Prelucrarea inregistrarilor seismice de reflexie

CAPITOLUL II

Prelucrarea datelor seismice inregistrate folosind metoda seismica activa2.2 Seismica de reflexie folosita in explorarea pentru hidrocarburi

Masuratorile seismice din etapa de explorare pentru hidrocarburi sunt efectuate pe profile seismice 2D, 2D-crooked si 3D. Sursele seismice sunt dinamita si Vibroseis-ul. Inregistrarea undelor seismice se efectueaza folosind receptoare verticale (1C) si 3C.

Semnalul este reprezentat de unda simplu reflectata. Prelucrarea datelor seismice de reflexie are drept rezultat sectiuni seismice de timp si/sau de adancime. Detalii privind proiectarea si realizarea unor astfel de studii sunt prezentate in sectiunea SEISMICA II.

Adancimea de investigatie in astfel de studii este de ordinul km-lor.

Etapele principale urmate in prelucrarea acestui tip de informatie geofizica sunt:

1. incarcarea inregistrarilor in format SEG-Y;

2. construirea geometriei

3. analiza raportului semnal-zgomot in domeniul timp si frecventa

4. corectiile statice

5. filtrarea

6. sortarea traselor seismice

7. analiza de viteza si corectia Normal MoveOut

8. insumarea traselor

9. migrarea

1. incarcarea inregistrarilor in format SEG-Y

Rezultatul etapei de achizitie a datelor seismice de reflexie este reprezentat de o colectie de seismograme. Fiecare seismograma contine trasele seismice obtinute de la geofonii activi in timpul generarii intr-un singur punct de pe profil (Figura 2.10). Daca pe un profil seismic de reflexie generarea energiei seismice s-a facut in 100 puncte, rezultatul etapei de achizitie este reprezentat de 100 seismograme (shot gathers).

Seismogramele sunt salvate, de regula, in format SEG-Y (standard international impus de Society of Exploration Geophysicists). Datele salvate in acest format cuprind doua parti, o parte, reprezentata in sistem binar, ce contine trasele seismice (sir de valori de amplitudine pentru fiecare trasa seismica in parte) si o parte, in sistem ASCII, ce contine header-ul traselor unde sunt salvate informatii de baza din caracterizarea traselor seismice (interval de esantionare in timp, numar de esantioane pe trasa, coordonatele X, Y si Z ale punctelor de generare si de receptie, numar de shot, numar de trasa, numar picket teren (station), corectiile statice etc).

Analiza header-elor la inceputul prelucrarii datelor seismice este esentiala, ea furnizand informatii de baza necesare in prelucrare, cum ar fi intervalul de esantionare si numarul de esantioane de timp/trasa.

Figura 2.10a. Exemplu de seismograma cu punct de impuscare comun; sursa seismica: dinamita

Figura 2.10b. Exemplu de seismograma cu punct de impuscare comun; sursa seismica: Vibroseis

Figura 2.10c: Detalii seismograme cu punct de impuscare comun: (sus) Dinamita forma de unda de faza minima, (jos) Vibroseis forma de unda de faza zero

2. construirea geometriei

In aceasta etapa se atribuie fiecarei trase seismice din fiecare seismograma o pozitie pe profilul seismic, se stabilesc relatii intre punctele de receptie si de generare. Informatiile necesare construirii geometriei sunt coordonatele X, Y si Z ale punctelor de generare si de receptie (geofoane si hidrofoane). Offset-ul (distanta dintre sursa si receptor) si coordonatele X si Y ale punctelor de reflexie (common-depth-point) se calculeaza folosind coord-le geofoanelor si surselor seismice. Coordonatele surselor si receptorilor sunt primite de la echipa de topografi care se ocupa de trasarea profilului pe teren. In functie de modul in care se distribuie sursele si receptorii pe suprafata terenului avem:

Geometrie 2DIn acest tip de geometrie, sursele si receptorii sunt plasati pe o linie dreapta cu sau fara variatie pe ambele directii, Ox si Oy. Pasii care trebuie executati in definirea geometriei sunt:

- introducerea parametrilor de baza folositi in etapa de inregistrare a datelor seismice: distanta dintre receptoare, distanta dintre sursele seismice, primul canal activ, ultimul canal activ si corespondenta din coordonatele surselor si receptorilor, daca acestea sunt identice sau nu (Figura 2.11).

- introducerea coordonatelor (x, y, z) receptorilor si numarul picket-ului corespunzator fiecarui receptor (Figura 2.12);

- introducerea coordonatelor (x, y, z) a surselor seismice si numarul picket-ului corespunzator fiecarei surse seismice (Figura 2.13);

- numar de receptoare active per punct de generare (Figura 2.13);

- indicarea primului canal activ pentru fiecare punct de generare (Figura 2.13);

- relatia dintre pozitia surselor seismice si cea a receptorilor - pattern (Figura 2.14);

- calculul coordonatelor (x, y) punctelor de reflexie (Figura 2.15): se defineste bin-ul (suprafata dreptunghiulara/patratica de pe limita seismica in care se afla punctele de reflexie de la care informatiile sunt colectate intr-o singura seismograma (common-depth-point gather).

Figura 2.11 Geometrie 2D

Figura 2.12 Geometrie 2D

Figura 2.13 Geometrie 2D

Figura 2.14 Geometrie 2D

Figura 2.15 Geometrie 2D

- Geometrie 2D pentru crooked lineIn situatia in care receptorii si sursele sunt plasati in afara directiei profilului seismic, geometria se defineste pe o directie indicata de catre persoana care prelucreaza datele (Figura 2.16). Linia color din Figura 2.16a, care in cazul acesta corespunde cu pozitia punctelor de reflexie, este linia definita de catre procesator. Un exemplu de colectie de trase cu punct de reflexie comun, cu corectia NMO aplicata, este prezentat in Figura 2.16b.Pasii urmati in definirea geometriei pentru o linie frinta sint aceeasi cu cei de la geometria 2D cu exceptia liniei dupa care se calculeaza coordonatele punctelor de reflexie. Definirea bin-ului se face dupa calculul si reprezentarea coordonatelor punctelor de reflexie (Figura 2.17 bin dreptunghiular de 50 m x 4500 m). Marimea bin-ului se alege astfel incit fiecare punct de reflexie sa fie inclus intr-un bin.

Figura 2.16a: Geomtrie 2D pentru crooked line; puncte albe surse seismice, puncte negre receptori, linie color variatia ordinului de acoperire multipla

Figura 2.16b: Exemplu de colectie de trase cu punct de reflexie comun selectat din setul de date cu geometria definita in Figura 16a.

Figura 2.17 Definirea bin-ului pentru o linie frinta (zona alba - puncte de reflexie excluse din bin-uri datorita folosirii unui bin de 50 m x 4500 m)

In cazul in care prelucrarea datelor seismice se face pentru a identifica zone din subsol in care variatia amplitudinii undelor seismice poate fi utilizata pentru localizarea acumularilor de gaze este necesara o prelucrare speciala a inregistrarilor seismice, prelucrare care poate fi diferita de cea standard plecand de la definirea geometriei.

In Figura 2.18a am prezentat un exemplu de geometrie definita pentru o linie frinta in care coordonatele punctelor de reflexie au fost calculate folosind un grid 3D. Astfel, bin-ul a avut o marime mult mai mica decat cel prezentat in Figura 2.16a iar numarul de puncte de reflexie din interiorul fiecarui bin a fost mai mic dar imprastierea acestora in plan orizontal a fost mult mai mica permitind efectuarea unei analize de amplitudine corecte. Colectia de trase cu punct de reflexie comun prezentata in Figura 2.18b corespunde cu cea din Figura 2.16b dar cu trasele selectate conform geometriei din Figura 2.18a; s-au pastrat numai trasele care corespund unei singure linii din gridul 3D.

Figure 2.18a: Geomtrie 3D pentru crooked line; puncte albe surse seismice, puncte negre receptori, linie color variatia ordinului de acoperire multipla

Figura 2.18b: Colectie de trase cu punct de reflexie comun ce corespunde ca pozitie cu cea din Figura 2.16b dar cu trase sortate conform geometriei din Figura 2.18a.

- geometrie 3DIn acest tip de geometrie, sursele sunt plasate pe o serie de linii paralele si care sunt perpendiculare pe liniile cu receptori. Definirea geometriei 3D se bazeaza pe urmatoarele informatii:- parametrii de baza cu care s-a efectuat inregistrarea datelor seismice (Figura 2.19)

- coordonate (x, y, z) receptori (Figura 2.20) si surse (Figura 2.21);

- numar linii receptori si surse (Figurile 2.20 si 2.21);

- relatia dintre pozitia surselor si receptorilor (Figura 2.22);

- calculul coordonatelor punctelor de reflexie (Figurile 2.23 si 2.24).

Figura 2.19 Geometrie 3D

Figura 2.20 Geometrie 3D

Figura 2.21 Geometrie 3D

Figura 2.22 Geometrie 3D

Figura 2.23 Geometrie 3D

Figura 2.24 Geometrie 3D3. analiza raportului semnal-zgomot in domeniul timp si frecventaAnaliza raportului semnal-zgomot are drept scop identificarea seismogramelor foarte zgomotoase obtinute dupa etapa de achizitie.

Semnalul, in prospectiunea seismica de reflexie, este reprezentat de unda simplu reflectata.

Zgomotul, in prospectiunea seismica de reflexie, este reprezentat de toate celelalte tipuri de sosiri identificate pe o seismograma (unda directa, unda multiplu reflectata, unda refractata, undele de suprafata, undele difractate, zgomotele ne-coerente).

Analiza raportului semnal-zgomot se face pe seismograme reprezentate in domeniul timp si frecventa (vezi Figura 2.25).

Figura 2.25. exemplu de seismograma reprezentata in domeniul timp (stinga) si frecventa (spectrul de amplitudine fk, dreapta)

Principalele informatii care pot fi extrase din analiza in domeniul timp a unei sosiri seismice sunt viteza aparenta, frecventa si perioada. Viteza aparenta se determina folosind raportul dintre dx si dt. Perioada se masoara in secunde iar frecventa este inversul perioadei (exprimata in Hertzi). O seismograma reprezentata in domeniul timp arata numarul de trase seismice inregistrate cu geofonii activi la momentul generarii si lungimea in timp a traselor seismice. Stiind intervalul de esantionare in timp al traselor seismice putem calcula numarul de esantionae in timp pe trasa.

Conversia unei inregistrari seismice din domeniul timp in domeniul frecventa se face folosind transformata Fourier 2D; transformarea inversa din domeniul frecventa in timp se face folosind transformata Fourier inversa.

In domeniul frecventa, undele reflectate sunt reprezentate de zone de energie (culoarea neagra pe spectrul de amplitudine fk Figura 2.25) ce sunt extinse vertical. Cu cat viteza de propagare a undei analizate este mai mare cu atat hodograful ei este mai aplatizat iar energia este concentrata pe directie verticala. Cand viteza de propagare a undei reflectate este mai mica (1000 1500 m/s), energia ei este concentrata intr-o zona triunghiulara.

Tot in domeniul frecventa, zgomotele (reprezentate in special de undele de suprafata) sunt indicate de benzi de energie concentrate pe directii ce se apropie de orizontala.

Parametrii care caracterizeaza sosirile seismice in domeniul frecventa sunt viteza aparenta si frecventa. Viteza aparenta este data de raportul dintre df (inversul lui dt) si dk (inversul lui dx). Pentru zgomot si semnal putem identifica intervalele de frecventa in care este concentrata energia acestora, de cele mai multe ori suprapusa.

Spectrul de amplitudine fk este reprezentat in functie de frecventa (pe ordonata) si numar de unda (pe abscisa). Valorile maxime ale frecventei si numarului de unda sunt frecventa (fN) si numarul de unda (kN) Nyquist.

unde, dt este intervalul de esantionare in timp iar dx este distanta dintre doua geofoane. Analiza raportului semnal-zgomot ne arata de la inceputul prelucrarii datelor seismice daca parametrii de achizitie au fost alesi corect. Cel mai important parametru este distanta dintre geofoane, dx. Din motive economice, distanta dintre geofoane folosita pe teren este mult mai mare decat cea potrivita pentru inregistrarea corecta a zgomotelor (undelor de suprafata). Drept urmare, aceste sosiri vor fi afectate de aliasing-ul spatial care va genera o energie aliasata ce nu va putea fi intotdeauna eliminata in timpul filtrarii datelor seismice.

4. corectiile statice

Corectiile statice sunt calculate si aplicate pentru eliminarea intirzierilor de timp introduse de relief si zona de viteza mica in timpii de propagare ale undelor seismice. Pentru fiecare trasa seismica, corectia statica este data de suma dintre corectia aplicata sursei si cea aplicata geofonului ce a dat trasa analizata. In functie de pozitia planului de referinta fata de care se calculeaza corectiile statice avem trei situatii:a) planul de referinta deasupra zonei de viteza mica

In aceasta situatie, prin aplicarea corectiilor statice se deplaseaza G si S de pe suprafata solului pe planul de referinta ce are o cota mai mare decat cea mai mare valoare a cotei masurate in lungul profilului seismic (Figura 2.27).Viteza in aer, v_aer, este de fapt viteza undelor seismice in roca vie, rv; astfel, se presupune ca se inlocuieste aerul cu roca vie (roca nesfarimata in care vitezele de propagare sunt mai mari decit in zona de viteza mica si intermediara).Corectiile statice, Cstat, sunt exprimate in secunde; in aceasta pozitie a planului de referinta ele au valori pozitive, se adauga la timpul de porpagare al undelor seismice.

Figura 2.27. calculul corectiilor statice cind planul de referinta se afla deasupra zvm-ului

b) planul de referinta este sub zona de viteza mica

Figura 2.28. calculul corectiilor statice cind planul de referinta se afla sub zona de viteza mica

In aceasta situatie, corectiile statice au semnul - pentru ca ele se scad din timpul de propagare al undelor seismice pentru a elimina timpul necesar propagarii acestora prin succesiunea de strate zvm, zvi si rv (Figura 2.28).c) planul de referinta intersecteaza zona de viteza mica

Figura 2.29. calculul corectiilor statice cind planul de referinta intersecteaza zona de viteza mica

Corectia de geofon, CG, are semnul - pentru ca ea se scade din timpul de propagare al undelor seismice, prin aceasta corectie se deplaseaza geofonul de pe suprafata solului pe planul de referinta (Figura 2.29). Corectia de sursa, CS, are semnul + pentru ca ea se aduna la timpul de propagare al undelor seismice, sursa fiind deplasata de pe suprafata solului pe planul de referinta.In Figura 2.29a am prezentat o inregistrare seismica obtinuta intr-o zona cu relief accidentat. Corectiile statice au fost calculate pentru un plan de referinta plasat la 0 m si o viteza v_rv = 1800 m/s (Figura 2.29b).

Figura 2.29a Inregistrare seismica inainte de aplicarea corectiilor statice

Figura 2.29b Inregistrare seismica dupa aplicarea corectiilor statice

Calculul parametrilor ZVM, ZVI si RV

Acesti parametrii se calculeaza folosind microseismocarotajul si profilele scurte de refractie.

Microseismocarotajul (MSC)Se realizeaza sub doua forme: direct si invers. In varianta MSC direct, receptorii se pun in gaura de sonda iar generarea energiei seismice se face la suprafata solului la o distanta de 5 m fata de verticala sondei. Distanta la care se pun receptorii in gaura de sonda este de 3- 5 m.

Cu aceasta configuratie se obtin timpii de propagare pentru un profil ne-longitudinal (sursa seismica nu este coliniara cu receptorii). Pentru a transforma timpii de observartie in timpi obtinuti pentru un profil longitudinal se foloseste urmatoarea formula:

unde:

, t_obs este timpul de propagare pe directia GS iar t_cor pe verticala gaurii de sonda, caz in care se obtine profilul longitudinal.

MSC invers se realizeaza punand sursele in interiorul gaurii de sonda si receptorul la suprafata solului. Nu este o metoda des folosita in practica deoarece este foarte costisitioare (numar mare de surse seismice).

Figura 2.30. MSC direct (stanga) cu reprezentarea timpilor de propagare corectati pentru profil longitudinal (dreapta)

5. filtrarea

5.1 Filtrarea de frecventa si numar de unda

Filtrarea este metoda de prelucrare prin care se atenueaza/elimina zgomotele din inregistrarile seismice. In prelucrarea datelor seismice se folosesc trei tipuri de filtre si anume, filtrul trece banda de frecventa, in numar de unda si fk.

filtrul trece banda de frecventa

Aplicarea acestui tip de filtru necesita reprezentarea seismogramei in domeniul frecventa, unde se va identifica intervalul de frecventa in care este concentrat semnalul. Dupa cum se vede in Figura 2.32a, folosind intervalul f_min f_max nu putem selecta numai semnalul dorit deoarece la numerele de unda mici cuprinse intre -0.2 - + 0.2 se concentreaza energia undelor de suprafata.

Figura 2.32a. pasii necesari efectuarii filtrarii trece banda de frecventa

Figura 2.32b. Seismograma inainte (sus) si dupa (jos) filtrarea de frecventa trece banda.

Faza filtrului folosit in filtrare depinde de forma de unda a datelor seismice. Astfel, in cazul datelor cu forma de unda de faza minima (dinamita, tun cu aer, ciocan) se foloseste un filtru de faza minima, iar in cazul datelor cu forma de unda de faza zero (Vibroseis) se foloseste un filtru de faza zero (Figura 2.32 c).

Figura 2.32c. Seismograma cu faza minima filtrata cu filtru de faza minima (sus) si zero (jos)

filtrul trece banda in numar de unda

Ca si in cazul filtrului de frecventa, aplicarea acestui tip de filtru necesita reprezentarea seismogramei in domeniul frecventa pentru selectarea intervalului k_min k_max in care se concentreaza semnalul. Dezavantajul aplicarii acestui filtru este ca poate atenua cea mai mare parte a semnalului seismic ce apare la frecvente inalte.

Figura 2.33. pasii necesari efectuarii filtrarii trece banda in numar de unda

filtrul fk

Filtrul fk necesita construirea unui poligon pe spectrul de amplitudine fk al unei seismograme. Rezultatele au aratat ca folosirea acestui tip de filtru este cea mai eficienta deoarece poate permite separarea corecta a semnalului seismic de zgomot. Eficacitatea lui a fost demonstrata si in cazul seismogramelor care contin sosiri afectate nu foarte puternic de aliasing-ul spatial.

Figura 2.34. pasii necesari efectuarii filtrarii fk; poligonul fk linie albaIn functie de felul in care definim poligonul filtrului fk, filtrul fk se poate folosi sub doua forma accept si reject. In Figura 2.34a am prezentat o seismograma filtrata sub forma accept si in Figura 2.34b sub forma reject. Rezultatele pot fi uneori destul de diferite in functie de raportul semnal-zgomot al datelor analizate si de amplitudinea aliasing-ului spatial.

Figura 2.34a: Seismograma (sus) nefiltrata si (jos) varianta ei filtrata fk cu accept

Figura 2.34b: Seismograma (sus) nefiltrata si (jos) varianta ei filtrata fk cu reject

6. sortarea traselor seismice

Trasele seismice din seismogramele obtinute in urma etapei de achizitie se pot sorta dupa diferite criterii. Sortarea lor este ceruta de aplicarea anumitor tehnici de prelucrare. Astfel, pentru geometrie, analiza raportului semnal-zgomot, corectii statice si filtrare trasele seismice trebuie sortate dupa sursa seismica, se obtin asa-numitele shot-gathers (colectie de trase cu punct de generare comun). Mergand mai departe cu prelucrarea datelor seismice, analiza de viteza, corectie NMO, insumare, corectii statice reziduale si migrare, trasele seismice trebuie sortate dupa punctul de reflexie, se obtin asa-numitele CDP-gathers (colectii de trase cu punct de reflexie comun). In ultimii ani au aparut metode avansate de calcul a modelelor de viteza necesare in migrare si insumarea traselor seismice, cum este stereotomografia aplicata inainte de insumarea traselor seismcie. Stereotomografia aplicata inainte de insumarea traselor foloseste in paralel seismograme cu trase sortate dupa receptor si dupa punct de reflexie comun. Trase sortate dupa punct de generareIn acest tip de sortare, seismogramele contin trasele seismice obtinute de la geofonii activi in momentul generarii energiei seismice intr-un singur punct de pe profil. In cazul in care se foloseste un numar constant de geofoni activi pentru toate punctele de generare, seismogramele cu punct de generare comun vor avea un numar constant de trase. In practica, numarul geofonilor activi creste de la primul punct de generare spre centrul profilului seismic si scade spre ultimul punct de generare.

Figura 2.36: Colectii de trase cu punct de generare comun (seismograme cu punct de generare comun)Trase sortate dupa receptor

In functie de tipul de dispozitiv folosit la achizitia datelor seismice, numarul traselor seismice continute de fiecare seismograma cu punct de receptie comun variaza de la 1 pana la valoarea maxima de geofoni activi / punct de generare.

In cazul in care pastram fixa intinderea de geofoane iar generarea se face in dreptul fiecarui geofon, seismogramele cu punct de receptie comun vor avea un numar constant de trase si egal cu numar maxim de geofoane din intindere. Daca distanta dintre surse este egala cu dublul distantei dintre geofoane, numarul de trase continut de seismogramele cu punct de receptie comun se reduce la jumatate.

Figura 2.37. Colectii de trase cu punct de receptie comun; numarul de trase in fiecare colectie variaza de 1 la numarul maxim permis de tipul de achizitie a datelor seismiceTrase sortate dupa punctul de reflexieSeismogramele cu trasele seismice sortate dupa punctul de reflexie (CDP gathers) sunt necesare in analiza de viteza, corectia NMO, migrare si insumare. Numarul de trase continute de fiecare seismograma cu punct de reflexie comun variaza de la 1 pana la o valoare maxima, valoare care este mai mica decat valoarea maxima a numarului de geofoni activi / punct de generare.

In cazul folosirii unui numar constant de geofoni activi / punct de generare, a unor distante constante intre surse si receptori, numarul maxim de trase, n, pe care il obtinem de la un punct de reflexie este dat de formula:

unde, nc este numarul maxim de geofoni activi/punct de generare, xg este distanta dintre geofoane, xs este distanta dintre surse.

Cu aceasta formula se calculeaza ordinul de acoperire multipla ce se poate realiza pe profil; ordinul de acoperire multipla este egal cu numarul maxim de trase cu punct de reflexie comun.

Figura 2.38: Exemple de seismograme cu punct de reflexie comun; numarul de trase in fiecare colectie variaza de 1 la numarul maxim permis de tipul de achizitie a datelor seismiceTrase sortate dupa offset comunAnumite tehnici si metode de prelucrare a datelor seismice necesita sortarea traselor seismice dupa offset (stereotomografia). Trasele cu aceeasi valoare a offset-ului sunt salvate intr-o singura seismograma (common offset gather).

Figura 2.39: Exemple de seismograme cu offset comun

7. analiza de viteza si corectia normal moveout (NMO)Analiza de viteza este folosita pentru a se obtine modelul de viteza 2D sau 3D, in functie de tipul datelor seismice 2D sau 3D, model necesar pentru insumarea traselor din seismogramele cu punct de reflexie comun sau la migrare.

In prezent, cele mai cunoscute metode folosite in analiza de viteza sunt:a) analiza de viteza standard:

Seismogramele cu punct de reflexie comun sunt scanate pentru anumite valori de viteza. Se salveaza viteza pentru care un anumit eveniment hiperbolic este orizontalizat impreuna cu valoarea timpului de sosire al acestuia la offset zero. Aceasta orizontalizare consta in eliminarea diferentelor de timp calculate pentru o anumita viteza intre orizontala si forma hiperbolica a evenimentului; diferentele se calculeaza pentru fiecare trasa seismica din seismograma. Eliminarea acestor diferente de timp reprezinta corectia Normal Moveout (NMO).

Figura 2.40: Seismograma cu punct de reflexie comun inainte (stanga) si dupa (dreapta) aplicarii corectiei NMO

Se continua procedeul pina la scanarea tuturor seismogramelor cu punct de reflexie comun. In final se obtine un model de viteza 2D (Figura 2.41).

Figura 2.41: Model de viteza 2D obtinut din analiza standard de viteza

Corectia Normal MoveOut pentru o limita orizontala:

Ecuatia hodografului undei simplu reflectate de la o limita orizontala este:

,

unde V1 este viteza de propagare in mediul acoperitor limitei reflectatioare, x este pozitia geofonului care inregistreaza sosirea undei reflectate iar h este adancimea limitei relfectatoare.

In aceasta situatie, hiperbola de reflexie este simetrica fata de punctul de impuscare plasat in originea sistemului (x, t), deci este simetrica fata de axa timpului.

Timpul minim de propagare al undei relfectate este cunoscut sub numele de timp ecou (to = 2h/V1). Inlocuind timpul ecou in ecuatia hodografului obtinem:

Prin dezvoltarea in serie a relatiei de mai sus si presupunand ca toVa >> x obtinem:

Pentru a calcula diferenta intre timpii de sosire a unei unde reflectate la doua geofoane G1 si G2 putem scrie:

In cazul in care aceste diferente de timp sunt calculate fata de timpul ecou, to, t reprezinta corectia Normal MoveOut.

8. insumarea traselor seismice

Insumarea traselor seismice este procedeul prin care dintr-o seismograma in care trasele sunt sortate dupa un anumit criteriu se obtine o singura trasa. In cazul unei seismograme cu punct de reflexie comun, dupa insumare se obtine o singura trasa ce se considera ca poarta informatia provenita de pe verticala acelui punct de reflexie. Insumarea se aplica pe seismograme corectate NMO, adica evenimentele hiperbolice au fost orizontalizate. Insumarea aplicata fiecarei seismograme cu punct de relfexie comun conduce la obtinerea unei sectiuni brute, sectiune ce reflecta structura geologica a subsolului in zona analizata. Daca avem 100 seismograme cu punct de reflexie comun, dupa insumare, sectiunea bruta obtinuta va avea 100 trase.

In cazul unei structuri geologice simple, cu strate orizontale sau cu inclinari mai mici de 5 -10o, se considera ca sectiunea bruta reflecta cu precizie structura geologica.

Figura 2.51. Exemplu de sectiune obtinuta dupa insumarea traselor din seismogramele cu punct de reflexie comun

9. Migrarea

Migrarea este procedeul prin care o limita geologica este deplasata din pozitia in care a fost masurata in pozitia ei reala din adancime. Aplicarea acestui procedeu cere existenta unor informatii cat mai corecte de viteza. Daca viteza folosita in migrare este incorecta atunci si noua pozitie a limitei este incorecta.

In functie de momentul in care se aplica aceasta migrare avem:

- migrare aplicata inainte de insumarea traselor seismice din seismogramele cu punct de reflexie comun;

- migrare aplicata dupa insumarea traselor seismice din seismogramele cu punct de reflexie comun;

In functie de domeniul in care se ruleaza migrarea avem migrare aplicata in timp si adnaicme. Migrarea in timp se face folosind viteze de insumare (medii patratice) iar migrarea in adancime se face folosind vitezele de interval. Aceste tipuri de migrari pot fi aplicate inainet sau dupa insumarea traselor din seismogramele cu punct de relfexie comun. Efectele migrarii in cazul unei limite:

- orizontale sau cu inclinare foarte mica: limita nu isi schimba pozitia in timp pe sectiunea seismica migrata, inclinarea si forma.

- inclinate: limita migrata este deplasata in sens ascendent limitei nemigrate, este micsorata iar unghiul ei de inclinare creste comparativ cu unghiul limitei nemigrate.

Migrarea aplicata dupa insumarea traselor

Acest tip de migrare se aplica pe sectiuni seismice, in general, de timp (Figura 2.52). Modelul de viteza folosit in migrare contine viteze de interval cu variatie in functie de timpul dublu de propagare. Cea mai folosita metoda de migrare este cea bazata pe integrala Kirchhoff:

Figura 2.51: Versiunea migrata in timp a sectiunii din Figura 2.51.

Migrarea aplicata inainte de insumarea traselorAcest tip de migrare se aplica pe colectii de trase cu punct de reflexie comun cu corectia NMO aplicata. Cele mai folosite metode de migrare sunt cele bazate pe integrala Kirchhoff si pe ecuatia undelor.

In Figura 2.52 am prezentat o colectie de trase cu punct de reflexie comun inainte si dupa migrarea Kirchhoff. Datele migrate pot fi folosite pentru imbunatatirea vitezelor folosite pentru insumare si migrare. Astfel, analiza de viteza standard se reia pe datele migrate iar migrarea se repeta cu noul model de viteza. Analiza de viteza si migrarea se pot repeta pina cand se obtine cea mai buna imagine pentru sectiunea seismica de timp.

Figura 2.52: Colectie de trase cu punct de reflexie comun inainte (sus) si dupa (jos) migrarea in timp

PAGE 43

_1323881235.unknown

_1323884130.unknown

_1323886894.unknown

_1386938568.unknown

_1386939274.unknown

_1386939649.unknown

_1386938895.unknown

_1386938356.unknown

_1323884144.unknown

_1323881595.unknown

_1323881880.unknown

_1323883448.unknown

_1323881540.unknown

_1323880733.unknown

_1323880986.unknown

_1323876413.unknown