curs ga

7/25/2019 Curs GA

1/151

APA SI DEZVOLTAREA DURABILA

curs1

s.l.dr.ing.Maria Cheveresan

7/25/2019 Curs GA

2/151

Gospodarirea apelor

Gospodarirea apelor reprezinta activitatiile

care, printr-un ansamblu de mijloace tehnice si

masuri legislative, economice si administrative

conduc la cunoasterea, utilizarea, valorificarearationala, mentinerea sau imbunatatirea

resurselor de apa pentru satisfacerea nevoilorsociale si economice, la protectia impotriva

epuizarii si poluarii acestor resurse, precum sila prevenirea si combaterea actiunilordistructive ale apelor.

7/25/2019 Curs GA

3/151

- Cea mai veche atestare documentara cu

privire la realizarea unui lac de acumulare,

prin bararea albiei unui rau se refera la barajul

Kosheish (cca. 2.900.e.n.), construit pe fluviulNil, in aval de Memphis, sub domnia

faraonului Menes, fondatorul primei dinastii

- lacul Moeris realizat in jurul anului 2300.e.n.la 80 km sud-vest de Cairo

Istoric -antichitate

7/25/2019 Curs GA

4/151

In Mesopotamia, sub domnia regelui asirian Sennacherib

(705-681 .e.n) a fost realizat un ansamblu de lacuri deacumulare pe raul Hkosior; o aductiune, cuprinzandnumeroase apeducte pentru traversarea unor vaisecundare, ce servea la conducerea debitelor regularizatela Ninive

In Iran, sub domnia regelui Darius I (521-486 i.e.n.) au fostexecutate trei lacuri de acumulare pentru alimentarea cuapa a palatului din Persepolis

In China, lucrari hidrotehnice (constand in special din digurisi canale) s-au realizat din cele mai stravechi timpuri, cel

mai vechi baraj mentionat fiind cel realizat pe raul Gukow,avand o inaltime de 30 m si o lungime la coronament de300 m

India -barajul Girnar din provincia Kathiwar (322-298 I.e.n.)


7/25/2019 Curs GA

5/151

Civilizatia romana a adus mari beneficii omenirii, atat prin constructia de apeducte (unele dintre acestea,avand un debit de 62.000 mc/zi, au functionat pana in Italia secolelor XV), cat si prin realizarea unorimportante lacuri de acumulare

Acumularile realizate de romani aveau diferite folosinte (atenuarea undei de viitura, alimentarea cu apa aoraselor sau irigatii). Astfel, domnia imparatului Traian (98-117 e.n) se remarca prin realizarea unora dincele mai inalte baraje ale epocii, Cornalbo - 24 m inaltime si 200 m lungime la coronament si Proserpina cuo inaltime de 19 m si o lungime la coronament de 427 m, ambele in functiune sinprezent

Apeduct din Segoria (Spania)

Apeductele aduceau in orase apa prin tuburi sau canale sustinute de arcuri uriase, de la mari distante. Mai

cunoscute sunt apeductele romane ca aqua AppiadinoraselePompei si Roma. Pentru a asigura o cadereoptimala pentru scurgerea apei, acestea erau construite pe mai multe nivele (ex.:apeductele din anii 290I.Hr.atingeau o lungime de 400 km, din care 64 km erau apeducte-arcade, iar 2,5 km tunele).

Apeductul era construit de la izvorCasa izvorului,de unde apa era captata si condusa la unrezervorsidistribita prin conducte spre baile romane,gradini, etc. Administratia apei era controlata de functionaride stat care stabileau necesarul consumului de apa si asigurau protejarea si intretinerea conductelor.Pentru a avea o anumita presiune erau construite in oraseturnurideapa.

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8E.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8E.Hr.

7/25/2019 Curs GA

6/151

Cele mai vechi mentiuni despre tratarea apei sunt in invataturamedicala sanscrita (anul 2000 I.e.n.) si pe inscriptiile ziduriloregiptene (secolele XV si XIII i.e.n). In aceste inscrieri se mentioneazamodurile de purificare ale apei murdare prin fierberea acesteia incazane de arama si racirea in vase de pamant, expunerea la luminasolara sau filtrarea ei prin mangal carbune din lemn. Cele maivechi aparate cunoscute pentru tratarea apei, reprezentandutilizarea sifonului in operatii de limpezire, apar pictate pe zidurileegiptene (secolele XVXIII i.e.n)

Primul raport tehnic referitor la aprovizionarea cu apa si evacuareaapelor, de la cladirile importante din oras, apare in anul 98 e.n.,intocmit de Sextus Iulius Frontinus membru in comisia de apa aRomei. De asemenea, au fost gasite instalatii sanitare in ruinele

oraselor antice Creta si oraselor asiriene In secolul al IV-lea, in Constantinopol s-au construit apeducte in stilroman care aduceau apa prin conducte de plumb, existand circa 40de cisterne, dintre care cea mai mare avea o capacitate de 82.000mc, lucru cu totul remarcabil pentru perioada respectiva


7/25/2019 Curs GA

7/151

- Pe teritoriul tarii noastre, cercetarile arheologiceau scos la iveala lucrari de alimentare cu apa acetatilor dacice de la Costesti si Blidaru din muntiiOrastie, care erau alcatuite din 1-2 cisterne cuapa, construite din piatra si captusite cu lemn sautencuite cu mortar special impermeabil. In timpullui Decebal, cetatea Sarmisegetuza era alimentatacu apa de la o captare exterioara situata in afara

zidurilor. Grecii si romanii, in asezarile lor dinDobrogea Istria, Tomis, Callatis au construitapeducte cu lungimi de 8-10 km, din tuburi dinpamant ars, ingropate la o adancime de circa 2 m


7/25/2019 Curs GA

8/151

- Primele canalizrise pare ca au fost facute acum 5000 de ani la

Mohenjo-Daro, pe valea Indusului.- Cea mai veche atestare a unor canale de scurgere provine din

Babilon, cu ocazia constructiei unui palat. In anul 700 i.e.n., inKhorsabad se remarca canalizarea palatului Sargon: apelemeteorice erau colectate intr-un colt in fiecare terasa sau coridor,prin montarea cu panta a dalelor. Closetul fusese deja descoperit si

era utilizat, el fiind foarte similar cu WC-ul cu talpi (turcesc)dinzilele noastre.

- Se pot aminti canalizarile palatelor grecesti din Tyrisna (cca. 1300i.e.n.), din Smyrna, Alexandria sau Atena. Apele uzate menajereerau evacuate prin canale inchise in strada sau in gradina.

- Sistemul de canalizare a Romei antice este unul din cele mai vechisisteme de canalizare din lume. In Roma antica existau 3 sisteme decanalizare independente, dintre care cel denumit cloaca maximadeservea 1 milion de locuitori. Canale romane sunt si astazi in uz,fiind tehnic excelent executate, dar nefacand pe atunci decat sadeverseze apele uzate din orase in emisar (rau sau mare) in aval


7/25/2019 Curs GA

9/151

- Canalizarea nu servea doar pentru evacuarea reziduurilor, ci avea mai multe alte

functiuni, printre care tranzitarea apelor pluviale care se scurgeau de pe colineledin oras prin diferite cursuri de apa mici, evacuarea apelor de infiltratie provenind

din sistemele de alimentare cu apa, evacuarea apelor uzate de la baile publice si

drenarea zonelor joase, mlastinoase din lunca raului Tibru. Roma avea functionari

publici, numiti edili care se ocupau de coordonarea intretinerii sistemelor decanalizare

- Intrucat nu existau instalatii sanitare in case, romanii aveau doua alternative:

- Pentru o suma relativ redusa, ei puteau utiliza latrinele publice, care

existau in tot orasul si care erau conectate la canalizare; canalizarile

romane par sa fi cuprins cel mai vechi sistem de latrine publice cu plata

din lume;

- Sa utilizeze tucalele, solutie pentru straturile mai sarace ale populatiei,care nu-si puteau permite sa plateasca de cateva ori pe zi accesul la

latrinele publice. In principiu, tucalele trebuiau golite in haznale sau in

vase mari, asezate sub scari, care erau apoi transportate si golite in gurile

de canal de pe strazi. Erau insa multi care gaseau drumul pana la cisterne

sau la gurile de canal prea lung, si preferau sa le goleasca pe fereastra in

strada


7/25/2019 Curs GA

10/151

Inginerii din Evul Mediu au utilizat energia

apelor pentru punerea in miscare a morilorhidraulice. Acestea erau instalatiile principalefolosite pentru sfaramarea grauntelor,

cernerea fainii, fabricarea berii, batereapostavului, tabacirea pielor, etc. Energia apei acondus la un mare progres in domeniulprelucrarii metalelor datorita utilizarii

ciocanelor hidraulice. Pentru a creste putereacursurilor de apa, inginerii au construit baraje,uneori de dimensiuni considerabile

Istoricevul mediu

7/25/2019 Curs GA

11/151

In Franta si Spania, la vremea aceea, singurele conducte

disponibile pentru distribuirea apei erau din teracota silemn. Pentru derivatii se foloseau trunchiuri de arborifoarte groase. Abia in secolul XV-lea apar primele conductedinfontsi plumb

In Turcia, in anul 1651 a fost dat in functiune barajul Ikinci,

primul dintr-un lant de lacuri de acumulare realizate pentrualimentarea cu apa a orasului Istambul.

In extremul OrientJaponia, in perioada Edo (16031867)au fost realizate mai multe sute de baraje cu inaltime depeste 15 m, dintre care 540 se mentin inca in functiune.

Istoricevul mediu

7/25/2019 Curs GA

12/151

- Tehnica cea mai avansata in domeniulconstructiei de baraje a apartinut insa in aceastaperioada maurilor spanioli. Dintre cele maiimportanterealizrise potmeniona:

lacul Almonacid,langSaragosasec. XI, realizatprintr-un baraj din zidarie de piatra de 29 minaltime si 200 m lungime;

lacul de acumulare Tibi (1579 1589), realizat

printr-un baraj de acelaitip de 46 m inaltime si65 m lungime la coronament

Istoricevul mediu

7/25/2019 Curs GA

13/151

In evul mediu, ca metode de purificare

cunoscute erau utilizarea filtrelor de nisip si

mentinerea apei in vase de argint.

Henry Darcy a patentat primul filtru necesar

purificarii apei la alimentarea cu apa a

oraselor

Istoricevul mediu

7/25/2019 Curs GA

14/151

1576, cand au fost executate lucrari hidrotehnice cu rol deaparare impotriva inundatiilor si alimentare cu apa acapitalei provinciei de atunci, Bucuresti. Spre sfarsitulsecolului al XVIII-lea, in Bucuresti o parte din strazi eraudeja dotate cu cismele alimentate de la izvoarele din Valea

Crevediei, apa era distribuita la cateva cismele din orasprintr-o retea de conducte.

Cateva incercari de a se executa alimentari cu apacentralizate in unele din orasele noastre s-au facut inca dinsec. XVII (Iasi 1675, Focsani 1690)

Treptat, iau fiinta unitati speciale insarcinate cu intretinerealucrarilor de alimentare cu apa (breasla cismigiilor infiintatade Alexandru Ipsilanti in 1775 si Casa Cismelelor infiintatade Nicolae Mavrogheni in 1787)

Istoricevul mediu - Valahia

7/25/2019 Curs GA

15/151

Prima atestare documentara a preocuparilorpentru realizarea unor lucrari ingineresti deaparare impotriva inundatiilor dateaza din anul1613, cand in paragraful I al Legii XXVII, s-au

stabilit conditiile de autorizare pentru realizarea anumeroase lucrari de indiguire, baraje si mori deapa. Nu se cunoaste exact ce lucrari s-au realizatdupa aparitia acestei legi, dar urmatoarea

dispozitie administrativa aparuta in anul 1790,Legea LXVII, semnaleaza realizarea primelorlucrari de amenajari de albii si regularizari alecursului raului Crisul Repede

Istoricevul mediu- Transilvania

7/25/2019 Curs GA

16/151

In evul mediu situatia in orasele europene era dezastruoasa dinpunct de vedere al apelor uzate menajere, fecalele fie erauaruncate pe strada sau in cel mai bun caz, in santul din mijloculstrazii

In zona Europei Centrale si de Est nu au existat sisteme decanalizare in Evul Mediu: locuintele nu erau alimentate cu apa, iar

necesitatile fiziologice erau rezolvate in exteriorul cladirilor Odata cu aparitia marilor orase si industriilor au crescut si cantitatile

de apa pe care acestea le evacuau si care infestau raurile. Industriilenoi, nemaigasind in orasele existente cantitatile de apa necesare, auluat fiinta in alte locuri, favorizand astfel crearea de orase noi. Pe dealta parte insa, murdarirea raurilor cu ape uzate industriale si

orasenesti facea imposibila construirea unor noi captari in aval deaceste centre industriale, impunandu-se astfel dezvoltarea unortehnici de epurare a apelor uzate, pentru protectia calitatii apei dinsursele de naturale

Istoricevul mediu

7/25/2019 Curs GA

17/151

In secolul 19 si mai pregnant in secolul 20 s-a produs(r)evolutia in mentalitatea oamenilor, odata cu aparitiaprimelor retele de canalizare si a primelor instalatiiinterioare de canalizare.

A aparut noul closet cu spalare cu apa, iar in anul 1850,in Londra s-a stabilit ca orice constructie noua sa aibacel putin un WC instalat. Primele statii de epurare auaparut in Anglia in secolul XIX. Initial s-au realizatcanalizari, care au rezolvat problema epidemiilor

hidrice, dar au facut din Tamisa un rau mort ce degajamiros incat in geamurile parlamentului au trebuitatarnate carpe imbibate cu clorura de calciu. Abiaatunci s-a trecut la realizarea de statii de epurare

Istoricepoca moderna

7/25/2019 Curs GA

18/151

In Cehia, primul sistem public de canalizare a fost construit in anul 1896 laPlzen. In Praga si Bratislava, reteaua de canalizare a fost construita dupa1902, iar in Kosice dupa 1904, multe dintre aceste canale colectoare fiindsi astazi in functiune.

TotnAnglia s-au pus bazele monitoringului calitativ al apelor. Parametrulconsum biochimic de oxigen - CBO5 a fost introdus n 1898 si a fostconceput in concordanta cu realitatile englezesti - temperatura de 200C,timp de rezidenta in rau 5 zile, tip de poluare predominant fiind ceafecaloid-menajera

La inceputul secolului XX, orasele si obiectivele industriale au inceput sarecunoasca ca deversarea apelor reziduale direct in apele curgatoareproduce probleme de sanatate, aducandu-se modificari importante in

conceptia statiilor de tratare, echipate cu filtre rapide cu nisip, a retelelorde distributie a apei potabile, a canalizarilor centralizate si a construiriiprimelor statii de epurare a apelor uzate. Astfel, prima statie de epurare aapelor uzate care a utilizat procedeul cu namol activ a fost construita inManchester in 1916.


7/25/2019 Curs GA

19/151

Incepand cu a doua jumatate a secolului al XX-lea, pe plan mondialsi in tara noastra, resursele de apa se dovedesc limitate, in timp cedezvoltarea urbana, industriala si agricola solicita cantitati tot maimari

Atitudinea oamenilor fata de mediu inconjurator nu s-a schimbatsemnificativ de-a lungul existentei umanitatii. De-a lungul timpului

prin ocuparea extensiva a planetei, calitatea aerului si a apei s-adegradat, grosimea stratului de ozon a scazut, punand intr-o starecritica intreaga planeta. Toate acestea au dus la crestereaingrijorriilegate de deteriorarea mediului

Primii vizionari care au tras semnalul de alarma legat de degradareamediului inconjurator au fost oamenii de stiinta din secolul XIX, care

confruntati cu urbanizarea si industrializarea galopanta au incercatsa stopeze actiunile destructive si sa educe oamenii in domeniulstiintelor naturale si a protectiei mediului


7/25/2019 Curs GA

20/151

Primele Directive Cele mai multe reglementari europene in domeniul protectiei mediului au fost

indreptate catre calitatea apei. Politica europeana de protectie a calitatii apei

dateaza din anii '70. Primul Program European pentru Protectia Mediului a fostlansat in anul 1973, urmat de un set de reglementari privind calitatea apei,

respectiv Directiva Apelor de Suprafata, din 1975, si continuand cu Directiva Apei

Potabile, din 1980. Acest prim set de acte legislative a continut si Legislatia privind

calitatea apei in cursurile de apa pentru pesti (1978), apele pentru crustacee

(1979), apele pentru scaldat/agrement (1976) si apele subterane (1980). Domeniul

legislativ pentru valorile limita pentru emisii a fost acoperit de DirectivaSubstantelor Periculoase (1976), precum si de Directive secundare privind limitele

diferitelor substante individuale

Un al doilea val legislativ a incercat sa revizuiasca si sa completeze scaparile

legislatiei existente. Prin urmare, au fost lansate Directiva pentru Epurarea Apelor

Uzate Municipale (1991), Directiva Nitratilor (1991). Au fost revizuite Directivele

Apelor potabile si a Apei de Scaldat (1994, 1995), dezvoltarea unui Program deActiune pentru Apele Subterane si elaborarea unei directive privind Calitatea

Ecologica a Apei (1994)

De asemenea, pentru calitatea apei in procesele instalatiilor industriale mari, a fost

elaborata Directiva IPPC - un sistem integrat legislativ privind prevenirea si

controlul poluarii apei (Integrated Pollution Prevention and Control Directive,1996)

7/25/2019 Curs GA

21/151

In 1995, Institutiile Europene au ajuns la concluzia caPolitica Comunitara pentru Apa trebuia revizuita. In urmaanalizei propunerilor autoritatilor locale si regionale, aproducatorilor si consumatorilor de apa, a agentiilor deapa, a organismelor autoritare din domeniul industriei si

agriculturii, a agentiilor de protectie a mediului, aorganizatiilor non-guvernamentale, a fost elaborata oDirectiva Cadru pentru Apa. In urma unui sir indelungat dedezbateri, Directiva Cadru pentru Apa propusa in 1997capata, in noiembrie 2000, forma finala

Obiectivele de protectie a mediului continute de aceastadirectiva se refera la obtinerea unei calitaticorespunzatoare a tuturor surselor de apa subterane si desuprafata, pana in anul 2015

Directiva Apei

7/25/2019 Curs GA

22/151

In Romania

In Romania, in anii `60, gospodarirea apelor constituia opreocupare marginala, fiind considerata o activitate anexa ahidrotehnicii. Insa, s-a reusit separarea problemelor constructive aleconstructiilor hidrotehnice de cele functionale si sa se dezvoltegospodarirea apelor intr-o disciplina de sine statatoare. Pe langaactivitatile de elaborare a planurilor de amenajare si a altor studiide proiectare, crearea unei noi discipline a necesitat inainte detoate importante inovatii metodologice

In anul 1959, gospodarirea apelor se ocupa exclusiv de satisfacereacerintelor de apa calitative ale folosintelor, astfel ca a fost necesaralargirea sferei de preocupari la toate aspectele legate de

amenajarea resurselor de apa. Dintre noile ramuri ale gospodririiapelor care au fost create, cele care au fost dezvoltate cu precadereau fost gospodarirea apelor mari si gospodarireacalitiiapelor

7/25/2019 Curs GA

23/151

In domeniul calitatii apelor, conceptia veche era de a controlacalitatea apelor din rauri exclusiv prin epurarea apelor uzate inaintede deversarea lor in ruri. Conceptul de gospodarire a calitatiiapelor lua in consideratie si sursele de poluare difuze, iar pe de altaparte, extindea analizele si asupra proceselor calitative din cursurilede apa sau din lacuri

De asemenea, noile concepte tineau seama nu doar de situatiilelimita, care stateau la baza dimensionarii statiilor de epurare, ciintreaga variatie in timp a elementelor hidrologice si la efectelecalitative ale evacuarii unor debite din lacurile de acumulare

Pe langa acestea, au fost introduse concepte noi de gospodarire a

apelor subterane, care puneau in evidenta legatura dintre apele desuprafata si cele subterane si preconizand sisteme dereimprospatare a apelor subterane din resursele de suprafata

In Romania

7/25/2019 Curs GA

24/151

Functiile apei

1. Functia socialaelement indispensabil vietiiSatisfacerea necesitatilor biologice si de igiena= 150 l apa/zi

(OMS)

5-25 l apa /zi in statele subdezvoltate

Boli hidrice 2,2 mil decese annual>1 mld access la surse sigure de apa

>2,4 mld nu dispun de conditii de igiena elementara

2. Functia economica: materie prima, auxiliar de neinlocuit,mijloc de transport, purtator de energie, element de racire,cale de transport, irigatii

3. Functia ecologica

4. Functia culturala

7/25/2019 Curs GA

25/151

Dezvoltare durabila

ComisiaMondialpentru MediuiDezvoltare(WCED) n raportul "Viitorul nostru comun,cunoscutisub numele de Raport Brundtland,

da urmatoarea definitie:

"dezvoltarea durabil este dezvoltarea careurmrete satisfacerea nevoile prezentului,

fr a compromite posibilitatea generaiilorviitoare de a-isatisface propriile nevoi"

7/25/2019 Curs GA

26/151

Conceptul de dezvoltare durabil desemneaztotalitatea formelor i metodelor de dezvoltaresocio-economic, al cror fundament l

reprezint, n primul rnd, asigurarea unuiechilibruntreaceste sisteme socio-economice ielementele capitalului natural

Durabilitatea are ca punct de plecare ideea cactivitile umane sunt dependente de mediulnconjurtor ide resurse

Dezvoltare durabila

7/25/2019 Curs GA

27/151

Dezvoltarea durabila are la baza ideea solidaritatii intre generatii, cualte cuvinte obligativitatea morala a generatiei actuale de a lasapentru noua generatie resurse suficiente si un mediu sanatos

Dezvoltarea durabila este singura alternativa pe termen lung sifoarte lung, la criza dintre om si mediul inconjurator, este o

obligatie asumata de parlamentele si guvernele statelor prinsustinerea si ratificarea acordurilor si legilor internationale

n Romania, gospodrirea resurselor de ap cuprinde numeroaseactivititehnice, economiceilegislative care constau,nprincipal,n cunoaterea resurselor de ap, amenajarea bazinelorhidrografice, regimul de folosire al apelor, regimul de folosire ide

protecieal albiilor, malurilori lucrrilordegospodrireale apelor,aprarea mpotriva inundaiilor, fenomenelor meteorologicepericuloaseiaccidentelor la construciihidrotehnice, mecanismuleconomic din domeniul apelor

Dezvoltare durabila

l d bil

7/25/2019 Curs GA

28/151

Acesteactivitiau ca scop:

- conservarea, dezvoltareai proteciaresurselor deap,precumiasigurarea unei

curgeri libere a apelor;-protecia mpotriva oricreiforme de poluareide modificare a caracteristicilorresurselor deap,a malurilorialbiilor sau cuvetelor acestora;

- refacereacalitiapelor desuprafa isubterane;

- conservareaiprotejarea ecosistemelor acvatice;

- asigurarea alimentarii cuap potabilapopulaiei iasalubritiipublice;

- valorificarea complex a apelor ca resurs economic i repartiia raional iechilibrat a acestei resurse, cu meninerea i cu ameliorarea calitii iproductivitiinaturale a apelor;

- aprarea mpotriva inundaiilor ia oricroralte fenomene hidrometeorologicepericuloase;

- satisfacerea cerinelor de ap pentru agricultur, industrie, producere de energie,transporturi, turism, etc

Gospodrirea apelor trebuie s considere ca un tot unitar apele de suprafa isubterane attsub aspect cantitativ ct icalitativ,nscopul asigurrii dezvoltrii

durabile asocietii

Dezvoltare durabila

7/25/2019 Curs GA

29/151

Obiectivul i strategia Romniei n

domeniul gospodririi apelor n cadrul dezvoltrii durabile, problema gospodririi raionale a

apelor este deosebit deimportant ntructapa a fost consideratmult timp o resurs inepuizabil i regenerabil, devenind nprezent unul dintre factorii limitativi aidezvoltriisocio-economice

Principalul obiectiv strategic al Romniei n domeniul gospodaririi

apelor pe termen scurt i mediu este legat de integrareaeuropeana, ceea ce implica armonizarea iimplementarea Acquis-ului comunitar din domeniul proteciei calitii apei, i n moddeosebit Directiva Cadru a Apei

nrealizarea acestui obiectiv au fost itrebuie luatenconsiderarecondiiile specifice ale arii noastre, experiena romneasca n

domeniul gospodaririi apelor, tendinele i prognozele dedezvoltare economico-sociala, precum i angajamentele asumatede Romnia n cadrul cooperarii internationale ial procesului deintegrare europeana

7/25/2019 Curs GA

30/151

Strategia de gospodarire a apelor trebuie sa seconcentreze,nprincipal,nurmatoarele directii:

- mbunatatirea cunoaterii i evaluarii mediilor aerian i

hidric, modernizarea i acreditarea laboratoarelor demonitorizare a calitii apelor, inclusiv realizareamonitoringului biologic, al substanelor periculoase i alsedimentelor, precumidezvoltareaactivitiide cercetareaplicata;

- elaborarea Planurilor de management pe bazin hidrograficnconformitate cu Directiva Cadru a apei (finalizate la22.12.2009 conform cerinelor Directivei Cadru privindApa)


domeniul gospodririi apelor

7/25/2019 Curs GA

31/151

Aceasta activitate a implicat o redefinire a modului declasificare ievaluare a apelor desuprafaa,subteranei marine, definirea i caracterizarea impactelorantropice, stabilirea unui sistem adecvat ispecific de

monitoring al apelor, ecosistemelor acvatice izonelorumede, precum i stabilirea masurilor menite saconduca la atingerea starii bune a apelor sau a unuipotenialecologic maxim al acestora. Trebuie subliniatfaptul c Directiva Cadru privind Apa aduce o

schimbare profund n politica de ape a UniuniiEuropene,nsensul ca schimba accentul de la sursa depoluare spre evaluarea impactului acestei surse asupracalitiimediului acvatic;



7/25/2019 Curs GA

32/151

Utilizarea raionala a resurselor de apa i protecia acestora mpotrivaepuizarii astfel nct sa fie satisfacute n mod durabil toate cerineleraionalede apa concomitent cuproteciaecosistemelor acvaticei avndca obiectiv meninerea starii bune a apelor. n acest sens, o importantadeosebita va fi acordata reglementarii din punct de vedere al gospodaririiapelor, activitate ce trebuie desfasurata la nivelul fiecarui bazin

hidrografic.Avnd nvedere prevederile directivelor europene, un accentimportant va fi pus pe reducerea sau eliminarea descarcarii desubstanepericuloase n apele de suprafaa i subterane, precum i reducereaaportului denutrieni nape;

Alimentarea cu apa i canalizarea localitailor n conformitate cuprevederile Directivei privind epurarea apelor uzate oreneti i aDirectivei privind calitatea apei destinate consumului uman;

Conservarea calitaii resurselor de apa i a ecosistemelor acvatice, nspecialnzonele foarte valoroase din punct de vedere ecologic;

Prevenireaiaparareampotrivaefectelor distructive ale apelor;



7/25/2019 Curs GA

33/151

Imbunatirea managementului bazinului hidrografic prin modernizareacadrului institutional i definirea clara a responsabilitilor pentrumanagementul apei. Acest obiectiv a fost realizat prin reorganizareaCompaniei Naionale Apele Romne i transformarea acesteia nautoritatea cu responsabiliti n implementarea seciunii de Proteciacalitii apelordin Acquis-ul comunitar de mediu; aceasta reorganizare a

condus la nfiinarea de compartimente de reglementare, inspecie icontrol la nivelul fiecarei uniti bazinale i va permite ndeplinireacerineloradministrative impuse de directivele din domeniul apelor.;

Creterea implicarii publicului prin dezvoltarea unui sistem educationalcorespunzator. n acest sens, este necesara implicarea activa a tuturorparilor interesate, n special prin activitile desfurate n cadrulComitetelor de bazin hidrografic. Totodata, a fost creat un cadru specificpentru facilitarea participarii publice, nspecial pentru consultare asupraPlanului de management a bazinului hidrografic, reprezentat prin linkuripe site-urileAdministraiilor Bazinale prin caretoivizitatorii acestuias-ipoatexprima opinia privindconinutulacestui Plan



7/25/2019 Curs GA

34/151

Cadru legislativ

Cele mai multe reglementri n domeniulprotecieimediului elaborate la nivel european serefer la calitatea apei. Politica de protecie aapelor are ca punct de plecare anii 70 i aparcurs 3 etape:

asigurarea uneicaliti corespunztoareaapei lafolosine

reducereapoluriilasursgospodrirea durabila apelor la nivel debazin hidrografic

7/25/2019 Curs GA

35/151

Etapa I-a: 1970-1980 - Calitate corespunztoare a apei necesar folosinelor de ap

n aceast etap au aprut urmtoarele Directive mai importante: Directiva 75/440/EECprivind calitatea apei pentru producerea apei potabile; Directiva 76/160/EEC privind calitatea

apei pentru mbiere; Directiva 78/659/EEC privind calitatea apei pentru piscicultur;Directiva 79/923/EEC privind calitatea apei pentru crustacee; Directiva 80/778/EEC iamendamente 98/83/EEC privind calitatea apei potabile

Etapa a II-a: 1981-2000 - Reducereapoluriila surse;

n aceast etap, s-ancercatrevizuireai completareascprilor legislaieiexistentenacelmoment, fiind elaborateurmtoareledirective mai importante: Directiva 76/464/EEC privindpoluarea cauzat de anumite substane periculoase, Directiva 80/68/EEC privind proteciaapelor subteranempotriva substanelorpericuloase, Directiva 91/271/EEC privind epurareaapelor uzateoreneti, Directiva 91/676/EEC privind poluarea cu nitrai, Directiva 96/61/EECprivind prevenireaireducereapoluriiindustriale

Etapa a III-a: 1981-2000 Gospodarirea durabila;

Dupaproape 5 ani de dezbateri, medieri i actualizria textului Directivei 2000/60/EC, pe23.10.2000 aceasta a fost aprobat i publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.deParlamentul European. Directiva Cadru 2000/60/EC a Parlamentului iConsiliului Europeanstabileteun cadru deaciunepentruriledin Uniunea Europeanandomeniul politicii apeirecunoate bazinul hidrografic ca unitate natural i fundamental pentru formarea,

utilizareai proteciaapelor

Cadru legislativ

Aspecte economice legate de gestiunea

7/25/2019 Curs GA

36/151


apelor

n multe ri, apa este considerat a fi gratis, mai ales dac segsetedinabunden, ns nRomania, oar sracdin punct devedere al resurselor de ap,acest lucru nu este valabil. Cndestecaptat, tratat i distribuit, i se adaug costuri legate deexploatare i ntreinere, i uneori de mediu, nelegndu-se maiuorde ce apa de la robinet cost. ncazul apei brute din ruri isubteran, costurile sunt determinate de construcia barajelor i aaltor lucrri hidrotehnice din sistemele de gospodrire a apelor,necesareattpentru a asigura scurgerea apei peruri, ct ipentrustocarea i redistribuirea ei n timp i spaiu. Astfel c pe lngcosturile de investiiise maiadaugcosturile pentru monitorizareacantitativ i calitativa apei, costuri de exploatare, ntreinere ireparaii,precumicosturi de mediu deoarece barajele au anumiteefecte asupra mediului (despduriri, modificarea regimuluihidrologicnaval, etc)


7/25/2019 Curs GA

37/151

Aplicarea principiilor (consumatorulpltete/poluatorul pltete) ia intrumentelor economice (preul apei, plata pentru evacuare,autorizaiadegospodrirea apelor, etc) va asigura o abordare ctmai corect pentru multiplele aspecte legate de gospodrireaapelor, inclusiv a celor subterane

Astfel,adugndcosturi pentru folosirea apei, se atrage atenia capa este ntr-adevr valoroas, cnu trebuieepuizatprin consumnexces sau poluare

nRomania, apare n1991 H.G. 1001/1990 care reglementeazunsistem integrat deplipentru produseleiserviciile degospodrirea apelor, pentru conservarea i proteciaapei mpotriva epuizrii i

polurii, etc. Conform acestui sistem, se aplic preuri pentruprelevare, tarife pentru evacuarei penaliti, nlimitele aprobate,aplicndu-se principiile consumatorulpltete ipoluatorulpltete


apelor


7/25/2019 Curs GA

38/151

Preurilesunt aceleaipentru toata ara,dar difer nfuncie de sursa de ap i categoria de folosin.Tarifele sunt aplicate asupra unui set de taxe de emisiiasupra polurii apei pe baza unor limite stabilite delege. Daclimitele sunt depite,sunt impuse amenzisaupenaliti.

Penalitile pentru neconformare cu autorizaiile saucontractele pentru captarea apeiiprimirea apei uzate

nresursele deap reprezintun instrument important

pentru reducerea impactului asupra mediului alanumitor activiti i pentru a obliga utilizatorii srepecte prevederile acestor acte


apelor

7/25/2019 Curs GA

39/151

7/25/2019 Curs GA

40/151

TIPIZAREA RAURILOR SI A

LACURILOR

curs2

Metode de tipizare a raurilor si a lacurilor

Conditii de referinta pentru rauri si lacuri


7/25/2019 Curs GA

41/151

Cerinta DCA tipizarea apelor de suprafata

asemenari si deosebiri intre cursurile de apa

ale EU in conditii naturale similare

Apa de suprafata (rau, lac) = unitate delimitata

avand variatie interna abiotica si biotica

limitata si potential ecologic semnificativ

Metode de tip izare a rau ri lo r s i a lacu ri lo r

Cl ifi ti l i il d

7/25/2019 Curs GA

42/151

Clasificarea tipologic a cursurilor de ap se

realizeaz n urmtoarele etape:

Abordarea top-down - tipologie bazat pe parametriidescriptivi abiotici, factori presupui a se afla n relaieindirectcu comunitilebiologice (relaiede tip cauz-efect)

Abordarea bottom-up tipologie bazat pe msurtori

directe ale variabilitii comunitilorbiologice (relaiede tipefect-cauz) prin care se urmrete o verificare biologic atipologiei abiotice

Suprapunerea celor dou abordripentru definirea final a

tipurilor de corpuri de ap

7/25/2019 Curs GA

43/151

Tip izarea abiot ica var ian ta A

7/25/2019 Curs GA

44/151

Tip izarea abiot ica var ian ta B

Pentr caracteri area tipologic abiotic a

7/25/2019 Curs GA

45/151

Pentru caracterizarea tipologic abiotic a

cursurilor de ap din Romnia, avnd la baz

sistemul B de clasi f icare s-au utilizat urmtorii

parametr i : Altitudinea bazinului curbe de nivel: 200m, 500m, 800m

definesc principalele unitide relief: cmpii,dealuri, podiuri,zone piemontane i muni

caracteristicile geologice roci : silicioase, calcaroase iorganice

Zonarea longitudinal suprafaabazinului

cursuri de apmici F = 10100 km2

cursuri de apmedii F = 1001000 km2

cursuri de apmari F = 100010000 km2

cursuri de apfoarte mari F > 10000 km2

7/25/2019 Curs GA

46/151

structura litologic a patului albiei:

Blocuri - D > 200 mm

Bolovni D = 70 200 mm

Pietri D = 2 70 mm

Nisip D = 0,052 mm

Ml D = 0,050,005 mm

Argil D < 0,005 mm Debitul specific mediu multianual

Mare > 30 l/s/km2

Mediu 3-30 l/s/km2

Mic < 3 l/s/km2

Debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de

95%

Mare (> 2 l/s/km2), Mediu (0,32 l/s/km2), Mic (

7/25/2019 Curs GA

47/151

Caracteristicile climatice:

Precipitaiile medii multianuale:

reduse 800 mm/an

Temperaturile medii multianuale:mici 80C

7/25/2019 Curs GA

48/151

Rezultate

Romania: 32 tipuri cursuri de apadintre care

4 tipuri cursuri nepermanente

Tipizarea biotica a raurilor a validat tipologia

abiotica luand in considerare analize asupra

macrozoobentosului, ihtiofaunei si

fitoplanctonului

Reactualizarea tipologiei cursurilor de ap in

7/25/2019 Curs GA

49/151


2009

Tipologia a fost revizuita pe baza indicatorului

macrozoobentos

Existena unor date i informaii suplimentare rezultate dinmsurtori directe ale macronevertebratelor (consideratelementul cel mai reprezentativ pentru cursurile de ap), n

seciunile de referin icele mai bune seciuni disponibile,tipologia cursurilor de ap a fost redefinit i sintetizat,conducndla reducerea numruluide tipuri

Sintetizarea, respectiv reducerea numrului de tipuri a fost

determinat de existena acelorai caracteristici alecomunitilor de macronevertebrate pentru unele tipuridefinite distinctnetapa anterioar

Rezultat 2009= 15 tipuri de cursuri de apa


7/25/2019 Curs GA

50/151

n privina cursurilor de ap nepermanente reprezentate deacele cursuri de apcaracterizate prin debitul specific mediulunar minim anual cu asigurare de 95% egal cu zero, au fost

meninutecele 4 tipuri definite din etapa anterioar

Avnd nvedere diversitatea iheterogenitatea din punct devedere hidrologic a cursurilor de ap din aceast categorie,este necesar o investigare i o analiz hidrologicaprofundat,care s conducla diferenierea detaliata unornoi tipuri sau/i subtipuri, urmatde investigaii directe alecomunitilorbiologice specifice tipurilor respective

Prin investigarea i analiza altor elemente biologice, pemsur ce datele vor fi disponibile pe o perioad de timprelevant, este posibil ca tipurile s fie sintetizate ncontinuare, numrultipurilor fiind redus, sau se poate realiza

o subdivizarencadrul unor tipuri existente


2009

Exemple de t ipo log i i de raur i

7/25/2019 Curs GA

51/151

Exemple de t ipo log i i de raur i

Exemplu de t ipo log ie a raur ilo r in b h Buzau

7/25/2019 Curs GA

52/151

Exemplu de t ipo log ie a raur ilo r in b .h . Buzau-

Ialomita

Tipo log ia lacur i lo r

7/25/2019 Curs GA

53/151

Tipo log ia lacur i lo r

Vezi tipologiile A si B

In plus pentru lacurile de acumulare fata de cele naturale s-a

considerat tipul retentiei:

Mic 30 zile

Rezultat: 18 tipuri de lacuri naturale

14 tipuri de lacuri de acumulare

Exemplu de t ipo log ie a lacur ilo r in b h Buzau

7/25/2019 Curs GA

54/151

Exemplu de t ipo log ie a lacur ilo r in b .h . Buzau-

Ialomita

Condiii de referin pentru f iecare t ip de apa

7/25/2019 Curs GA

55/151


de suprafata

Directiva Cadru a Apei prevede stabilirea condiiilor

de referin pe baza elementelor hidromorfologice,fizico-chimice i biologice specifice fiecrui tip decurs de ap

Condiiile de referin reprezint valorileelementelor biologice, hidromorfologice, fizico-chimice neperturbate sau cu influene antropiceminime, corespunzndunor situaii din prezent sau

din trecut Sectiunile de referinta corespund acelor

amplasamente la care influenta antropica este sub

10%


7/25/2019 Curs GA

56/151

Definirea condiiilor de referin s-a realizatpreponderent prin metoda abordrii spaiale,

constnd n selectarea seciunilorde referin sau

a celor mai buneseciunidisponibile pe baza unorcriterii specifice, completat n unele cazuri (ex:

date nerelevante sau date indisponibile) cu

abordareaintitulat expertjudgement

Parametri biologici, fizico-chimici,hidromorfologici


de suprafata


7/25/2019 Curs GA

57/151

Ptr. fiecare curs de apa s-au ales mai multe

sectiuni de referinta ptr a obtine suficiente

date pentru prelucrarile statistice obtinerea

unor valori de referinta pentru parametriconsideratiextrapolate conditii de

referinta


de suprafata

Cri ter ii spec if ice

7/25/2019 Curs GA

58/151

Cri ter ii spec if ice

Utilizarea terenului n bazinul de recepie

Influenele urbanizrii, utilizrii terenului sau silviculturii trebuies fie pe ct posibil reduse

Cursuri de ap i habitate

Seciunile de referin trebuie s fie acoperite cu vegetaie

natural sau cu pduri neexploatateResturile lemnoase s nu fie nlturate

Patul albiei sau al malurilor snu fie fixat

S nu existe obstacole n calea migraiei organismelor sau a

transportului sedimentelorMsurile de protecie mpotriva inundaiilor s aib influen

minor

Criter i i sp eci f ice

7/25/2019 Curs GA

59/151

Vegetaia malurilor i a zonelor inundabile

Vegetaia de maluri i cea a zonei inundabile s permit migraia

lateral Regimul hidrologic

Regimul natural de curgere s nu fie perturbat

Regimul hidrologic al cursurilor de ap s nu fie alterat sau s aib

modificri minoreRegimul hidrologic s nu fie perturbat din cauza prelevrilor,

derivaiilor, evacurilor n unde pulsatorii

Criterii fizico-chimice

Snu existe surse punctiforme de poluare organicSnu existe surse punctiforme de poluare cu nutrieni

Snu existe surse de poluare difuz

Snu se manifeste acidifierea, alcalinizarea isalinizarea

Snu existe alterriale regimului termic

Criter i i specif ice

C it i i i f i

7/25/2019 Curs GA

60/151

Biologie

Fr alterri ale biotei indigene prin introducerea de plante ianimale (de ex. piscicultur)

Morfologia lacului

Alterrile hidromorfologice s nu influeneze biodiversitatea i

funcia ecologic Biomanipulare

Sa nu existe biomanipulare (de ex n lacuri)

Utilizarea n scop recreaional

Fr utilizare intensiv n scop recreaional

Criter i i specif ice

7/25/2019 Curs GA

61/151

PRESIUNI SEMNIFICATIVE

ASUPRA RESURSELOR DE APA

curs3

Surse punctiforme

Surse difuze

Alte surse semnificative


7/25/2019 Curs GA

62/151

n conformitate cu Directiva Cadru n domeniul Apei, seconsiderpresiuni semnificative presiunile care aucrezultatneatingerea obiectivelor de mediu pentru corpul de apstudiat

Conceptual un set simplu de reguli indic direct dac opresiune estesemnificativ

Se compara magnitudinea presiunii cu un criteriu sau ovaloarelimit relevantpentru corpul deap

Directivele Europene prezint limitele peste care presiunilepot fi numite semnificative i substanele i grupele desubstanecare trebuie luatenconsiderare

I. Surse punc t i forme de po luare semnif icat ive

Criteri i pen tru evaluarea su rselor de polu are semnif ic ative

Criterii pen tru evaluarea su rselo r de po luare semni ficative

7/25/2019 Curs GA

63/151

Aplicarea acestor criterii a condus la identificarea presiunilor

semnificative punctiforme, avandnvedereevacurilede apeepurate sau neepuratenresursele deapdesuprafa:

a. Aglomerrile umane (identificate n conformitate cu cerineleDirectivei privind epurarea apelor uzate urbane - Directiva

91/271/EEC), ce au peste 2000 locuitori echivaleni (l.e.) care ausisteme de colectare a apelor uzate cu sau fr staii de epurareicareevacueaz nresursele deap;

- de asemenea, aglomerrile

7/25/2019 Curs GA

64/151

b.Industria:

- instalaiile care intr sub incidena Directivei IPPC 96/61/EC -inclusiv unittilecare sunt inventariate nRegistrul PoluanilorEmisii(EPER) care sunt relevante pentru factorul de mediu - ap;- unitile care evacueaz substane periculoase (lista I i II) i/sausubstaneprioritare peste limitelelegislaiei nvigoare(nconformitatecu cerinele Directivei 2006/11/EC privind poluarea cauzat desubstanelepericuloase evacuatenmediul acvatic alComunitii;- alte uniti care evacueaz n resursele de ap i care nu seconformeaz legislaiei nvigoare privind factorul de mediuap;

c.Agricultur:

- fermele zootehnice sub incidenaDirectivei IPPC 96/61/EC - inclusivunitilecare sunt inventariate nRegistrul Poluanilor Emii(EPER)care sunt relevante pentru factorul de mediu -ap;- fermele care evacueaz substane periculoase (lista I i II) i/sau

substaneprioritare peste limitelelegislaiei nvigoare (nconformitatecu cerinele Directivei 2006/11/EC privind poluarea cauzat desubstanelepericuloase evacuatenmediul acvatic alComunitii);- alte uniti agricole cu evacuare punctiform i care nu seconformeaz legislaiei nvigoare privind factorul de mediuap;

7/25/2019 Curs GA

65/151

Surse punc t i forme de po luare semnif icat ive

La nivelul fiecarui bazin hidrografic s-au identificat folosintele de apa care

folosesc resursele de apa de suprafata ca receptor al apelor evacuate

nurma analizriisurselor de poluare punctiform, inndseama de criteriilemenionatemai sus, au rezultat sursele punctiforme semnificative urbane,industriale si agricole

Caracterizarea prin cipalelor categori i de su rse de po luare punc tiforme

Surse de po luareurbane/aglomerriumane

In conformitate cu cerinele Directivei privind epurarea apelor uzateurbane (Directiva 91/271/EEC) apele uzate urbane ce pot conineape uzatemenajere sau amestecuri de ape uzate menajere, industrialeiape meteorice

sunt colectate de ctresistemele de colectare/canalizare, conduse la staiade epurare (unde sunt epurate corespunztor) iapoi evacuate nresurseledeap, avnd nvedere respectareaconcentraiilormaxime admise.

Romniaa obinut perioada de tranziie pentru implementarea acesteiDirective de maximum 12 ani de la aderare (31 decembrie 2018)

Surse de poluare urbane/aglomerri umane

7/25/2019 Curs GA

66/151

Exista aglomerri umane care nu se conformeaz acestorcerine, neavndsisteme de colectarei/sau staiide epurare cu

dotare i funcionare corespunztoare (cel puin cu epuraremecanic i biologic pentru aglomerrile cuprinse ntre 2000 10000 l.e i n plus treapta teriar pentru ndeprtareanutrienilor pentruaglomerrilecu peste 10000 l.e).

Apele uzate urbane conin, n special materii n suspensie,substaneorganice,nutrieni,dari ali poluanica metale grele,detergeni, hidrocarburi petroliere, micropoluani organici, etc.depinzndde tipurile de industrie existente, ct i de nivelul de

pre-epurare al apelor industriale colectaten conformitate cu Planul de implementare al Directivei

91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, n cele 11spaii hidrografice s-au identificataglomerrile umane (>2000 l.e.)si pentru acestea s-a evaluat ncrcareaorganic total



7/25/2019 Curs GA

67/151

Se menioneaz c exist aglomerri umane (> 2000 l.e.) carenu au nc dotare cu staii de epurare, iar din numrul total destaii de epurare sunt multe situatii in care niciuna nu seconformeaz cerinelor legislative

Cantitile monitorizate de substane organice (exprimate caCCO Cr i CBO5), nutrieni (azot total i fosfor total)si demetale evacuate la nivelul anului 2007 pe categorii de

aglomerri Categorii deaglomerri/Poluani

evacuai

Substane

organice

(CCO-Cr)

Substane

organice

(CBO5)

Azot total

(Nt)

Fosfor

total

(Pt)

t/an t/an t/an t/an

>100.000 l.e.

10.000100.000 l.e.

2000 - 10000 l.e.

100.000

l.e.

10.000

100.000 l.e.

2000 -

10000 l.e.

7/25/2019 Curs GA

68/151

Feteti

Feteti are o populaie de 35521 l.e. Dintre acetia, doar 30,64% suntconectaila un sistem centralizat de colectare ape uzate. Aglomerarea nu

beneficiazde ostaiede epurare astfelc,apele uzate provenite de lapopulaie i instituii publice sunt evacuate direct n fluviul Dunrea braulBorcea.nanul 2007 s-a evacuat un volum de 0,562 mil. mc apeuzate neepurate. Cu toate acestea, n anul 2007 nu s-au nregistratdepiri dectpentru parametrul amoniu, restul indicatorilorncadrndu-

senlimitele maxim admiseprevzuteprinautorizaiadegospodrireaapelor?!

Brila

n municipiul Brila 208716 de locuitori echivaleni sunt racordai lareeauade canalizare. Apele uzate provenite de la populaie i instituiipublice sunt evacuate prin 7 guri de evacuare directnfluviulDunrea, nanul 2007evacundu-se un volum de 12,884 mil. mc ape uzate neepurate(depiriale limitelor admise la indicatorii: materiinsuspensie, amoniu,substaneorganice (CCO-Cr, CBO5),substaneextractibile, reziduu filtrat,

cloruri,sulfai.)

7/25/2019 Curs GA

69/151

7/25/2019 Curs GA

70/151

Surse de poluare industriale i agricole

7/25/2019 Curs GA

71/151

Sursele de poluare industrialeiagricole contribuie la poluarea resurselorde ap, prin evacuarea de poluani specifici tipului de activitatedesfurat

Se pot evacuasubstaneorganice,nutrieni(industriaalimentar,industriachimic, industria fertilizanilor, celuloz i hrtie, fermele zootehnice,etc.), metale grele (industria extractiv i prelucrtoare, industriachimic, etc), micropoluani organici periculoi (industria chimicorganic,industriapetrolier,etc.)

Sursele punctiforme de poluare industriale i agricole trebuie s respectecerineleDirectivei IPPC, Directivei 2006/11/EC privind poluarea cauzatde substanele periculoase evacuate n mediul acvatic al Comunitii,Directivei privindproteciaapelormpotriva poluriicunitraidin surseagricole -91/676/EEC, Directivei privind accidentele majore86/278/EEC

(Directiva SEVESO), precum i cerinele legislaiei naionale (HG352/2005 privind aprobarea unor norme asupracondiiilededescrcare,HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptat aevacurilor,emisiiloripierderilor desubstaneprioritar periculoase)

Surse de poluare industriale i agricole

7/25/2019 Curs GA

72/151

Pentru implementarea Directivei 76/464/EEC privind poluarea

cauzatdesubstanelepericuloase evacuatenmediul acvaticalComunitii, Romniaaobinutoperioaddetranziiede 3ani (decembrie 2009), avnd n vedere anumite unitiindustriale careevacueazcadmiuimercur (27 deunitila

nivel naional), hexaclorciclohexan (3 uniti) ihexaclorbenzen, hexaclorbutadien, 1,2 - dicloretan,tricloretilen itriclorbenzen (21uniti)

Pentru instalaiile sub incidena Directivei IPPC, Romnia aobinut perioade de tranziie cuprinse ntre 2 i 9 ani(maximum decembrie 2015)

E i d b i i i i

7/25/2019 Curs GA

73/151

Tip de industrie/ poluani

evacuai

Substaneorganice

(CCO-Cr)

t/an

Substane

organice

(CBO5) t/an

Azot

total (Nt)

t/an

Fosfor

total

(Pt) t/an

INDUSTRIE IPPC

INDUSTRIE NON IPPC

INDUSTRIE TOTAL

ALTE SURSE

PUNCTIFORME

Categorii de

aglomerri/

poluani evacuai

Cupru

(Cu)

Zinc

(Zn)

Cadmiu

(Cd)

Nichel

(Ni)

Plumb

(Pb)

Mercur

(Hg)

Crom

(Cr)

kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an

INDUSTRIE IPPC

INDUSTRIE NON

IPPC

INDUSTRIE

TOTAL

ALTE SURSE

PUNCTIFORME

Evacuri de substane organice i nutrieni nresursele de ap din sursele punctiformeindustriale

Evacuri de metale grelenresursele deapdin sursele punctiforme

industrialei agricole

Exemple de surse de poluare industriale si agricole

7/25/2019 Curs GA

74/151

p p g

SC TERMOELECTRICA SASucursalaBrilaEste o unitate alecrei instalaii intrsubincidenaDirectivei IPPCipe

urmtoareleprofile de activitate:produciade energieelectric; furnizarea deaburiaercondiionat; activitate servicii anexe transporturilor deap.nanul2007 a evacuatnfluviulDunreaprinstaiade epuraremecanicun debit de6562,437 l/s (103,76 mil mc). nurmadeterminrilofizico-chimice efectuateapelor uzate evacuate au rezultat depiri pentru materii n suspensie i

amoniu.

SC PETROM SASucursala PetrobraziProfilul de activitate (prelucrarea ieiului); are instalaii care intr sub

incidena Directivei IPPC, cu o perioada de tranziie pn la data de31.12.2014. De asemenea, a fostinventariat i nRegistrulPoluanilor Emii(EPER) ca fiind o societate ai crui parametri au depit valorile de prag.n

anul 2007aceastunitate a evacuatn rulPrahova un volum de 6,118 mil mc(194 l/s) ape uzate insuficient epurate n staiade epurare proprie. Conformdeterminrilor fizico-chimice din laborator, s-au nregistrat depiri fa delimitele admise prinautorizaia degospodrirea apelor pentru indicatorii:

materiinsuspensie, CCOCr, amoniu, azotati, reziduu filtrat, cloruri, plumb

II. Surse difuze de poluare semnificative inclusiv modul

7/25/2019 Curs GA

75/151

de utilizare a terenului

Modu l de ut i l izare a terenu lu i - Corine Land Cov er

6%

61%3%1%

27%

2%

Zone urbane i industriale Teren arabil

Culturi perene Puni

Pduri Ape i zone umede

Categoriile principale de surse de poluare difuze

7/25/2019 Curs GA

76/151

Categoriile principale de surse de poluare difuze

Aglomerrile umane/localitile care nu au sisteme decolectare a apelor uzate sau sisteme corespunztoare de

colectare i eliminare a nmolului din staiile de epurare,precum i localitile care au depozite de deeuri menajereneconforme.

Agricultur: ferme agrozootehnice care nu au sisteme

corespunztoare de stocare/utilizare a dejeciilor, comuneleidentificate ca fiind zone vulnerabile saupotenialvulnerabilela poluarea cunitraidin surse agricole,uniticareutilizeazpesticide i nu se conformeaz legislaiei n vigoare, alteuniti/activiti agricole care pot conduce la emisii difuzesemnificative.

Industria:depozite de materii prime, produse finite, produseauxiliare, stocare de deeuri neconforme, uniti ce producpoluriaccidentale difuze, situri industriale abandonate

Caracterizare a principalelor categorii de surse de

7/25/2019 Curs GA

77/151

poluare difuze:


Fenomenul de poluaredifuzeste accentuat datorit faptuluic numai un procent din populaia echivalent (a aglomerrilor

>2000 l.e.) este racordat la sistemele centralizate de canalizareDintre aglomerrile dotate cu sisteme de canalizare existasituatii in care niciuna dintre ele nu se conformeazcucerineleDirectivei 91/271/EEC

Managementul necorespunztor al deeurilor menajere la

nivelul localitilor, constituie o surs de poluare difuz local; Deasemenea, modul de colectare/eliminare al nmolului provenit dela staiile de epurare poate conduce la poluarea resurselor de ap


7/25/2019 Curs GA

78/151

Surse de poluareurbane/aglomerriumane

Dezvoltarea zonelor urbane necesit o mai mare atenie din

punct de vedere al colectrii deeurilor menajere princonstruirea unor depozite de gunoi ecologice i eliminareadepozitrii necontrolate a deeurilor, ntlnit deseori pemalurilerurilor ia lacurilor

Agricultur

7/25/2019 Curs GA

79/151

g

Pelngpresiunile punctiforme exercitate,activitileagricole pot

conduce la poluarea difuz a resurselor de ap. Cile prin carepoluanii (n special nutrienii i pesticidele, dar i alti poluani)ajung n corpurile de ap, sunt diverse (scurgere la suprafa,percolare, etc.)

Sursele de poluaredifuzsunt reprezentatenspecial de:

-Stocarea i utilizarea ngrmintelor organice i chimice;

-Creterea animalelor domestice;

-Utilizarea pesticidelor pentru combaterea duntorilor.

Agricultur

7/25/2019 Curs GA

80/151

In RaportulNaional2004, s-aevideniatfaptulccele mai importantesurse de poluare difuz sunt situate n perimetrele localitilor din

zonele vulnerabilei potenialvulnerabile, identificatenconformitatecu cerinele Directivei 91/676/EEC privind protecia apelor mpotrivapoluriicunitraidin surse agricole

Datele cu privire lacantitiledengrminte i numrulde animaledomestice la nivelnaionalsaujudeeanau fost preluate din Anuarul

Statistic alRomniei2007 (cu datele la nivelul anului 2006) La nivel naional, cantitile specifice de ngrminte chimice

(exprimate n substan activ) utilizate n anul 2006, au fost cu cca10% mai marifadesituaiadin 2002

n2006, comparativ cu anul 2002,cantitiledengrmintenaturaleutilizate au sczut cu cca. 10 %. Comparnd cantitile specifice de

ngrminte utilizate n Romnia cu cantitile utilizate n statelemembre ale UE, seobserv c Romniasesitueazcu mult sub mediaeuropean

g

Emisiile de nutrieni din surse difuze

7/25/2019 Curs GA

81/151


Presiunile difuze datorate activitilor agricole sunt greu decuantificat. Presiunile agricole difuzeafecteaz attcalitatea apelor

desuprafa, ctmai ales calitatea apelor subterane. Prin aplicareamodelelor matematice se pot estimacantitiledepoluaniemisede sursele difuze de poluare.

Modelul MONERIS (MOdelling Nutrient EmissionsnRIver Systems)permite estimarea emisiilor provenind de la sursele de poluare

punctiforme i difuze. Modelul a fost elaborat i aplicat pentruevaluarea emisiilor de nutrieni (azot i fosfor) n mai multebazine/districte hidrografice din Europa, printre care ibazinul/districtulDunrii

n cazul surselor de poluare difuze, estimarea ncrcrilor cupoluani a apelor este mai dificil dect n cazul surselorpunctiformeavnd nvedere modul diferit de producere apolurii


7/25/2019 Curs GA

82/151

Pe lng emisiile punctiforme, modelul MONERIS consider urmtoarelemoduri (ci) de producere a polurii difuze:

depuneri dinatmosfer;

scurgerea de suprafa;

scurgerea dinreelelede drenaje;

eroziunea solului;

scurgereasubteran;

scurgerea din zone impermeabile oreneti

Scurgereasubteran, reprezintprincipala cale de emisiedifuzpentruazot, iar scurgerea din zone impermeabile oreneti prezint

contribuiacea mai mare la emisiadifuzde fosfor

s e de ut e d su se d fu e

III. Presiuni hidromorfologice semnificative

7/25/2019 Curs GA

83/151

Informaiiledespre tipurilei mrimeapresiunilor hidromorfologice lacare sunt supuse corpurile de ap de suprafa din fiecare bazinhidrografic sunt necesare a fi cunoscute i monitorizate n scopulidentificriicorpurilor deapputernic modificate

f g f

Cri ter i i pentru desemnarea presiuni lor hid rom orfolo gice semnif icat ive

Criteriile utilizate au la baz Proiectul Regional UNDP-GEF alDunrii i iau n considerare tipurile de lucrri hidrotehnice,magnitudinea presiuniiiefectele acestora asupra ecosistemelor

Din multitudinea activitilor desfurate pe ape sau care aulegturcu apele, numai unele dintre ele exercitasupra acestora o

presiune semnificativ, determinat pe baza unor criterii binedeterminate; Pe baza acestor criterii s-au identificat cursurile de apcare sunt afectate semnificativ de prezena presiunilorhidromorfologice

Exemplu de presiuni hidromo rfolog ice

7/25/2019 Curs GA

84/151

Lacur i le de acum ulare

7/25/2019 Curs GA

85/151

Lacurile de acumulare produc n principal ca presiunehidromorfologic ntreruperea continuitii scurgerii i regularizarea

debitelorEle au fost construite cu scopuri multiple: alimentare cu ap

potabil i industrial,energetici aprare mpotriva inundaiilor

Regularizri i ndiguiri

Regularizrile i ndiguirile produc n principal ca presiunehidromorfologic, modificriale morfologiei cursurilor deap, alterriale caracteristicilor hidraulicei ntreruperialecontinuitiilaterale

In unele cazuridistanadig-mal este destul de mare (cca 200m)pe distane semnificative, astfel ca nu a fost afectat ecosistemul

acvatic, starea din punct de vedere al elementelor biologice fiindbun

Canale si deriv atii

7/25/2019 Curs GA

86/151

Derivaiile,ca presiuni hidromorfologice, producnprincipal efecteasupra curgerii minime, asuprastabilitiialbieiibiotei

Obiectivele hidrotehnice din aceast categorie au drept scopsuplimentarea debitului afluentnlacurile de acumulare, asigurareacerinei de ap pentru irigaii prin tranzitarea debitelor dintr-unbazin n altul, asigurarea cerintei de ap industriala/potabila,

descrcarea undelor deviiturprecum itranzitare debite pentrufolosinepiscicoleproducnd modificrisemnificative ale debitelorcursurilor deappe carefuncioneaz.

Prelevari si rest itu ti i de apa semnif icati ve

Prelevrile de ap, restituiile (evacurile) produc alterrihidromorfologice semnificative care se materializeaz prinmodificarea caracteristicilor cursului de ap pe care suntpoziionate attprizele deap ct i evacuriledeapalecrordebite prelevate respectiv restituite, sunt semnificative din punct

de vedere cantitativ

IV. Proiecte viitoare de infrastructuri i i i d d i l i

7/25/2019 Curs GA

87/151

Exist proiecte propuse pentru navigaie, producere de energie electric,aprare mpotriva inundaiilor, ndiguiri i regularizri n diferite stadii deplanificarei implementare, care pot contribui la alterarea fizic resurselor de

apaEste destul de dificil de a cuantifica presiunileiimpactul produs de aceste

proiecte, dar este posibil ca implementarea lors conducla deteriorareastriiactuale de calitate

Aceste viitoare proiecte de infrastructur sunt reglementate de DirectivaCadru a Apei:

- sunt luate toate msurile posibile pentru reducerea impactuluinefavorabil asuprastriicorpurilor deap;

- motivele acestormodificrisaualterrisunt prezentateiexplicatenmodspecificnPMB, iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani;

- motivele acestormodificrisaualterrisunt de interes public predominat

i/sau beneficiile aduse mediului sau societii prin atingerea obiectivului destare bun sunt depite de beneficiile noilor modificri sau alterri adusesntaiiumane,meninerii siguraneiumane saudezvoltriidurabile;

- obiectivele benefice aduse de acelemodificrisaualterriale corpurilor deap,din motive tehnice sau din cauza costurilordisproporionatenu pot fi atinse

prin alte mijoace

V. Alte tipuri de presiuni antropice

7/25/2019 Curs GA

88/151

Calitatea resurselor de ap este influenat ntr-oanumit msur i de polurile accidentale, carereprezint alterri brute de natur fizic, chimic,biologic sau bacteriologic a apei, peste limiteleadmise. n funcie de tipul polurilor accidentale,acestea pot avea magnitudini i efecte diferite(locale, bazinale, transfrontaliere) asupra resurselor

deap.

Surse cu potenial de producere a polurilor accidentale

Alte presiuni relevante

7/25/2019 Curs GA

89/151

Oaltcategorie de presiuni hidro-morfologice care ar putea

avea efecte asupraruriloro constituie balastierele.Efectelelor se materializeaz, n general, prin modificarea formeiprofilului longitudinal,nvariabilitatea depozitelor din albia

rului i nprocesele de degradare - mai ales eroziune

Avnd nvedereimportanaacesteiactiviti desfauratderegul n albiile minore ale cursurilor de ap, precum iimplicaiile unei exploatri neraionale asupra rurilor iaceastpresiune trebuiesupusinventarieriii monitorizrii

Aceste balastierefuncioneaz ntr-un temei legaliar trebuis se conformezeautorizaiilor i avizelor emise (respectndcantitile, termenele de exploatare, perioada de refacere amaterialului aluvionar din albie)

Balastierele

Balastierele

7/25/2019 Curs GA

90/151

Dreptulde exploatare a agregatelor minerale din albiile saumalurile cursurilor de ap, cuvetele lacurilor, bltilor, prin

exploatri organizate, se acord de autoritatea degospodarire a apelor numai n zone care necesit

decolmatare, reprofilarea albieii regularizarea scurgerii, pe

baza unui studiu tehnic zonal privind influena exploatarii

asupra cursului deap ipe baza avizuluii autorizaieide

gospodrire a apelor, cu avizul deintorilor de lucrrihidrotehnicenalbie dinzon.

InRomnia cerinadin punct de vedere economic este foartemare i poate uneori este depit cantitatea prevzut n

autorizaiile iavizele emise O prim msur ce trebuie aplicat este aceea de a se se

ntri controlul asupra acestor exploatri, asupra respectriilegislaieiexistente, dectrecei ce sunt n msur s aplice

legea

Balastierele

7/25/2019 Curs GA

91/151

n cazul extragerii balastului i nisipului din albiile minore alecursurilor de ap, aceast presiune poate conduce la efecte negative

importante, de natur: hidraulic, constnd n modificarea regimului natural al curgeriiapei i implicit al transportului de aluviuni; morfologic, constnd din declanarea i/sau amplificarea unorprocese de eroziune i/sau depunerea aluvionar n sectorul de

influen al balastierei; hidrogeologic, constnddin modificarea regimului natural alnivelurilor apelor subterane din zonaadiacent; poluant, constnddin alterareacalitiiapelor de suprafacaurmare a deversrilortehnologice poluante de la utilajele din cadrulbalastierelor;

a afectalucrrilede amenajare, de proteciesau de traversare aalbiei, putndafectasigurana i eficiena funcionriiacestora saualtor infrastructuriingineretidestinatecaptriiapei sau peisajele

Balastierele

7/25/2019 Curs GA

92/151

Impact semnificativ negativ mai ales n cazurile n care condiiilespecifice impuse prin autorizaia de gospodrire a apelor nu suntrespectate asupra :

-seciuniloroptime de scurgere;-regularizrii i igienizrii rului nzona de exploatare;-pstrriitalvegului natural alrului;-respectriiperimetrelor de exploatare;- volumele de balast extrasesnudepaeascvolumele depuse prin

aport la viituri, etc.

In cazulncare acestea se fac haotic,nerespectndprevederilelegale, efectul lor se manifesta prin apariiaeroziunii, formarea detoreni, alunecride maluri, amplificarea viiturilor,scderearatei derealimentare a straturilor acvifere etc

Explo atari le forestiere

7/25/2019 Curs GA

93/151

Evaluarea impactului antropic

asupra resurselor de apa.

Caracterizarea starii apelor

curs4

Norme de calitate pentru resursele de apa

Conceptul privind starea apelor

Bilantul incarcarii resurselor de apa cu substante poluante

Determinarea indicatorilor de calitate in cadrul procedurilor de avizare a

folosintelor de apa


Evaluarea impactu lu i antro pic asupra resu rselor

7/25/2019 Curs GA

94/151

Necesitatea de a analiza presiunile antropice i impactulacestora este prezentat n Directiva Cadru a Apei (DCA),articol care precizeaz: Fiecare Stat Membru trebuie sasigure trecerea n revist a impactului activitilor umane

asuprastriiapelor de suprafa isubterane pentru fiecaredistrict al bazinului hidrografic sau pentru o poriune a unui

district al unui bazin hidrografic internaionalcare se afl pe

teritoriulsu

Acest proces conduce la identificarea resurselor de apa carerisc snuatingobiectivele DCA luand in considerare:

urmatoarele etape:

p p p

de apa

Cri ter ii pen t ru iden t if icare impactu lu i an t rop ic

Identificarea activitilor i a presiunilor

7/25/2019 Curs GA

95/151

Identificarea activitilor i a presiunilor;

Identificarea presiunilor semnificative;

Evaluarea impactului; Evaluarea riscului nendeplinirii obiectivelor de mediu.

Etapele necesare

anal izei presiun i lor

i impactului asupra

apelor

Conceptu l DPSIR

7/25/2019 Curs GA

96/151

DPSIR = Activitate antropic-Presiune-Stare-Impact-Rspuns

Necesare informaii/datedespre activitileantropice, schimbrilela nivelul

striicorpului de ap,si rspunsul (msurilede bazce vor fi luate pentruambuntistarea corpului de ap)

Evaluarea impactului

Evaluarea impactuluidiferitelor tipuri de presiuni semnificative are ca scop

7/25/2019 Curs GA

97/151

p p p p

furnizarea de informaii ce vor fi utilizate n analiza de risc i n caracterizarea

strii apelorn conformitate DCA

Procesul de evaluare a impactului presiunilor antropice are la baz comparareastrii apelor cu obiectivele de mediu aferente resursei de apa analizate, n cazuln care exist date de monitoring disponibile. Daca pe un rau nu sunt stabiliteseciuni de monitorizare, la evaluare se pot considera datele de monitoringdeterminate ntr-o alt seciune situat pe un alt rau care prezint aceeai tipologiei aceleai categorii de presiuni antropice

n cadrul Administraiei Naionale Apele Romne s-au realizat Elementelemetodologice privind identificarea presiunilor semnificative i evaluarea

impactului acestora asupra striiapelor de suprafa

Riscul neatingerii obiectivelor de mediu a fost evaluat avnd n vedereinformaiile privind presiunile semnificative i impactul acestora asupra apelor,precum iidentificarea msurilorde bazcare aplicate pn n2012/2013 ar puteaconduce la atingerea obiectivelor DCA; astfel s-au folosit instrumente de modelare

matematic pentru estimarea efectelor msurilor de baz propuse: MONERIS(nutrieni),modelele WAQ (nutrieni) iQUAL 2K (substaneorganice)

Riscul neatingeri i ob iect ivelor de mediu

7/25/2019 Curs GA

98/151

Prima etap modelarea s-a facut pentru raurile cu bazinehidrografice mai mari de 4000 kmp

A doua etap modelarea pentru celelalte bazine S-au idetificat 3 clase : la risc, fr risc i n curs de

evaluare

Pentru evaluarea riscului s-au luat n considerare urmtoarelecategorii de risc:

1.poluarea cu substane organice

2.poluarea cu nutrieni

3.poluarea cu substane periculoase

4.alterri hidromorfologice

Obiectiv = atingerea strii ecologice i a strii chimice bune


7/25/2019 Curs GA

99/151

Obiectiv = atingereastrii ecologice i a strii chimice bunepana in 2015, lund n considerare scenariul de baz(implementarea msurilor debaz pn n 2012-2013 pentru

activitile antropice cauzatoare de presiuni semnificative)

Raurile la nivelul crora exist presiuni semnificative i/sauimpact semnificativ i pentru care nu se vor implementamsurilenecesare pentru atingerea obiectivelorpn n2015

sunt identificate ca fiind la risc

Riscul ecologic este definit de cele 3 categorii de risc:poluarea cu substane organice, poluarea cu nutrieni,

precum i de alterrile hidromorfologice; Pentru risculecologic, evaluarea realizat pe baza elementelor biologiceare un rol primordial,ns nlipsa unorcorelaiiexacte dintrepresiune/msuri i impact, s-au utilizat i parametrii abiotici

(elemente fizico-chimiceihidromorfologice)


7/25/2019 Curs GA

100/151

Riscul ecologic se cuantific avnd nvedere cea mai proast situaie regasitn categoriile de risc (poluarea cu substane organice, poluarea cu nutrieni,precum ide alterrilehidromorfologice)

Riscul chimic (riscul de a nu atinge starea chimica bun)este definit deo

singur categorie i anume poluarea cu substane prioritare i cu alipoluani, considerndvalorile prag propuse de Directiva 2008/105/EC privindstandardele de calitate pentru mediu n domeniul politicii apei i careamendeazDirectiva Cadru a Apei

Riscul totaleste compus din riscul ecologic iriscul chimic, iar evaluarea estedatde cea mai proast situaie gsitla cele 2 categorii de risc

n aceast etap evaluarea riscului a fost realizat numai pentru a fi utilizat la:

caracterizarea strii ecologice/potenialului ecologic i al strii chimicestabilirea msurilor suplimentareaplicarea analizei cost eficien i cost beneficiuaplicarea excepiilor de la atingerea obiectivelor de mediu

Presiuni antrop ice si evaluarea impactu lui

7/25/2019 Curs GA

101/151

Poluarea cusubstaneorganice

Sedatoreaz emisiilor/evacurilorde ape uzate provenite de la sursele punctiformei difuze,n specialaglomerrileumane, sursele industriale i agricole. Lipsa sau insuficiena epurrii apelor uzate conduce la poluarea apelor de

suprafacu substaneorganice, careodatajunsen apele desuprafanceps se degradezei sconsume oxigen.

Poluarea cu substane organice produce un impact semnificativ asupra ecosistemelor acvatice prin schimbareacompoziiei speciilor, scderea biodiversitii speciilor, precum i reducerea populaiei piscicole sau chiar

mortalitatepiscicoln contextul reducerii drastice a concentraieide oxigen.Poluarea cunutrieni(N si P)

Se datoreaz att surselor punctiforme (ape uzate urbane, industriale i agricole neepurate sau insuficient

epurate),ct i surselor difuze (n special, cele agricole: creterea animalelor, utilizarea fertilizanilor). Nutrieniiconduc la eutrofizarea apelor (mbogireacu nutrieni i cretere algal excesiv) ceea ce determin schimbareacompoziiei speciilor, scderea biodiversitii speciilor, precum i reducerea utilizrii resurselor de ap (apa

potabil,recreere, etc.).

Poluarea cusubstanepericuloase

Se datoreaz evacurilor de ape uzate din surse punctiforme sau emisiilor din surse difuze ce conin poluani

nesintetici (metale grele) i/sau poluani sintetici (micropoluani organici). Substanele periculoase produc

toxicitate, persisten i bioacumulare n mediul acvatic; lipsa sau insuficiena datelor de monitoring care sconducla o evaluare cu un grad dencredere mediu sau ridicat.Presiuni hidromorfologice

Construciile hidrotehnice cu barare transversal (baraje, stvilare, praguri de fund) ntrerup conectivitatealongitudinal a rurilor cu efecte asupra regimului hidrologic, transportului de sedimente, dar mai ales asupra

migrrii biotei. Lucrrile n lungul rului (ndiguirile, lucrri de regularizare i consolidare maluri) ntrerup

conectivitatea lateral a corpurilor de ap cu luncile inundabile i zonele de reproducere ce au ca rezultat

deteriorareastrii.Prelevrile i restituiilesemnificative au efecte asupra regimului hidrologic, dari asupra biotei.

Impactul alterrilor hidromorfologice asupra strii corpurilor de ap se poate exprima prin afectarea migrrii

speciilor de peti migratori, declinul reproducerii naturale a populaiilor de peti, reducerea biodiversitii i

abundeneispeciilor, precumialterareacompoziiei populaiilor.

Caracterizarea stari i apelo r

7/25/2019 Curs GA

102/151

Apele de suprafata

Starea apelor desuprafase defineste prin:

stareaecologicstareachimic

Starea ecologic reprezintstructurai funcionareaecosistemelor acvatice;este definit nconformitate cu DCA, prin elementele de calitate biologice,elemente hidromorfologice i fizico-chimice generale cu funciede suportpentru cele biologice, precumiprinpoluanii specifici(sinteticiinesintetici).

5 clase de calitate: foarte bun, bun, moderat, slabi proast

5 clase pentru s tarea eco logica

7/25/2019 Curs GA

103/151

starea foarte bun -valorile elementelor biologice, hidromorfologice

si fizico-chimice se caracterizeaz prin valori asemanatoare celor dereferinsau cu alterriantropice minore

pentrustarea bun-valorile elementelor biologice, hidromorfologice

si fizico-chimice se caracterizeaz prin abateri uoare fa de valorilecaracteristice zonelor nealterate (dereferin)sau cualterriantropiceminore

pentru starea moderat - valorile elementelor biologice pentru

apele de suprafa deviaz moderat de la valorile caracteristicezonelor nealterate (dereferin)sau cu alterriantropice minore

pentrustareaslab-exist alterrimajore ale elementelor biologice;comunitilebiologice relevantedifer substanial fade cele normale

asociate condiiilornealterate zonele nealterate (de referin)sau cualterriantropice minore

pentrustareaproast -exist alterrisevere ale valorilor elementelorbiologice, unnumr mare de comuniti biologice relevante suntabsente fade cele prezentenzonele nealterate dereferin)sau cualterriantropice minore

Clasif icarea stari i eco log ice

7/25/2019 Curs GA

104/151

Indexul star ii ecologice - EQR

7/25/2019 Curs GA

105/151

EQRx = x/CRx , x=CR

x

x valoarea parametrului utilizat pentru caracterizarea

starii apelor

CRx valoarea aceluiasi parametru x corespunzatoare

conditiilor de referinta

EQR intre 0 si 1

Stare foarte buna >0,95-1; Stare buna >0,8-0,95; Stare moderata >0,6-0,8

Stare satisfacatoare >0,3-0,6; Stare proasta 0-0,3

Starea ch im ica

7/25/2019 Curs GA

106/151

Starea chimica bun a apelor de suprafa =cf. DCA concentraiile de poluani nudepescstandardele de calitate pentru mediu (concentraiiledepoluani),pentru a seasigura oprotecieasntiiumaneia mediului

nevaluareastriichimice,substaneleprioritareprezint relevan. (33 desubstane igrupuri desubstanesinteticeinesintetice + 8ali poluanisintetici).

Conf identaevalurii striiDCA prevede necesitatea prezentriinivelului de confiden iprecizie al

rezultatelor furnizate de programele de monitoring

7/25/2019 Curs GA

107/151

rezultatelor furnizate de programele de monitoring

3 nivele (clase) de confiden pentru sistemul de evaluare al strii apelor de

suprafa, n concordancu cele utilizate n evaluarea strii apelorn cadrulPlanului de Management al Districtului Dunrii.Cele 3 clase de confidenpentru starea ecologic i starea chimic

sunt definite astfel: mare, medie i sczut

7/25/2019 Curs GA

108/151

3 clase de confiden pentru starea chimica

7/25/2019 Curs GA

109/151

DCA definete starea cantitativ precum i starea calitativ (chimic)

Apele sub terane

7/25/2019 Curs GA

110/151

DCA definete starea cantitativ, precum i starea calitativ (chimic)pentru apele subterane

Stareacalitativ (chimic)

Evaluarea apelor subterane s-a realizat pe baza comprriianalizelor chimice efectuatenanii 2006 i2007 cu valorile prag (TV)Primul pas al metodologiei adoptate a fost verificarea depiriiTV.ncazul ncare nu au fost nregistrate depiriale TV, corpul de ap

subterana fost considerat ca fiindnstare chimic bun.

n cazul depasirilor valorilor TV, pentru evaluarea strii au fostefectuate urmtoareleteste :

Evaluarea general a strii chimice: A fost realizat agregareadatelor i s-a verificat dac suprafaa pe care se nregistreazdepirile este sau nu mai mare de 20% din suprafaa total aacviferului. Dacda corpul a fost considerat nstare chimic slabdin punct de vedere a acestui test;

Testul intruziunilor saline sau de alt naturTestul diminurii striichimice sau ecologice a apelor de suprafaasociate datorate transferului de poluani din corpurile de ap

7/25/2019 Curs GA

111/151

p p p

subteran: ncadrul acestui test s-a verificat dac depirileTV s-aunregistrat nzone unde poluaniiar putea fi transferai ctreapele de

suprafa. Dac ncrcareade poluant transferatdin corpul de apsubteran ctre corpul de ap de suprafa nu depete 50% dinncrcarea totala acestuia din urm,corpul a fost considerat ca fiindnstare chimic bundin punct de vedere a acestui test;Testul afectrii Ecosistemelor Terestre Dependente de Apele

Subterane: ncadrul acestui test s-a verificat dac existecosistemeterestre dependente de ap subteran i care prezint deteriorrisemnificative. Dacnu existecosisteme terestre dependente de apelesubterane deterioratenzonele cu depiriale TV din cadrul corpurilorde ap subteransau deteriorarea lor nu se datoreaz ncrcturiidepoluant transferat ctre ecosistem, corpul de ap subteran a fost

consideratnstare chimic bundin punct de vedere a acestui test;Testul ndeplinirii cerinelorarticolului 7(3) al Directivei Cadru a

Apei.S-a verificat dac existdovada creterii necesitiide tratare aapei subterane captate ca urmare a depirilor nregistrate,cazncarecorpul a fost considerat ca fiind n stare chimic slabdin punct de

vedere a acestui test.

Starea cantitativa (chimica)

Conform DCA starea bun din punct de vedere cantitativ a apei subterane

7/25/2019 Curs GA

112/151

Conform DCA,starea bundin punct de vederecantitativa apei subterane

are loc atunci cnd nivelul apei subterane n corpul de ap subteranesteastfelnctresursele de ap subterandisponibile nu sunt depitede rata de

captare medie anualpe termen lung

Pentru evaluarea strii cantitative a corpurilor de ap subteran au fost utilizatecriteriile :

bilanul hidric

conexiunea cu apele de suprafa

influena asupra ecosistemelor terestre dependente de apa subteran

intruziunea apei saline sau a altor intruziuni

7/25/2019 Curs GA

113/151

Corpuri de apa

curs5s.l.dr.ing.Maria Cheveresan

Defin ire co rpu ri de apa

7/25/2019 Curs GA

114/151

DCA introduce notiunea de corp de apa drept unitate

elementara de management a resursei de apa si analiza apresiunilor antropice, a impactului acestora si de evaluarea a

riscului neatingerii obiectivelor de mediu;

corpde apa de suprafata=element discret si semnificativ alapelor de suprafata cum ar fi lac, lac de acumulare, curs de

aparau sau canal, sector de curs de aparau sau canal, apetranzitorii, un sector de ape costiere

Corpurile de apa se diferentiaza prin caracteristicile naturale si

presiunile legate de activitatile antropice exercitate asupra lor

Corpu r i de apa de suprafata

Cr iter ii pen tru delim itarea co rpu ri lo r de apa de sup rafata

1 Categoria de apa de suprafata ;

7/25/2019 Curs GA

115/151

1. Categoria de apa de suprafata ;

2. Tipologia apelor de suprafata;

3. Caracteristici fizico-geografice;

4. Starea apelor de suprafata

5. Alterarile hidromorfologice

6. Limitele existente ale ariilor protejate

Categorii de apa de suprafata: rau, lac, ape tranzitorii, ape costiere

Un corp de apa trebuie sa apartina unei singure categorii de apa;

AfluentRau principal

7/25/2019 Curs GA

116/151

Afluent

Lac de cumulare

c.a.1 c.a.2 c.a. 3

2. Delimi tarea corp ur i lor de apa fun ct ie de t ipo logia apelor de sup rafata

7/25/2019 Curs GA

117/151

Tip 3

Tip 3

Tip 3

Tip 2

Tip 1

Tip 4

3. Caracterist ic i f izico-geog rafice

7/25/2019 Curs GA

118/151

c.a.1

c.a.2

c.a.3

Un c.a. trebuie sa aiba aceeasi stare de calitate: foarte buna,

b d t ti f t ti f t t t

4. Starea apelor d e suprafata

7/25/2019 Curs GA

119/151

buna,moderata,satisfacatoaresaunesatisfacatoarepe toata

intinderea sa

Folosinta 1

Folosinta 2

c.a.1 c.a.2 c.a.3

5. Delimitarea c.a. fun ctie de alterari le hid rom orfo log ice

7/25/2019 Curs GA

120/151

c.a. 1

c.a.puternic

modificat

antropic

c.a. 3

Sector de rau

regularizat si

indiguit

c.a. 4 artificial

Derivatieinterbazinala c.a. 6

c.a. 56. Lim itele existen te ale

ari i lor protejate

Limitele ariilor

protejate reprezintalimita de corp de apa

de suprafata

Corpu r i de apa subterane

7/25/2019 Curs GA

121/151

Corp de apa subterana = o parte a unui acvifer, un acvifer sau mai

multe acvifere

Cr iter ii pen tru delim itarea co rpu ri lo r de apa sub terane

1. Geologic;

2. Hidrodinamic;

3. Starea corpurilor de apa: cantitativa si calitativa;

Delimitarea corpurilor de ape subterane se face numai pentru zonele in

care exista acvifere semnifictive pentru alimentarea cu apa si debite

exploatabile mai mari de 10mc/zi

In restul arealului chiar daca exista conditii locale de acumulare a

apelor in subteran acestea nu se constituie in corpuri de apa

Varsta depozitelor purtatoare de apa

1. Criter iul geolo gic

7/25/2019 Curs GA

122/151

p p p

Caracteristicile pedografice

Structura geologica

Capacitatea si proprietatile de a inmagazina apa

2. Cri ter iul h idrod inamic

Extinderea corpurilor de apa: corpurile freatice se extindpana la limita bazinului hidrografic corespunzatoare liniei

de cumpana; corpurile de adancime se pot extinde si in

afara bh

3. Starea c .a. vezi curs 4

C.a. subterane care se dezvolta in zona de granita si se

continua pe teritoriul unei tari vecine sunt definite ca

transfrontaliere

DCA introduce notiunea de corp de apa puternic

Corpu r i de apa puternic modif icate

7/25/2019 Curs GA

123/151

modificat = corp de apa de suprafata care si-a

schimbat substantial caracteristicile datorita

alterarilor hidromorfologiceAlterari morfologice

Baraje, deversoare, praguri de fund afecteaza habitatul, migrarea

biotei, regimul hidrologic al apei si al sedimentelor

Diguri, regularizari, iazuri piscicole si ferme agricole in zonele inundabile

intreruperea conectivitatii laterale intre rau si lunca inundabila,

stabilitatea albiei, afecteaza habitatele de reproducere si hranire a

faunei acvatice

Alterari hidrologice

Modificari ale regimului debitelor si sedimentelor datorate regularizarii

scurgerii de catre lacurile de acumulare, derivatiile interbazinale,

prizelor de restitutie ale folosintelor importante

Corpuri de apa puternic modificate

Incadrarea ia in considerare si alte criterii cum ar fi

7/25/2019 Curs GA

124/151

Incadrarea ia in considerare si alte criterii cum ar fi

elementele biotice: macrozoobentos,

fitobentos/fitoplancton, macrofite si ihtiofauna

In lipsa unor masuratori /de calitate se folosesc

criterii abiotice adica tipurile de presiuni

In urma clasificarilor au rezultat:

Corpuri de apa neputernic modificate NON-HMWB

Corpuri de apa puternic modificate HMWB

Corpuri de apa candidate la puternic modificate (candidate la HMWB)

ptr care nu exista suficiente date

Cele mai multe NON-HMWB in Romania 63,6%

Cele mai putine NON-HMWB in Austria 18%

Criteriile de desemnare a c.a. nu sunt aceleasi ci sunt comparabile

21,3 km lungimea medie a unui c.a.de suprafata

Criterii abiotice pentru incadrarea preliminara a c.a. de suprafata

7/25/2019 Curs GA

125/151

Un corp de ap poate fi ncadrat n categoria corpurilor de ap puternic

Metodologie de incadrare pentru corpuri de apa puternic modificate

7/25/2019 Curs GA

126/151

Un corp deappoate fincadrat ncategoria corpurilor deapputernicmodificate sau artificialedacnu estenstareecologic bun (utiliznd

datele din 2007)ia parcurs toate etapele din testul de desemnare ntr-o prima etap, la elaborarea Planului de Management s-a folosit

abordarea clearcut situation(situaiievidente cu grad deconfidende 100%) care au fost stabilite de ICPDR iutilizate i nelaborareaPlanului de Management al Districtului FluviuluiDunrea

Criteriile de evaluare a presiunilor hidro-morfologice (situaiievidente),sunt:

curs ga

Documents