1

Sifiliso Agentul etiologic: Treponema palidum, ce nu are rezistenţă la antibiotice, astfel că

tratamentul antibiotic pentru altă boală va duce la eradicarea Treponemeio Simptomele bolii sunt discrete, nu poate fi diagnosticată şi, deci, netratată netratatăo Nu se mai intâlneşte faza a 3a a boliio Faza 1 se mai poate întânio Focare: Negreşti - Oaş şi Turdao Transmitere:

o Este o boală cu transmitere sexuală, în acest caz este vorba de sifilis dobândito Se mai transmite şi vertical, de la mamă la copil, în acest caz fiind vorba de

sifilis congenitalo Sifilis primar:

o MACROSCOPIC: apare şancrul dur, o ulceraţie nedureroasă a mucoasei peniene/vaginale

Şancrul dur nu apare la suprafaţă, ci pe mucoasa vaginală, fiind greu de diagnosticat

Mai poate apărea pe limbă, fiind asemănător cu cancerul bazocelular. În acest caz, marginile sunt netede, bine delimitate Fundul ulceraţiei este dur la palpare Pe fund – apare o secreţie apoasă cu Treponema ce persistă

maxim 2 săptămâni, ce va trece fără tratament şi fără cicatrice, dar Treponema rămâne în circulaţia limfaticădesiminare tardivă

o Limfadenită limitată inghinal o Asemănător în infecţia cu Clamidia, apare şancrul moale. Infecţia este

frecventă în USA, la noi neexistând.o Sifilisul secundar – apare la aproximativ 2 ani de la infecţie, în absenţa antibioticelor

o Apare o erupţie cutanată cu formaţiuni numite sifilide sau rozeole sifilitice Sifilidele sunt defapt nişte macule ce apar pe tegument în întregime,

fiind nepruriginoase Erupţia este succesivă, adică apare, dispare, apoi reapare, până ce

dispare de tot, ducând la faza a3a (20 de ani)o Apar plăgi reprezentate de macule şi micropoliadenopatii localizate pe

mucoasa bucală şi vaginală, în locul leziunii primare Maculele sunt pete albicioase acoperite de o pseudomembrană de

fibrină şi pot apărea şi în alte afecţiunio Condiloamele late/ plate sunt o proliferare celulară, pesudoumorală, la locul

leziunii primare. Sunt asemănătoare cu condiloamele acuminate, numai că acestea din

urmă au vârfo Apar adenopatii generalizate, mici, nedureroase, în zone în care deobicei nu

apar cum ar fi la ganglionii occiptali şi cubitalio În ceea ce priveşte MICROSCOPIA, toate cele 3 forme sunt la fel

Cursul10 a fost tehnoredactat de Alexandra Buruiană după notiţele luate de Georgeta Bontaş

2

o În vecinătatea vaselor de calibru mic (arteriole) apare inflitrat inflamator – predominant plasmocite (dar şi limfocite), ceea ce face ca baza şancrului dur să fie dură la palpare.

o Leziunea este contagioasă deoarece în sancrul dur există o secreţie apoasă ce conţine Treponema

o Sifilisul terţiaro Evoluţie îndelungată, asimptomaticăo Apar gomele sifilitice = granuloame de tip tuberculoid, dar nu prezintă

coroană limfocitară şi nici plasmocite perivasculare Aceste gome pot apărea şi în lepră

o Leziunile sifilitice difuze = aortită sifilitică – prezintă infiltrat limfocplasmocitar ce afectează vasa vasorum din peretele aortei. Ulterior, va evolua în anevrism aortic disecant ce se va sfârşi cu decesul.

o Gomele sifilitice pot apărea pe palatul dur, ceea ce va duce la distrugerea acestuia; astfel cavitatea bucală şi nazală vor comunica.

Aceste gome sifilitice pot apărea şi în creiero Sifilis congenital

o Trasmiterea infecţiei de la mamă la copilo Depinde de cât de devreme (în evoluţia sarcinii) este infectată mamao Dacă rămâne gravidă, având sifilis netratat, fătul va muri fiind eliminate prin

avort spontan (maxim 6 luni) deoarece placenta va fi afectată de gome sifilitice, iar fătul se va îmbolnăvi de pneumonie albă, prenatală

o Dacă pacienta se infectează când este deja gravidă, afectarea copilului depinde de trimestrul de sarcină în care apare infecţia, astfel, copilul se naşte dar avea sifilis congenital, compatibil cu viata, în una din cele două forme posibile:

Sifilis precoce – infecţia are loc în lunile 3 – 6 de sarcină Sifilis tardiv – infecţia are loc în ultimile 3 luni de sarcină

o Sifilisul precoce Leziunile sunt prezente la naştere fiind asemănătoare cu cele din

sifilisul secundar la adult Apare o erupţie cutanată asemănătoare cu sifilidele În plus apar leziuni de tip veziculos pe palme şi plante; această erupţie

poartă numele de penfigus sifilitic Apar crăpături ale mucoasei buzelor la colţul gurii, leziunile fiind

perpendiculare pe marginea buzelor. Acestea zemuiesc lichid ce conţine Treponema, numite ragade sifilitice

Este prezentă rinita, hepatosplenomegalia, limfadenita, osteocondrita Afecţiuni mentale Spuravieţuirea este limitată

o Sifilisul congenital tardiv – asemănător cu faza a 3a de la adult Leziunile sunt difuze şi de tip gomă ce apare târziu (nu există la

naştere) Diagnosticul este dat de triada lui Hutchinson:

Keratita – inflamaţia cornei, ce se va opaciza, ducând la orbire Labirintită, ce va duce la surzenie

Cursul10 a fost tehnoredactat de Alexandra Buruiană după notiţele luate de Georgeta Bontaş

3

Dinţii Hutchinson = dinţi scalariformi – dinţi conici ce prezintă o scoitură; dantura afectată este cea permanentă, dinţii afectaţi sunt incisivii centrali superiori.

o Se numesc scalariformi deoarece sunt asemănători scării de la şa.

Actinomicozao Inflamaţie specifică cu aspecte unice macro şi microscopiceo Agentul etiologic este vizibil microscopic, având un aspect unic.o Nu este o micoză ci o infecţie cu o bacterie anaerobă ce produce cariile, fiind

comensală, în cavitatea bucalăo Bacteria creşte sub formă de colonii confundate cu coloniile de ciuperci şi se

numeşte Actinomyces israellio Dacă pacientul este imunosupresat, această bacerie devine patogenăo Diseminarea are loc pe cale limfatică, ajungând la ganglionii laterocervicali, afectând

capul şi gâtul. Ganglionii cresc în dimensiune, devin duri şi nedureroşi. Această entitate clinică mai poartă numle de adenopatie laterocervicală lemnoasă

o Ulterior pot apărea abcese în ganglioni ce tind să fistualizeze individual la nivel tegumentar – fistualizare stropitoare

o Puroiul este solid, galben, granular, ca şi sulfatulo Dacă puroiul este inspirit, apare o pneumonie cu abcese micio Dacă puroiul este înghiţit, apare actinomicoza digestivă ce afectează în mod

particular cecul. Diseminarea are loc pe cale sanguină, pe vena portă ajungând la ficat, ducând la actinomicoza hepatică ce va genera mici abcese în ficat cu puroi solid, galben, granular ca şi sulfatul

o Actinomicoza pelvină (uterină), genitală – apare în cavitatea uterină, la femeile ce au sterilet de mult timp, peste 5 ani (steriletul se ţine maxim 5 ani)

o Actinomyces – apare în coloniio În HE este roşieo La marginile coloniei sunt prezente radiaţii, asemănătoare razelor solareo Aspect microscopic caracteristic

Candidozao Cea mai frecventă micozăo Este o ciupercă comensală pe tubul digestiv, patogenică în condiţii de dezichilibrul

florei microbiene, când găsesc factori favorabili sau în cazul tratamentului antibiotic prelungit.

o Se găsesşte în concurenţă cu flora microbiană ce-i consumă substanţele nutritive

o Se găsesc în cantitate scăzutăo Factorii favorizanţi locali sunt:

o Igiena bucalăo Xerostomie

Cursul10 a fost tehnoredactat de Alexandra Buruiană după notiţele luate de Georgeta Bontaş

4

o Protezeo Floră locală perturbată de antibioticeo Traumeo Arsuri

o Factorii favorizanţi sistemici – deficienţe imuneo Sistem imun deprimato Insuficienţe congenitale, câştigateo Tratamente imunosupresoareo Anemie feriprivăo Status endocrin: Diabet zaharat

o Candidoza superficialăo Locală; tratamentul este localo Erupţii roşii tegumentare, numite eczeme = candidoză cutanată (pliuri)o Onicomicozao Cavitatea bucală – depozit alb pe limbă – apare după tratament antibiotic

prelungit Diagnostic diferenţial leucoplazia: candidoza se raclează cu spatula o

cantitate mică. În urma raclării apar doar zone roşii cu depapilare (limba cheală) ceea ce dă o senziaţie de arsură

o Mucoasa vaginală – cadidoza apare aici după un tratament antibiotic prelungito Există posibilitatea de apariţie a unei infecţii virale concomitent (tratament

local cu NISTATIN)o Extinsă pe esofag – patognomonică pentru infecţia cu HIVo Extinsă în stomac – apare o pseudomembrană pe mucoasa gastrică (sindrom

DiGeorge)o În HE nu se vedeo Coloraţie specială: impregnare argentică (argint metenamină) – hifele de

candidoză se vor colora în negru, iar în coloraţie PAS, vor fi roşiio Candidoza invazivă = septicemie

o Apare în inimă (dă endocardită), rinichi, ficat, creiero Duce la abceso Apare în imunodeficienţele severeo Nu evoluează cu febră

EPIDEMIOLOGIA INFECŢIEI CU HIV – mod de transmitereo Infiltrat inflamator doar cu rotundonucleare (fără PMN!!!)o Imunosupresie ce va duce la apariţia unor modificărio Infectarea suplimentară cu virsului citomegalic, ceea ce va duce la apariţia

incluziunilor citomegaliceo Infectarea suplimentară cu virusul sinciţial va transforma celulele în celule mari,

multinucleate pe peretele alveolar în imunosupresie; în infecţia cu virusul rujeolic se întâmplă acelaşi lucru

o Este o boală cu transmitere sexuală, mai puţin contagioasă decât hepatita de virus Bo Apare la indivizii ce îşi administrează droguri intravenosCursul10 a fost tehnoredactat de Alexandra Buruiană după notiţele luate de Georgeta Bontaş

5

o Cale parenterală de pătrundere – instrumente infectate utilizate în manevre chirurgicale invazive

o Risc prezintă şi pacienţii cu hemofilie, datorită transfuziilor cu sânge contaminato Transmiterea mai apărea în urma hrănirii la sân, dar şi vertical de la mamă la copil Pneumocistozao Agentul etiologic nu este bacterie, virus, ciupercăo Posibil să fie chiar drojdie – Pneumocystis jirovecio Transmiterea se face pe cale aerianăo Duce la infecţie pulmonară la imunosupresaţi o MACROSCOPIC: caracteristic; plămânul pe secţiune seamnă cu pancreasulo MICROSCOPIC: pneumonie cu Pnumocistis se caracterizează prin:

o Spumă acelulară în alveole (HE)o Infiltrat interstiţial predominant cu plasmociteo Prin impregnare argentică se vede agentul etiologic în spuma din alveole

o Poate disemina septicemico Apare în:

o Imunodeficienţe : HIV:

85% mortalitate ( a doua cauză), prima fiind TBC Microscopic: nu există răspuns inflamator interstiţial, iar

spuma dă diagnosticul. Se vindecă, dar poate reapărea Imunodeficienţă congenitală Corticoterapie Citostatice + alte etiologii

o Prematuri spitalizaţi: Poate duce la deces Tratamentul cu biseptol poate duce la vindecare, iar în urma

tratamentului, individul nu mai face boala toată viaţa.

Neoplazii = tumori (benigne sau maligne)

Definiţii: o proliferare celulară scăpată de sub controlul organismului; creşterea are loc independent.!!! Nu este acelaşi lucru cu hiperplazia, deoarece aceasta este ţinută sub control de către organism, iar odată ce dispare cauza dispare şi hiperplazia.o Neoplaziile sunt boli geneticeo Proliferarea celulară controlată de oncogene, controlate de anticoncogene.

o Oncogenele pot suferi mutaţii ceea ce va duce la supraexprimarea loro Antioncogenele pot suferi şi ele mutaţii ce vor duce la exprimarea

oncogenelor şi,deci, la proliferare celulară

Cursul10 a fost tehnoredactat de Alexandra Buruiană după notiţele luate de Georgeta Bontaş

6

o Întotdeauna trebuie să existe o mutaţie geneticăo O tumoră poate avea la bază mai multe mutaţiio Există şi mutaţii patognomonice – raro Dacă nu există mutaţie, atunci nu există tumori (ex. hiperplazia nodulară de prostată –

adenom de prostată = tumoră benignă)o ETIOLOGIE:

o Factori cancerigieni Radiaţii UV,X Chimici : gudroane, azbest Virusuri

Virusul Epstein Barr: limfom Burkitt ( reacţie virală banală la primoinfecţie), carcinom rinofaringean, leiomiosarcom (AIDS)

Virusul Papilloma: unele tulpini dau cancer de col uterin HTLV (Human T-lymphotropic virus ): leucemie cu celule

păroase, limfom cutanat cu celule T HIV: limfoame B Virus hepatitic B/C: hepatocarcinom

o La toţi aceşti factori se adaugă o predispoziţie genetică individualăo CLASIFICAREA TUMORILOR: - în funcţie de originea celulelor din care provine

tumora:o Tumoră epitelială

Cea mai frecventă Epiteliul intră în contact cu toţi agenţii etiologici Apar la vârste înaintate deoarece e nevoie de timp, de expunere

îndelungată, repetitivă pentru ca aceste tumori să se formezeo Tumori mezenchimale: - 90% din tumori

Ţesut adipos Ţesut muscular neted, striat Ţesut vascular Ţesut nervos periferic Ţesut osos Ţesut cartilaginos

o Ţesut mezotelial – pleură, pericard, peritoneuo Ţesut melanocitare – nevi + melanoame 10% din cazurio Ţesutul sistemului limfatico Ţesutul sistemului nervos central

o CLASIFICAREA TUMORILOR – în funcţie de comportamentul clinic:o Tumori benigne

Cresc bine delimitat de ţesuturile din jur; uneori există capsulă proprie Împing ţesuturile din jur, nu le infiltrează Uşor mobilizabile dacă e palpabilă Nu metastazează – criteriu major de diferenţiere După excizie chirurgicală – nu recidivează (de regulă) Pot fi :

Reale – existenţa mutaţiilor

Cursul10 a fost tehnoredactat de Alexandra Buruiană după notiţele luate de Georgeta Bontaş

7

Pseudotumori (adenom de prostată) = hiperplazii - nu există mutaţii

Unele au mutaţii stabile, altele sunt instabile, spotan apărând noi mutaţii, cu potenţial de malignizare

o Tumori maligne Creşterea este rapidă Extensie infiltrativă în ţesuturile din jur, distrugându-le Sunt imobile sau greu mobile Marginile sunt nedefinite Capacitatea de metastazare (pe cale sanguină, limfatică) ducând la

apariţia unor tumori la distanţă Tendinţă de recidivare după extirparea chirurgicală

o Tumori broderline (de interfaţă) Benigne cu creştere infiltrativă, ce recidivează, cu creştere rapidă dar

nu metastazează Complortament local benign cu capacitate de metastazare EX: Adenomul chistic al ovarului (doar microscopic - borderline, dar

este tratat ca şi cancerul

MetastazareaDefiniţie: capacitatea tumorilor primare de a genera tumori la distanţă (microscopic identice cu tumora primară)o Metastaza creşte rapede, sunt bine delimitate, incapsulate, extragerea chirurgicală este

facilă.o Metastazele pot genera alte metastazeo Căi de metastazare:

o Limfatică Vas cu embol tumoral devine vizibil (se dilată) Este principala cale Diseminarea spre ganglionii limfatici regionali Ex: de la o tumoră din faringe ajuge pe cale limfatică la ganglionii

laterocervicali, care devin mari, palpabili; nu răspunde la antibiotico Sanguină

Tumora din cavitatea abdominală ajunge la ficat prin circulaţia portală – în principal

Localizare neabdominală - în plămân Metastazele osoase sunt cele mai dureroase şi necesită administrarea

de morfină ce poate da nu numai dependenţă ci şi obişnuinţă şi tolrenaţă. Astfel pacientul îşi va creşte progresiv doza până va ajunge la supradoză, din care va muri (eutanasiere).

o Prin contact – pentru cancerul de buze – mai întâi la una şi ulterior se ia si pe cealaltă

o Transcelomică – prin lichid din cavitatea peritoneală. Cancerul gastric cu afectarea seroasei, va duce la descoamarea

celulelor ce vor pluti în lichidul peritoneal, ajungând în pelvis, la

Cursul10 a fost tehnoredactat de Alexandra Buruiană după notiţele luate de Georgeta Bontaş

8

peretele uterin, la ovar ducând la apariţia de tumori Krukenberg ale ovarului

o De-a lungul tecii nervilor, prin limfaticele perineurale vor apărea metastaze la suprafaţa traiectelor nervoase

EX: carcinom adenoid chistic = tumori de piele (tumori în turban)o Intraepitelial – cancer mamar – în grosimea epiteliului areolei mamare – boala

Paget mamarăo MACROSCOPIE:

o Poate fi unică sau multiplăo Dimnesiuni microscopice, de câtiva centrimetri – necesită chimioterapie.o Sunt bine circumscrise, nodulareo Afectează populaţiile celulare rezistente la chimioterapie

o MICROSCOPIE: asemănătoare cu tumora primară (originală)

Stadializare şi gradareo se face în funcţie de extindereo sisteme de stadializare:

o T = tumoră T 0 – nu ştim de existenţa tumorii primare T 1 – tumori mici T 2 T 3

o N = nodul limfatic N0 – nu ştim de metastaze în ganglioni N1 – un grup de ganglioni cu metastaze N2 – minim 2 grupuri de ganglioni sunt afectate

o M = metastaze M0 – nu stim – altele decât ganglioni M1 – metastaze în vecinătate MX – număr neprecizat ( 1)

o Sistemele de gradare ( morfopatologic) – în funcţie de gradul de diferenţiere tumorală – asemănări cu ţesutul din care provine:

o Gradul 4 – foarte diferite de ţesutul din care generează Sunt foarte agresive Răspunde la tratament

o Gradul 1 – foarte asemănător cu ţesutul din care provine, apropiat de cel benign, dar rezistent la tratament

o Ex. carcinomul spinocelular keratină: Gradul 1 – toate insulele Gradul 2 – unele insule Gradul 3 – fără cheratină, dar celulele seamănă cu cele din ţesutul

iniţial (slab diferenţiat)

Cursul10 a fost tehnoredactat de Alexandra Buruiană după notiţele luate de Georgeta Bontaş

9

Gradul 4 – nediferenţiato În funcţie de această gradalizare se stabileşte tratamentul

Markeri tumoralio Proteine produse de celulele tumorale ce ajung în sânge (=umorali) sau există în

celulele tumorale (=celulari) – imunohistochimeo Exemple:

o PSA – carcinom prostatic (creşte şi în prostatită)o -1-antitripsina şi -1-fetoproteina – pot creşte şi în alte condiţii; prin excizie,

tumora scade – dacă metastazele există, înseamnă ca mai există tumoră principală

o Control periodic = monitorizare evoluţie postoperatoro Markeri imunohistochimici:

o Citokeratina – cancerul celulelor epitelialeo Actina – ţesut muscular = sarcomo Vinmetina – ţesuturi moi (fără epitelii)o CD34 – endotelii vasculare.

Cursul10 a fost tehnoredactat de Alexandra Buruiană după notiţele luate de Georgeta Bontaş