7/28/2019 Curs 5 BGK

1/41

BAZELE GENERALEALE

KINETOTERAPIEI

CURS V

7/28/2019 Curs 5 BGK

2/41

Tehnici de transfer

Transferul este procedeul prin care pacientului i semodifica pozitia n spatiu sau se mut de pe o suprafatpe alta.

n sens mai larg, notiunea include toate secventelede miscare ce se impun att nainte, ct si dup

realizarea transferului propriu-zis:-pretransferul,-mobilizarea n pat,-pozitionarea n scaunul rulant(postransferul)

Clasificarea tipurilor de transfer se face n functiede posibilitatea si capacitatea pacientului de a participa laactiune, de la dependent (pacientul nu participa latransfer), pn la independent (terapeutul doarsupravegheaz transferul) si de etapa de evolutie a bolii.

7/28/2019 Curs 5 BGK

3/41

Exist trei tipuri de tehnici pentru transfer, n fun-ctie de capacitatea pacientului de a participa la actiune:

1. Transferurile independente, n cazul realizrii lorde ctre pacient, singur, dup indicatiile prescrise si dup

o perioad de antrenament.2. Transferurile asistate de una sau dou persoane,

care ajut pacientul s se ridice din pat si s se aseze nscaunul rulant, sau de aici pe alte suprafete (ex.: cad de

baie, saltea etc.)3. Transferurile prin liftare sau cu scripeti. Se utili-zeaza instalatii diverse pentru ridicarea pacientilor sireasezarea lor. Astfel de transferuri sunt folosite pentrupacientii care nu au nici un fel de participare la transfer,invaliditatea lor fiind total;se realizeaza n sectiile dehidroterapie cnd pacientul este liftat si apoi lsat nbazin sau cada de hidrokinetoterapie. Alegerea uneia saualteia dintre tehnicile de transfer va urmri realizarea

transferului n conditii de maxim securitate.

7/28/2019 Curs 5 BGK

4/41

Tehnici de facilitare neuromuscular proprioceptiv(FNP)

Facilitarea neuromuscular proprioceptiv reprezin-

t usurarea, ncurajarea sauaccelerarea rspunsuluimotor voluntar, prin stimularea proprioceptorilor dinmuschi,tendoane, articulatii; la aceasta se adaugstimularea exteroceptorilor si telereceptorilor.

n cazul musculaturii hipotone se iau n considerareo serie de mecanisme neurofiziologice, care orienteazkinetoterapeutul n alegerea si aplicarea tehnicii FNP.

Exist o serie de tehnici FNP generale si altelespecifice pentru: - promovarea mobilittii ,

- promovarea stabilittii,- promovarea mobilittii controlate,

- promovarea abilittii.

7/28/2019 Curs 5 BGK

5/41

Bazele teoretice si practico-metodiceale procedeelor n kinetoterapie

Procedeul este considerat fie ca "mijloc, modalitate,procedur", fie ca "solutie practic adaptat la sistempentru efectuarea sau producerea unui lucru", fie ca mod

sistematic de a executa o anumit operatie sau un proces(n cadrul unei metode)". (Motet, D., 1998)

Prelucrnd si adaptnd aceste definitii la specificulkinetoterapiei, se considera ca c "procedeul este

reprezentat de suma a dou sau mai multe tehnici, carevizeaz o palet larg de actionare asupra unui segment,prti, sistem sau functii ale corpului omenesc,pentrurealizarea scopului propus (profilactic, terapeutic, derecuperare sau dembunttire)" (Motet, D., 1998).

7/28/2019 Curs 5 BGK

6/41

Dar legarea a mai multe tehnici, prin elemente

specifice miscrilor, duce la exercitiul fizic, carestim c-si are originea n actul motric general alomului (miscare).

Exercitiul fizic s-a diversificat n decursul timpului nstructuri si forme diferite n functie de tehnic,sistematizare si efectul urmrit.

Exercitiile fizice mai sunt catalogate de ctrespecialisti ca si procedee (tehnologii) de actionare.

7/28/2019 Curs 5 BGK

7/41

Sistematizarea procedeelor folosite nkinetoterapie dupaProf. Dr. Ionescu, A. (1994):

A. Dup intensitatea efortului fizic:o procedee bazate pe cresterea intensittii efortului fizico procedee bazate pe scderea intensittii efortului fizic

B. Dup efectele asupra aparatelor, organelor,

sistemelor si functiilor organismului:o procedee pentru aparatul respirator si functia

respiratorieo procedee pentru aparatul cardio-vascular si functiile

acestuiao procedee pentru stimularea functional a aparatuluidigestiv

o procedee pentru stimularea functiei de nutritieo procedee pentru stimularea functiei de eliminareo procedee pentru stimularea functiilor neuromotoare

7/28/2019 Curs 5 BGK

8/41

A.1. Procedee bazate pe cresterea intensittiiefortului fizic

Exercitiile active libere fac s creasc volumul silungimea muschilor, n raport strns cu greutatea si

lungimea segmentelor pe care le fixeaz n pozitii sau ledeplaseaz prin contractie.

Pentru a obtine un real efect de crestere a volumu-lui muschiului si implicit a fortei si rezistentei sale, este

necesar s se actioneze prin ngreuierea progresiv aconditiilor pentru mentinerea pozitiilor sau executiamiscrilor respective.

n acest scop, se pot folosi urmtoarele procedeede crestere a intensittii efortului fizic:

- obtinerea unui efort mai mare prin folosireaexecutiilor mpotriva fortei de gravitatie;- executatarea miscrilor n afara segmentului decontractie;

- executatarea miscrilor cu autorezistent;

7/28/2019 Curs 5 BGK

9/41

- cresterea intensittii efortului prin folosirea adiferite obiecte portative (bastoane, mciuci, corzi, mingimedicinale, gantere etc.)

- utilizarea aparatelor de tractiune (corzi elastice,

extensoare) si de presiune (dinamometre, arcuri etc.)- executatarea exercitiilor la aparate specifice

(cicloergo- metru, banda rulant,steperul, scara fix,banca de gimnastic etc.), sau nespecifice, cum sunt

aparatele din gimnastica artistic (bar, paralele inegale,brn etc.)- cresterea intensittii efortului prin folosirea

exercitiilor complexe de rostogolire, sau trre, solicitrilecrescnd atunci cnd ele se execut n conditii deosebite(ex. banca de gimnastic orizontal, apoi nclinat ladiverse unghiuri).

- executarea exercitiilor n ap, miscrile executn-du-se n sens descendent.

7/28/2019 Curs 5 BGK

10/41

A.2. Procedee bazate pe scdereaintensittii efortului fizic

n cazul n care se aplic un tratament functionalunor bolnavi, convalescenti sau deficienti lipsiti deenergie si fr posibilitti normale de miscare, trebuie sse foloseasc exercitii, procedee si metode care cer dinpartea lor un efort muscular minimal sau nul.

Acest tratament trebuie s stimuleze functionalita-tea corpului, fr chletuial de energiesau cu o cheltuialenergetic minim, pentru a nu se instala oboseala.

De aceea, trebuie s se foloseasc toate conditiilecare usureaz executarea miscrilor, scznd rezistentaperiferic sau nlocuind travaliul muscular.

7/28/2019 Curs 5 BGK

11/41

Astfel, se pot folosi urmtoarele procedee descdere a intensittii efortului fizic:

- executarea miscrilor n sensul actiunii fortei

gravitationale;- folosirea mobilizrilor pasive sau active asistate;- scderea intensittii efortului fizic prin folosireadiferitelor dispozitive mecanice (montaje de chingi,

scripeti, greutti etc.);- alternarea contractiei cu relaxarea(autorelaxarea),fr deplasarea segmentelor articulare;- executarea exercitiilor n ap, miscrile executn-du-se n sens ascendent; apa cald favorizeazmiscarea deoarece are efect antalgic (de diminuarea durerii) si decontracturant; adugarea de sruriminerale, pentru cresterea densittii apei, favorizeaz si mai mult miscarea.

7/28/2019 Curs 5 BGK

12/41

B. Dup efectele asupra aparatelor, organelor, sistemelorsi functiilor organismului

B.1.Procedee pentru stimularea aparatuluirespirator si a functiei respiratorii"Gimnastica respiratorie const din coordonarea si

amplificarea cu voint a miscrilor libere de respiratie,precum si din stimularea si antrenarea functiei respiratorii

prin miscri pasive, active si cu rezistent" (Ionescu, A.,1994).

La acestea se adaug exercitii executate cu ajutorulunor aparate speciale sau prin alte procedee, ca: apneea

voluntar, spirometria, aparatele muzicale de suflat,cntecele si declamatiile.Exercitiile de respiratie, desi simple si usor de

executat, sunt putin folosite n practic; rolul lor nu estentotdeauna corect nteles si apreciat, iar uneori estechiar contestat.

7/28/2019 Curs 5 BGK

13/41

Gimnastica respiratorie urmreste scopurimultiple, astfel:

- facilitarea umplerii mai mult si mai bine aplmnilor cu aer;- antrenarea muschilor respiratori;- amplificarea miscrilor toracelui si alediafragmului;- exercitarea si mentinerea elasticittii plmnilor;- cresterea ventilatiei pulmonare;- activarea schimburilor gazoase n plmni

(hematoza) si n tesuturi (respiratia tisular);- stimularea marii si micii circulatii a sngelui si,prin aceasta, influentarea favorabil a functiilororganelor din cavitatea toracic si abdominal.

7/28/2019 Curs 5 BGK

14/41

Importanta pozitiilor corpului n gimnasticarespiratorie

Fiind un act indispensabil pentru viat, respiratia se

face continuu, n orice pozitie s-ar afla corpul. Se stie nsc nu toate pozitiile sunt deopotriv de favorabile pentruactul respirator; respiratia este liber n unele pozitii,usurat sau usor stnjenit n altele.

Pozitiile care necesit lor un efort static, (ca deexemplu pozitiile la aparatele fixe), exercit presiuniasupra aparatului respirator si cardiovascular si fac screasc efortul respirator si circulator.

Exercitiile de respiratie necesit, n general, o largbaz de sustinere a corpului, o pozitie stabil si simetric.

n cazurile cnd se urmresc scopuri corective si odezvoltare inegal a celor dou jumtti ale toracelui, sevor folosi pozitii asimetrice.

7/28/2019 Curs 5 BGK

15/41

Pozitia stnd (ortostatic) este o pozitie favorabilpentru respiratie,ntruct se mentine fr ncordare sipermite contractia si relaxarea liber a muschilor respira-tori.

n inspiratiile ample si profunde se contractmuschii extensori ai spatelui si cefei, corectnd pozitiacoloanei vertebrale; se apropie si se fixeaz omoplatii;capul se redreseaz, muschii abdominali particip static la

miscare.n expiratiile fortate, coloana vertebral revine lapozitia initiala, trunchiul se nclin usor, capul si toracelecoboar putin, omoplatii se deprteaz si muschii inspira-tori se relaxeaz.

Respiratia este:- favorizat dac mrim baza de sprijin prin

deprtarea picioarelor;-pozitia cu trunchiul usor extins favorizeaz

inspiratia;

7/28/2019 Curs 5 BGK

16/41

- n pozitia cu trunchiul usor flectat inspiratia estestnjenit, dar, expiratia este facilitat;

- n pozitia cu trunchiul ndoit sau rsucit ntr-oparte, respiratia este asimetric, fiind favorizat cea de

pe partea opusndoirii sau rsucirii;- n pozitia cu trunchiul usor nclinat si cu palmele

sprijinite nainte, respiratia este maxim.

Pozitia asezat este favorabil respiratiei dac se tinetrunchiul drept, capul ridicat si pieptul liber; trunchiulnclinat sau flectat nainte stnjeneste inspiratia, ca simentinerea pozitiei asezat cu membrele inferioare ntinse(din cauza scurtrii muschilor abdominali sia cifozriispatelui).

Pozitia asezat rezemat permite o respiratie linistit,relaxatoare, cu prelungirea pauzei respiratorii.

l d l (d b d l) f b l

7/28/2019 Curs 5 BGK

17/41

Pozitia culcat dorsal (decubit dorsal) este favorabilpentru respiratie, pentru c muschii capului sunt relaxati.

Totusi, extensia coloanei vertebrale si contactultoracelui cu planul posterior de sprijin reduc miscarea

coastelor. Pozitia este bun pentru respiratia de repaus,dar nu este potrivit pentru o respiratie intens.

Pozitia culcat facial (decubit ventral) stnjeneste

respiratia si nu permite o respiratie ampl. Dac nscapul si pieptul sunt ridicate, spatele este arcuit si serealizeaz sprijin pe coate sau pe palme, respiratia seface mai bine.

Pozitia culcat lateral (decubit lateral) este favorabilrespiratiei de partea hemitoracelui nesprijinit, coastelefiind n parte imobilizate; n schimb, diafragmul de parteasprijinului este mpins mai mult spre torace de ctre

viscerele abdominale.

7/28/2019 Curs 5 BGK

18/41

Pozitia pe genunchi ofer aceleasi conditii pentru

respiratie ca si pozitia stnd (ortostatic), dar pozitia pegenunchi cu sprijin pe palme (n patrupedie) se dovedes-

te a fi o pozitie favorabil respiratiei ample, pentru csprijinul pe palme nlesneste contractia mai puternic amuschilor centurii scapulare, care ajut respiratia;dimensiunile toracelui se mresc nainte si pe prtile

laterale.Pozitia atrnat, cu corpul suspendat n membrele

superioare, este cunoscut ca o pozitie improprieexercitiilor de respiratie. Respiratia devine mai grea,ndeosebi pentru cei ce nu au destul fort n membrelesuperioare pentru a se mentine suspendati, dar pentrucei mai puternici sau antrenati aceast pozitie nu consti-tuie, cel putin la nceput, o piedic pentru respiratie.

E itii lib d i ti

7/28/2019 Curs 5 BGK

19/41

a.Exercitii libere de respiratie.

Exercitiile libere de respiratie sunt miscrile simple,fiziologice ale toracelui, controlate si intensificate cu

vointa.Respiratiile voite constituie procedeul de baz al

gimnasticii respiratorii.Aceste exercitii ne nvat s stpnim, s conducem

si scontrolm functia respiratorie, s mrim ct maimult diametrul cavittii toracice si sfacem s circule ctmai mult aer prin plmni.

Aceste miscri nu sunt nsotite sau ajutate de nici oalt miscare a corpului sau un alt procedeu respirator.

Fazele respiratiei (inspiratia si expiratia) suntamplificate uniform, pstrndu-se ntre ele raporturilenormale. Aceste raporturi pot fi schimbate cu voint; sepoate prelungi inspiratia, expiratia sau pauzele dup

inspiratie ori dup expiratie (momentele de apnee).

7/28/2019 Curs 5 BGK

20/41

Exercitiile libere de respiratie pot fi executate din

orice pozitie a corpului. Pentru copii sunt recomandatepozitiile fixatoare: asezat, culcat (decubit) sau pe

genunchi cu sprijin pe palme (pozitie patruped); acestepozitii se opun instabilittii motoare caracteristice vrstei.

Miscrile libere de respiratie se execut la nceputusor, dar controlat, n limitele respiratiei curente; apoi,

sunt amplificate progresiv pn ajung la maximum.Dup cteva inspiratii profunde trebuie s seexercite si expiratia. De asemenea, trebuie s fie folosititoti muschii respiratori, att cei inspiratori, ct si cei aiexpiratiei.

Fiziologic,durata inspiratiei este mai scurt pentruc este mai activ. Durata expiratiei este de regul dedou ori mai mare, pentru c se face mai mult pasiv, pebaza elasticittii pulmonare si toracice. n gimnastica

respiratorie trebuie s se tin cont de acest lucru.

Rit l i t t fi l t l t d i

7/28/2019 Curs 5 BGK

21/41

Ritmul respirator poate fi reglat voluntar, n doi sautrei timpi. Exercitiile n doi timpi constau din inspiratii siexpiratii egale. Exercitiile n trei timpi constau dintr-oinspiratie profund, urmata de o expiratie normal;

inspiratia urmtoare este normal, dar expiratia estefortat. Durata timpilor respiratori si a pauzelor respecti-ve poate fi reglat de executantul nsusi sau de cel ceconduce exercitiile. Pentru copiii mici si bolnavi se folose-

ste procedeul cu minile aplicate pe torace; cu ajutorulminilor se regleaz ritmul respirator si amplitudineamiscrilor.

Reglarea ritmului respirator cu ajutorul minilor aplicate pe torace (Manole, L., 2008)

7/28/2019 Curs 5 BGK

22/41

Exercitiile libere de respiratie urmresc:

- lrgirea cavittii toracice n ntregul ei sau lrgireadiametrelor antero-posterior, transversal sauvertical;- dezvoltarea simetric a toracelui sau a unei

singure jumtti;- dezvoltarea bazelor sau a vrfurilor toracelui.

Exercitiile libere de respiratie se execut lent,continuu, linistit si ritmic, fr altencordri.

Nu sunt utile respiratiile bruste, sacadate saugrbite, care obosesc pe executant.

Dup ce au fost nvtate, pot fi nsotite de altemiscri de gimnastic, pasive, active si cu rezistent.

7/28/2019 Curs 5 BGK

23/41

b.Exercitii de respiratie nsotite de miscri pasive.

Miscrile pasive de respiratie sunt necesare pentru

tratamentul unor bolnavi slbiti, care nu pot executamiscri active ample si simt o adevrat sete de aer.

Scopul miscrilor pasive este de a amplificamiscrile toracelui si de a mari ventilatia n plmni,

fr a cere vreun efort din partea bolnavilor.Pozitiile alese trebuie s fie relaxatoare si cu omare baz de sprijin, iar exercitiile s fie executate cublndete si ndemnare.

Inspiratiile si expiratiile sunt ncepute de ctrepacient si ntregite prin miscrile pasive; cu pacientii mairobusti se execut miscri activopasive.

Exercitiile pasive de respiratie se realizeaz cu

7/28/2019 Curs 5 BGK

24/41

Exercitiile pasive de respiratie se realizeaz cuajutorul toracelui, trunchiului, membrelor superioare siinferioare; ele amplific inspiratia, expiratia sau ambelefaze ale respiratiei; miscrile pot fi executate simetric sau

asimetric.Cel mai folosit tip de exercitiu pasiv de respiratie

const n mobilizarera toracelui spre pozitii care favori-zeaz inspiratia, concomitent cu realizarea inspiratiei,

urmate de mobilizarea toracelui spre pozitii care favorizeaz expiratia, concomitent cu realizarea expiratiei si execu-tarea de presiunile pe torace, la finalul cursei de miscare

Exerciii de respiraie nsoite de miscri pasive (Ionescu, A., 1994)

c Exercitii de respiratie nsotite de miscri active

7/28/2019 Curs 5 BGK

25/41

c.Exercitii de respiratie nsotite de miscri active.Miscrile active care nsotesc fazele respiratiei

amplific mai mult mobilitateatoracic, angreneaz maiactiv muschii respiratori si coordoneaz mai bine actul

respirator.Exercitiile de respiratie pot fi nsotite de miscri

active ale membrelor superioare, ale trunchiului si alemembrelor inferioare; acestea pot favoriza inspiratia,

expiratia sau ambele faze ale respiratiei.Exercitiile de respiratie nsotite de miscri active alemembrelor superioare sunt cele mai des folosite npractic. Mentinerea pozitiilor si executarea acestormiscri necesit contractia static si dinamic a muschi-lor din regiunea umerilor, omoplatilor, toracelui sispatelui.

n timpul executrii acestor exercitii se exercitasupra toracelui diverse actiuni mecanice de presiune sitractiune, de contractie si relaxare, care pot favoriza sau

stnjeni functia respiratorie.

Dac spre exemplu fixm minile pe solduri

7/28/2019 Curs 5 BGK

26/41

Dac, spre exemplu, fixm minile pe solduri,pe umeri, la ceaf, pe crestetul capului sau pe un sprijinn fata corpului (pe marginea unei ferestre, pe sptarulunui scaun sau pe orice bar transversal), umerii si

omoplatii sunt bine fixati, iar muschii respiratori accesorii,n special cei inspiratori, se contract mai puternic,lrgescmai mult cusca toracic si mresc ventilatia plmnilor.

La rndul lor, miscrile membrelor superioare

mresc diametrele toracelui si amplitudinea miscrilorrespiratorii. n special miscrile de abductie a membrelorsuperioare si de ridicare a lor n sus favorizeaz inspira-tia, coborrea, adductia si ncrucisarea lor spre nainte,favoriznd expiratia.

Sunt recomandate miscrile cu fort redus simedie, ntruct cele grele duc la blocarea toracelui si lastnjenirea functiei respiratorii si circulatorii. Miscrilelibere de membre superioare cu respiratie se execut

simetric sau asimetric, din pozitia stnd (ortostatic),

7/28/2019 Curs 5 BGK

27/41

Exercitiile de respiratie nsotite de miscri libere ale

trunchiului au o mai mare eficacitate dect cele nsotitede miscrile membrelor superioare. Miscrile de

trunchi se mpart, dup axele de miscare,n flexii siextensii, ndoiri laterale si rsuciri, lacare se adugcircumductia.

Extensia trunchiului, executat cu amplitudine

redus,ndreapt si extinde coloana vertebral, lrgestetoracele si favorizeaz inspiratia; flexia trunchiului nnclinare, aplecare sau ndoire favorizeaz expiratia.

ndoirile laterale favorizeaz inspiratia de parteaconvex si expiratia de partea concav.

n rsuciri, se produc fenomene mecanice analoagecu cele din ndoirile laterale. ndoirile si rsucirile potfi folosite ca exercitii asimetrice, unilaterale, de respiratiesi ca exercitii corective.

7/28/2019 Curs 5 BGK

28/41

Exercitiile de respiratie nsotite de miscri libere ale

membrelor inferioare sunt folosite frecvent n gimnasticarespiratorie. Miscrile membrelor inferioare si n special

mersul si alergarea sunt bune exercitii ajuttoare pentrurespiratie.

Persoanele care merg mult sau alearg n fiecare ziprezint o bun dezvoltare a toracelui si a functiei

respiratorii.Exist ns si alte miscri ale membrelor inferioarecare pot fi utilizate ca exercitii ajuttoare pentru respira-tie.

Aceste exercitii se pot executa simultan saualternativ, din pozitia stnd (ortostatic), culcat sauatrnat; ele nu pot avea o actiune direct asupratoracelui, dar influenta lor se face simtit asupradiafragmului prin intermediul muschilor abdominali.

7/28/2019 Curs 5 BGK

29/41

Exercitiile de respiratie nsotite de miscri complexesunt mai grele, din cauza dificulttii de coordonare a lor

cu ritmul respirator.Aceste exercitii pot fi sistematizate dup cum

favorizeaz inspiratia, expiratia ori ambele faze alerespiratiei, sau dup cum accelereaz, ncetinesc sau

pstreaz normal ritmul respirator.Cel mai comun criteriu de grupare a lor rmnepozitia din care se execut si segmentele la nivelul crorapredomin efortul fizic.

d Exercitii de respiratie cu rezistent

7/28/2019 Curs 5 BGK

30/41

d.Exercitii de respiratie cu rezistentPentru a creste si mai mult capacitatea functionala

a aparatului respirator se recomand executarea unorprocedee de gimnastic cu rezistent. Natura acestei

rezistente este diferit: - se folosesc presiunile pe piept,- presiunile pe spate si abdomen,- miscricu rezistent ale

membrelor superioare si ale trunchiului.

Presiunile pot fi manuale sau cu diverse obiecte:sculeti cu nisip, crti etc.Cea mai eficient este presiunea cu minile proprii.

Pacientul si aplic palmele si degetelentinse pe prtileantero-laterale si inferioare ale pieptului si exercit orezistent moderatn timpul inspiratiei si o compresie ntimpul expiratiei.

Aceast comprimare a bazei toracelui serveste lantrirea musculaturii respiratorii si la lrgirea prtii

superioare a toracelui.

7/28/2019 Curs 5 BGK

31/41

Se stie c regiunea subclavicular si a vrfurilor

plmnilor este insuficientdezvoltat la unii copii si tineri.Uneori, se foloseste n acest scop o presiune

continu, exercitat de o centur strns sau de uncorset ortopedic, care determin amplificarea respiratiein regiunile superioare ale toracelui.

n tratamentul unor tulburri respiratorii sau

al parezelor musculare (dup poliomielit), specialistiiexercit presiuni pe regiunea pieptului sau spatelui careprezint semne de insuficient functional.

Presiunile pe abdomen se execut n regiuneaepigastric sau ombilical, n sensul unei opozitii lamiscrile diafragmului.

Aceste presiuni conduc si educ respiratiapacientului, mrind amplitudinea si forta miscrilor,reglndu-le ritmul si facndu-l pe pacient s simt si s-si

supravegheze singur miscrile de respiratie.

Miscrile de respiratie se ntresc si mai mult prin

7/28/2019 Curs 5 BGK

32/41

Miscrile de respiratie se ntresc si mai mult prinrezistenta opus miscrilor membrelor superioare care lensotesc.

Pentru aceste exercitii se recomand pozitia culcat

rezemat sau asezat rezemat.Se execut, cu membrele superioare, miscri n

toate sensurile, observnd c flexiile, abductiile si rotatiaextern a membrelor superioare, contra rezistent, exer-

cit faza inspiratorie, n timp ce extensiile, adductiile sirotatiile interne,contra rezistent,exercit faza expiratoriePrin aceste miscri analitice cutm s antrenm n

lucru un numr ct mai mare de muschi respiratori.Rezistenta opus miscrilor trebuie s fie la nceput

foarte mic si screasc treptat spre o rezistent submedie si medie. Miscrile vor fi corect dirijate din punctde vedere al sensului, amplitudinii si fortei folosite. Lasfrsitul inspiratiei, se execut usoare tractiuni n axul

longitudinal al membrelor superioare, iar la sfrsitul

7/28/2019 Curs 5 BGK

33/41

Miscrile cu rezistent ale trunchiului corespund si

mai bine gimnasticii respiratorii.n general, miscrile de extensie, ndoirile laterale

si rsucirile cu rezistent nsotesc faza de inspiratie;flexia si revenirile din ndoirile laterale si din rsucirile curezistent corespund fazei de expiratie.

Rezistenta manual poate fi nlocuit, n parte, prin

exercitiile membrelor superioare, ngreuiate prin aparateportative de gimnastic (mciuci, haltere, mingi), sauprin aparate de mecanoterapie.

Pentru mrirea rezistentei n expiraie, mai putemfolosi un spirometru ncrcat cu greutti usoare sauprevzut cu un tub lung si ngust; pentrumrirea rezistentei n inspiratie se propune folosirea unui bandaj elastic,aplicat la baza toracelui.

7/28/2019 Curs 5 BGK

34/41

Ca exercitii usoare si cu caracter de joc pentru copii

sunt recomandate procedee simple de rezistentperiferic opus expiratiei, ca:

- suflarea printr-un tub de cauciuc al cruicapt liber este scufundat n ap;

- umplerea cu aer a unor camere de cauciuc

pentru mingi,- umplerea cu aer a baloanelor,- stingerea lumnrilor puse la oarecare

distant,-mprstierea fulgilor etc.

Exercitiile de respiratie cu rezistent suntcontraindicate bolnavilor de plmni n stadiul acut sipredispusi la hemoptizii,(eliminare de singe prin tuse) bolnavilor febrili si

celor cu insuficient cardiac decompensat.

e Exercitii fizice care favorizeaz respiratia

7/28/2019 Curs 5 BGK

35/41

e. Exercitii fizice care favorizeaz respiratiampotriva gimnasticii respiratorii propriu-zise s-au

ridicat si continu s se ridice unele obiectii. Se admite,n general, c exercitiile de respiratie pot exercita muschii

respiratori, pot amplifica miscrile toracelui si aleplmnilor, pot mri capacitatea vital si deci ventilatiapulmonar.

Nu se admite ns faptul c aceste exercitii ar activa

ntr-o prea mare msur schimburile de gaze ntre aerulalveolar si snge si schimburile de gaze de la nivelultesuturilor.

Se mai adaug constatarea c, uneori, miscrileprea ample si prea puternice, executate fr a corespun-de unor nevoi fiziologice produc, la unele persoaneneantrenate, ameteli si stri de ru.

mpotriva acestor obiectii, se propune efectuareaunui numr suficient de exercitii care s favorizeze

respiratia, prin crearea nevoii de a respira.

7/28/2019 Curs 5 BGK

36/41

Trebuie s subordonm exercitiile de respiratie, n

primul rnd, scopului de a asigura n organism schimburigazoase active si necesare si, numai n al doilea rnd,

scopului de a dezvolta toracele, muschii si articulatiile lui.Sunt recomandate, prin urmare, exercitiile care

supun la lucru intens masele mari de muschi ale corpului,care s consume n contractie cantitti apreciabile de

substante energetice si s determine acumularea nsnge si tesuturi a unor abundente reziduuri chimice si aunui exces de bioxid de carbon.

n aceste situatii, organismul manifest o adevratsete de aer, care nu poate fi satisfcut dect prinrespiratii ample si frecvente.

Exercitiile fizice care provoac necesitatea respira-

7/28/2019 Curs 5 BGK

37/41

Exercitiile fizice care provoac necesitatea respiratiei pot fi mprumutate din gimnastic, jocuri si sporturi.

Din gimnastica de baz si cea igienic pot fi folositetoate exercitiile care stimuleaz functia respiratorie prin

exercitarea unui numr mare de muschi, n eforturi devitez, fort si rezistent.

Jocurile dinamice si sportive necesit un mare debitrespirator.

Dintre sporturi, atletismul si ndeosebi alergrile,notul si canotajul, schiul si patinajul sunt cunoscutepentru valoarea lor respiratorie.

Mersul pe jos, sub forma plimbrilor n aer curatsau a excursiilor n locuri pitoresti, este considerat ca celmai bun exercitiu de respiratie pentru orice vrst.

Efortul fizic intens este posibil numai dac sebazeaz pe o functie respiratorie bun; de aici rezultnevoia de a dezvolta aparatul respirator n aceeasi

msur cu aparatul locomotor.

n raport cu desfsurarea efortului fizic n general

7/28/2019 Curs 5 BGK

38/41

n raport cu desfsurarea efortului fizic n general,exercitiile de respiratie se mpart n trei grupe:

- Exercitii de antrenare a aparatului respiratorpentru mrirea capacittii sale functionale.

n aceast grup sunt cuprinse toate exercitiile dedezvoltare general si de antrenare a aparatului respira-tor; aceste exercitii se refer n deosebi la muschii carermn inactivi n respiratiile curente, si anume:

muschii auxiliari ai inspiratiei profunde si ai expiratieifortate si au ca scop s perfectioneze functia respiratoriesi s coordoneze respiratia cu efortul.

- Exercitii de respiratie pregtitoare pentru desfsu-rarea unui efort n aceast grup sunt cuprinse exercitiilecare amplific miscrile toracelui si ale diafragmului, ma-resc ventilatia pulmonar si activeaz schimburilerespiratorii, pregtind aparatul respirator pentru efortulcare urmeaz. Aceste exercitii sunt un mijloc de adaptare

a respiratiei si circulatiei la efort si se practic imediat

- Exercitii de respiratie compensatoare si linistitoare

7/28/2019 Curs 5 BGK

39/41

Exercitii de respiratie compensatoare si linistitoare,dup terminarea efortului. n aceast grup sunt cuprinseexercitiile de respiratie ce se fac dup toate eforturilefizice intense, pentru a linisti si regla respiratia si circula-

tia sngelui si a grbi revenirea la echilibrul functionaldinainte de efort. Aceste exercitii mentin ritmul si amploarea respiratiilor la un nivel ridicat, pn ce organismul sipltestedatoria de oxigen contractat n timpul efortului

si pn ce functiile mari reintr n ritmul normal derepaus.f. Exercitii de respiratie nsotite de manifestrifonetice si muzicale

Exercitiile de respiratie nsotite de sunete, numere,cuvinte sau propozitii lungi sau repetate, de cititul cuvoce tare si de declamatii, constituie gimnastica derespiratie fonetic; exercitiile de respiratie nsotite detonuri muzicale, de refrene si cntece sau exercitiile la

instrumentele muzicale de suflat, constituie gimnastica

g. Apneea voluntar ca exercitiu de respiratie

7/28/2019 Curs 5 BGK

40/41

g. Apneea voluntar ca exercitiu de respiratie

Acest tip de exercitiu infuenteaz mai ales centriinervosi respiratori, crora lemreste rezistenta fat de

continutul sczut de oxigen si fat de cresterea bioxiduluide carbon n snge.

Durata apneei voluntare se mreste prin antrenament. nregistrnd grafic miscrilerespiratorii dup proba

apneei, se constat o mare amplificare a miscrilortoracelui si o hiperventilatie secundar compensatorie.Se fac exercitii de ntrerupere voluntar a respiratiei

fie dup faza inspiratorie, fiedup expiratie.Deoarece acest tip de exercitii poate determina

tulburri subiective sauobiective neplcute (cianozareafetei, senzatia de asfixie, lesin etc.), sunt contraindicaten cazul tulburrilor respiratorii grave si, mai ales, n cazulafectiunilor cardiovasculare si nervoase.

7/28/2019 Curs 5 BGK

41/41

Indicatii metodice

- Se recomand ca respiratia s se realizezetotdeauna pe nas, cea pe gur nefiind fiziologic;

- Se va lucra totdeauna n aer curat, proaspt si lao temperatur potrivit;

- Exercitiile vor fi alese si adaptate atent si vor filucrate metodic, cu regularitate si perseverent;- Exersarea dureaz cteva minute si se pot repeta

de cteva ori pe zi, de preferint intercalate printre

exercitii de gimnastic;- Se vor doza foarte atent gradul de complexitate sidificultate, ritmul si durata de executie, n functie denecesitti si particularittile individuale.