reprezintă ansamblul procedeelor, tehnicilorşioperaiunilor metodologiceşi gnoseologice specifice care conduc la determinarea structuriişidinamicii raporturilor ce se stabilesc între componentele sistemului juridic existent în societate lamomentul analizei.

II.3.2.2. Metoda comparativă de cercetare juridică Metoda comparativă poate fi utilizată cu respectarea a patru reguli, denumiteregulile

compara iei.

II.3.2.3. Metoda istorică de cercetare juridică II.3.2.4. Metoda sociologică de cercetare juridică II.3.2.5. Metoda cantitativă de cercetare juridică

Să ne reamintimMetodele cercetării ştiin ifice juridice sunt: metoda logică de cercetare juridică; metoda

comparativă de cercetare juridică; metoda istorică de cercetare juridică; metoda sociologică decercetare juridică; metoda cantitativă de cercetare juridică.

II.4. Rezumat1. Întrucât oriceştiin ă are o metodă specifică de cercetare, este foarte important de reinut

importana metodologiei juridice specifică ştiinei dreptului.2. Metodologia juridică este reprezentată de ansamblul factorilor care explică raporturileşi

legăturile ce se stabilesc între metodele specifice de cunoaştereşi cercetare a fenomenului juridic.3. Sistemul metodelor cercetării ştiin ifice juridice cuprinde:

- metoda logică de cercetare juridică;- metoda comparativă de cercetare juridică;- metoda istorică de cercetare juridică;- metoda sociologică de cercetare juridică;- metoda cantitativă de cercetare juridică.

4. Fiecare metodă de cercetare juridică presupune o serie de caracteristici specifice, a căror în elegere conduce la o corectă utilizare a acestor metode în aplicaiile practice.

5. Recomandăm a se înelege că cercetarea fenomenologiei juridice implică de cele maimulte ori folosirea conjugată a tuturor metodelor de cercetareştiinifică juridică.


21/84

21

II.5. Test de evaluare a cunoştin elor1. Definii metodologia juridică.

2. Prezentai structura sistemului metodelor cercetării ştiin ifice juridice.3. Definii metoda logică de cercetare juridică şi explicai rolul ei.4. Definii metoda comparativă de cercetare juridică şi explicai rolul ei.5. Care sunt regulile comparaiei?6. Definii metoda istorică de cercetare juridică şi explicai rolul ei.7. Definii metoda sociologică de cercetare juridică şi explicai rolul ei.8. Definii metoda cantitativă de cercetare juridică şi explicai rolul ei.

9. Pornind de la un exemplu dat, identificai metoda/metodele de cercetare juridică folosită /folosite.10. Utilizând metodele de cercetare juridică realizai un referat cu tema „Teoria generală a

dreptului – disciplină de studiu fundamentală”.

II.6. Bibliografie recomandată Chelcea, S., Mărginean, I., Cauc, I., Cercetarea sociologică , Editura Destin, Deva, 1998;Dănişor, D.C., Dogaru, I., Dănişor, Gh., Teoria generală a dreptului, Curs universitar, Editura

C.H. Beck, Bucureşti, 2006;Popa, N., Eremia M.C., Cristea S., Teoria generală a dreptului, ediia a II-a, Editura All Beck,

Bucureşti, 2005;Popa, N., Teoria generală a dreptului, Ediia 3, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008;Popa, N., Teoria generală a dreptului, Editura All Beck, Bucureşti, 2002;Popescu, Sofia, Teoria generală a dreptului, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000;Voicu, C., Teoria generală a dreptului, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2008;Zlătescu, V. D., Drept privat comparat , Editura Oscar Print, Bucureşti, 1997.


22/84

22

Capitolul III

CONCEPTUL DREPTULUI

III.1. IntroducereÎn cadrul acestui capitol sunt prezentate principalele accepiuni ale noiunii de drept, esena

coninutulşi forma dreptului, sistemul dreptului, definiia dreptuluişi marile sisteme de drept.

III.2. Competene conferiteDupă parcurgerea celui de-al treilea capitol, studentul va putea defini toate sensurile noiunii

de drept, inclusiv dreptul în ansamblul său şi va putea expune trăsăturile caracteristice ale fiecăruisistem de drept.


III.3. ConinutIII.3.1. Accepiunile noiunii de dreptIII.3.2. Dimensiunea istorică a dreptului. Scurte consideraii privind origineaşi apariia

dreptuluiIII.3.3. Primele legiuiriIII.3.4. Dimensiunea socială a dreptuluiIII.3.5. Esena dreptuluiIII.3.6. Coninutul dreptuluiIII.3.7. Forma dreptuluiIII.3.8. Sistemul dreptului

III.3.8.1. Precizări prealabileIII.3.8.2. Noiunea de sistem al dreptuluiIII.3.8.3. Elementele componente ale sistemului dreptuluiIII.3.8.4. Diviziunile dreptului: drept publicşi drept privat

III.3.9. Definiia dreptuluiIII.3.10. Tipologia dreptului


23/84

23

III.3.1. Accep iunile no iunii de drept

Accepiunile noiunii de drept sunt:1. ştiin a dreptului;2. dreptul obiectiv;

3. dreptul pozitiv;4. dreptul subiectiv

Exemplu :- am dreptul votez pentru că am împlini vârsta de 18 ani şi nu mă aflu în vreo situa ie în

care legea îmi interzice exercitarea acestui drept.5. dreptul na ional.

Exemplu :

- dreptul românesc, dreptul francez, etc. 6. dreptul interna ional;7. dreptul regional; 8. dreptul ca artă;9. dreptul privit în dimensiunea sa morală.

Să ne reamintimPrincipalele accepiuni ale noiunii de „drept” sunt:ştiina dreptului; dreptul obiectiv;

dreptul pozitiv; dreptul subiectiv; dreptul naional; dreptul internaional; dreptul regional; dreptulca artă; dreptul în dimensiunea sa morală.

III.3.2. Dimensiunea istoric ă a dreptului. Scurte considera ii privind originea şi apari ia

dreptului

Prin adagiile „ubi societas, ibi jus” şi „ubi jus, ibi societas”, romanii consacrau credina lor în veşnicia dreptului romanşi a societă ii romane.

În Egiptulşi Babilonul antic, dreptulşi statul erau de origine divină.Hugo Grotius (1583-1645), fondatorulŞcolii dreptului natural, susinea teza potrivit căreia

„omul este prin natura sa o fiină socială”, dreptul natural reprezentând suma principiilorşi regulilorpe care naiunea le dictează pentru satisfacerea nevoilor sociale ale omului.

Şcoala dreptului natural a formulat o serie de precepte fundamentale:- aliendi abstinentia (respectarea a tot ce e al altuia);- promissorum implendorum obligatio (respectarea obligaiilor);

- damni culpa dati reparatio (repararea pagubelor pricinuite altora);- poenae inter hominis meritum (pedeapsa echitabilă).


24/84

24

Concepia modernă fundamentează teoria apariiei dreptului în condiii social istoricedeterminate, pe o anumită treaptă de dezvoltare a societă ii, adică odată cu apariia statului. Statulcreează dreptul, elaborând reguli de conduită cu caracter generalşi obligatoriu.

III.3.3. Primele legiuiriA. Cel mai cunoscut reprezentant al dinastiei ce a domnit în Babilon a fost Hammurabi

(1728 - 1686 î.Hr.), care a elaborat celebrulcod de legi (Codul lui Hammurabi),descoperit în anul1901 la Sousaşi structurat în 282 articole.

B. Primele norme juridice în Egiptul antic au fost încorporate în scrierile literar-moraleintitulate:Profe iile lui Ipuwer şi Învă ături pentru Regele Merikare,apărute în jurul anului 2000 î.Hr.

C. Dreptul ebraic este profund original; în Vechiul Testament (veritabil cod juridic) suntcuprinse reglementări privind dreptul de proprietate, statutul juridic al femeiişi sclavului, proteciastrăinilor, a văduvelor, a copiilorşi a săracilor, iar începând cu secolul II d. H., reglementările dedrept civilşi drept penal sunt cuprinse în Talmud (învă ătură) considerat codul de viaă al poporuluievreu.

D. În dreptul persan regele era unica sursă a dreptului, hotărârile regelui constituind legiimuabile, „inspirate” de zeul suprem Ahura Mazda.

E. Reprezentativ pentru India antică este Codul lui Manu, redactat între secolele II î.Hr.şi IId.Hr., care cuprinde peste 5000 de versurişi se referă la norme juridice de drept publicşi privat,civilşi penal, obiceiurişi prescripii religioase etc.

F. Dreptul chinez se caracterizează prin predominana regulilor penale, care vizau aproapeexclusiv reprimarea crimelor. Cauzele civile se judecau după reguli nescrise, specifice obiceiurilorlocale.

Primele coduri de legi au fost redactate în secolul V-IV î.Hr., dar dreptul cutumiar erasuperior legii scrise.

În Europa primele legiuiri sunt: - Legile lui Lycurg în Sparta (secolele X-IX î.Hr.); Legilelui Draconşi Solon în Atena (secolele VI-V î.Hr.); Legea celor XII Table la romani (secolul V î.Hr.); Legea Salică la franci (secolele V-IV î.Hr.).

III.3.4. Dimensiunea social ă a dreptului

Alături de dimensiunea istorică, dreptul areşi o dimensiune socială, fiind o creaie asocietă ii în scopul asigurării ordinii în cadrul societă ii respective. Dreptul este creat de om pentru

om.


25/84


26/84

26

III.3.8.4. Diviziunile dreptului: drept public şi drept privatAceastă diviziune a dreptului în publicşi privat este de sorginte romană, întrucât dreptul

roman era împăr it în jus publicum şi jus privatum.

III.3.9. Defini ia dreptuluiDreptul reprezintă totalitatea normelor juridice elaborate sau recunoscute de puterea

de stat, care au ca scop organizareaşi disciplinarea comportamentului subiectelor de drept încadrul celor mai importante relaii din societate, conform valorilor sociale ale societă iirespective, stabilind drepturişi obligaii juridice a căror respectare este asigurată, la nevoie,de for a coercitivă a statului.

III.3.10. Tipologia dreptuluiTipologia dreptului ia în considerare:- dependena de tipul sistemelor de organizare economico-socială (drept sclavagist, drept

feudal, drept burghez, drept socialist);- apartenena la un bazin de civilizaie juridică, criteriu în raport cu care, în dreptul comparat

s-a realizat o altă tipologie, respectiv familia de drept .Familiile de drept se clasifică în:1. marele sistem (familia) de drept romano-germanic cuprinde:2. marele sistem de drept anglo-saxon (common-law);3. sistemele juridice religioaseşi tradiionale;4. sistemul de drept al Uniunii Europene.

III.4. Rezumat1. Accepiunile noiunii de „drept” trebuie însuşite corect, fiind absolut eseniale, deoarece

cu ajutorul lor vor fi explicate noi concepte juridice.2. Foarte importante sunt componentele realită ii juridice întrucât ele contribuie la

în elegerea procesului de formare a normelor juridice.3. Coninutul, esena şi forma dreptului, precumşi aspectele legate de sistemul dreptului

permit ca dreptul să fie privit ca un întreg având o formă exterioară, dar şi mecanisme interne decorelare a tuturor componentelor sale sistemice.

4. O atenie deosebită trebuie acordată definiiei dreptuluişi încercării de a pătrunde logicaacestei definiii.

5. Nicio analiză nu ar fi completă f ără a prezenta familiile de drept.


27/84

27

III.5. Test de evaluare a cunoştin elor1. „Ansamblul normelor juridice elaborate sau recunoscute de către puterea de stat în scopul

organizării şi disciplinării comportamentului subiectelor de drept în societate, în cadrul celor maiimportante relaii sociale,inând seama de valorile fundamentale ale societă ii, care creează drepturi

şi obligaii juridiceşi posibil a fi aduse la îndeplinire, în caz de nevoie, prin fora de constrângere astatului” reprezintă:

a. definiia statului;b. definiia dreptului;c. definiia raportului juridic.

2. Enuna i accepiunile termenului „drept”.3. Prin drept obiectiv se înelege:

a. totalitatea normelor juridice, cu caracter generalşi obligatoriu, elaborate saurecunoscute de către puterea de stat în scopul organizării şi desf ăşurării normale avie ii sociale;

b. prerogativa recunoscută unei persoane fizice sau juridice de a dispune de undrept(valoare) recunoscut(recunoscută) de lege;

c. conştiina legiuitorului care analizează, evaluează, valorizează şi valorifică o situaiesocială concretă şi, apoi, elaborează norma juridică necesară reglementării respectiveisituaii.

4. Prin drept pozitiv se înelege:a. ansamblul normelor juridice în vigoare la momentul analizei, într-o societate

determinată sau într-un anumit stat, caracterizat prin aplicabilitate directă, imediată,obligatorieşi posibil a fi adus la îndeplinire, în caz de nevoie, prin fora deconstrângere a statului;

b. prerogativa recunoscută unei persoane fizice sau juridice de a dispune de undrept(valoare) recunoscut(recunoscută) de lege;

c. ansamblul ideilor, noiunilor, conceptelorşi principiilor care explică dreptulşi prinintermediul cărora dreptul poate fi gândit.

5. Prin drept subiectiv se înelege:a. totalitatea normelor sociale, nesancionate juridic;b. prerogativa recunoscută unei persoane fizice sau juridice de a dispune de un

drept(valoare) recunoscut(recunoscută) de lege;c. posibilitatea de a avea drepturişi obligaii juridice.

6. Care este corelaia dintre dreptul obiectivşi dreptul naional?7. Dai exemplu de drepturi subiective.


28/84

28

8. Care sunt componentele realită ii juridice?9. Definii esena, coninutulşi forma dreptului.10. Care sunt elementele componente ale sistemului dreptului?11. Sistemul de drept românesc face parte din:

a. marele sistem de drept romano-germanic;b. sistemul de common-law;c. sistemul dreptului Uniunii Europene.

III.6. Bibliografie recomandată Aldeer Abu-Sahlieh, Sami A., „ Raporturi între drept şi religie în lumea arabo-musulmană şi

influen a acestora în Elve ia 2007 ”, în Revista Română de Drept Privat nr. 5/2007;

Ceterchi, I., Craiovan, I . , Introducere în Teoria generală a dreptului, Editura ALL, Bucureşti,1996;Craiovan, I., Tratat de teoria generală a dreptului, Ediia a II-a revăzută şi adăugită, Editura


Bucureşti, 1998;Dănişor, D.C., Dogaru, I., Dănişor, Gh., Teoria generală a dreptului, Curs universitar, Editura

C.H. Beck, Bucureşti, 2006;Djuvara, M., Teoria generală a dreptului. Drept ra ional, izvoare şi drept pozitiv, Editura All,

Bucureşti, 1995;Duculescu, V., „Subsidiaritatea – „ultimul refugiu ” a ş principiului suveranit ă ii?”, în Revista

Română de Drept Comunitar nr. 3/2007.Mihai, Gh. C., Motică, R. I., Fundamentele dreptului. Teoria şi filozofia dreptului, Editura All,

Bucureşti, 1997;Naschitz, Ana, Teorie şi tehnică în procesul de creare a dreptului, Editura Academiei, Bucureşti,

1969;Popa, N., Eremia M.C., Cristea S., Teoria generală a dreptului, ediia a II-a, Editura All Beck,

Bucureşti, 2005;Popa, N., Teoria generală a dreptului, Ediia 3, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008;Popa, N., Teoria generală a dreptului, Editura All Beck, Bucureşti, 2002;Popescu, Sofia, Teoria generală a dreptului, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000;Speran ia, E., Introducere în filosofia dreptului, Tipografia „Cartea Românească”, Cluj, 1940;

Szabo, I., Les fundaments de la Théorie du Droit , Akademiai Kiado, Budapest, 1973;Voicu, C., Teoria generală a dreptului, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2008.


29/84


30/84

30

IV.3.2. Cadrul natural - factor de configurare a dreptului

Cadrul natural cuprinde următoarele componente:A. mediul geografic;B. factorul biologicşi fiziologic;

C. factorul demografic.

IV.3.3. Cadrul economic, social şi politic na ional, regional şi interna ional – factor de

configurare a dreptului

Cadrul social - politic cuprinde mai multe componente (politică, economică, ideologică,culturală), dar eseniale sunt următoarele componente:

- componenta economică;

- structurile organizatorice ale societă ii.Societatea civilă reprezintă ansamblul formelor organizatorice nestatale, apolitice,fundamentate pe dreptul de liberă asociere consfinit de Constituie, prin intermediul cărorasunt exprimate public interesele specifice (economice, sociale, spirituale, profesionale etc.) aleopiniei publice.

Să ne reamintimÎn cadrul structurilor sociale, rolul cel mai important revine societă ii civile.

IV.3.4. Factorul uman

În dreptul modern, factorul uman reprezintă zona centrală de interes pentru organele ce aucompetena de legiferare.

IV.4. Rezumat1. Factorii de configurareşi evoluie a dreptului reprezintă totalitatea surselor în raport cu

care sunt elaborateşi perfecionate normele juridice, dând expresie atât laturii statice, câtşi celeidinamice a dreptului.

2. Factorii de configurareşi evoluie a dreptului pot fi grupai în trei mari categorii:- cadrul natural;- cadrul economic, socialşi politic naional, regionalşi internaional;- factorul uman.

3. Între factorii de configurareşi evoluie a dreptului există intercondiionare, fiecare având

un rol important în desăvârşirea sistemului de drept.


31/84

31

IV.5. Test de evaluare a cunoştin elor1. Definii factorii de configurareşi evoluie a dreptului.2. Enumerai factorii de configurareşi evoluie a dreptului.3. Enumerai şi prezentai componentele cadrului natural.

4. Care sunt structurile organizatorice ale societă ii?5. Definiia şi funciile societă ii civile.6. Căror factori de configurareşi evoluie a dreptului dau expresie următoarele acte

normative:a) Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, cu modificărileşi completările ulterioare;b) Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaiei Biosferei „Delta Dunării”, cu

modificărileşi completările ulterioare;

c) Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, cu modificărileşi completările ulterioare;d) Legea nr. 14/2003 privind partidele politice, cu modificărileşi completările ulterioare;e) Legea nr. 41/2005 privind prevenireaşi combaterea evaziunii fiscale.

7. Unul dintre factorii de configurareşi evoluie a dreptului este:a. factorul uman;b. dreptul obiectiv;c. organele statului.

8. Factorul economic, socialşi politic naional reprezintă:a. dreptul obiectiv;b. un drept subiectiv;c. un factor de configurareşi evoluie a dreptului.

9. Realizai o prezentare comparativă a factorului economic, socialşi politic naional şi afactorului economic, socialşi politic regionalşi internaional.

10. Explicai rolul factorului uman ca factor de configurareşi evoluie a dreptului.

IV.6. Bibliografie recomandată Dănişor, D.C., Dogaru, I., Dănişor, Gh., Teoria generală a dreptului, Curs universitar, Editura

C.H. Beck, Bucureşti, 2006;Popa, N., Dogaru, I., Dănişor, Gh., Dănişor, D.C., Filosofia dreptului. Marile curente, ediia 2,

Editua C.H.Beck, Bucureşti, 2007Popa, N., Eremia M.C., Cristea S., Teoria generală a dreptului, ediia a II-a, Editura All Beck,

Bucureşti, 2005;

Popa, N., Teoria generală a dreptului, Ediia 3, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008;Popa, N., Teoria generală a dreptului, Editura All Beck, Bucureşti, 2002;


32/84

32

Popescu, Sofia, Teoria generală a dreptului, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000;Voicu, C., Teoria generală a dreptului, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2008.


33/84

33

Capitolul V

DREPTULŞI STATUL

V.1. IntroducerePe parcursul acestui capitol sunt prezentate cunoştin e referitoare la noiunea, coninutul,

formaşi funciile statului, precumşi la relaia stat-drept.

V.2. Competene conferiteDupă parcurgerea acestui capitol, studentul va putea prezenta mecanismul apariiei statului

şi a principalelor sale instituii, precumşi coninutul, funciile şi forma statului, cu o corectă distincie între structura de stat, forma de guvernământşi regimul politic.


V.3. Con inutV.3.1. Câteva consideraii privind apariia şi evoluia statuluiV.3.2. Noiunea statului

V.3.2.1. Accepiunile termenului de statV.3.2.2. Definiia statului

V.3.3. Coninutul statului (elementele constitutive ale statului)V.3.4. Puterea de stat

V.3.4.1. Noiuneşi trăsături caracteristiceV.3.4.2. Exercitarea puterii de stat

V.3.5. Organele statului

V.3.6. Funciile statuluiV.3.7. Forma statului

V.3.1. Câteva considera ii privind apari ia şi evolu ia statului

Asupra originiişi apariiei statului în literatura juridică au fost lansate o serie de teorii carepot fi grupate în trei categorii: ipotezele claselor sociale, ipoteza ideii statuluişi ipotezacontractualistă.


34/84

34

V.3.2. No iunea statului

V.3.2.1. Accep iunile termenului de statTermenul de „stat” are următoarele accepiuni:

- statul reprezintă o structură organizaională, care desf ăşoară o activitate specifică, în raportcu anumite obiectiveşi scopuri proprii;

- statul reprezintă un ansamblu de organe care realizează conducerea societă ii, având caprincipală prerogativă elaborareaşi aplicarea dreptului;

- statul reprezintă puterea centrală în raport cu entită ile locale;- statul reprezintă o creaie social-istorică, având la bază necesitatea susinerii şi preluării

intereselor unor grupuri sociale.

V.3.2.2. Defini ia statuluiStatul reprezintă principala instituie politică a societă ii, care exercită puterea

suverană, asigurând organizareaşi conducerii societă ii, prin prerogativa pe care o are de aelabora şi aplica dreptul, a cărui respectare o poate garanta prin fora sa de constrângere.

V.3.3. Con inutul statului (elementele constitutive ale statului)

Statul este definit prin exitena a trei elementele intrinseci, constitutive.

V.3.4. Puterea de stat

V.3.4.1. No iune şi tr ăsă turi caracteristicePuterea de stat este fora cea mai importantă care conduce societateaşi se exprimă prin

autoritatea publică, având capacitatea de a face ca deciziile ei să fie respectate, prin mijloace deconvingere sau prin mijloace de constrângere de către membrii societă ii.

V.3.4.2. Exercitarea puterii de statPotrivit teoriei separaiei puterilor în stat, cele 3 puteri sunt: puterea legislativă, puterea

executivă şi puterea judecătorească, fiecare având competene specifice, dar militând în vederearealizării echilibrului, coordonării şi controlului reciproc.

V.3.5. Organele statului

Corespunzător celor 3 puteri – legislativă, executivă şi judecătorească – statul î şi constituie

un sistem de instituii, a căror organizareşi funcionare este reglementată prin normele juridice.


35/84

35

V.3.6. Func iile statului

Funciile statului desemnează acele activită i concrete pe care organele statului le desf ăşoară în realizarea scopului acestuia, respectiv apărarea interesului general.

Să ne reamintimStatul reprezintă principala instituie politică a societă ii, care exercită puterea suverană,

asigurând organizareaşi conducerii societă ii, prin prerogativa pe care o are de a elaboraşi aplica dreptul, a cărui respectare o poate garanta prin fora sa de constrângere.

V.3.7. Forma statului

Forma statului reprezintă modul de organizare a coninutului puterii, structura internă şiexternă a acestui coninut.

Laturile componente ale formei de stat sunt:A - structura de stat,B - forma de guvernământ;C - regimul politic.

V.4. Rezumat1. Statul reprezintă principala instituie politică a societă ii, care exercită puterea suverană,

asigurând organizareaşi conducerii societă ii, prin prerogativa pe care o are de a elaboraşi aplicadreptul, a cărui respectare o poate garanta prin fora sa de constrângere.

3. Recomandăm însuşirea corectă a aspectelor referitoare la elementele constitutive alestatului, funciile statuluişi forma statului.

V.5. Test de evaluare a cunoştin elor1. Definiia statului.

2. Enumerai şi definii elementele constitutive ale statului.3. Noiuneaşi trăsăturile puterii de stat.4. Explicai conceptul de suveranitate.5. Definii şi enumerai funciile statului.6. Una dintre următoarele funcii este o funcie a statului:

a. funcia legislativă;b. funcia educativă;

c. metoda comparativă.7. Funcia executivă şi administrativă este o funcie a:


36/84

36

a. statului;b. dreptului;c. puterii de stat.

8. Forma statului cuprinde:

a. marele sistem de drept romano-germanic;b. forma de guvernământ, regimul politicşi structura teritoriului de stat;c. teritoriul, populaia, puterea de stat.

9. Federaia este:a. un tip de stat unitar;b. o uniune de state;c. o formă de guvernământ.

10. Monarhiaşi republica sunt:a. regimuri politice;b. forme de guvernământ;c. evenimente legislative.

V.6. Bibliografie recomandată Craiovan, I., Tratat de teoria generală a dreptului, Ediia a II-a revăzută şi adăugită, Editura


Bucureşti, 1998;Dănişor, D.C., Dogaru, I., Dănişor, Gh., Teoria generală a dreptului, Curs universitar, Editura

C.H. Beck, Bucureşti, 2006;Ghililia, Claudia, Teoria statului de drept , Editura C.H. Beck, Bucureşti;Grigore, Carmen, Suceavă, I., Cloşcă, I., Drept interna ional public, vol. I, Bucureşti, 2001;Mihai, Gh. C., Motică, R. I., Fundamentele dreptului. Teoria şi filozofia dreptului, Editura All,

Bucureşti, 1997;Năstase Georgescu, Maria, Mihăilescu, Simona Th. Livia, Drept constitu ional şi institu ii

politice, Curs universitar, Editura Moroşan, Bucureşti, 2009;Neagu I., Drept procesual penal. Partea specială . Tratat , Editura Global Lex, Bucureşti, 2008;Popa, N., Eremia, M.C., Cristea, S., Teoria generală a dreptului, ediia a II-a, Editura All Beck,

Bucureşti, 2005;Popa, N., Teoria generală a dreptului, Ediia 3, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008;

Popa, N., Teoria generală a dreptului, Editura All Beck, Bucureşti, 2002;Popescu, Sofia, Teoria generală a dreptului, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000;


37/84

37

Voicu, C., Teoria generală a dreptului, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2008.


38/84


39/84

39

VI.3.2.2.1. Funcia de instituionalizare sau formalizare juridică a organizăriisocial-politice

VI.3.2.2.2. Funcia de conservare, apărare şi garantare a valorilor fundamentaleale societă ii

VI.3.2.2.3. Funcia de conducere a societă iiVI.3.2.2.4. Funcia normativă a dreptuluiVI.3.2.2.5. Funcia preventivă a dreptului

VI.3.1. Principiile dreptului

VI.3.1.1. Prezentare generală

VI.3.1.1.1. No iunePrincipiile fundamentale ale dreptului sunt acele idei generale, conducătoare,călăuzitoare care stau la baza elaborării şi aplicării dreptului.

VI.3.1.1.2. Clasificarea principiilor dreptuluiPotrivit criteriului importanei şi sferei lor de aciune:- principii fundamentale (generale) ale dreptului;- principii ale ramurilor de drept.

VI.3.1.1.3. Evolu ia şi delimitarea principiilor fundamentale ale dreptuluiDelimitarea principiilor fundamentale ale dreptului se realizează în raport cu:a) concepteleşi categoriile juridice;b) normele juridice;c) axiomele, maximeleşi aforismele juridice.

VI.3.1.2. Analiza principiilor fundamentale ale dreptuluiPrincipiile fundamentale ale dreptului sunt următoarele:1. Principiul asigurării bazelor legale de funcionare a statului sau principiul legalită ii;2. Principiul libertă ii şi egalită ii;3. Principiul responsabilită ii;4. Principiul dreptă ii, echită ii şi justiiei.Potrivit dispoziiilor art. 1 alin. (1) din noul Cod civil, principiile generale de drept

constituie izvoare de drept, care se aplică în cazurile neprevăzute de lege, în absena uzanelor şi adispoziiilor legale asemănătoare.


40/84

40

VI.3.1.2.1. Principiul asigur ă rii bazelor legale de func ionare a statului sau principiul

legalit ă iiVI.3.1.2.2. Principiul libert ă ii şi egalit ă ii

VI.3.1.2.3. Principiul responsabilit ă iiVI.3.1.2.4. Principiul drept ă ii, echit ă ii şi justi iei

Să ne reamintim

Principiile generale, fundamentale ale dreptului constituie acele idei generale, conducătoare,călăuzitoare care stau la baza elaborării şi aplicării dreptului.

În conformitate cu dispoziiile art. 1 alin. (1) din noul Cod civil, în cazurile neprevăzute delege şi în absena uzanelor şi a dispoziiilor legale asemănătoare, se aplică principiile generale dedrept, cărora li se recunoaşte calitatea de izvoare de drept.

VI.3.2. Func iile dreptului

VI.3.2.1. No iuneFunc iile dreptului sunt acele activită i concrete pe care le desf ăşoară (execută) dreptul

pentru a-şi realiza scopul său fundamental, acela de a reglementa conduita subiectelor dedrept şi de asigura ordinea în societate, potrivit voinei generale.

VI.3.2.2. Analiza sintetică a func iilor dreptuluiVI.3.2.2.1. Func ia de institu ionalizare sau formalizare juridică a organiză rii social-

politiceVI.3.2.2.2. Func ia de conservare, apă rare şi garantare a valorilor fundamentale ale

societ ă iiVI.3.2.2.3. Func ia de conducere a societ ă iiVI.3.2.2.4. Func ia normativă a dreptuluiVI.3.2.2.5. Func ia preventivă a dreptului

Să ne reamintimDeşi sunt analizate separat, în scop didactic, funciile dreptului acionează concomitent.


41/84

41

VI.4. RezumatVI.4.1. Principiile dreptului

1. Principiile fundamentale ale dreptului sunt acele idei generale, conducătoare, călăuzitoarecare stau la baza elaborării şi aplicării dreptului, deosebindu-se de principiile specifice ramurilor de

drept.2. Principiile fundamentale ale dreptului prezintă o serie de particularită i specifice.3. Principiile fundamentale ale dreptului sunt următoarele:

- Principiul asigurării bazelor legale de funcionare a statului sau principiul legalită ii;- Principiul libertă ii şi egalită ii;- Principiul responsabilită ii;- Principiul dreptă ii, echită ii şi justiiei.


1. Funciile dreptului reprezintă acele activită i concrete pe care le desf ăşoară (execută)dreptul pentru a-şi realiza scopul său fundamental, acela de a reglementa conduita subiectelor dedreptşi de asigura ordinea în societate, potrivit voinei generale.

2. Funciile dreptului sunt următoarele:- funcia de instituionalizare sau formalizare juridică a organizării social- politice;- funcia de conservare, apărareşi garantare a valorilor fundamentale ale societă ii;- funcia de conducere a societă ii;- funcia normativă;- funcia preventivă.

3. Rolul fiecărei funcii trebuie îneles atât separat, dar, mai ales, subsumat aciunii tuturorfunciilor, deoarece numai astfel întregul mecanism juridic poate funciona.

VI.5. Test de evaluare a cunoştin elorVI.5.1. Principiile dreptului

1. Definii principiile fundamentale ale dreptului.2. Enumerai principiile fundamentale ale dreptului.3. Stabilii corelaia dintre principiile fundamentale ale dreptuluişi principiile ramurilor de

drept.4. Explicai delimitarea dintre principiile fundamentale ale dreptuluişi normele juridice.5. Care dintre următoarele principii este un principiu al dreptului:

a. principiul asigurării unui raport firesc între dinamicaşi statica dreptului;b. principiul legalită ii sau al asigurării bazelor legale de funcionare a statului;


42/84

42

c. principiul cooperării internaionale.6. Explicai principiul legalită ii sau al asigurării bazelor legale de funcionare a statului.7. Explicai principiul libertă ii şi egalită ii.8. Principiul responsabilită ii este:

a. un principiu al dreptului;b. un principiu al statului;c. un principiu al legiferării.

9. Explicai distincia între responsabilitateşi răspundere.10. Pornind de la un studiu de caz, explicai principiul dreptă ii, echită ii şi justiiei.


1. Definii funciile dreptului.2. Enumerai funciile dreptului.3. Explicai şi exemplificai funcia de instituionalizare sau formalizare juridică a

organizării social-politice.4. Explicai şi exemplificai funcia de apărare, conservareşi garantare a valorilor

fundamentale ale societă ii.5. Explicai şi exemplificai funcia de conducere a societă ii.6. Explicai şi exemplificai funcia normativă a dreptului.7. Explicai şi exemplificai funcia preventivă a dreptului.8. Care dintre următoarele funcii este o funcie a dreptului:

a. funcia de conservare, apărareşi garantare a valorilor fundamentale ale societă ii;b. funcia externă c. forma de stat.

9. Funcia normativă este o funcie a:a. statului;b. dreptului;c. a puterii de stat.

10. Respectarea normelor juridice dă expresie:a. funciei de conservare, apărareşi garantare a valorilor sociale ale societă ii;b. funciei preventive;c. funciei de conducere a societă ii.

VI.6. Bibliografie recomandată Barac, Lidia, Elemente de teoria dreptului, Ediia 2, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2009;


43/84


44/84

44

Capitolul VII

DREPTUL ÎN SISTEMUL NORMATIV SOCIAL

VII.1. IntroducereAcest capitol cuprinde cunoştin e referitoare la structura sistemul normativ socialşi la

corelaia normelor juridice cu principalele categorii de norme sociale.

VII.2. Competene conferiteDupă parcurgerea celui de-alşaptelea capitol, studentul va putea explica importana

normării conduitei umaneşi va avea capacitatea de a prezenta corelaia dintre normele juridiceşiorice altă categorie de norme sociale.


VII.3. ConinutVII.3.1. Conexiunea dintre norma socială şi conduita umană VII.3.2. Sistemul normelor sociale

VII.3.2.1. Structura sistemului normelor socialeVII.3.2.2. Corelaia normelor juridice cu celelalte categorii de norme sociale

VII.3.1. Conexiunea dintre norma social ă şi conduita uman ă

Norma socială este o regulă ce reglementează conduita umană, în scopul asigurăriiordinii sociale.

VII.3.2. Sistemul normelor sociale

VII.3.2.1. Structura sistemului normelor socialeSistemul normelor sociale cuprinde:a) norme morale (etice);b) norme obişnuielnice;c) norme politiceşi norme specifice organizaiilor nestatale sau neguvernamentale;

d) norme tehnice;e) norme religioase;


45/84

45

f) norme de convieuire socială;g) norme juridice.Pentru clarificare vom proceda la analiza fiecărei categorii de norme prin corelaie cu

normele juridice.

VII.3.2.2. Corela ia normelor juridice cu celelalte categorii de norme socialeA. Corelaia normelor juridice cu normele morale (etice)B. Corelaia normelor juridice cu normele obişnuielniceC. Corela ia normelor juridice cu normele religioaseD. Corelaia normelor juridice cu specifice organizaiilor neguvernamentale sau

nestatale

E. Corela ia normelor juridice cu normele tehniceF. Corela ia normelor juridice cu normele de convieuire socială G. Corela ia normelor juridice cu normele de deontologie profesională

Să ne reamintimConduita umană este supusă normativită ii sociale, respectiv tuturor categoriilor de norme

anterior analizate, ce dau expresie sistemului normelor sociale.

VII.4. Rezumat1. Norma socială este o regulă ce reglementează conduita umană, în scopul asigurării ordinii

sociale.2. Sistemul normelor sociale cuprinde:

a) norme morale (etice);b) norme obişnuielnice;c) norme politiceşi norme specifice organizaiilor nestatale sau neguvernamentale;

d) norme tehnice;e) norme religioase;f) norme de convieuire socială;g) norme juridice.

3. Se recomandă acordarea unei atenii deosebite tuturor categoriilor de norme socialepentru o bună în elegere a funcionării mecanismului social, în ansamblul său.

VII.5. Test de evaluare a cunoştin elor1. Definii norma socială şi prezentai structura sistemului normelor sociale.2. Explicai corelaia dintre normele moraleşi normele juridice.


46/84


47/84

47

Popa, N., Teoria generală a dreptului, Ediia 3, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008;Popa, N., Teoria generală a dreptului, Editura All Beck, Bucureşti, 2002;Popescu, Sofia, Teoria generală a dreptului, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000;Voicu, C., Teoria generală a dreptului, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2008.

VII.7. Temă de controlPrezentai corelaia dintre normele juridiceşi o categorie de norme sociale, la alegere.


48/84

48

Capitolul VIII

NORMA JURIDICĂ

VIII.1 IntroducereAcest capitol cuprinde aspecte referitoare la definiia, trăsăturile, structura, clasificareaşi

ac iunea normei juridice, pornind de la premisa că norma juridică reprezintă celula de bază adreptului.

VIII.2. Competene conferite

După parcurgerea acestui capitol, studentul va putea defini norma juridică, va putea prezentastructura internă şi externă a acesteiaşi va fi capabil să explice aciunea în timp, în spaiu şi asuprapersoanelor a normelor juridice.


VIII.3. ConinutVIII.3.1. Definiia normei juridice

VIII.3.2. Trăsăturile caracteristice ale normei juridiceVIII.3.2.1. Norma juridică are un caracter generalşi impersonalVIII.3.2.2 Norma juridică are un caracter obligatoriuVIII.3.2.3. Norma juridică are un caracter tipicVIII.3.2.4. Norma juridică implică un raport intersubiectiv

VIII.3.3. Structura normei juridiceVIII.3.4. Clasificarea normelor juridice

VIII.3.5. Aciunea normei juridiceVIII.3.5.1. Aciunea în timp a normei juridiceVIII.3.5.2. Aciunea în spaiu a normei juridiceVIII.3.5.3. Aciunea normei juridice asupra persoanelor


49/84

49

VIII.3.1. Defini ia normei juridice

Norma juridică este o regulă de conduită cu caracter generalşi obligatoriu, elaborată sau recunoscută de către puterea de stat, în scopul asigurării ordinii sociale, ce poate fi adusă la îndeplinire, în caz de nevoie, prin fora de constrângere a statului.

VIII.3.2. Tr ă să turile caracteristice ale normei juridice

Trăsăturile caracteristice ale normei juridice sunt următoarele:VIII.3.2.1. Norma juridică are un caracter general şi impersonalVIII.3.2.2 Norma juridică are un caracter obligatoriuVIII.3.2.3. Norma juridică are un caracter tipicVIII.3.2.4. Norma juridică implică un raport intersubiectiv

Să ne reamintimNorma juridică reprezintă o regulă de conduită cu caracter generalşi obligatoriu, elaborată

sau recunoscută de către puterea de stat în scopul asigurării ordinii sociale, ce poate fi adusă la îndeplinire, în caz de nevoie, pe calea forei de constrângere a statului.

Trăsăturile caracteristice sunt următoarele:1. norma juridică are caracter generalşi impersonal;2. norma juridică are caracter obligatoriu;3. norma juridică are caracter tipic;4. norma juridică implică un raport intersubiectiv.

VIII.3.3. Structura normei juridice

Structura normei juridice se analizează sub două aspecte:- structura logică (internă);- structura tehnico-legislativă (externă).

a) Structura logică a normei juridiceStructura logică a normei juridice este una trihotomică, având în componena sa următoarele

trei elemente:- ipoteza;- dispoziia;- sanciunea.b) Structura tehnico-legislativă a normei juridice

Structura tehnico-legislativă a normei juridice are în vedere forma exterioară de exprimare aconinutului, a cărui redactare trebuie să fie concretă, concisă şi clară.

curs sinteza teoria generala a dreptului

Documents