curs 3 - gametogeneza (nxpowerlite)

CUPRINSULCUPRINSUL

CURSULUICURSULUI

GametogenezaGametogeneza

Clinica III OG

UNIVERSITATEA ”PETRE ANDREI ” IASI ; FACULTATEA DE MEDICINA DENTARA “APO

LLONIA” IASI

CURS NR. 3CURS NR. 3

Conf. Dr. Pavaleanu Maricica

SPERMATOGENEZASPERMATOGENEZA

OVOGENEZAOVOGENEZA

FECUNDAŢIAFECUNDAŢIA

MIGRAŢIA ŞI SEGMENTAŢIAMIGRAŢIA ŞI SEGMENTAŢIAIMPLANTAREAIMPLANTAREA

DEZVOLTAREA OULUIDEZVOLTAREA OULUI

PLACENTAPLACENTA

MEMBRANELE OULUIMEMBRANELE OULUI

CORDONUL OMBILICALCORDONUL OMBILICALFĂTUL LA TERMENFĂTUL LA TERMEN


OVOGENEZAOVOGENEZA

FECUNDATIAFECUNDATIA

MIGRATIA SI MIGRATIA SI FECUNDATIAFECUNDATIA

IMPLANTAREAIMPLANTAREA

DEZVOLTAREA DEZVOLTAREA OULUIOULUI

PLACENTAPLACENTA

MEMBRANELE MEMBRANELE OULUIOULUI

CORDONUL CORDONUL OMBILICALOMBILICAL

FATUL LA FATUL LA TERMENTERMEN

Curs nr. 3Curs nr. 3Slide 3 / 70> gametogeneza reprezintă procesul fiziologic de

producere a celulelor sexuale: spermatozoidul (spermatogeneza) şi ovulul (ovogeneza).

> spermatozoidul este celula sexuală masculină, ce se formează în epiteliul tubilor seminiferi din testicul.

> tubul seminifer prezintă pe secţiune celule înalte, cu rol trofic (celule Sertoli) între care se găsesc celule germinative in diverse stadii de dezvoltare.

> tubii seminiferi sunt înconjuraţi de un perete fibromuscular, iar între tubi se găsesc celule interstiţiale Leydig care secretă testosteron.

> spermatogeneza este stimulată de FSH, iar secreţia de testosteron de LH.

>> Spermatogeneza Curs nr. 3Curs nr. 3


OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 4 / 70

> debutul spermatogenezei începe la pubertate; formarea spermatozoizilor este continuă şi cuprinde următoarele etape evolutive:> spermatogonia (celulă suşă care conţine 46 cromozomi, grupaţi în 23 de perechi, 22 autozomi şi doi cromozomi sexuali, x şi y);> spermatocitul de ordinul I rezultat dintr-o diviziune ecvaţională (46xy) care apoi suferă o diviziune reducţională şi se transformă în> spermatocit de ordinul II (23x şi respectiv 23y), care prin diviziune ecvaţională formează> spermatide care prin metamorfozare se transformă în > spermatozoid.

Curs nr. 3Curs nr. 3


OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 5 / 70

> spermatozoidul este deci gametul masculului.

> la microscopia electronică el este format din: cap, gât şi flagel.> capul conţine acrosomul şi nucleul. Acrosomul posedă enzime hidrolitice cum ar fi hialuronidaza şi acrozina cu rol în fecundatie. Nucleul este format din cromatină.

> gâtul mai este cunoscut şi sub numele de piesă de legătură.> flagelul este un complex microtubular (9 tubuli periferici şi 2 microtubuli centrali) care participă la mişcare.După formarea lor, spermatozoizii părăsesc tubii seminiferi şi prin suspendarea în plasma produsă de glandele sexuale masculine anexe formează sperma.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 6 / 70

> numărul de spermatozoizi la un cm3 de spermă este de 60.000.000 -120.000.000, iar volumul de spermă la un ejaculat variază între 2,5 - 5 cm3.

> spermatozoizii în timpul trecerii prin tractul genital feminin sunt supuşi unor modificări fiziologice care îi fac capabili de fecundaţie - fenomen cunoscut şi sub numele de capacitaţie.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 7 / 70

> reprezintă suma de transformări pe care le suferă celulele sexuale feminine pentru a ajunge apte de fecundare. Sediul este corticala ovarului şi este un proces discontinuu. Etapele ovogenezei sunt:> ovogonia, celula ce conţine 46 cromozomi (22 perechi autosomi şi o pereche cromozomi sexuali xx) şi provine din epiteliul germinativ primordial, fiind conţinută în foliculii primordiali. In viaţa intrauterină se divide prin mitoză formând:> ovocitul de ordinul I care rămâne în acest stadiu până la pubertate;> ovocitul de ordinul II care provine din diviziunea reducţională a ovocitului de ordinul I, la fiecare ciclu producându-se maturarea unuia singur.

>> Ovogeneza Curs nr. 3Curs nr. 3


OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 8 / 70

> prin diviziunea reducţională a ovocitului de ordinul I iau naştere ovocitul de ordinul II şi primul globul polar.

> ovulul ia naştere numai după ovulaţie prin contactul cu spermatozoidul, când se produce mitoza ovocitului de ordinal II din care vor lua naştere ovulul şi al II-lea globul polar.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 9 / 70

> este procesul prin care cele două celule sexuale, ovulul si spermatozoidul fuzionează (prin pătrunderea spermatozoidului in ovul) si formeaza o singura celulă, diploidă, oul.

> sperma este depusă in momentul ejaculării în fundul de sac vaginal posterior de unde spermatozoizii atrasi prin chimiotactism (mediul vaginal este acid, mucusul cervical este alcalin) patrund in canalul cervical pregatit sub influentele hormonale din momentul ovulatiei.

>> Fecundatia Curs nr. 3Curs nr. 3


OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 10 / 70

> timpul necesar spermatozoizilor de a ajunge din mediul vaginal (milioane) în trompă variază între 5 şi 68 minute.

> in trompa ajung aproximativ o mie de spermatozoizi iar în regiunea ampulara numarul nu depăşeşte câteva sute în perioada de 2 până la 34 ore de la contactul sexual.

> ovulul expulzat din ovar este captat de trompa ducându-se în 1/3 externă a trompei.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 11 / 70

> fecundatia cuprinde următoarele etape:

> penetraţia spermatozoidului în ovul, favorizata de echipamentul enzimatic proteolitic al spermatozoidului.

> odata patruns in ovul, se produce o reacţie a zonei pelucide (membrana externă a ovulului) care il face în mod normal impenetrabil pentru alt spermatozoid.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 13 / 70

> fuzionarea gameţilor - între cei doi pronuclei se formeaza un fus, cromatina se condensează în cromozom, care se plaseaza intr-o placa ecuatorială, reconstituindu-se numărul diploid de cromozomi (46, din care 22 perechi de autosomi şi 1 pereche de cromozomi sexuali) rezultand oul sau zigotul.

> dacă oul are cariotipul 46 xx individul este femela, iar daca are cariotipul 46xy este mascul.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 14 / 70

> oul fecundat în 1/3 externă a trompei ajunge în uter - aceasta reprezinta migraţia.

> migraţia durează 3-4 zile şi este asigurată de mişcările peristaltice ale trompei, mişcările cililor epiteliului tubar şi curentul serozităţii peritoneale catre cavitatea uterină.

> in această perioadă nutriţia este asigurată de secretiile tubare. Imediat după fecundaţie oul se divide în două celule egale (blastomere), care apoi, prin diviziune, dau naştere la 4 celule şi respectiv 8 celule egale.

>> Migraţia şi segmentaţia Curs nr. 3Curs nr. 3


OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 15 / 70

> din acest moment, care se produce a patra zi de la fecundaţie, diviziunea devine inegală: pe de o parte rezultă celule mici, clare (micromere), care se divid mai rapid, şi celule mari, întunecate (macromere) care se divid mai lent.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 16 / 70

> micromerele sunt dispuse la periferie şi din ele se dezvoltă trofoblastul; macromerele sunt dispuse central şi din ele se va forma embrionul.

> acest stadiu în care celulele formează o îngrămădire sferică se numeşte morulă.

> apoi, datorită dezvoltării rapide a trofoblastului, apare o cavitate între celulele lui şi cele ale embrionului, cavitate care se umple cu lichid.

> macromerele se grupează la un pol al oului formând butonul embrionar.

> stadiul acesta poartă numele de blastocist şi este stadiul în care oul ajunge în cavitatea uterină.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 18 / 70

BLASTOCISTUL (microscopie electronica)

CAVITATE BLASTOCISTCAVITATE BLASTOCIST

TROFOBLASTTROFOBLAST

BUTON EMBRIONARBUTON EMBRIONAR



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 19 / 70

BLASTOCISTUL (microscopie electronica)



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 20 / 70

> oul ajuns în cavitatea uterină penetrează în mucoasa uterină transformată secretor în a doua jumătate a ciclului menstrual.

> fenomenul poartă numele de implantare sau nidaţie. Implantarea are loc datorită echipamentului enzimatic proteolitic al trofoblastului şi mişcărilor sale.Mucoasa uterină, pregătită secretor, reacţionează prin vasodilataţie.

>> Implantarea

ENDOMETRUENDOMETRU

BLASTOCISTBLASTOCIST



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 21 / 70

PreimplantareaAtaşareaNidaţiaPlacentaţia

> in această perioadă oul este scăldat de o serozitate sanguinolentă în care se află resturi tisulare care contribuie la nutriţia lui (nutriţie histiotrofă). Oul odată implantat, mucoasa uterină suferă modificări citologice transformându-se în caducă (stromă edematoasă, celule deciduale de origine mezenchimală).> oul se implantează la o săptămână de la fecundaţie.

(ME)



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 23 / 70

1. Epiteliul mucoasei uterine.2. Hipoblast.3. Sinciţiotrofoblast.4. Citotrofoblast.5. Epiblast.6. Blastocel.

Ziua 6-7 Ziua 7-8

1. Sinciţiotrofoblast.2. Citotrofoblast.3. Epiblast.4. Hipoblast.5. Blastocel.6. Capilar sangvin matern.7. Cavitate amniotică.8. Amnioblast.9. Fibrina.10. Lacuna trofoblastică.

Ziua 8 Ziua 9

1. Hipoblast.2. Eroziunea capilarelor materne.3. Reticul extra-embrionar.4. Membrana Heuser.5. Cavitatea amniotică.6. Citotrofoblast.7. Sinciţiotrofoblast.8. Lac sanguin.

Ziua 9-10 Ziua 10-11



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 25 / 70

> in săptămâna a 2-a, butonul embrionar se diferenţiază în două straturi:

> endoblast, profund. > ectoblast, periferic.

>> Dezvoltarea oului Curs nr. 3Curs nr. 3


OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 26 / 70

> intre butonul embrionar şi trofoblast se află mezenchimul extraembrionar în care apare o cavitate, celomul extraembrionar, care înconjură butonul embrionar, cu excepţia zonei unde se ataşează la trofoblast, zonă numită şi pedicul embrionar.

> intre ectoblast şi trofoblast apare o cavitate, care va forma cavitatea amniotică.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 27 / 70

Celom extraembrionar

> endoblastul trimite o foiţă care se îndepărtează de butonul embrionar, se acoperă cu un strat de celule mezoblastice formând membrana Hauser şi o cavitate, cavitatea vitelină primitivă, care apoi se transformă în vezicula vitelină secundară sau lecitocel.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 29 / 70

> la începutul săptămânii a 3-a se produce gastrularea când între endoblast şi ectoblast se plasează şi a treia foiţă, mezoblastul, şi embrionul devine tridermic.

> discul embrionar se încurbează şi se transformă în tub, care este legat de anexele embrionare printr- un pedicul din care va rezulta cordonul ombilical. > in porţiunea caudală a embrionului apare un diverticul endoblastic, alantoida.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 30 / 70

> in săptămâna a 4-a cavitatea amniotică creşte, înconjurând embrionul. Vezicula vitelină se împarte în două părţi: vezicula ombilicală şi intestinul primitiv,unite între ele prin canalul vitelin.

> alantoida înaintează în pediculul embrionar împreună cu o prelungire mezenchimatoasă, din care vor proveni vasele alantoidiene care se vor anastomoza cu reţeaua vasculară vilozitară formând astfel circulaţia feto-placentară.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 31 / 70

> intre săptămânile a 4-a şi a 8-a, fiecare foiţă embrionară începe diferenţierea proprie în ţesuturi şi organe.

> din ectoblast vor lua naştere ţesutul nervos şi tegumentele; din endoblast aparatul digestiv şi glandele sale anexe, aparatul respirator, gonadele; din mezoblast scheletul, muşchii, ţesutul conjunctiv, aparatul renal, aparatul vascular şi tractul genital.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 32 / 70

>> DEZVOLTAREA OULUI

MIGRAŢIA OULUI SPRE CAVITATEA UTERINĂ

MIGRAŢIA ŞI DIVIZIUNEA CELULARĂ CONTINUĂ

NIDAŢIA(după apx. 8 zile)

OUL IMPLANTAT(la 11 zile)

EMBRIONULA avut loc gastrulaţia – oul devine tridermic.

Măsoară 2 mm şi nu are încă forma umanoidă, (la 3 săptămâni după fecundaţie)

EMBRIONUL(la 4 săptămâni, se formează:

- vezicula ombilicală- intestinul primitiv

- circulaţia feto-placentară

EMBRIONUL(la 5 săptămâni jumătate, măsoară 11 mm)

EMBRIONUL(la 6 saptamani)

> ectoblastul – ţesut nervos, tegumente.> mezoblastul – schelet, ţesut conjunctiv, musc., ap. renal, circulator.> endoblastul – aparat digestiv, respirator,> sacul ovular – vizibil ecografic, mişcări cardiace (săptămâna 6).

FETUS (la 15 săptămânisăptămâni)

FETUS(la 7 luni măsoară 41 cm, si 1500g)

MICUL BEBE

> de la 16 săptămâni : faţă umană, păr, activitate musculară spontană (MF).> organele complet formate pot fi bine individualizate ecografic (Lungime - 112 mm; Greutate – 100 gr 16 săptămâni).

> in timpul lunii a II-a de evoluţie, dezvoltarea morfologică a embrionului se definitivează.

> perioada cuprinsă între săptămânile a 4-a şi a 8-a este perioada embrionară în care se formează diferite organe (organogeneza) şi este caracterizată prin predominanţa proceselor de diferenţiere tisulară.

> perioada cuprinsă între luna a IlI-a şi naştere este perioada fetală, în care predomină procesul de creştere.

> oul constituit cuprinde fătul şi anexele fetale reprezentate de: placentă, membranele amniotice, lichidul amniotic şi cordonul ombilical.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 37 / 70

> placenta este organul de schimb între mamă şi făt, cu origine trofoblastică.

>> Placenta Curs nr. 3Curs nr. 3


OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 39 / 70

> in momentul implantării, blastocistul are la periferie trofoblastul care la rândul lui prezintă două straturi: > stratul superficial (sinciţiotrofoblastul) format din elemente sinciţiale, multinucleate, cu proprietăţi proteolitice şi de absorbţie a elementelor nutritive; > stratul profund, citotrofoblastul, format din celule mari şi celulele lui LANGHANS.> in zilele 6-9 sinciţiotrofoblastul trimite prelungiri pseudopode în ţesutul matern (stadiul prelacunar).> din ziua a 13-a apar lacune în traseele sinciţiale (stadiul lacunar) care separă coloana sinciţială.

>> Formarea placentei Curs nr. 3Curs nr. 3


OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 40 / 70

> in jurul zilei a 15-a în interiorul fiecărei coloane trofoblastice apare un ax citotrofoblastic, formându- se vilozităţile primare care pătrund în ţesuturile materne deschizând vasele sanguine.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 41 / 70

> in jurul zilei a 25-a, în axul vilozităţii primare pătrunde un ax mezenchimatos, formându-se vilozităţile secundare.

> lacunele trofoblastice inundate de sângele matern confluează şi formează camera interviloasă cu plafonul format din stratul trofoblastic aflat în contact cu embrionul - placa corială şi planşeul care vine în contact cu caduca maternă - placa bazală; în axul mezenchimatos iau naştere vase de sânge care comunică cu circulaţia fetală formându-se vilozităţile terţiare.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 42 / 70

> o parte din vilozităţi sunt ancorate la peretele uterin (vilozităţile crampon) dar majoritatea se află în camera interviloasă plutind în sângele matern.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 43 / 70

> de la sfârşitul lunii a II-a vilozităţile care vin în contact cu caduca bazală (zona de implantare) se dezvoltă, în timp ce celelalte degenerează.

> după implantare, caduca uterină (endometru transformat) cuprinde 3 părţi:

> caduca bazală corespunzătoare zonei de implantare a oului; > caduca reflectată, partea care acoperă zona de implantare; > caduca parietală, restul mucoasei uterine.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 45 / 70

După săpt. a 8-a, decidua După săpt. a 8-a, decidua (caduca) , în funcţie de (caduca) , în funcţie de topografie se imparte în:topografie se imparte în:

Coresp. zonei de implantare (separă miometru de trofoblast)

1.Decidua capsulară (reflectat) înconjura oul,proemină în cavitatea uterină. În evoluţie se va acola la cea parietală(trim. I).

În zona de contact a CT cu decidua, se depune un strat continuu de fibrină.

Vilozităţi - spre caduca bazală

Vilozitati - spre caduca reflectata=involueaza

2.Decidua parietală-netedă, adevarat în raport cu uterul.

(1)

(2)

> la sfârşitul lunii a IlI-a caduca reflectată şi caduca parietală fuzionează datorită creşterii oului şi umplerii cavităţii uterine. Structural, fiecare vilozitate cuprinde:

> sinciţiotrofoblastul, strat exterior care vine în contact cu sângele matern din camera interviloasă; > citotrofoblastul; > axul conjunctiv vascular.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 47 / 70

> fiecare vilozitate are o venă şi o arteră, un important traiect spiralat din care se formează reţele capilare cu rol în schimburile materno-fetale.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 48 / 70

> la termen, placenta se prezintă ca o masă cărnoasă cu forma în general discoidală, cu un diametru de 16-20 cm, grosime de 2-3 cm şi greutate de 500-600 g (a şasea parte din greutatea fătului).

>> Anatomie macroscopică Curs nr. 3Curs nr. 3


OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 49 / 70

> faţa fetală, netedă, lucioasă, acoperită de amnios prin care se văd vase. Pe această parte se insera cordonul de obicei central, mai rar lateral sau periferic (inserţie velamentoasă);

> faţa maternă este roşie şi prezintă cotiledoane poligonale;marginea placentei, circulară, se continuă cu membranele amnio coriale.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 50 / 70

> cuprinde placa bazală, placa corială, între ele camera interviloasă plină cu sânge în care se scaldă vilozităţile coriale dintre care unele se insera pe placa bazală (vilozităţile crampon).

> sângele matern provine din arterele utero- placentare care străbat miometrul şi placa bazală şi se deschid în camera interviloasă în centrul unui cotiledon placentar, iar apoi sângele venos părăseşte camera interviloasă pe calea venelor utero-placentare.

>> Anatomie microscopică Curs nr. 3Curs nr. 3


OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 51 / 70

> placenta este organul care realizează legătura între organismul matern şi făt în cadrul unităţii feto- placentare.

>> Fiziologia placentei Curs nr. 3Curs nr. 3


OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 52 / 70

> funcţiile placentei, sunt:

> FUNCŢIA DE TRANSPORT. > FUNCŢIA ENDOCRINĂ. > FUNCŢIA IMUNOLOGICĂ.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 53 / 70

> schimburile feto-placentare se pot face prin:difuziune simplă (de exemplu: O2), transport prin molecule purtătoare (Ca++, CI-), transfer celular activ cu consum de energie.

> schimburile respiratorii sunt favorizate de puterea mare de fixare a oxigenului de către

hemoglobina fetală, de particularităţile de disociere a hemoglobinei fetale, toate determinând în condiţiile unei diferenţe de presiune a gazelor relativ mică, un schimb normal;

> membrana placentară posedă o mare permeabilitate pentru CO2.

>> Functia de transport



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 54 / 70

> apa este consumată în cantităţi mari de către făt; transportul ei fiind influenţat de forţe osmotice şi hidrostatice şi de gradientul electrolitic.

> transportul glucozei se face prin difuziunea facilitată de proteine specifice. Controlul acestui transport este insuficient cunoscut intervenind probabil: insulina maternă şi fetală, GRH, glucocorticoizii, progesteronul, estrogenii, gradientele de concentraţie. Fătul consumă zilnic aproximativ 30 g zi. Fătul sintetizează proteinele proprii din aminoacizii materni care sunt prezenţi în plasma fetală în concentraţii mai mari decât în cea maternă.

> modalitatea de transport este: difuziune pasivă sau transport activ Na dependent sau Na independent.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 55 / 70

> in general, placenta este impermeabilă pentru proteine, exceptând IgG, imunitatea pasivă a fătului fiind dată de transportul acestora.

> concentraţiile lipidelor în plasma fetală sunt mai mici, cu excepţia acidului arahidonic.

> mai sunt transportaţi: cationii monovalenţi (Na+, K+), calciu, fier, alte metale (Pb, Hg, Cd - au efect nociv), anioni, vitamine.

> placenta exercită un rol protector prin funcţia de barieră faţă de unii germeni (nu şi pentru virusuri, toxoplasmă, hematozoarul palustrum) şi prin funcţia de barieră imunitară care protejează grefa ovulară de rejet.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 57 / 70

>> Funcţia endocrină

> există o cooperare între fat şi placentă în ceea ce priveşte sinteza unor hormoni steroizi în sensul că fiecare are anumite enzime care asigură sinteza unei etape, astfel încât produsul final reflectă atât funcţiile enzimatice normale ale fătului cât şi ale mamei (unitatea feto-placentară cu funcţionalitate normală).



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 58 / 70

> din punct de vedere hormonal, în evoluţia sarcinii există două perioade:

> prima, corespunzătoare trimestrului I şi caracterizată prin prezenţa corpului galben gestativ şi a trofoblastului;

> a II-a, în care intervin şi organele fătului, în special ficatul şi SR.

> trecerea funcţiei luteale placentei este deplină la aproximativ 50 zile de gestaţie.

> hormonii sintetizaţi de placentă sunt: estrogenii, progesteronul, hormonul gonadotrop corionic, hormonul lactogen placentar etc.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 59 / 70

>> Funcţia imunologică a placentei

> sistemul imun matern acceptă alogrefa fetală şi îi susţine dezvoltarea, sarcina fiind în acest sens o enigmă imunologică.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 61 / 70

> sunt alcătuite din afară către înăuntru din corion şi amnios.

> corionul este situat între caducă şi amnios şi este o membrană fibroasă şi transparentă. La nivelul placentei devine placă corială. Aderă la caducă şi se poate separa uşor de amnios. Intre aceste două foiţe se pot forma pungi amniocoriale.

>> Membranele oului Curs nr. 3Curs nr. 3


OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 62 / 70

> grosimea corionului este de aproximativ 0,2 mm.> amniosul este o membrană subţire, transparentă, foarte rezistentă, care acoperă faţa fetală a placentei şi cordonul ombilical. > este formată din două straturi, unul intern, epitelial, format din mai multe straturi de celule cu proprietăţi secretorii şi altul extern, format din ţesut conjunctiv lax ce conţine fibre elastice, nervoase, vase de sânge şi limfatice.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 63 / 70

> este un lichid clar şi transparent, cu miros fad şi reacţie slab alcalină.

> este constituit în 98-99% din apa, restul fiind săruri minerale şi substante organice.

> volumul lichidului amniotic poate fi apreciat echografic. El variază în funcţie de vârsta sarcinii:

> la 7 săptămâni: 20 ml; > la 30 săptămâni: 1000 ml; > la termen: 600-1000 ml, peste 1000 ml şi până la 2000 ml - exces de lichid amniotic (peste 2000 ml polihidramnios, sub 500 ml oligoamnios).

>> Lichidul amniotic Curs nr. 3Curs nr. 3


OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 64 / 70

> originea lichidului amniotic este triplă: fetală, amniotică, maternă; participarea fetală este esenţială (în special cea renală - mai ales din trimestrul al II- lea de sarcină).> resorbţia lichidului amniotic se face pe două căi: deglutiţia fetală şi resorbţia prin membranele amniotice.

> dintre substanţele organice care intră în compoziţia lui, importanţă clinică au: > creatinina (marker al funcţionalităţii renale fetale). > bilirubina (marker al funcţionalităţii hepatice), > fosfolipidele şi mai ales raportul > lecitină/sfingomielină (markerul maturităţii pulmonare).



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 65 / 70

> cordonul ombilical asigură legătura dintre placentă şi făt, fiind o anexă fetală, conjunctivo-vasculară.

> are formă tubulară torsionată, culoare albicioasă, lucioasă, lungimea medie de 50 cm, diametru 1,5 cm. La exterior prezintă o teacă formată din amnios, iar în interior vena ombilicală şi două artere conţinute într-o masă gelatinoasă (gelatina Wharton).

> arterele transportă sângele venos de la făt la mamă, venele transportă sângele arterial de la mamă la făt.

>> Cordonul ombilical Curs nr. 3Curs nr. 3


OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 66 / 70

> fătul la termen cântăreşte în medie 3250 g şi măsoară în jur de 50 cm.

> pielea este roz, acoperită de peri fini (lanugo) şi un strat subţire de substanţe grăsoase produse de glandele sebacee (vernix caseosa).

> craniul fetal prezintă un oarecare grad de maleabilitate datorită suturilor.

> locul de întâlnire a suturilor se numeşte fontanelă (anterioară sau bregmatică, posterioară sau lambdoidă).

>> Fătul la termen Curs nr. 3Curs nr. 3


OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 67 / 70

> craniul este ovoidal, prezintă o bază şi o boltă formate astfel: baza formată din partea orizontală a osului frontal, osul sfenoid, temporal şi occipital, bolta formată din osul frontal, cele două parietale, solzul temporalelor şi solzul osului occipital.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 68 / 70

> există o corelaţie între dimensiunile părţii din cutia craniană cu care fătul se angajează în bazinul obstetrical şi dimensiunile acestuia din urmă.

> diametrele craniului fetal sunt:

> anteroposterioare: > occipito-mentonier - 13 cm; > occipito-frontal - 11,5 cm; > suboccipito-frontal - 10,5 cm; > suboccipito-bregmatic - 9,5 cm > submento-bregmatic - 9,5 cm;

> transversale: > biparietal - 9,5 cm; > bitemporal - 8 cm.

> dintre diametrele trunchiului, importanţă are diametrul biacromial (12 cm), dar care prin tasare poate ajunge la 11 cm.



OVOGENEZAOVOGENEZA





PLACENTAPLACENTA




Slide 69 / 70

curs 3 - gametogeneza (nxpowerlite)

Documents