curs istorie drept

Download Curs Istorie Drept

Post on 06-Apr-2018

229 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • 8/3/2019 Curs Istorie Drept

    1/28

    Organizarea sociala a geto-dacilor in epoca prestatala.

    Stramosii nostri sunt numiti geti in izvoarele istorice grecesti si daci in izvoarele istorice

    romane. Unii istorici afirma ca dacii erau stabiliti in interiorul arcului carpatic, iar getii inzona extra-carpatica. Strabo afirma ca getii si dacii vorbesc aceeasi limba si constituie

    acelasi popor. Avem numeroase izvoare latine si grecesti, pe baza carora putem

    reconstitui modul de viata al geto-dacilor si organizarea lor sociala. Astfel de izvoareavem de la istoricul Herodot care ne descrie expeditia persilor, condusi de Darius,

    impotriva scitilor in anul 514 I.Hr. Istoricul Arian ne relateaza desfasurarea expeditiei

    militare a lui Alexandru cel Mare in 335 I.Hr. la nord de Dunare. Diodor din Sicilia netransmite informatii cu privire la conflictul dintre Lisimac, urmas al lui Alexandru cel

    Mare in sudul Dunarii, Dromihete, regele getilor, conflict ajuns la apogeu in anii 292

    I.Hr. Iustinius ne relateaza despre luptele getilor cu bastarzii. Inscriptiile descoperite la

    Histria ne arata ca in secolul 3 I.Hr. cetatile grecesti din Dobrogea se aflau sub ascultarea

    regilor geti. Din scrierile acestor istorici putem afirma ca geto-dacii formau o populatiesedentara care practica agricultura si mestesugurile si ca dispuneau de cetati si armate

    puternice. Conducerea cetatii era exercitata intr-o forma nestatala, intrucat nu existastatul. Puterea era exercitata de catre popor, in sistemul democratiei militare. Mai rezulta

    ca, din secolul 3 I.hr. autoritatea regelui se consolideaza, anuntand aparitia elementelor

    specifice statului. Normele de conduita ale geto-dacilor in acea perioada prestatala erauexprimate sub forma unor obiceiuri care nu erau obligatorii, pentru ca nu exista statul

    care sa impuna prin constrangere respectarea lor. In scrierile istoricilor mentionati,

    intalnim datele referitoare la organizarea familiei, la incheierea conventiilor dintre parti,

    precum si date cu privire la juramintele pe vetre regale precum si date cu privire lapedepsirea furtului.

    Statul si dreptul geto-dac

    Izvoarele istorice ne arata ca statul geto-dac s-a format si consolidat sub lunga domnie a

    lui Burebista intre anii 82 44 i.hr. Trecerea de la organizarea gentilica la stat, a fost

    determinata de factori interni si externi:

    - Profundele transformari economice si sociale, ca urmare a dezvoltarii mestesugurilorsi comertului,

    - Amplificarea schimburilor pe plan intern si extern, indeosebi in Grecia, cu grecii si

    romanii.- Decaderea popoarelor din imediata vecinatate ca urmare a luptelor indelungate cu

    romanii.

    - Proliferarea tot mai amenintatoare a pericolului expansiunii romane.

    Statul dac s-a constituit pe teritoriul cuprins la est, dincolo de Nistru, la vest, de Dunarea

    mijlocie, la sud, de lantul M-tilor Balcani si la nord, de Carpatii Padurosi. In acest

    teritoriu erau cuprinse si cetatile grecesti de pe malul Marii Negre. Referindu-se la esenta

  • 8/3/2019 Curs Istorie Drept

    2/28

    statului geto-dac, mentionam ca acesta nu a atins niciodata nivelul clasic al sclaviei. La

    geto-daci, productia materiala s-a bazat pe munca oamenilor liberi. Alaturi de latifundiile

    private se aflau si obstile teritoriale formate din tarani liberi, care stapaneau pamanturilecu titlurile de proprietate publica, colectiva, dar exercitau o stapanire individuala asupra

    loturilor de pamant. Din randul celor bogati erau desemnati toti factorii de conducere in

    stat, si anume : regele, marele preot, dregatorii. In fruntea ierarhiei sociale si politice seafla regele, care detinea puterea suprema in stat. Acesta exercita atributiuni legislative,

    administrative, militare, judiciare, ca judecator suprem. La nivel central regele avea un

    aparat de dregatori, ierarhizat, si cu o activitate continua in exercitarea atributiilor. Mariipreoti aveau atributii extrem de largi si sunt numiti, in scrierile unor istorici, ca adevarati

    vice-regi. Unii dregatori locali exercitau atributii de ordin administrativ, iar altii de ordin

    militar. Asemenea dregatorii locale denota imparirea teritoriului si a populatiei in unitati

    administrativ-teritoriale. Dreptul geto-dac a fost exprimat in forma obiceiurilor juridice siin forma legilor.

    obicei juridic = regula nescrisa, indelung folosita.

    Aceste obiceiuri juridice s-au format in perioada de trecere de la societatea gentilica, la

    societatea organizata in stat. La formarea statului, aceste obiceiuri stravechi care s-audeovedit utile si convenabile intereselor generale, au fost sanctionate de catre stat,

    devenind obligatorii si s-au aplicat prin forta de constrangere a statului. Noile realitati

    economice si sociale au impus noi reguli de conduita sociala, care aplicate repetat au fost

    sanctionate de catre stat, devenind obiceiuri juridice. Istoricul Iordanes, care a trait si ascris in secolul VI d.hr. , spune ca geto-dacii au avut si legi scrise care erau porunci ale

    regelui, care s-au transmis din generatie in generatie, ajungand pana la el. Niciun alt

    istoric nu a mai pomenit de aceste legi. Acestea nu au ajuns pana la noi, de aceea tot ceeace afirmam despre geto-daci o facem pe baza surselor indirecte, precum si pe baza

    urmelor lasate asupra dreptului de mai tarziu. Din aceste surse rezulta ca geto-dacii

    cunosteau proprietatea privata asupra pamantului, asupra constructiilor si asupra minelor.Mai rezulta ca geto-dacii cunosteau si proprietatea obsteasca asupra pamantului.

    Atribuirea loturilor individuale se facea anual prin tragere la sorti. Rezulta din aceste

    surse ca familia geto-dacilor era monogama, dar adulterul era pedepsit cu moartea. Mairezulta ca furtul era aspru pedepsit. Se concluzioneaza ca statul geto-dac s-a organizat si

    consolidat intre domniile lui Burebista si Decebal.

    Statul si dreptul in Dacia provincie Romana

    Conflictul dintre daci si romani a dus la campaniile militare dintre anii 101-102 si 105-106, prin care imparatul Traian a supus statul daca si a transfomat Dacia in provincie

    Romana. Dacia, ca prov. Romana a fost organizata de catre Traian, care a stabilit si

    granitele : la vest, fluviul Tisa de la confluenta cu Dunarea, pana la confluenta cuMuresul. La nord se urma in amonte firul Muresului, de la confluenta cu Tisa pana la

    Deva. Apoi o linie in nord pana in Zalau. Se urma o linie paralela cu Somesul, pana la

    Pasul Oituz. La est, granita era situata pe versantul transilvaniei, al Carpatilor, se urma

  • 8/3/2019 Curs Istorie Drept

    3/28

    firul Oltului, de la izvoare pana la Dunare. In sud Dunarea, de la confluenta cu Oltul pana

    la confluenta cu Tisa.

    La 117 dupa moartea lui Traian, imparatul Adrian a reorganizat provincia, iar imparatulMarc Aurelian a desavarsit acea organizare intre anii 168 169. Referindu-se la

    organizarea locala, mentionam ca unitati administrativ teritoriale orasele si satele.

    Orasele se imparteau in 2 categorii : colonii si municipii. Coloniile erau orase puternicromanizate, locuitorii lor avand plenitudinea drepturilor politice si civile. Municipiile

    erau orase cu o pozitie inferioara coloniilor, locuitorii acestora aveau un statut juridic

    inferior cetatenilor romani. Orasele din Dacia romana erau vechi asezari ridicate la rangulde municipii si apoi unele dintre ele la cel de colonii. Singurul oras construit de catre

    romani a fost Ulpia Traiana. Cunoscut in epoca imparatului Adrian, colonia Augusta-

    Dacia-Sarmizegetusa. Acest oras a fost fondat prin colonizarea cetatenilor romani, a fost

    considerat sediul administrativ al provinciei. Conducerea oraselor era autonoma,asemanatoare cu cea a celorlalte orase din imperiu, avand ca model organizatoric si

    conducerea Romei. Conducerea unui oras era asigurata de catre consiliul orasenesc numit

    ordodecurionum. Acest consiliu avea ca atributii coordonarea activitatii lor

    administrative, precum si fiscale, administrarea de terenuri, solutionarea problemeloredilitare, indeplinirea obligatiilor de cult, alegerea magistratilor si strangerea impozitelor.

    Cea mai mare parte a populatiei din Dacia Romana traiau in satele ce erau organizate fiedupa modelul roman, fie in forma traditionala a dacilor, in obsti teritoriale. Un sat

    organizat dupa modelul roman era numit pagus, sau vicus. Pagus-ul era satul situat pe

    teritoriul unui oras, si era condus de catre un prefect care era si decurion. Vicus-ul era

    satul situat in regiuni fara orase si avea o conducere proprie.

    Dreptul in Dacia provincie romana

    In primele 4 decenii de stapanire romana in Dacia, s-au aplicat 2 sisteme distincte de

    drept. Dreptul roman si cel local, al geto-dacilor. In aceasta perioada dreptul a avut uncaracter statutar, in sensul ca fiecare categorie de oameni liberi avea un statut juridic bineindividualizat. Astfel cetatenii romani aveau plenitudinea drepturilor civile si politice.

    Aceste drepturi erau iuscomerci, dreptul de a incheia acte juridice potrivit dreptului civil

    roman. Iusconubi, dreptul de a incheia o casatorie potrivit legii romane. Iusmilitie,dreptul de a face parte din legiunile romane. Iussufragi, dreptul de vot. Iushonorum,

    dreptul de a fi ales intr-o magistratura.

    O alta categorie de persoane o formau latinii fictivii, ce se bucurau de iuscomerci.Latinii, cei ce erau inruditi cu romanii, sens etic, sens juridic.

    A treia categorie de persoane erau peregrinii, ce se imparteau in 2 categorii. Cei obisnuiti,

    erau locuitorii cetatilor care au incheiat un tratat de alianta cu Roma. Acestia puteau

    incheia acte juridice intre ei, po