Arhitectura moderna si contemporana in orasele rom

1

Arhitectura moderna si contemporana in orasele rom. Sec XVII-XVIII

Tarile romane, partea extracartpatica au fost pe parcursul intergului secol XVIII conduse de domni fanarioti, sistem inaugurat in 1716 si care a durat aprox. 100 de ani. Dupa mijl. Sec . XVI pina incep. Sec XIX nu a existat un interes special al domnitorilor pentru dezvoltarea oraselor de unde a rezultat o dezvoltare libera caracterizata prin spontaneitate si organicitate. Exceptii facind deschiderea caii victoriei 1692 Constantin Brincoveanu pentru a lega resedinta lui din oras de proprietatea palatul mogosoaia. In a doua jum. A sec. XVIII 1775-1776 (Alexandru Ipsilanti, fanariot foarte cultivat) intentiile de a elabora un nou cod urban in care sa fie stranse documentele reglementate existenta urbana elaborata de Fotinov. Cuprinde si reguli de constructii urbane: oricare contructie noua trebuie sa aiba aprobarea domnitorului; o reparatie a unei cladiri nu trebuie sa aiba ca efect o modif. De infatisare; sensul anu modif. Inaltimea cladirii rezulta un plan de imobilism in ordinea oraselor. Imaginea care putea fi perceputa de pe fereastra unei locuinte facea parte din acea proprietate= rezulta o anumita mentaliate.

Reglementari bizantine din sec. IV - V preluate si prelucrate, unele inca valabile in grecia dar fara rost in rominia. Reguli in absenta fortaretelor, exceptii girgiu si braila:fortificatii construite de turci.

HANURILE au aparut in a doua jum. A sec XVII

Constructii orientate spre interior, spre oras, spatii urbane de cele mai multe ori ziduri opace

Dezvoltarea considerabila a curtilor boieresti, prezenta aparuta inca din evul mediu, importanta in configurarea oraselor, transpune niste gospodarii de la tara in oras ocazional un loc foarte mare, contrastul intre actual ansambl rezidential si de productie si loc. Obisnuite

TRANSILVANIA

+ banat + o parte din nordul moldovei ocupat de imperiul habsburgilor prin 1870

Avansarea austreicilor pina la limita carpatilor implanatarea unei adm. F. bine organizate foarte dezvoltata dpdv birocratic, reguli f stricte exemplificate si in doc urbane.

Diploma leopoldina 1691

Tratatul de pace de la 1699

Prin astea rezulta restaurarea domn. Habs asupra trans si banatului

Dpvd al urbanismului modificari spectaculoase: tipul de fortificatii, modificarea unor localitati existente si aparitia unor orase noi.

Sistemul de fortificatii medievale abandonat in trans sev XVII(contur neregulat, puternic fortificat) e inlocuit cu un sistem geometric bastionar iar la inceputul sec. XVIII cu fortificatii de tip Vauban.

Exemple: alba iulia, cluj, sibiu, timisoara

Apar orase noi pe un teren complet neutilizat sau restructurarea unor localitati existente (timisoara)

impartirea regulata a insuleleor in parcele, trama ortogonala, reguli f clare

imagini:

orasul medieval din trans fortificat: sebes

terenuri inguste spre strada, f adinci, care au determinat si modul de constrcutie al caldirilorfortificatii de cele mai multe ori completelargire centrala, piata cu biserica

pina la reforma lui luther a existat o singura biserica , intregul sat era o singura parohie.

Fortificatie partiala dispara atunci cind orasul capata o fortificatie integrala. Au existat si orase fara fortificatii.

IASI

Oras medieval extracarpatic

dezvoltare f libera in teritoriudezvoltare tentaculara dealungul arterelor spre teritoriuconcentrarea cladirilor in zone centrale(comerciale, front continu) spre zona rezidentiala (case dispuse neregulat)configurare neregulata tesutului urban (trama, parcelar)fara existenta unui spirit ordonatoralc din cartiere ce coincid cu parohiile (fiecare cite o biserica) ; silueta dominata de mai multe flese spre de deosebire de trans silueta dominat de o singura flesa

GIURGIU

Fortificatii turcesti in sec XVIII din piatra dar nu f solida. Inchid o supraf mai mare decit cea construita; cu destinatii agricole.

Braila+ Giurgiu, o a doua fortificatie in interior formeaza un punct militar.

Planul Borotin 1846

Configurarea oraselor in momentul in care a inceput modernizarea initiata de municipalitate.

Hanul serban-voda a doua jum a sec XVII. Primul han

Hanurile, o zona cu caracter comercial si defensiv. Au o anumita configuratie/imagine: comert + cazare + in jurul unei curti largi, libere sau uneori cu biserica marginita de ziduri groase. Intrarea in han: control serios se facea izolare dupa modelul caravanseraiurilor turcesti

TRANSILVANIA

Satu mare; fortificatie de pamint foarte larga pe Somes. Orasul pe Timisul repede si aradul pe .

Cetatea de la oradea nu se mai pastreaza astazi

cetate bastionara, corpuri care avanseaza in teriotoriubastioane de forme diferite in mijloc o mare biserica gotica disparutaaxul zonei urbanizate coincide cu axul intrarii in cetate

TG Mures

A doua jum a sdc XVII; fortificatie tarzie

* fortificatie traditionala medievala

nu exista bastioane

BISTRITA

Oras medieval sasesc

zona libera imprejmuita fortificata: zona non edificanti din ratiuni militare in aparatul de urbanizare urbanizarea exterioara fortificatiilor s-a facut pe traseele drumurilor de acces in localitate datorita insuficientei spatiului interior si datorita discrimarii cu caracter etnic, maghiarii si rom nu aveau drept de propriete in interiorul orasului.

CLUJUL

Oras in aproprierea Somesului

prima fortif de la incep. Sec.18

fortif cu caract. Militar pe deal de catre admin. Austriacalocalit propriu zisa s-a extins f. mult depasind zidurile.

Recensamint 1785 nr pop. din afara zidurilor e mai mare decit a celor din interior.

SIBIU

vechea fortif medievala a inceput sa fie modernizata in prima jum. A sec. 18 cu bastioane.Proiect pt o citadelaPc. Cu rol militar in apr. orasului. Realiz. Partial.A 2 jum a seb 18.: extindere nevoia unor fortif. Suplimentare pe partea cealalta a Ciminului rezulta o zona in care sunt plasate cazarmi + alte cladiri de pe r. Mariei Tereza

ALBA IULIA

fortif. Medievala rectangulara intarita la coltzuri inlocuita cu una tip Vaubanurmele vechii incinte se mai pot cititrasarea regulata a str. S-a pastrat, unele cladiri, etc.nou: sist. De fortif. Stelat ce inlocuia pe cel bastionar, supraf. Goem. F regulate, supraf. Mai mici de aparat,cu 2,3 platforme succesive, materiale f. rezistente (fortif. Pr-zisa), celelalte 2 sunt din pamint sau oglinda d apainaltimea mare a fortif nu isi avea locul rezulta ca scade inaltimea, piatra e inlocuita cu caramida, prin lovire=aschii mai mici si mai usor de evitat

sec 18 barocul- curent dominant in Trans. Toate elem decorative capata tenta baroca=fortif cu deco baroce

exemple similare:

FAGARAS:in mij. Veche fortif. Medievala +noua incinta de dimensiuni mari

DEVA- idem: dimensiuni mari = amploarea loc.

ARAD oras aparat relativ tirziu sec 14-15 la limita d vest a Trans. Activitati de comert. Sist de protectie a trecerii peste Mures. Pop. de limbi dif: sirbi+romani. In timpul conducerii turcesti, Aradul fortif mai mari cartierele izolate se unifica prin cresterea pop.

Sec. 18: schimbare imp.: colonia cu pop. Germanica, realiz pe teren a unui tip de sp. Specific:

strada larga, dreapta

zona constr in front continuucetatea- pc. De fortif. Isi pierde din imp, fiind f. mica;demolata si constr alta noua in bucla Muresului pc. Fortif. Lateral u dezv nefortif. a orasuluitipurile de plan sunt cele prezente in urb european: planul grila

BLAJ

* fondat ca oras de Inocentiu Micu Klein pe baza unui plan elaborat de un austriac

* piata centrala cu caracter baroc pe una din laturi

apar cladiri cu fct. De invatamint.

Blajul devine nucleul scolii ardelene

Gherla

pina prin sec. 16 a existat pc. Fortif de impozitare a marfurilor ce a devenit inchisoare1701-1702 supraf f mare d teren cumparata de o comunitate de armeni care a venit dela n e org. dupa un plan facut la Roma: insulele imp. In propr. Aprox. Egala ca dimensiuni;piata cu catedrala prima data e constr. Din chirpici.1720-1780 se inlocuieste cu constr. Din caramida si piatra acoperite cu tiglacasa saseasca: toate elem deco apartin barocului, tratete cu discretie, marcheaza elem. Principale ale ansamblului; imbinare intre caract barocului(curbe-contracurbe)apartine spiritualitatii armenilor alt tip de mentalitate si cultura

TIMISOARA

cucerita prin 1716 de armatele Habs. De la turci.

Se inlocuie fortif. Cu ua nouaCanalizare, regulariz. Apei BegaiNoul tip de ordonare a terit apare ca urmare a amenajarii apeiIn timpul turcilor, orasul era fortif; castelul, canalele si bratele Begai au generat un caracter mlastinosImediat dupa cucerire 1725 s-a decis demolarea si reconstruirea completa a orasului. A ramas un fragment de castel Pc. strategic imp. 1725 planuri, proiecte elaborate , rapoarte militares-a adoptat:trama str. Regulata, rectangulara, piete regulate, sist. Defensiv dupa o forma ce preia in buna masura traseul fortif. Anterioare. Intarire cu bastioane .regularitate desavirsita a tipului de fortif.Prima jum sec. 18:nou brat al Begai facea inutilizabila o zona din int. fortif. A doua jum a sec. 18; apar definite sp. Publice, pietele erau realizarea calculatorului lui Fisher von ElachStructura gigantica a fortif fata de incinta orasului; nerealiz completaniciodataFortif + nonedificandi= 1 km.

Locuintele militarilor locuinte tip; insula caract. Era impartita regulatDupa 1750 reguli de constr. F stricteConstructii in front continuuGrad de ocupare foarte mare genereazaa aparitia unor curti de luminaInaltimea cladirilor: P la periferie, P+1 in miezul central din motive de protectie incaz de atac militar genereaza o imag. A orasului- regula Vieneza

piata unirii:decoratie cu caracter baroc evident, divers coloratin apropriere localitate la distanta de aprox 1 Km de fortif. Astazi imglobata in oras cartierul Farbic (zona industriala) cartierele Mehala si Elisabetin de astazi

Inaginea oraselor medievale din secolul 18 spre deosebire de orasul medieval

perspectiva a Clujului din a doua jumatate a sec. 18 e o silueta data de mai multe flese

varietate mare a frontului:inaltime relativ mica a frontului, cladiri cu caracter medieval alaturate celor renascentiste si barocesanturi de scurgere a apei pe mijlocul strazii

Cladiri de mari dimensiuni:biserici

Oradea:ansamblul baroc al resedintei episcopale si biserica incep sa iasa din scara orasului de pina atunci

Timisoara: palatul guvernului ocupa aproape un front intrg al pietii unirii

Sibiu: palatul Bruckental realizat prin unificarea mai multor proprietati medievale

Cluj: palatul Bunffy realizat prin unificarea a 3 proprietati contrast cu restul constr medievale cu resturi inguste.

1716 ocupatie a Olteniei de catre imp Habsburgicreforma a facut ca 20% din populatie in transilvania sa treaca la catolicism, restul trecind la luteranism sau la religia protestanta (calvinism pentru maghiari) din motive religioase si financiaredin frica nobilimii de a nu pierde pamintul dat de voievod conduce la fortificarea cetatilor(sistem Vauban)fortificatii interioare (2 cetati):Alba Iulia, Timisoaravenirea nobilimii si a catolicismului are ca efecte:aparitia unui baroc in fortanobilimea vieneza isi construieste resedinte in oras si in exteriorul lui (primele locuinte urbane in stil baroc)sec 16 Iernut Pavilion de poarta = acoperis f inalt cu o curba moale, arc in miner de cos barocCastelul de la Bontida aripa renascentista la care in perioada baroca:intrarea are o curba moale, prezenta statuilor care marcheaza cornisa,curtea in forma de potcoavaaripa neogotica

Constructii Baroce:

Palatul Teleki de la Gornesti elemente palat logie gradina apa pe un teren plat = Renasterepeisaj, teren denivelat, lac, insula, foisoare,statui, banci = Baroc intrare in forma de UPalatul de la SinPaulSala de bal un mare spatiu care semnifica intrarea habsburgilor cu noul stil de viata balurile vieneze1977 cutremur in urma caruia palatul a fost parasit, acum retrocedarifresce cu soldati, steme renascentismfatada Art Nouveaubolti Avela mult mai plate si mai moiacoperis cu panta frintaarc in miner de cosPalatul tip bara are aceleasi caracteristici:Curii = palate de mici dimensiuni, secuiesti.Exista diferente mici de statut in colectivitate, este important rangul in armata (resedinta mai redusa)

ARHITECTURA ORASENEASCA:

tesut medieval: fiecare nobil doreste sa-si construiasca cit mai in centruex:Ansamblul Episcopal de la Oradea (cu palat si catedrala bazilicala cu 3 nave; una centrala + 2 laterale cu dubla curbare a fatadei (se aproprie de barocul vienez)Catedrala de la Timisoara fatada plana cu elemente de dcor care dau tensiune, cornise puternice care se muleza dupa fatadepreotii care slujeau in bisericile unite in Transilvania aveau idei unite pentru ca studiasera toti la Roma:2 turnuri in fatade + fronton cu elemente de baroc (la Lugoj turn cu voluta)la sf sec 19 -19 se imita arh baroca in N Moldovei si in Bucovina ocupate de austrieci pina la primul razboi mondial

MOLDOVA

Coranul ii impiedica pe turci sa invete limbi straine; pe timpul fanariotilor dragoman = traducator putea deveni conducator in tarile romane

ambele arhitecturi pun accentul pe fortificatii: Moldova si Oltenia: existau dese incursiuni ale turcilor pe Dunare respectiv ale cazacilor in Moldova aparare in cazul unui posibil atacinfluenta unor elemente stilistice in baroc:Sfintul Ioan Botezatorul, Iasi: pridvorul are ziduri groase pentru ca turnul si acoperisul sa poate ascunde si sa se poata trage din ele; arce etajateSfintii Teodori, Iasi: acelasi pridvor redus ca dimensiuni + tainita; influente baroc clasicismretrageri in arc in acolada, ancadrament vin din S. Dunarii prototip pentru arhitectura de tranzitie (arhitectura traditionala arhitectura baroc clasicista)se inspira si din elemente brincovenesti:Biserica minastirii frumoasa - elemente de factura clasicista, rusesti + habsburgice; disparitia spatiilor traditionale unificarea spatiului altarului, cupole false = baroc

Biserica Letcani planimetric nu mai aminteste de cele vechi, este clasicista (linga Iasi) modificare fundamentala a tiparelorIasul extrem de receptiv la noutatiSuceava: pastreaza noile caracteristici

a 2-a jumatate a sec 18 forme specifice de fortificatii in Moldova, prog de arh intr-o stilistica aparte (aparitia turnului de V) si aparitia stilurilor occidentale in moldova(clasicitate baroca)fenomenul de insecuritate este valabil si in Tara romaneasca: garnizoanele turcesti care nu mai pot fi platite si stapinite de Poarta ataca frecvent malurile Dunarii (pasa de la Vidin)

TARA ROMANEASCA in a 2-a jumatate a sec. 18:

resedinte ale unor boieri, dar nu in stil brincovenesc: casa se reduce ca dimensiune si reapare un zid de incinta care chiar daca pastreaza elem de factura clasicista (rectangularitate) capata rol de fortificatie, redevenind zid de aparare.ex: curtea de la Balaci

locuinta asezata pe o latura: Balacestii erau crescatori de oi si in caz de atac adaposteau animalele in int curtiise preiau astfel principiile de compozitie clasicistaCurtea gostinari in aproprierea Buc transformata intre timp in cimitir iar biserica in capela, prezinta urme de locuire adosate zidurilorTip de constr care revine la aparare se pastreaza catre o epoca tirzieBrosteni Curtea de la Brosteni se mai pastreaza o mare parte cu 2 cuhnii lateraleTipul de curte inconj revine dar cu incinta rectangularaCasa Magheru fam Magheru boieri intre sec 16-17 pe fosta strada Labirint Locuinta isi reduce dimensiunile in raport cu epoca lui BrincoveanuCompozitie clasica a pridvorului pina in 1800, uneori pridvor cu scara inchisaCompozitia casei: sala centrala cu incaperi in stinga si in dreapta, Au disparut loggia si gradinile

Gradinile de flori se transforma in gradini de legume si pomi fructiferiIntreaga gospodarie e inconj de un zid inalt cu turnuri si paznic nici domnitorul nu avea aces fara permisiunea proprietaruluiDe mute ori dispar si pivnitele adinc ingropate in pamint Dispar sculpturile si tot ce insotea foisorul de epoca brincoveneasca, dar foisorul se pastreaza

Ex:casa la Craiova foisor cu scara inchisa leg de aparare

casa de la Glagova pivnite marite, guri de tragere in parapetul foisorului chiar daca partea superioara era deschisa, guri de tragere pe tot conturul caseicasa fam Bratianu celebra pentru tipul caselor combinate cu cula (turn de aparare ultim refugiu al posesorilor in caz de atacexista in Oltenia o anumita uniformitate in constituirea caselor boieresti: de obicei de forma rectangulara, cu curte int si gradina in spate; fortificatiile prezente ca si in alte zone

CULA denumire in turca pentru cuvintul Turn locuinta f raspindita in peninsula Balcanica

turcii au adus acest tip de constructiepremergatoare ca program de arh patr turcilor, ei raspindindu-l doar in pen balcanica prin intermediul mesterilorde cele mai multe ori in sp urban, cu goluri foarte reduse destinate ventilarii si cu lumina foarte redusain tara romaneasca se preia acest program in conditii specifice: transpunerea din rural in urbanmodelare specifica olteniei in relatie cu progr de tip cula si arh din Tara Romaneasca la sf. sec 18 influenta sud Dunareana resimtita

Renasterea Bulgara circula prin europa si se intoarce cu idei: anume tip de tratare urbana, a locuintei, celebrele strazi comerciale. Ex: Gabroveni strada negustorilor veniti din Gabrova

in sudul Dunarii au loc atacuri otomane si se refugiaza in N Dunarii sau in zona Vieneitarile romane, in special Tara Romaneasca tari de migratie oamenii vin si se stabilesc aici, cu atit mai mult cu cit exista o Academie la Buc infiintata de Seban CantacuzinoAflux de populatie crestina, de negutatori si de mestesugari patura ce lipsea in RomaniaFormarea de bazin cultural: impartasire a acelorasi cutumeProgramul culelor: program orasenesc transpus in sec 18 dat perioadelor nesigure determinate de schimbarile dese de domnitori

TIPURI DE CULA

cula ca turn locuinta resedinta obisnuita si acces de la un nivel superior sau chiar din pod: cula de la. Vladoaia

casa mai ridicata de la sol: alc ansambluri cu biserici sau resedinte fara zid inconjuratorcula aditionata casei printr-un palimar (pasarela) loc de refugiu in caz de ataccula singura posibil loc de refugiu, in acelasi timp semnalizare: se aprinde foc si se vede repede pt a semnala un eventual atac

Cula de la Curtisoara: legate de umblatoarele scoase in afara si cu functie de aparare in acelasi timp (goluri tragere); primele 2 niveluri aproape oarbe, nivelul3 (locuibil) deschis printr-un element specific in valahiaCula de la Rahovita (pitesti) deschideri putine

Regulamentele org. ale lui Kiseleff vorbesc despre crearea unor trasee din cule de semnalizareDe remarcat nevoia de deschidere (prispa) spre deosebire de pop din sudul Dunarii elemente din lemnN-ar rezista unor armate, de fapt nu mai era perioada atacurior cu armate, doar catorva soldati, grupuri mici ce atacau si apoi se refugiauNu sunt proprietatea unor boieri mari, ci a unora cu posibilitati mai reduseBiserica Minastirii Jianu turn adaugat in a 2-a jumatate a sec 18 pt a functiona ca loc de observatie si probabil adapostireTipul de biserica cu turn peste pronaos sau naos specific epocii

In satele din N Olteniei taranii se unesc si se constituie in comunitati prin ridicarea de biserici: tehnici in urma fata de ale ctitorilor domnitori finante reduse solutii inventive. Comunitatea e evidentiata prin picturile murale existente in bierici

Secolul 19

sec. 19 perioada foarte importanta pt istoria arh si urbin prima parte a sec 19 evolutie mult mai lenta spre deosebire de partea a doua, si in jurul anului 1900 transformari importantept societatea europeana , sec 19 inseamna enorm s-a schimbat totulsfirsitul revolutiei franceze sec 18 populatia urbana era de 15%, mai tirziu era de 50%economia si industria - prezenta pretutindeni sunt motorul principal, imediat dupa acea transformare - caile ferate - rapiditate mult crescuta, mobilitate mai mare, au facut granitele ceva fragilsec 18 sec afirmarii natiunilor foarte putine erau construite ca atare innainte Ex: Franta1870 unificarea unor anumite tari: Italia, Germania; aparitie a statului national grec desprins din imperiul otomanAfirmarea identitatii nationale: reflexul unei gindiri puternic impregnate dee ideile romantice

Romania nu a facut exceptie de la miscarile politice si Europene1859 unificarea

1877 1878 proclamarea Independentei

proclamarea Regatuluipopulatia e legata de o noua forma de economie; economia agricola incepe sa piarda din importantadupa 1830 orasul devine motorul dezvoltarii independenteiburghezia capata pondere mai mare; apar profesiunile liberale, tot ce tine de invatamintapare proletarismul legat de industrieadministrarea orasului trebuie sa faca fata unui nou sistem reglementari care sa dirijeze dezv urbana si planuri de sistematizare urbana care au inceput sa intre in obisniuinta fiecarei administratiiorasul isi schimba infatisarea nu numai datorita arh diferite ci si a unor tipuri noi de cladiri, programe noi care au venit in intimpinarea unor noi solicitari, raspunsul unor noi institutii: societati de asigurari, banci

stilurile arhitecturale, tipologia arhitecturii modificarea imaginii oraselorsec 19 Parisul si-a schimbat complet infatisareaFlorenta s-a extins foarte mult si a inclus vechiul nucleu intr-o structura moderna ce functioneaza si astaziOrase care s-au dezvoltat complet nou: Budapesta se dezv dupa principii arh complet noi pornind de la 2 parti vechiOrasul sec 19 reflecta o soc capitalista a existat un transfer propriu a burgheziei spre oraseRealismul actiune pragmatica, realista, eficienta regasit in interesu asupra oraselorSaltul spre planul de sistematizare planul nu se mai ocupa doar de o parte din oras- se ocupa de tot orasul

Relatia Arhitectura societate: arh prin produsele ei de dimensiuni impozante a cautat sa reprezinte burghezia in urcare spre virfurile societatii exprima gusturile si cultura eiEvolutia tehnicii dezv. Rapida si spectaculoasa a industriei noi materiale de constructii: metal sticla; sec 19 apare betonul armat in formele sale primare

Romania se inscrie in procesul de schimbareTransilvania si Banatul au ramas ca parte a imperiului Austroungar dupa 1867

In imp. Maghiar- miscare reformista importantaSincronie importanta a modernizarii tarilor balcaniceVechiul regat arh eclectica adoptata ca o influenta occidentala1828 Pacea de la Adrianopol a pus capat razboiului ruso-turc i-a urmat guvernarea rusa a principatelor sub generalul Kiseleff sub care s-au elaborat Regulamentele Organice in tara Romaneasca 1831 si Moldova 1832 contin o insumare de reglementari de legi pe diferite domenii de functionare a societatii romanesti un fel de constitutie a noilor structuri moderne1866 prima constitutie, la scurta vreme dupa renuntarea la tron a principelui CuzaMihail Kogalniceanu: sarcina noastra este de a transforma un popor de tarani intr-un popor de cetateni- asta inseamna modernizare, oameni egali care sa-si cunoasca drepturile dar si raspunderileAl. I.Cuza 1859- 1866 a emis legi esentiale care au pus baza dreptului modern. A creeat institutii noi, - a impins Romania spre calea modernitatii rapide; nu a privit neaparat mare masa, si structura si virfurile motoarele societatiiApar dincolo de modernizare structurile vechi: drumuri, cai ferate, gari, care au avut efecte importante asuprea oraseler:caile ferate au transformat Constanta in port important: circulatia pe Dunare- consecinte importante asupra oraselor dupa pacea de la Adrianopole, prin clauzele sale liberalizarea comertului in tarile romaneApar orase noi de-a lungul Dunarii

Comisia Europeana a Dunarii cuprinde Anglia, Franta, Italia care aveau interventii economice si politice in zona scopul; controlul gurilor Dunarii (rol legislativ reglementau circulatia pe Dunare, constructii importante: Sulina, Galati; a creat canalul Sulina unicul canal navigabil la varsarea Dunarii

Teritoriul in zona agricola

Reforma agrara a lui Cuza :Secularizarea averilor minastirestiDivizare a marilor proprietetiImproprietarirea unui numar mare de taraniSate noi- redistribuire a populatiei in teritorupe parcursul sec 19 idei urbanistice pe plan european in Romania - acte normative: legi+ regulamente de construire- dirijaza modul de constructie urbana:plan de sistematizare:actualul PUG de 2 tipuri pina la al doilea razboi mondial:in Transilvania si Banat;menajarea teritoriului urban dar si extinderea teritoriului (dupa model german)in vechiul regat pl de sistematizare se refera exclusiv la teritoriul urban

Interventii urbanistice in scopul modernizarilor:

orasele situate de-a lungul Dunarii- restructurari radicale+aparitia unor orase complet noi

extinderea planificata a oraselor existentetransformarea oraselor existente, fiecare I mai multe feluri:modificare tramei stradale, inclusiv prin noi artere de circulatie

modificarea structurii parcelare modul de divizare si utilizarea teritoriuluiaparitia unor spatii publice de agrement: parcuri, gradiniasezarea cladirilor fata de vecinatati, inaltimea cladirilor, POT, arhitectura.(1860)toate aceste modificari- modificare lenta a contextului urban

Orase noi sau structurate integral:

Turnu Magurele nucleu de cetate Turnu

forma speciala datorita relatiilor, parcele foarte regulateplan pe cuori ce semnifica pretul teritoriului cel mai scump e cel aflat aproape de zona verde, periferica

proiectarea unor spatiipublice noi pietele1900 extindere: zona verde e parcelata, spatiul mare al pietii e micsorat

Turnu Sevarin

forma regulata, axe ce fac legatura cu restul teritoriului miez varde al orasului prezent si acumextindere spre N, V si E fata de nucleul principal se pastreaza ordinea

Calafat, Oltenita, Zimnicea, Calarasi orase noi de-a lungul Dunarii interesul acordat culoarelor de circulatie

Giurgiu, Braila- orase structurate integral

Giurgiu prezenta puternica a fortificatiilor ce cuprindea si garnizoana turceasca.

Imediat dupa 1830 (Regulamentul Organic) arh austriac Moriz von Otl a facut actualul plan al Giurgiului modern:

a darimat turnul militar al garnizoanei turcesti in locul ei urma sa fie amenajat un parc publicpe teritoriul vechiului zid artera de circulatie

spatiu verde restrins si ocupare cu locuinte sau functiuni publice1870 un fel de foisor de foc construit de turci in una din pietele centrale

Braila sf sec 18 5 ziduri de fortificatii relativ concentrice

1832 plan facut de un colonel rus nemultumitor1834 Rudolf von Borotzin s-a pastrat doar ultima fortificatie dublata de o circulatie si aici fragmente luate din vechea structura impartirea altor zone in insule datorita aparitiei unor noi artere in aproprierea portului zona cu functiuni legate de acesta depozite, cantinespatii publice: piete de forme variate

citiva ani mai tirziu, orasul s-a extins mult spre exterior, pastrind o continuitate a tramei stradaleputin inainte de 1900 o noua extindere: se obs coerenta, respectul extinderilor in raport cu portiunea existentasuccesiune de piete de mari dimensiuni ce ritmeaza zona urb

Extindere spontana

Bucuresti 1895-1899 plan cadastral ridicat de institutul de cercetare al armatei

1872 - Gara de Nord, iar in 1940 se darima atelierele CFR si se constr actualul Palat CFRse remarca apropr de Calea Grivitei asemanarea cu Gara din Parisapare bdul Dinicu Golescu si Scoala de drumuri si sosele

Extindere planificata

Galati 1830- extindere intensa spre N functiuni obisnuite ale orasului

intre Dunare si Prates transformati in timp pt functiuni ale portului

Constanta prin hotarirea lui Carol 1 proiectul arh. Orascu

inceputul sec orasul se dezv in peninsula

1899 extindere tesut regulat + ortogonalitateparc, extindere a portului, cai ferate

Predeal dezv spectaculoasa ca statiune si oras

trama stradala neregulata urmareste forma teritoriuluiproprietati neregulate chiar daca sunt echivalente

MODERNIZAREA TRAMEI STRADALE

regularizarea strazilor existente tendinte spre segmente lungi, articulate cu arce de cerc

noi strazi cele mai importante bulevardele. Ex: Ploiesti: bdul ce leaga gara principala a orasului de gara de S de zona vecheBulevardele leaga punctele imortante in oras:Garile de functiuni importante

Dubleaza caile existente

diferenta de Bd din Paris: nu traverseaza zone istorice, genereaza urbanizareaarticularea strazilor: piete ce preiau abil diferente de prospect

Craiova 1890 peisagistul francez Romaneau chemat sa proiecteze un parc dar a mai realizat si un bulevard

Bucuresti cele mai multe bulevarde sunt noi:

axa N-S spre piata Universitatii 1913 bulevard proiectat si executat in timp:fragmente locale:bd. Marasesti, Maria, Dinicu Golescu, Schitu Magureanudupa 1960 bd. Dacia axa E-V Piata Universitatii Cismigiu, apoi Schitu Magureanu Cotrocenispre E soseaua Iancului, soseaua Pantelimon1895 prima amenajare a Pietei Victoria

piata din fata Univ riguros axata pe cladirea Universitatii

Probleme generale ale orasului

Programe de arhitectura elemente ce contribuie la schimbarea imaginii orasului

modificari importante ale configuratiei constructiilordinamismul foarte mare al societatii a determinat modificarea aproape totala a tuturor programelor apar programe noi

Locuinta accentuarea vietii urbane prin determinarea unei locuiri accentuate a orasului

noi tipuri de locuire modificari legate de situatia economica

Apar in Romania 3 tipuri de locuinte:

VILA - locuinta dezvoltata, de lux, adaptata unui mod de viata urbanTreptat vechile resedinte boieresti si palatele urbane dispar si sunt inlocuite de vile La inceputul sec 19 locuinte unifamiliare, treptat, termenul s-a largit si pentru cladiri cu mai multe apartamenteCasa Asandu din Piata Lahovari (actuala C.O.S.) interesanta este anexa: in spatele locuintelor un loc pentru parcarea automobilelor si alaturi un loc pentru gararea trasurii

imobilul de raport

numar foarte mare in Timisoara, Arad, unde influenta vieneza este foarte puternica; pe parcurs au aparut si in vechiul regat

locuinta ieftina (sociala)

apare in jurul anului 1900locuinta cu suprafata minima, care costa putin, se adresa unor paturi sarace ale societatiia aparut la initiativa unor municipalitati sau societati infiintate pe linga acesteaau existat proiecte tip dupa care au fost construitenu au fost investitori privatiSocietatea comunala a locuintelor ieftine (Bucuresti) construieste incepind cu 1911 Ministerul Cailor Ferate puternic birou de arhitectura se ingrijeste pentru cazarea angajatilor in diferite orase

Constructiile industriale legate de aparitia si dezvoltarea industriei si a Cailor Ferate

Echipamente publice in special in a doua jumatate a sec 19 gestionate de ministerul public, gindite intr-o structura ierarhizata

scoli primare, licee, apoi institutii dei invatamint superior

institutii administrative: de la primarii ici la ministere

institutii bancare: banci, societati de asigurari, CEC

Stilul Arhitectural

Un program de arhitectura trebuie sa raspunda unei necesitati de moment a unei societati in timp ce conceptul arh tine de o viziune mai largaO cladire aceeasi functiune indiferent de expresia neoromana sau renascentista sau clasicizantaIn sec 19 modificari importante ale economiei, ale civilizatiei, cultutrale au pus problema exprimarii unui program de arhitectura printr-un stil (expresie arhitecturala)In 1942 1943 in Germania a aparut un articol: In ce stil trebuie sa construim?sec 19 teritoriul din interiorul oraselor incep sa-si micsoreze suprafata si sa adaposteasca functiuni urbane functiune predominanta locuirea1847 un cutremur a distrus o mare parte din interiorul orasului

s-a intervenit cu o noua trama stradala care a facut si reimpartirea teritoriului:

dispare incinta hanului

teritoriul impartit pe o noua trama stradala astfel incit fiecare proprietate sa capete o parcela de o suprafata echilibrata de teren

rectangularitatea strazilor vizibil mai mare, usurare a circulatiilor + mai usor de a construi pe un teren mai regulat

Str. Riureanu undeva vis--vis de Muzeul National de pe calea Victoriei aparitia sa a presupus si o parcelare a teritoriului: divizarea proprietatilor mai mari in unele mai mici destinate locuirii

Parcul Filipescu (pe sos. Jianu, sos. Alexandru) pe o mare proprietate a lui Al. filipescu parcelata pentru locuinte se remarca o eleganta a trasarii, curbe elegante, scuaruri, regularitate a teritoriului

Parcul Ioanid bdul Dacia, str. Polona, Dumbrava Rosie, pe o proprietate a unui librar Ioanid locuinte grupate in jurul unui spatiu liber pentru vegetatie; denumirea de parc este datorita spatiilor verzi largi, caselor individuale sau cuplate si a asemanarii cu orasul gradina

Alt tip de divizare pentru locuintele ieftine realizate de soc comunala pentru locuintele refugiatilor suprafete mici de aproximativ 200 mp

orasele fortificate din Transilvania fortificatiile nu mai aveau sensul din sec 19 erau darimate si se recuperau zonele foarte mari ocupate de acestea si zonele nonedificanti din exteriorul oraselormodelul de interventie cel al ringului vienez realizat la mijlocul sec 19

Cluj primele fragmente demolate in jur de 1800

Timisoara decizie luata abia in 1892

Teritoriul utilizat pentru scopuri publice( artere de circulatie, cladiri publice) acolo unde primariile aveau fonduri; in caz contrar terenurile erau vindute si erau construite locuinte

unificarea oraselor: zona veche e legata de cartierele periferice construite intre timpOradea, Alba Iulia cetatea=caracter militar, de mici dimensiuni a fost inghitita treptat de oras

Sibiu inainte de mijlocul sec 19 apare amenajarea unei promenade pe locul fortificatiilor; 30 de ani mai tirziu separarea intre zona veche si zona noua se face doar prin densitate si modul de impartire al teritoriului

Cluj zona medievala este vizibila, dar legatura de cartierele periferice prin suprafete libere dupa demolarea unor fragmente de fortificatii;

1845 realizare in afara zidurilor de incinta o biserica reformanta nucleul unei urbanizari viitoare a zonei

Brasov - o mare parte din fortificatii sunt demolate spre platoul Tarii Birsei - in locul fortificatiilor cladiri moderne ale orasuluiTimisoara exmplul desavirsit al unui sistem de fortificatii tip Vauban 1892 armata austroungara a decis sa renunte la fortificatii apare planul unor tesuturi foarte diferite:Latimea ocupata de fortificatii de aproape 1 km aintrat in posesia municipalitatii a fost organizata dupa modelul ringului vienez

Planul de sistematizare in Romania pe la 1900 , 2 tipuri de planuri de sistematizare:

Transilvania planuri de sistematizare intelese in sensul german prevedea si o extindere a oraselorVechiul Regat: influenta franceza planurile de sist nu prevedeau decit organizarea zonelor existente

Se remarca regularitate impartirii teritoriului, axe de simetrie cu capete de perspectiva, hasurarea suprafetelor in functie de tipul de constructii permis (grupat, insiruite, individuale)

zonele extracarpatice planificare de tip francez amenajare doar a perimetrului administratplanul Bucurestiului intocmit in 1900, aprobat abia in 1921

intentie de zonificare a orasului pe anumite functiunicentrul orasului multifunctional, zone cu caracter militar, zone industriale si in rest locuintefunctiuni dirijate spre anumite zone ale orasuluia existat o gindire urbanisticaapar spatii verzi cu caracter public: parcuri, gradini, scuaruripina atunci existau doar gradini particulare ale palatelor, inaccesibile publicului larg

Iasi amenajarea arterei importante gradina de tip linear ce urmeaza axul strazii insotita si de o parcelareCluj pe malul Somesului promenada de la incep sc 19 se transforma intr-un parc de mari dimensiuni

Braila parc la periferia orasuluiBucuresti gradina Kiseleff -1840 1845 - de-a lungul strazii Kiseleff: diferite stiluri: pe o parte lineara restul gradinii tratare libera, peisagera, stil de provenienta englezeasca, vegetatie f diferita, incepe sa tin cont de regulile de percepere a spatiuluiCraiova actualul Parc Bibescu:

Realizat de Redon (fr)Contine foarte multe functiuni; promenada, velodrom, parte urbanisticaInaugurat putin inainte de 1907relief creat in mare masura de arhoglinda de apa - realizata prin transformarea unui riu din zonaamestec de stiluri

Gradina Cismigiu din BucurestiInaugurata in 1852

Realizata de peisagistul austriac MeierEsente diferite de copaci gindite la vremea respestivaLa vremea sa una din cele mai moderne gradiniA devenit spatiu al orasului abia dupa trasarea bdului Elisabeta si Schitu Magureanu, prin care el s-a deschis spre oras

Modificarea cladirilor: la inceput retrase la etaj, constructiile se completeaza apoi pina la limita proprietatii

Vitrina - se deschide spre strada

Sala de biliard divertisment foarte raspindit in sec 19

Imobilul de raport de factura arhitecturala foarte diversa

Pasaje acoperite: Pasajul Vilacros, Vulturul Negru Oradea

Hale alimentar - inlocuiesc vechiul spatiu deschis al pietelor alimentare

Primarii Arad reia simboluri medievale ale turnului cu ceas ce reprezenta orasul

Prefectura, Liceu la Cluj maniera clasicista, riguroasa, sobra

Universitatea de la Cluj neorenascentista

Neoclasicism si romantism

au izbucnit pe la jumatatea sec 18 in Anglia, Germania, Franta sau Italia si s-au manifestat pina in prima parte a sec 19

intentie a oamenilor de cultura de a redescoperi trecutul

NEOCLASICISMUL

are perspectiva dramatica asupra trecutelor arhitecturi ale civilizatiilor europene (germana si romana)

a aparut ca reactie vehementa la baroc, s-a bazat in mare masura pe descoperirile arheologice ce au avut loc in sec 18 (descoperirile de la Pompei si Herculanum acoperite de lava)

Franta si Anglia au deschis scoli la Roma unde studentii puteau face relevee ale arhitecturii antice miscare culturala foarte larga

O noua expresie plastica ce se vrea ceva de tip stiintific, bazata pe niste canoane verificabile

cunoasterea arhitecturii antichitatii a condus la ideea ca acele formule plastice sunt singurele valabile

Academia Franceza infintata de Colbert in a doua jum a sec 17 a stabilit regulile dupa care sa se realizeze arhitectura buna, adevarata

In istoria neoclasicismului sunt diferite etape:Una de sfirsit mijlocul sec 19 orice incercare individuala de a determina arhitectura antica era exclusaSingurele reguli valabile;cele stabilite de Academie caracter dogmatic al sfirsitului de clasicism stabilirea unui limbaj universal, omogen, posibil de adoptat de orice programRepetarea unui anumit model (locuinte mici de serie sau monument unicat) a insemnat si un interes pentru tipologia arhitecturala

francezul Durant, elev al lui Brullet a fost numit profesor de arhitectura la scoala de arhitectura din Paris. El a elaborat o metoda de gindire foate simpla aplicabila la orice: el spunea spre ex ca in plan elementul principal este o travee multiplicabila dupa necesitati; din aceasta mecanica aplicata si in fatada si volumetrie rezulta modul de gindire al secolului 19 simplificarea planurilor si schematism al proiectelorDurant aduna toate exemplele importante ale vremii referitoare la un program, toate la aceeasi scara; utilizarea formelor si volumelor primare, elementare: cubul, sfera, prismaDe foarte multe ori proiectele neoclasice pot fi evidentiate prin aceste volume simple fapt premergator gindirii moderne in arhitecturaRationalitatea exprimarea prin geometrie, conditie la o, mare claritate a structurii

ROMANTISMUL

pleaca de la aceleasi premise, dar au caractere diferite

gindirea romantica avea in centru formatul imaginii primare, intuitia artistului, importanta sentimentelor

lua in considerare inainte de toate geniul creeator, artistul, refuzarea oricaror dogme

tot de aici dezvoltarea peisagisticii, mai intai in Anglia, apoi in restul Europei

refuza orica idee de mimetism (imitare in favoarea afirmarii imaginatiei artistului

John Ruskin - arhitectura este mai intii o stiinta a simtirii si apoi a gindirii

Neexistind nici un fel de regula, romantismul nu aprecia frumosul, ci caracterul arhitecturii (nu ca neoclasicismul o opera ce se inscria unor reguli era frumoasa, alta nu)

Caracterul arhitecturii era gindit in raport cu niste stiluri arhitecturale deja consacrate un muzeu putea fi configurat in spiritul unui templu grec; o biserica arhitectura gotica sau romanica

In prima jum a sec 19 disputa intre Franta, Anglia, Germania care isi revendicau arhitectura gotica ca fiind arhitectura lor nationala

Arhitectura Nationala s-a declansat in Romania prin cautarile lui Mincu de gasire a unui stil romanesc

Arh romantica a folosit fragmente sau ansambluri intregi de arh gotica, dar desenele structurii gotice au fost asamblate in constructii care nu sunt exclusiv gotice, elemente din diferite epoci subordonind caracterului romantismului

Nu exista reguli clare intervine liberul arbitru al arhitectului fiecare arhitect a imaginat propria sa arhitectura romantica compozitii foarte riguroase in care dispar regulile clasice

Redescoperire a culorii in arhitectura (s-a descoperit in sec 19 ca templele antice erau pictate)

Viollet Le Duc a publicat numeroase carti: Dictionar al Arh franceze din sec 12 pina in sec 18 proiecte de restaurare, proiecte noi nerealizate, a incercat sa inteleaga arh gotica dincolo de forma

Raportul intre a avea o expresie locala (nationala sau regionala)si aceea de a relua experientle trecutului

in Romania, reflexiile arh neoclasice n-au fost insotite de o experienta importanta, productia e una pragmatica, cladirile sunt construite, nu studii

cele doua curente - la interval de citeva decenii, primul clasicismul nu au avut o delimitare foarte clara, s-au interferat adesea opere hibride

ambele curente sunt legate clar de schimbarile din societate

clasicismul-burghezia urmarea o expresie simpla, clara

primele manifestari nu ca negare a barocului, ci simplificare lenta, treptata tendinta spre o exprimare austeramoldova influente occidentale indirecte prin Polonia si Rusia provincia unde s-a dezv cel mai mult clasicismul

desteptarea constiintei nationale (clasicism si romantism) 2 expresii complet diferite luate ca stindard al acestei idei

Alexandru Orascu

cel mai imp reprezentant al clasicismului in Romania

cladirea veche a Universitatii din Bucuresti 1857 1868

actualul Hotel Bulevard, la intersectia C. Vicoria cu Bd. Elisabeta

Biserica Metropolitana de la Iasi

S-a format in Germania

Anumita tendinta de prelungire a unui curent dupa ce aceasta arh disparuse in occident

ARHITECTURA ROMANTICA

influente ale arh gotice prezente, dar nu lipsesc nici monumentele in care predomina expresia si tratarea libera a volumelor, nu atit elemente gotice

Monument arh linga Minastirea Frumoasa de la Iasi exprima 2 curente

Mic monument din fonta (gotic) in fata mitropoliei

Proiectul facut in 1830 pt Arhivele Statului ordonanta dorica ce da forta compozitiei

Biserica de la Letcani modl ex de arh clascista ansamblare de volume clare, simple, utilizare austera a unui limbaj clasic

Universitate Bucuresti Orascu simetrie relativa a planului, ierarhizare a volumelor, prezenta evidenta a unui templu grec amplasat in axul cladirii finetea decorului care incheie primul nivel

ECLECTISMUL

Eclecto = a alegelibertatea arhitectului de a lua fragmente, structuri de compozitie si de a le recompune

dezagregarea unei cladiri mai vechi

inventar

rearanjare in alta formatie

ordonare stiintifica la fel ca in miscarea moderna, ca maniera de gandireAcademia franceza a inceput sa apuna, dogmele clasiciste disparute Viollet Le Duc totul e relativDurand toate cladirile la aceeasi scaraCladire bine adaptata functiunii si care sa exprime epocaSec 19 arh fara caracteristici proprii, legatura intre trecut forma viitor tehniciSurse: Paris (sec 17, medievala, renastere)Inspiratie din traditiile locale arh regionala, locala Mincu sf sec 19Pragmatismul arhitectului eficient pt societate, rapidNu sunt stiluri, doar arh romantica, eclecticaPlan, volum, fatada echilibru intre arta, tehnica, functiuneJulien Guadet tratat cauta sa integreze problemele sociale cu ale arhitecturiiCompozitia elem cel mai importantEuropa in 1830, 1860 transilvania (germana, asustriaca) si 1880 in vechiul regat (franta)Arh francezi: Cassien Bernard (banca nat), Luis Blanc (min. agriculturii), Albert Galleron (ateneul roman)Alexandru Odobescu studii Paris

Lumina, caldura, acustica

Antebelic arh era usor de realizat

Limbaj comun, comercial

Ateliere tipuri muluri, frize cataloage

Imagini: stiinta compozitiei, difuzarea arhitecturii ca limbaj de consum

UNIVERSITATEA DIN IASI LOUIS BLANC

Simetrie, rigoare

Ierarhizare a spatiilor hol de onoare

Corpuri cu Sali de curs cu curti int mari

Anexe

Fatada intrare inalta

Sectiune hol etaj mai inalt, peste hol parter

BNR ALBERT GALLERON SI CASSIEN BERNARD

Asimetrie lateral functiuni foarte diferite

4 turnuri de colt

disimularea fundului scarii cu pile si coloane

2 curti de lumina

holul ghiseelor pe 2 niveluri cu galerie la etaj

luminator central

CEC

4 turnuri de colt, acelasi tip de cupola

arc extrem de mare la intrare ca in clasicismul francez

cupola luminator tehnica structura independenta

cupola e sferica la interior (2 cojo)

MINISTERUL AGRICULTURII LOUIS BLANC

Cladire moderna de birouri

Curte de onoare cu spatii de onoare in ax

Coridor in U ritmat

Sugestia unei cladiri simetrice + preluarea unui unghi

Eclectismul ia intotdeauna in considerare contextul

Fatada renastere + clasicism francez sec 17

FACULTATEA DE MEDICINA LOUIS BLANC

Fatada perfect axata, replica aunui templu antic, + in dreapta un etaj in plus (a devenit intrarea principala)

PALATUL DE JUSTITIE

Diriginte de santier Mincu

Arhitectura clasicism fr sec 17

Acoperis inalt corp central mai inalt imbinat cu contraforti medievali

Eclectism programe moderne cu decoratii ale trecutului

BCD PAUL GOTTEREAU

Fatade articulate liber in functie de strada

A generat si alte doua cladiri gemene

ATENEUL ALBERT GALLERON Tivoli templul lui hadrian

Fundatii circ => cupola rotunda

Clas fr sec 17

Scari cu podest intermediar balcon

Planseu casetat + planseu plat hol rococo

Cupola ferestre acum astupate

PALATUL MIHAIL DIN CRAIOVA LOUIS BLANC

PALATUL CANTACUZINO

Arh ioan Berindei

Aripi laterale mai inalte

Fatada sobra

Copertina art nouveau la intrare console + tiranti

CASA CU LEI CONSTANTA

Coloane cu lei desprinse din planul fatadei

Libertate formal si cromatica

TEATRUL DIN IASI FELLNER & HELMER

Programe similare cu aspecte foarte diferite

Teatrul din Arad seccession, muchii dure

Primaria din Arad turn cu ceas, logie dubla

Prefectura din Cluj baroc austriac

Arh eclectica in transilvania pinioane germane medievale (Cazinou Vatra Dornei arh medievala), fatade cu clincher, elemente ceramice (bibl. Universitara din Cluj)

Teatrul Mic, Berindei cornisa in spatele unui racord curb, art nouveau, colt f ascutit cu cupola

ARH NEOROMANEASCA

Redescoperirea arh locale moda in Europa, sf sec 19Similitudini in zona balcanilor, fond formal comun Turcia, GreciaIon Mincu modele de inspiratie + Turcia, Spania, ItaliaUnirea 1859, independenta 1877\78 identitatea nationala, stat nationalGandire romantica identitate nationala, arta specifica si diferita1889 expo Paris Charles Garnier case pop din dif regiuni ale FranteiAlbert Ballu palatul de justitie criticat in Paris ca a exportat in loc sa cunoasca arh trad si pitoreasca romaneasca

CONTEXT INTERN

1855 Odobescu

arheologia si etnologia

1905 1906 in scoala proiecte clasice + in maniera nationala

dupa 1918 introdusa fortat, programatic arhitectura romaneasca in Transilvania

ION MINCU

Scoala de poduri si soseleEcole des beauax artsCalatorie in spania, italia, grecia, turcia

CASA LAHOVARY

1 an documentareintrare peron acoperit cu foisorarc lanceolat pe coloane strunjite de lemn

policromieinterior spatiu central casetat cu luminator

BUFETUL DE LA SOSEA

pe kiseleffvernacular foisor cu garliciterasa acoperita cupoala acoperisuluifoisor cu arce lanceolate

bovindoupolicromie pe alb, pitoresc

SCOALA CENTRALA DE FETE

Parter clase, etaj dormitoarePlan simetric beaux arts = influente manastiriHol galerie spre curte int

Spatii oficiale, administrative spre strada Icoanei, fatada discreta Fara intrare monumentala,

Ocnite, brau in torsada, ancadramente policrome ceramice

Vechea primarie / Constanta braie de caramida/tencuiala

Mincu primaria din Craiova pilastrii 4 pana pe acoperis, turnulete

1899 Mincu restaurare man Stavropoleos

incinta realizata de el preluand ac. Deco adapt la scara

PETRE ANTONESCU

1900 termina beaux arts

reface proprietatea Bratianu de la Florica

crama - > locuinta

ancadramente, foisoare

mare terasa acoperita, cu semineu ?

tot acolo incinta cu spatii gospodaresti gen manastire

MINISTERUL LUCR PUBLICE acum primaria

PREFECTURA CRAIOVA

Acces cu turn, monumental, referinte medievale

Detalii puternice

Plan simetric

Hol pe multe niveluri, compozitie eclectica

Hol cu cupola de sticla pe pandantivi

Sala de sedinte bolta in leagan in maner de cos

BANCA MARMOROSCH BLANC

CRISTOFI CHERCHEZ

Studii Milano

Locuinta cu decoratii de stuc pe la Potlogi

Primul corp al maternitatii Polizu cu turnulet de colt in consola

VILA MINOVICI

Vernacular + arh culta

Joc liber al acoperiselor

Aparitia acoperiselor in desfasurarea strazii

GRIGORE CHERCHEZ fac de arh arh brancoveneasca

N GHICA BUDESTI

MUZEUL TARANULUI ROMAN

Prima cladire de muzeu din Romania

Fatada caramida aparenta (Moldova)

Goluri si ancadr gotic moldovenesti, logii brancovenesti

PERIOADA INTERBELICA

MAREA UNIRE 1918 137000 km2 300000 km2 7,5 mil loc 17 mil loc (Transilvania, Banatul)

Economic

Ok dupa 1925

28 32 criza mondiala

1938 productie extrem de buna

R2 economia stagneaza, da inapoi

Agriculttura

Reforma agrara PNL 1919

Greu de mecanizat, proprietati mici

Constitutia din 1923

Democratic pt europa

Dupa razboi

Culturi si traditii diferite

Arh din Bucuresti descopera orasele din Transilvania si vor sa le schimbe

Stilul neoromanesc obiecte straine de context

1918 1920 Mircea Vulcanescu, Mircea Eliade, Rebreanu, Constantin Brancusi

miscarea moderna si perpetuarea traditiei lui Mincu

REVISTE DE ARHITECTURA

Aparitia criticii si teoriei de arhitectura comentariul scris

ARHITECTURA

A societatii arhitectilor romani 1906 1944 cu intermitente

Apara directia traditionalista (sa nu abandonezi formele consacrate)

SIMETRIA

Caiete de critica si arta 1937 1957 3 volume

G M Cantacuzino, octav doicescu, Paul Emil Miclescu, estetician Matilda Ghica, Tudor Vianu

Arhitectura, literatura, pictura, sculptura

Nici moderna, nici traditonala echilibru clasic

URBANISMUL

- 1942

institutul urb al Romaniei

Cincinat Sfintescu

BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Rigoare stiintifica privind patrimoniul si proiecte de restaurare Nicolae Iorga, Petre Antonescu, N Ghica Budesti

CONTIMPORANUL

1922 1932 Ion Vinea si Marcel Iancu

b, idei moderne europene

articole Iancu, Doesburg,

URBANISMUL

Capitol privind sistematizarea oraselor, toate sa aiba PUG

1925

1939 instructiuni si norme privind intocmirea planurilor de sistematizare

2 tipuri de documente

piese desenste

schita principiile

plan director de sistematizare

plan de alinere al tuturor strazilor(cladiri, vegetatie, latimi, retrageri)

piese scrise

regulamente de constructii

programe administrative de aplicare

legi privind locuinta sociala incurajare fiscala

2 tipuri de locuinte ieftine

locuinta populara 80 mp

locuinta economica 140 mp

TEORIA URBANISMULUI

Cincinat Sfintescu teorie in care sa alature legislatia, edilitare, istorie, circulatie, => urbanistica generala

Amenajari la scara nationala superurbanismul

Amenajari pe valea Prahovei si pe litoral

Others Duiliu Marcu, Ion Davidescu, alexandru Zamfiropol, Deznay (Timisoara)

In orase apar statiunile balneare Eforie N, S, Mamaia

IMAGINI

CINCINAT SFINTESCU

Culoarele principale de circulatie

Zonele de influenta ale oraselor principale

Parcul national Retezat

PLANURI DE SISTEMATIZARE

SIBIU 1926 27

Cai de circulatie proiectate (centura departata) si existente

Aerodrom

Plantatii, parcuri, sport, recreatie

Locuinta individuala pastrata ca fiin caracterul orasului

Parcelre regulata radiala adaugare succesiva neortogonala

BUCURESTI 1935

GM Cantacuzino, Duiliu Marcu, Ion Davidescu

Amenajarea Bucurestiului si a teritoriului inconjurator (soseaua de centura si inelul de cale ferata)

Multe artere radiale

Plansa cu zone verzi existente si propuse

Plansa cu zonificarea teritoriului urban

Clase de constructii

Miez rosu zona comerciala

Aliniamente, h, retrageri, POT IASI 1943

ARH Bedeus

Planse de documentare analize

Program schita

Plan director zona verde intr-o vale? Bahlui port

Evolutie de la indicarea riguroasa a parcelelor la o teorie mai generala

PLOIESTI

Alexandru Zamfirescu

Proiect pentru un oras al petrolului

Oras cu axe, spatii publice ierarhizate (beaux Arts)

CARTIERE

BANEASA (fosta comuna suburbana)

Sat plan prestabilit 1850 + dezv spontana langa lac

Fara parcele private, P+1 pe contur si sp verde comun in mijloc (Berlage)

CLUJ Florea Stanculescu

Spatii publice centrale de cartier

TECHIRGHIOL

EFORIE N GM Cantacuzino (beaux art)

1930 vile f moderne de Creanga

impreuna Bellona

proiect pt portic in zona Lipscani prin decupaj in cladire adic demolare

bd Unirii in 1940 artere foarte mari blocate de cladiri importante

primarie cu piateta si accente in capete (min agr) => devier Elisabeta

DUILIU MARCU

Trena de 2 km a academiei militare

Piata Victoriei

Articulatie cu zona verde

Largirea pietei - inel

Min. exteren + unul geaman

Exedra prin blocarea drumurilor la care renunta

Turn lang Guvern

PIATA PALATULUI

Nenciulescu reface piata, vroia mutarea BCU pt pus in valoare palatul cu piata clasicista

MARCEL IANCU SI HORIA CREANGA

dupa 1920 s-au inlocuit toate revistele culturale, exceptie convorbiri lit si viata littipologie reinnoita a programelor de arhitecturatipul de plan, rezolvarile spatialebetonul armat => h maremetalul ex Palatul Telefoanelor, Min Transp din fata Garii de Nnu existau normative privind seismele pana 1940 caderea cladirii Carlton, GM Cantacuzino1919 Cegareanu confortul si igiena determina formanoi modalitati de expresierevista Caminul nu teorii si stiluri,ci practic si economicMalaxa ansamblu de uzine modern dar propria casa neoromaneasca, clasicaLoos fatada apartine orasului si interiorul locuitoruluiEclectism tarziu, epuratClasicism modern Duiliu Marcu Mussolini retorica monumentalului care serveste o ideologie dictatoriala

ARHITECTURA ART DECO

Expo Paris 1925 abundenta decoratieoClasica simplificataInfluente orientale EgiptO prima forma a modernitatiiPopulatia obisnuita cu decoratia accepta volume simple, noi, moderne

ARHITECTURA NEOROMANEASCA

Continuarea traditieiinterbelice, dupa UnireAceleasi elemente decorative pe programe foarte diferiteRepros: lipsa de substanta arhitecturala, decoratie mecanica pe programe incompatibile

Persista pe noile biserici ortodoxe din Transilvania si Banat, ex bis incoronarii de la Alba IuliaEtnografi Dimitrie Gusti studiaza satele cu studentiSe inteleg principii, volum, plin/gol, sp semideschise, nu doar decoratiaGM CantacuzinoNon copiere formalaOctav Doicescu, Henriette Delavrancea si alte volume

ARHITECTURA MODERNA

Volume simple, clar decupate in spatiu, fara decoratieModificarea interioarelor vechi intunecoase si decorateMarcel Iancu idei moderne, de avangarda, in revista Contimporanul aarticole violente, desi nu avea mare raspandire revistaBucuresti, centrul de raspandire al ideilorTrans, Banat putine clad neoromanesti cu exceptia catedralelor

Putini arhitecti proiecteazaa intr-un singur stil prost: ext modern interior vechiGM Cantacuzino: folosirea modernismului ca functionalism pentru partiu si exterior neoromanesc

EXEMPLE

ARH NEOROMANEASCA

Catedra Incoronarii din A. I. corpuri legate cu portice, ferestre gen fac arhPosturi trafo Sinaia Duiliu MarcuLiceul Cantemir BucurestiCladirea de birouri Paul Smardanescu (Rosetti)Plan cu nod de circulatie in mijlocBirouri spre stradaBirou urias spre alta fataPiata Lahovari turn medievalCraiova, Constantin IotzuConac Statie CiortanPavilionul rom 1926/Barcelona

Langa pav Mies

Octav DoicescuRestaurantul de la Baneasa soclu masivLocuinte individuale pt functionariHenriette Delavrancea

Conac cu volum simplu, prispa sus cu stalpi putini si subtiriBalcic vile albe simple cu soclu de piatra arh orientala + maniera modernaContinuitatea pardoselii cu terasa

ARHITECTURA CLASICIZANTA

PETRE Antonescu, Fac. De Drept semimoderna

Senatul din Piata Revolutiei

Palatul Regal preluat de NenciulescuBanca Natiuonala corpul nou Radu DudescuDuiliu MarcuPalatul Victoria (min Externe)Min. Industriei

ART DECO

Foisorul de Foc

Ordonanta, ancadramente diferite, tamplarie elansataBosaj cu lava solidificataHotel Ambasador

Etaje retraseeColoane filiforme EgiptBrise soleiuri sub balcon

ARHITECTURA MODERNA

Uzinele Malaxa gen BauhausAtelierele CFR ClujGrigore Ionescu, sanatoriu/ ToriaGM Cantacuzino, hotel Bellona, Eforie NOctav Doicescu, casa de odihna la Snagov gen WrightDuiliu marcu bibl. AcademieiDoicescu gara gen de stijlVatra Luminoasa, locuinte tip cu supraf mici

MARCEL IANCU

1907 infiinteaza miscarea dadaista impreuna cu Tristan Tzara

1922 23 infiiteaza revista Contimporanul

Impreuna cu Ion VineaArticole despre Le Corbusier, Theo von DoesburgIl finanteaza singur

Artist plastic, grafician, fara studii complexe de arhitectura

Il interesa expresia plastica a int si ext, nu claritatea, rezolvarea

1926 vila pt tatal lui, a fost pictatavila pentru pictorul Daniel pictata ext + dormitor, fotoliu gen Rietveldvila fuchs 1927 ferestre si parapet de factura navala (hublouri)strand Kiseleff vestiare simplecladirea Chapier terasa pe colt la ultimul nivel, umbravila Chihaiescu, simetricavila Iluta raumplan, bar sub scaravila Juster pe colt, et 1 2 duplex, p garaje, terasa solar, anexevila sotiei, bovindouri si balcoanesanatoriu Valea Prahovei cu mobilier Mieslocuinta Milita Petrascu atelier vitrat cu 2 niveluri, vizibil de la supanta dormitorimobilul Gold trepte identice cu rafturile, primul mob de bucatarie modernimob pt soc Bazaltin birouri si turn locuinta, inaltime mare pt un cartier de vile

HORIA CREANGA

Studii Bucuresti, paris, sotie arh Lucia Creanga

Arh noua simplitate, fereastra orizontala, volume clare si puternice, gustul superior si aristocratic al liniei drepte

Perioade

1929 tatoneaza piata si gustul clientilor, arh Art Deco

1930 1935 modernism pur cladirea Aro de pe Magheru

1936 1943 relatii cu Malaxa volume foarte simple, precise, proportionate; fabr Faur, Halele obor, Hotelul Aro Brasov, Palatul Cultural/Cernauti

lucreaza cu tanurul Haralamb Georgescu

1927 vila dr Petru Groza 2 benzi, circulatii si camerele principaleimobilul Aro magazine la parter, sala de conferinte, sala de spectacol, locuinte, birouri, sus spitalart deco parter cu piatra neagrarealizat parter retras si in umbrabenzi orizontalevila Miclescuvila Bunescu 1932living pe 2 niveluri cu supantasegregare a functiunilor in benzif vitrata in spateterasa cu piscinavila Cantacuzino

inalt, plin, servantjos, servitbd Dacia mici decrosuri nefunctionale, intrare in sticlabl Lahovari langa cel al lui GM Cantacuzino, la dist de un anvatra luminoasa, loc tip1937, Malaxa pe Magherupereti ingusti - > cat tamplariabaza retrasacopertina subtire peste ultimul nivelcladirea Aro pe calea Victoriei continuitate spre curtea interioara, vitrine pe colthalele Obor

spre final se reintoarce spre o gandire clasicizanta; 1930 1939 colaborarea cu Malaxa

fatade pure, simple, caramida aparenta singurul materiallab de chimie si fizicainteprinderea Republica

PERIOADA POSTBELICA

Rasturnarea si negarea valorilor anterioare

Proprietatea de stat

Orasele cresc sau apar altele noi Onesti, Victoria

Posibilitatea construirii marilor ansambluri statul dispune de terenuri

Stat institute de proiectare, antreprize de constructii

Arh trebuie sa urmeze indicatiile suprafete mici, materiale proaste, executie mizerabila cu muncitori prost calificati

Seful de partid sau primarul poate da mai multa libertate arhitectului, cu distanta scade influenta centralizata

Pana in 52 politica nu influenteaza arh prea mult

1960 1970 rupere de URSS, incercare de politica nationala

1970 1990 regim f autoritar

prima per prelungire a expresiei interbelice

radiodifuziunea, str Berthelot

a doua per. Modernism preluat textual

a treia per urbanism clasicizant

diferenta intre produsele de serie si unicate vile luxoase sau case taranesti

echipamente publice tip (hoteluri, case de cultura)

Mircea Alifanti sediul administrativ din Baia Mare in contextCezar Lazarescu litoralul interventii violente, distruge 25 centre de localitati, trame noi mari incomp cu cele vechiEugenia Greceanu monografii orase dupa modificariP+1 balta alba (interb) fara loturi dar scara e corectaCvartale P+4 5, in mijloc dotari, scara corectaOpera Romana Octav Doicescu clasicism

Charta / Atena

Grupari elementareStrada doar circulatieEchipamente ce nu deservesc loc. Pt ca sunt in centre comercialeStrazi secundare complicate compozitie vizuala

1975 lege de sistematizare, indesire, densitste minima

Onesti cvartale staliniste si pietonale artisticeGheorghieni/Cluj aerisit dar nu permite indesire suplimentara, functioneazaDrumul Taberei, repetitie, ritm, echipamente intre grupariBalta Alba 1960 compozitii libere in jurul parculuiTeatrul National proiect cu personalitate, decorat, schimbat de Ceausescu pt ceva nouAnsamblul Perla proiect prin suprapunere peste existentPiata Unirii din Iasi amenajata pietonalNicolae Porumbescu case aproape identice, in Baia Mare si SuceavaTeatrul Constantin Savescu decorat, acoperis sezession, sculpturi pe care sa te asezi (tg Mures ?)