CURS 1URGENTE OSTEO-ARTICULARE ENTORSA=distensie a capsulei articulare -semneclinice:durere,impotentafunctionala,echimoza(vanataie), tumefactie (marire de volum), temperatura locala crescuta -investigatii paraclinice: radiografie - smulgere a epifizei distal -tratament: repaus 7-14 zile la pat, imobilizare cu fasa elastica (cu atela la sportivi) LUXATIA=leziune osteo-articulara, indepartarea capetelor osoase care realizeaza articulatia respectiva, ruptura a capsulei articulare respective -ceamaifrecventa:luxatiascapulo-umerala(aumarului),apoia soldului,agenunchiului,agleznei,temporo-mandibulara-cauze: traumatisme,agresiuni,accidentecasnicesausportive-simptomatologie:durereintensa,deformareaarticulatiei,impotenta functionala(pozitieantalgica)obligatoriuradiografiecaexamen paraclinic-tratament:reducerealuxatiei(manevreleluiHipocrate), faraproblemelapersoaneleslabesifaraanestezie,imobilizare14-21 zile cu fasa elastica/tifon -exemplu:luxatiatemporo-mandibulara:condiliimandibuleiiesdin cavitatea glenoida a maxilarului (4-5 zile alimentatie cu lichide cu paiul) FRACTURA=solutie de continuitate la nivelul osului (ruperea osului) -cauze: traumatisme,agresiuni,accidentecasnice, demunca, rutiere -simptomatologie:Durereinpunctfix,Echimoza,Deformarea segmentuluianatomicrespectiv,Impotentafunctionala,Scurtarea membruluirespectiv(DEDIS)-examenparaclinic:radiografiefatasi profil-fracturacominutiva=fracturacumaimultefragmenteosoase aleosuluirespectiv-tratament:imobilizareafocaruluidefractura(cu gips, ipsos) - atela trebuie sa depaseasca focarul de fractura nici in sus si niciinjos(capeteleosuluinutrebuiesasemiste),efectuareaunui control radiologic (pentru a nu se ajunge la pseudoartroza) sau operatie (metoda sangeranda - chirurgicala, adaugare de tije), imobilizare la pat -Complicatii:pseudoartroza,flebite,tromboflebite,riscurianestezice, varsaturi. 1 Organismulrezista3minfaraoxigen,3zilefaraapasi30zilefara alimente.Accident (stopat brsuc) cu: 50 km/h - ca si cum ai cadea de la 9 m, 70 km/h - ca si cum ai cadea de la 29 m, 100 km/h - ca si cum ai cadea de la 40 m CURS 2APARATUL RESPIRATOR - Dpdvalmorbiditatii,bolileA.R.(aparatuluirespirator)ocupaprimul loc (medie 25.000 cazuri noi de imbolnaviri pe an la 100.000 locuitori). Dpdvalmortalitatii,bolileaparatuluirespiratorocupalocul2si constituie20%dintotalitateacauzelordedeces(locul1-bolileap cardio-vascular) Traheobronsita acuta =inflamatia acuta a cailor respiratorii, caracterizata prin tuse, expectoratie, dureri retrosternale, febra (uneori), cu evolutie benigna si trecatoare. Etiologie: de origine infectioasa (bacteriana, virotica) Factorifavorizanti:frigul,aeruluscat,oboseala,surmenajul, subnutritia,alcoolismul,fumatul,boligeneralecescadcapacitatea organismului (ciroza ,i.c.-insuficienta cardiaca) Simptomatologie: -tusea in accese suparatoare -expectoratie (mucoasa, mucopurulenta) -durere retrosternala-arsura -dispnee moderata (din cauza spasmului bronsic) Examene paraclinice -rx (radiografie) pulmonar=aspect normal -examenul citobacteriologic al sputei-tipul bacteriei pt antibiotic. Tratament:-repauslapatcatevazilepanaladisparitiafebrei, expectoratiei. -aerul camerei umidificat(iarna) -medicamentecareseadreseazafebrei(antipiretice:nurofen, aspirina),durerii(antialgice:algocalmin,aulin,fasconal),tusei (antitusive: acc, bromhexin) 2 Pneumoniile =Inflamatia parenchimului pulmonar Etiologie-bacteriene(pneumococica,stafilococica,streptococica,b. klebsiela, b. Hemofilus influentae) -virale(richettsia chalamydia,mixovirusuri,adenovirusuri)-lipoidica:inhalarea uleiului de parafina in teritoriul alveolar-medicamente admin. intra nasal sau ingerate timp de multi ani.-inhal de substante chimice: (oxizi de Na, Cl, beriliu, cadimu, acid cromic, compusi manganici, benzina si alte derivate de petrol) Radioterapie:pneumoniadeiradiere,dupatratamentulneoplasmului de san matapulmonara, boala Hodgkin. Simptomatologie pt Pneumonia Bacteriana Pneumococica Catar nazal, oboseala, cefalee, creste temperatura (>36,5) Aparebruscfrisonul,puternic,cuoduratadeaprox.30min., varsaturi,junghiintercostals(sedatoreazainflamariipleurei),tusea apare dupa 24-36 ore, este seaca si rara la inceput, apoi cu expectoratie rosie-caramizie (caract. Pneumoniei) in cantitate redusa. Stareagensealtereaza,temp.cresteincatevaore,iarpieleasi limba sunt uscate. Hidratare cu solutii normotone (ser fiziologic 5-10%) Ex.Ap Respirator: -frecv cresc a ritmului resp (25-60 resp/min.) -respiratiile sunt superficiale deoarece, ca si tusea, produc dureri. Ex, de lab -cresc leucocitele. hb si trombocitele au tend de scadere -Rx pulmonar:imagine triunghiulara cu vf in hil (hil=locul pe unde intra si ies vasele sangv intr-un organ) -ex. Sputei evid agentul patogen. Complicatii:-pleurezieserofribinoasa,purulenta-meningita purulenta-endocarditapneumococica-nefritapneumococica(apare dupa 10-20 de zile de la debutul pneum printr-un mecanism alergic) Diagnosticulpozitiv:-debutbrutalalboliicufrisonviolent,junghi toracic, febra 40 de grade -Rx pulmonar:imagine opaca triunghiulara Tratament:-etiologic-penicilina -igieno-dietetic, repaus la pat in perioadafebrile,cameraaerisita,hrana:lichide,semilichide.-simptomatic: combaterea tusei, a febrei 3 Astmulbronsic=Sindromclinicparoxistix,caracterizatprintr-o dispneecubradipneeexpiratorie,datoritauneireduceriimportante difuze a lumenului bronhiilor mici ca urmare a spasmului, edemului si hipersecretiei. Etiologie: a.b. este-extrinsec(alergic,neinfectios),apare inainte de 45 de anilapersoanecuantecedentealergice,cusensibilitateladiversi alergeni,iar infectia survine ca o complicatie. -intrinsec(nealergic,neinfectios)aparefrecventdupa45 ani,iar rolul alergiei nu poate fi demonstrat. Simptomatologie:criza de astm este manifestarea principala a a.b. Apare ziua, cat mai frecvent in cursul noptii. Debutul este brusc fiind precedat de simptome de rinita si traheita. Pacientulestetrezitdinsomndesenzatiadesufocaresianxietate, respiratiadevinesuieratoare(wheezing),cuexpiratieprelungitasi jenanta, asmaticul este bradipneic. Tusea este frecventa, la inceput uscata apoi productiva: sputa albicioasa, gelatinoasa,cunoscutasubdenumireadesputaperlata,poatedeveni seromucoasa si chiar mucopurulenta. Tratamentul:arecascopcombatereasiprevenireacrizelorde astm. a)in crize usoare: adm de sedative usoare (diazepam, extraveral), tranchilizante asociate cu miofilin b)in crizemoderate: miofilin, antihistaminice, prednison+sau- antibiotic cu spectru larg. c)Incrizesevere:-corticoterapie(prednison20-60mg/zi-fara sare!! Pt ca retine apa si se formeaza edeme) +antibiotic cu spectru larg -aerosoli ce contin corticosteroizi(astmopent, berotec)-oxigenoterapie -mucolitice pentru fluidificarea secretiilor bronsice. 4 Edemulpulmonaracut(E.p.a)=Sindromclinicparoxistic, determinatdeextravazareaininterstitiulsepturiloralveolaresiin interiorulalveolelorpulmonare,aunuitransudatserosprovenitdin capilarele pulmonare. E.p.a.:-urgentamedicalamajorasi de interventie promptasi corecta a medicului, depinzand de salvarea vietii bolnavului. Etiologie:teoretic exista 2 tipuri principale de e.p.a: 1. hemodinamic(crestereapresiuniiincapilarelepulmonare): cardiopatiihypertensive (hta paroxistica-feocromocitom, hta maligna), cardiopatii valvulare(s.m., i.m., s.a., i.a.), cardiopatii ischemice, infarct miocardic. 2. lezional: lezari pe cale aeriana, sanguina, a straturilor anatomice, al iltrului alveolar si capilar: gaze toxice sufocante, corpi chimici inhalati accidental; drivati de clor, brom, amoniac, azot, sulf, formol, ingestia de benzina,intoxicatiacuCO;sindromulMendelson,emboliagrasoasa posttraumatica (fracturi ale oaselor lungi); infectii pulmonare acute. Tabloul clinic prezinta 2 faze: 1-fazade dispnee paroxistica si dramatica cu debut brutal cu nelinisteaccentuatasiseteintensadeaer,tuseseaca,transpiratii, cianoza 2-fazaexudativacuexpectoratiefluidarozata,spumoasa, abundenta. Accidental, apare deobicei nocturn, la pacientul cu cardiopatie Tratamentul :-simptomatic: admin. De oxigen pesondasau pe masca 6-8 l/min. -aspiratie bronsica-aerosoli antispuma -incubatie cu aspiratiesi respiratie artificiala Corectareadezechilibruluihemodinamicalinsuficienteicardiac: pozitiei sezanda,sangerare 300-500 ml in 5 min sau aplicarea de garouri laradacinaa3membre,dacasangerareaestecontraindicata(anemii a.s.c.,etc),diuretic cu actiune rapida,tonicardiace. 5 CURS 3 DIABET ZAHARAT Valorilenormalealeglicemiei:70-115mg/dlTolerantaalteratala glucoza: 115-125 mg/dl Diabet zaharat: glicemie>125 mg/dl 2 tipuri de diabet: Diabet tip I - apare la pacienti cu varsta sub 45 ani; apare datorita unei cauze genetice (disfunctie pancreatica endocrina) Diabet tip II - apare la pacientii varstnici; se datoreaza alimentatiei (secundar dereglarilor de alimentatie) Tratament: - tip I - cu insulina - rapida, semilenta sau lenta -tipII-tratamentigieno-dietetic:dietafarahidratidecarbon(160-200g/zi); VN=min 220g/zi Dieta: 180g paine sau 570g mamaliga 300g mere verzi, capsuni 150g struguri 500g pepene cantarit cu coaja 300g orez, paste fainoase, morcov, cartof cantarite dupa fierbere Fara banane (sunt bogate in glucide) Fara dulciuri Fara bere, vin dulce, coniac Vin alb sec in cantitati moderate (100 ml) Vodca, tuica - ajuta la arteriopatia diabetic Diabetcuglicemiefoartemare: pacient rosu in obraji (platoric); are polidipsie (5l apa/zi; daca beamai mult este diabet insipid), polifagie (manancasislabeste),poliurie(urineazacatbea)-cei3p;devine astenic,scadeingreutateOameniislabescindiabetdezechilibrat, cancer, hipertiroidie. Analize: -Glicemie (nu se mananca inainte cu 12h inainte de recoltare) -Glucozurie in 24h - absenta in mod normal; daca este prezenta pacientul a avut glicemie peste 180mg/dl (a depasit pragul renal) -Hb glicozilata - evidentiaza valorile glicemice crescute Infarmacieiserecomandatratamentigieno-dietetic,jumatate comprimat Siofor,samearga lamedic. Dacanuse prezinta la doctor face cetoacidoza diabetica. 6 Simptomatologie: -pacientul in acidoza metabolica - respiratie de mere verzi sau de mere putrede;polipneic(respiratiiscurtesicufrecventamare);nueste orientat temporo-spatial; tegumente deshidratate; tubor abdominal -poateajungelacomadiabeticahiperglicemica(glicemieinjurde 600mg/dl): pacientul se deshidrateaza; pH acid; oligurici sau anurici - creste vascozitatea ->hemoconcentratie; uree, creatinina crescute Diabetice orale: Siofor, Meguan (poate da hipoglicemie) Tratament: -Pacientul se rehidrateaza cu ser fiziologic (3-4l) -i se administreaza glucoza tamponata (500ml cu insulina 16U 10% sau 8U 5%); -i se administreaza solutie de bicarbonat pentru neutralizarea acidozei (rezerva alcalina - 22 normal) -cand scade insulina sub 300 se administreaza insulina subcutan -in functie de potasemia serica adm KCl Coma hipoglicemica -Apare la pacientii insulinodependenti -Tratament: insulina lenta 1U/zi sau insulina rapida 2U/zi -Simptome: transpiratii, ameteli(vertij), pierderea cunostintei -Pacientultrebuiesamanancelamax15mindupaceisiadm insulina -Daca ameteste trebuie sa ia ceva dulce (miere, zahar) -Profil glicemic: glicemie recoltata din deget inainte de masa 7 Complicatii ale diabetului: -Afectarea arterei retiniene ->retinopatie -Afectarea glomerulara ->nefropatie diabetica -Afectarea arterelor membrelor inferioare ->arteriopatie diabetica -Afectarea nervilor periferici ->neuropatie diabetica -Afectarea arterelor care iriga inima si creierul ->macroangiopatii Retinopatie diabetica -merge pana la cecitate -artere retiniene rigide si ingrosate Nefropatia diabetica -albuminuria (prez in sange) stabileste diagnosticul -rinichiul este mic -uree si creatinina crescute -secundarapareinsuficientarenala(creatinina>11-seajungela dializa); are proteinurie, uree, creatininamari; pacient palid, respiratie uremica; pacientul face dializa Tipuri de dializa: -Hemodializa -Peritoneala (pacientul o poate face singur acasa) Arteriopatia diabetica -se infunda arterele membrelor inferioare -prezischemie(picioareleseinvinetesc,dar,suntreci),afecteaza ambele picioare (daca este afectat un singur picior - tromboza) -semne de hipoperfuzie; -prez semne de arterita -poate ajunge la necroza - se infecteaza - apare gangrena ->amputare 8 CURS 4 TRAUMATISMELE TORACELUI -toracelepoateprezentaleziunialecontinatorului(peretesterno-costal,muschi diafragm si ale continutului(viscere) -traumatismul toracic inchis,deschis reprezinta un ansamblu de leziuni locale,parietalesivisceralesidetulburarigeneralefunctionale-insuficientarespiratoriesicirculatorieMediastinulcuprinde:inima (cord), plamani, trahee, esofag. Traumatisme: - inchise -deschise - nepenetrante sau penetrante Traumatismetoraciceinchise:Contuziesimplaatoracelui-poate fi simpla parietala fara sa fie insotita de fracturi costale sau leziuni viscerale.Seinsotescdedurere,junghi,dispnee,respiratieartificiala, stare de soc, neliniste. -uneori se complica de aparitia unor echimoze pe fata,gat,deechimozebucale,faringiene,conjunctivale,echimozede epistaxis, otoragie; aceste tulburari constituie masca echimotica cervico-faciala=MORESTIN(compresiuneceducelacrestereapresiuniiin sistemul cavitar superior si consecutiv ruperea capilarelor). Tratament:-antialgice(suprimarea durerii) -infiltratie locala -oxigenoterapieinprezentamastiiechimoticeContuzia complicatacufracturisternocostale-fracturilesternocostalepotfi directe(unde a actionat agentul traumatic) si indirecte (la distanta). In fracturile multiple cu volet deplasarile coastelor fract sunt mari. Tabloulclinic:durerecontinuainpunctfix,accentuataprinrespiratie, bolnavul nu poate tusi, crepitatie osoasa perceputa la palpareDiagnostic de certitudine se face prin examen radiologic. Complicatiifracturicostale:-hemoragie:prinlezareaarterei intercostale-pneumotorax-acumularedeaerincavitateatoracica-hemotorax-acumularedesangeincavitateatoracica-emfizemprin ranireapleureisiaplamanului-leziunialediafragmului,ficatuluisi splinei^hemoragie interna 9 Voletulcostal : zonemaimult saumai putin intinse ale peretelui toracic,desolidarizatedeacestaprinfracturimultiplecostalesi/sau sternocostale,ce duc la miscari parodoxale; in inspir ,spre deosebire de restulpereteluitoracic,voletulsedeprima,revenindlapozainitialain expiratie. Clinic, se descriu volete costale:-anterioare-laterale -posterioare Examenul clinic - pacient socat cu mucoase si tegumente palide, cianoza extremitatilor,transpiratiireci,dispnee,pulstahicardic,hipotensiune. La inspectie se constata: miscari paradoxale ale peretelui care la inspir se infunda, iar la expir expansioneaza. La palpare apar: crepitatii osoase si miscari anormale ale fragmentelor costale=torace moale. Examen radiologic fracturi costale+starea viscerelor din cutia toracica. Tratamentul voletului costal: -masuri de prim ajutor la locul accientului consta in : A) imobilizarea voletului(apasare manuala sau cu material improvizate) b)culcareapacientului pe partea lezata c)calmareadurerii:antialgice -ingrijirispitalicesti:gesturileterapeuticevorfifacuteinordinea importantei vitale: a)evacuarea unui hemotorax b)drenajul unui pneumotorax sufocant c)eliberareaCAS(cailoraerienesuperioare)prinaspiratie nazo-traheala, intubatie sau traheostomie d)administrareade oxigen pe sonda e)calmareadurerii f)reechilibrareavolemica: transfuzii,perfuzii g)sondanazogastrica pt reducerea dimensiunii gastrice h)administrareade antibiotic i)stabilizareavoletului prin fixatoare externe 10 CURS 5 URGENTE CARDIOVASCULARE Inima= organulcentralalapcardiovascularcuroldepompa aspiratoare- respingatoare. Arterele conduc sangele cu substante nutritive catre tesuturi si organe. ANGINA PECTORALA -Ischemie miocardica tranzitorie, prin dezechilibru acut, intre cererea si aportuldeO2lanivelulmiocardului,circulatiacoronarianadevenind inapta de a asigura nevoile metabolice ale muschiului miocardic si de a acoperi consumul de O2. Tablou clinic in forme tipice: Durerea-aparitiaparoxisticaadurerii legatedeefortulfizic;alteori efortul poate fi emotional, intelectual, digestiv; caracterul constrictiv al durerii-cusenzatiedegheara.Alteoripoatefidescrisacaoarsura, presiune. Anxietate - senzatia mortii iminente, sentimentul ca fiecare criza poate sa-lcosteviata;crizadeanginaesteointreruperetemporalaavietii (Heberden), o meditatie asupra mortii (Seneca); durata scurta a durerii 2-3min,mairar10-15min,dincolode30mintrebuiesuspectatun preinfarctsauchiarinfarctmiocardic;inhibitiaoricareiactivitatipe timpul crizei (spectator de vitrina). Disparitia durerii la nitroglicerina in 3-5 min, reprezinta un semn clinic major, constituind un test de diferentiere fata de preinfarct sau infarct. SemneEKG-nusuntobligatorii.In25-30%nuaparmodificari; modificari ale repolarizarii, aplatizari sau negativari ale undei T. Diagnosticdiferential:nevrozacardiaca;durereanuaparelaefort; localizarea,iradiereasiduratasuntnecaracteristice;sistareaefortului sauadministrareadenitroglicerinararinlaturadurerea;preinfarctul-durerea este mai intensa 15-30 min si cedeaza partial la nitriti. Tratament:nitroglicsublingualsausolutiealcoolica1%3picaturi sublingualsi durerea dispare in 1-2min. Incrizeanginoaseseveresi rebele: tratam asociat - nitrati +betablocante (pentalong +propanolol) 11 INFARCTUL MIOCARDIC -Necroza ischemica a unei zone de tesutmiocardic, tradusa clinic prin acces dureros particular, iar EKG prin modificari caracteristice. Etiologic:in80%aterosclerozacoronariana;stenozaaortica,stenoza mitrala, HTA paroxistica, intoxicatii cu CO, uremii, tulburari de ritm, socuri, hemoragii acute. Tablou clinic: in ^din cazuri =durere in plina sanatate fara nicio cauza; in 40% cazuri +vechi anginos; in 10-20% cazuri +efort fizic, emotii, traumatisme, etc. Semne clinice esentiale: Durerea:sediuretrosternal;iradierifoarteintinse(cefalice,brahiale, chiarabdominale);caracterconstrictiv;intensitateextrema,atroce; durata1-48h,nucedeazalanitriti;aparedeobiceiinrepaussi determina agitatia bolnavului. Hipotensiunea:apareimediatsaula6-24hprecedatadeousoara crestereatensiuniiarteriale;poateajungelacolapssipoatepersista saptamani;trebuiesupravegheatatottimpulboliifiindunelement capital nu numai pentru diagnostic dar si pentru prognostic si tratament. Febra: apare la 12-24 h de la debut (38oC) FEBRA +durere toracica intensa =infarct miocardic Alte semne clinice: -semnecardiace:asurzireabatailorcardiace,extrasistole,fibrilatie atriala -semne pleuro-pulmonare: tuse chintoasa, dispnee -semne gastrointestinale: dureri epigastrice, greturi, varsaturi, eructatii, sughit, meteorism, constipatie -semne renale: oligurie (prin scaderea debitului cardiac) -semne neuropsihice (uneori): stari confuzionale, pareze, paralizii EKG: -ischemie: modificarea undei T (negativa, ascutita, ramuri egale) -leziune: modificarea segmentului ST (supradenivelare convexa) -necroza: aparitia unei unde Q de necroza. 12 Semne biologice: -CrestereaTGO(dacazonadenecrozaestedecelputin10%din miocard) 70-600 U/ml (N=8-40 U/ml) in 24 h si revine la normal in 4-7 zile, in 90% cazuri. -Dehidrogenaza lactica - creste peste 500 U (N=150-300 U), creste dupa 12 h pana la 4 zile si tine in medie 11 zile; in 9% cazuri -Creatinkinaza, cea mai specifica intalnindu-se electiv in miocard si in m striat, creste in primele 5 ore, max la 30 ore si dispare dupa 48 ore -Hiperleucocitoza;15.000-20.000mm3sementine2sapt;cresterea fibrinogenului peste 600 mg% in 2/3 din cazuri; poate creste glicemia, glicozuria. Diagnostic pozitiv: semnele clinice descrise; EKG (semne de ischemie, leziune, necroza), semne biologice. Tratament: 3 elemente principale a)Repauslapat14-20zile,apoipt2-3saptamani,repausinpozitie semisezanda b)Sedarea durerii: morfina 0,01g iv sausubcutan,saumialgin im 0,10g asociate cu atropina 0,5 mg iv si oxigenoterapie c)Anticoagulant:heparina(300-400mg/24h)iardupa3-4zile trombostop. +regim alimentar desodat, fara alcool, fumat. 13 ARTERITA -Esteoboalaaarterelorcaracterizataprinreducereasaususpendarea fluxului sanguin, cu ischemie tisulara ce duce la gangrena. -Esteacutasicronica(trombangeitaobliterantaBurger,arterita arterosclerotica,boalaRaynauld);formaacutareprezintaourgenta vasculara datorita obstructiei brutale a lumenului arterei: a)Embolie arteriala periferica (embolii plecate din cordul stang, fibrilatii atriale,infarctmiocardic,stenozemitrale,insuficientemitrale, miocardite, endocardite) b)Trombozaarteriala:obstructiabrutalaaunuitrunchiarterialducela suspendareairigariicusangeateritoriuluirespectivmanifestatprin: durereintensa,fulgeratoareinteritoriulrespectiv,absentapulsului, paloare, raceala, furnicaturi, tulburari de sensibilitate, diminuarea pana la disparitia reflexelor. Tratament: medical in primele 4-6 h - analgezice (morfina,mialgin), vasodilatatoare,anticoagulante.Dupaadministrareatratamentului medical,2situatiisepotprezentaintermende6h:-toatesemnele regreseaza, membrul respectiv se recoloreaza si se reincalzeste; -se va continua tratamentul sub supravegere -semnelenudispar-indicatiedeinterventiechirurgicala (dezobstructie arteriala +amputatie) Arterita cronica -semne clinice: Stadiul I: picioare reci StadiulII:dureriintermitente(caocrampa),tegumentepalide,reci, muschii se atrofiaza Stadiul III: durerea la repaus la nivelul muschilor gambei, simte nevoia sa tina piciorul atarnat la marginea patului, nu suporta cearceaful Stadiul IV: gangrena (necroza) 14 CURS 6 RESUSCITAREACARDIO-RESPIRATORIE =totalitatea masurilorcetrebuiescaplicatedeurgentapentrurestabilireasau inlocuirea temporara a functiilor vitale ale organismului - respiratia si circulatia -scopul principal al resuscitarii este de a mentine respiratia si circulatia la parametrii cat mai apropiati de normal deoarece deficienta uneia dintre ele produce tulburari in transportul de O2 si CO2 cu efecte rapide grave asupra intregului organism. Astfel lipsa de O2 actioneaza foarterapidasupraSNCducandlaincetareafunctiilorscoartei cerebrale,apoilaoprirearespiratiei,ceeaceatragedupaeaoprirea cordului si instalarea mortii clinice (aparente). -MOARTEA, in conceptia actuala, este un proces ce se desfasoara in 2 etapedistincte:clinica-definitacaoprireabatailorcorduluisia respiratiei; si biologica: instalarea de leziuni ireversibile la nivelul SNC. -TESUTURILE SI ORGANELE au sensibilitate diferita la lipsa de O2 in raport de gradul lor de diferentiere, din acest punct de vedere cele mai sensibile sunt celulele neuronale din scoarta cerebrala si aceasta explica deceolipsaacutasitotaladeO2ducelapierdereaimediataa cunostintei, fiind suficiente doar 3-4min pentru ca leziunile cerebrale produse sa devina ireversibile. Orice incercare de restabilire a functiilor cerebrale dupa 6-8 min de anoxie este sortita esecului, chiar daca alte functiirespiratorii,circulatorii,excretoriis-aureluatlaparametrii normali,bolnavultraiestedarramaneundecerebratsimoartea definitiva se va produce la scurt timp. -acest fapt ne demonstreaza urgenta ajutorului ce trebuie acordat, care de multe ori este simplu si poate fi realizat de orice cadru medical. -omul poate rezista 30 zile fara alimente, 3 zile fara lichide si doar 3 min fara oxigen. 15 Resuscitarea respiratorie: =are dreptscop restabilireaschimburilor gazoase lanivelul alveolelor pulmonareprincompletareasauinlocuireamiscarilorrespiratoriicu ajutorul respiratiei artificiale. -cauzele tulburarilor respiratorii: multiple si se intalnesc la orice nivel al drumului pecareO2siCO2 il au de parcurs intre aerulatmosfericsi tesuturi: a) cauze externe: lipsa O2 din aerul inspirat (la mari inaltimi, submersie, depresurisareaavioanelorlamarialtitudini,avalanse,accidente anestezice) b) tulburarideventilatiepotfi:origineperiferica(obstructiepartiala, totala a cailor aeriene: corpi straini, inghitirea de sange, de varsaturi - sindrom Mendelson); origine centrala (paralizia centrilor respiratori - in urmaTCCtraumatismcranio-cerebral,ainsolatiei,intoxicatiecu medicamente - barbiturice, barbiturice opiacee, intoxicatii cu alcool) c) tulburarile schimburilor alveolare: edem pulmonar acut, inec d) tulburari in sistemul de transport al O2: hemoragii mari cu colaps sau blocarea hemoglobinei cu CO, substanta otravitoare-acid cianhidric -frecventa normala: 16-18 respiratii/min -metode: respiratie gura-gura, gura-nas, compresiune pe torace (expir), tractiunea membrelor superioare deasupra corpului (inspir) -instrumente: pipa Guedel, balon Ruben -alte manevre: in decubit ventral: compresiune la baza toracelui (expir), ridicare (inspir), tractiunea membrelor superioare 16 Resuscitarea cardiaca: =are ca scop reluarea batailor cordului folosind manevreexternesauinterne-oprireacorduluiare2aspecte:stopul cardiac si fibrilatia atriala -cauze:lipsadeO2,factoritoxici(CO,CO2duclastopcardiac), hemoragiimasive,reflexenociceptive,electrocutarea,spanzurarea, emotiileputernicepotducelastopcardiac,politraumatismegrave, insuficienta cardiaca grava, insuficienta hepatica severa - semne de stop cardiac: -tulburari de ritm cardiac: bradicardie -hipotensiune -aparitia midriazei diminuarea frecventei miscarilor respiratorii (8-10 respiratii/min) - bradipnee -semne clinice de oprire a cordului: indirecte: -disparitia pulsului si a tensiunii arteriale -sistarea zgomotelor cardiace -hipotonie musculara -aparitia si instalarea midriazei bilaterale (dilatarea ambelor pupile) -electrocardiograma: linie izoelectrica -electroencefalograma: linie izoelectrica -metode: 1) masajulcardiacextern:indecubitdorsalpeunplandur,cadrul medical pe partea dreapta face compresiuni puternice pe torace (60/min) cu mana stanga pe regiunea sternala si mana dreapta pe fata dorsala a mainii stangi; la nou-nascuti: in spatiul 4-5 intercostal stang cu 2 degete 2) masaj cardiac intern in timpul unei interventii chirurgicale 3) defibrilator electric (400W; 1,5-3,8A; 0,5s) 4) injectareinventricululstgde:adrenalina,noradrenal(spatiul4 intercostal 4-5cm), sol de Ca, K -stimulare a funct de contract a cordului -este obligatoriu sa se incerce resuscitarea timp de 40 min -complicatii ale masajului cardiac extern: fracturi costale ce pot duce la hemotorax sau pneumotorax 17 CURS 7 APENDICITAACUTA =inflamatia apendicelui ileo-cecal -cea mai intalnita afectiune -este considerata boala tineretii -procesul inflamator apendicular survine cu precadere intre 10-40 ani -inaceastaperioadacorespundefrecventeibolilorinflamatoriisi perioada maxima dezvoltarii a ap folicular al apendicelui -apendicele este considerat amigdala abdomenului (organ folicular) -apendicita acuta este mai frecventa la persoanele care consuma carne si mai putin frecventa la persoanele vegetariene -factorifavorizanti:-oricepoateducelaobstructialumenuluisi impiedicaliberacomunicaintreapendicesicec(lumenulapendicelui comunicaculumenulcecului)-staza-edem-ischemie-gangrena apendiculara - apendicita; boli infecto-contagioase; apendiculse poate contamina din lumenul colonului -forme anatomo-patologice: 1. Apendicitaacutacatarala(ceamaiusoara)-apendiculhiperemic, lucios, erectil cu mezoul inflamat 2. apendicitaacutaflegmonoasa-apendiculplindepuroi,aspectde limba de clopot 3. apendicitaacutagangrenoasa-apendiculnegru-verzui,vested,cu pustule de puroi, friabilApendicitaacutaflegmonoasasiceagangrenoasaprodstaritoxico-septice ce duc la abcese septice, apoi deces. -dinfocarulsepticsedescarcaintorentulsangvintoxinesipuroi (microorganisme) si dau septicemie (abcese la creier, plaman, etc) -simptomatologie:debutspontan-colicaapendicularainfosailiaca dreapta, care poate deveni generalizata, cuprinzand tot abdomenul -manevredeevidentiereaapendicitei:manevrapsoas,manevra cuburilordegheataintr-unvascuapa,manevraRausing-puncte dureroase: pe linia spino-ombilicala, linia bispinoasa Semneclinice:-durereinfosailiacadreapta,greturi,varsaturi, inapetenta (lipsa poftei de mancare), constipatie, +/- febra -examen de laborator: leucocitoza (>10 000 leucocite/mm3) 18 -diagnostic diferential: -cu colica renala dreapta -cu anexita la femei -cu nevralgie (discopatie lombara) -cu afectiuni extraabdominale (pneumonie - junghi intercostal) - cu colica biliara -tratament: chirurgical- -complicatii: 1. peritonitalocalizata= plastronapendicular;viscereledinjur blocheaza procesul inflamator apendicular;nuse opereaza decat daca febrapersistamaimultde3zilesiatuncisescoatedoarpuroiul; tratament: repaus la pat, antibiotice, antialgice, antiinflamatoare, punga cu gheata local, regim hidric 2. peritonita generalizata in 2 sau 3 timpi - durerea in fosa iliaca dreapta - totul revine la normal - durerea cuprinde tot abdomenul ULCERUL =lipsa de substanta: mucoasa, submucoasa, strat muscular, seroasacudiametruldecelputin5mmlanivelulstomaculuisau duodenului -mica periodicitate-2 sapt -marea periodicitata-primavara si toamna -durere in epigastru -sistematizata - postprandial precoce sau tardiv -greturi, varsaturi -factorifavorizanti:fumatorisiconsumatoridealcool(nicotinasi alcoolulstimuleazasecretiadeacid);poatefiprodusdeHelicobacter pylori -diagnostic prin: - fibrogastroscopie -cu Bariu - radiografie -complicatii: 1. acute-urgentemedico-chirurgicale:ulcerulperforat,ulcerul hemoragic 2. cronice-stenozaulceroasa,penetratiaulceroasa,malignizarea ulcerului (cancer) 19 1.1).Ulcerulperforat=perforatie,orificiuinmucoasa, submucoasa, muschi, seroasa cu diametrul de 2-5 mm -semne clinice: durere vie, intensa, descrisa de pacient ca o impunsatura de pumnal sau trasnet pe cer senin in epigastru la inceput, dupa care se generalizeaza in tot abdomenul. pacientul nu-si gaseste locul, devine agitat, urla de durere sta cu membrele inferioare flectate pe abdomen, decubit lateral - pozitie antalgica sau cocos de pusca la examinarea abdomenului: durere foarte mare, contractura musculara abdominala generalizata (abdomen acut) -seefectueazaradiografieabdominalapegol:pneumoperitoneu(40% din cazuri) =acumulare de gaze intre diafragm si fata viscerala a ficatului -tratament: metoda Taylor - sonda de aspiratie nazo-gastrica (temporar, cand nu se poate ajunge la medic imediat) pentru a aspira gazele si HCl -chirurgical - sutura leziunii la tineri cu 2 fire de nailon - rezectie 2/3 din stomac +vagotomie - solutii izotone: ser fiziologic, glucoza 2) . Ulcer hemoragic =leziuneulceroasacareintereseazamucoasa,submucoasa,muschii poatesa afecteze sivase desange (arteriole, capilare, venule) carese erodeaza si se acumuleaza sange in stomac care se exteriorizeaza prin hematemeza si melena -semne clinice: hematemeza (varsatura in zat de cafea) melena (scaun lucios, consistentamoale, uratmirositor, negru ca pacura) paliditate(albcavarul),lipotimie,tensiuneaarterialascade,pulsul abia perceptibil, nemasurabil, senz de sete, mucoasa bucala usc -cantitateadesangenecesarainstomaccasaprezintehematemeza trebuie sa fie mai mare de 500 ml -tratament:chirurgical-inciziexifo-ombilicala,rezectie,vagotomie; solutii izotone; transfuzie cu sange izogrup, izoRh 20 Colecistita acuta =inflamatia colecistului -mai frecventa la femei: 10 femei la 1 barbat -cauze: la femei tulburari hormonale, tulburari metabolice-se formeaza calculi; la barbati pancreatita (dupa consumul exagerat de alcool, mese copioase-prajeli)ceducelasecretiedeenzime,fermenti-semne clinice: colica biliara=durere colicativa in hipocondrul drept cu iradieri dorsale si in umarul drept greturi, varsaturi meteorism abdominal tranzit incetinit pt gaze si materii fecale (constipatie) +sau-febra +sau-canduncalculmigreazasi stagneazaincanalulcoledoc, apare icter si urina hipercroma -examen de laborator: ecografie - prezenta de calculi; hemoleucograma, glicemie, uree -tratament: chirurgical 21 CURS8PANCREATITAACUTA-inflamatiapancreasului-frecventa10barbatila1femeie-secretaenzimesifermenti,este descrisa prin suprasolicitarea pancreasului, dupa mese copioase, bauturi alcoolice reci; se suprasolicita prin secretia de enzime ???? -estedescrisacaocentralanucleara-bombardeazaorganismulcu enzimecaredistrugtesuturile-aparemaifrecventlapersoanecare prezinta litiaza biliara dupa mese copioase -3 forme: 1) pancreatita acuta edematoasa 2) pancreatita hemoragica 3) pancreatita necrotica hemoragica -semne clinice: Durere violenta in epigastru care iradiaza in hipocondrul stang (durere in bara) Aparsemnedeocluzieintestinala,greturi,varsaturi,meteorism abdominal Durerea este persistenta care produce agitatia pacientului +sau - febra -analize de laborator: Cresc leucocitele >10.000/mm3 VSH creste, pana in 7 unitati Specific: Se determinaamilazemia(cantitatea deamilaze insange)si amilazuria (cantitatea de amilaze in urina) Creste glicemia (VN=80-120 mg%) Calcemia scade (VN=8-11 mg%) Ecografia abdominala - marirea de volum a pancreasului cu edem in jur CT sau RMN Diagnosticul pozitiv se pune dupa examenul clinic-tratament: repaus la pat, sistarea alimentarii orale -alimentatie parenteral cu solutii normotone: ser fiziologic si glucoza -se administreaza in perfuzie antienzime (Trasinol) 500U la 12 ore -antibiotice cu spectru larg (peniciline sau cefalosporine) in perfuzie -antispastice (No-spa) si antialgice (algocalmin) -punga cu gheata local (aplicatii reci) -sonda de aspiratie nazo-gastrica -daca starea generala se altereaza dupa 4-5 zile, trebuie sase intervina chirurgical 22 OCLUZIIINTESTINALE=oprireatranzituluiptgazesimaterii fecale si consecintele date organismului -dpdv etiologic - 2 forme: 1)ocluziiintestinale dinamice (functionale) 2)ocluziiintestinale mecanice 1) ocluzii intestinale dinamice (functionale) =ocluzia care nu prezinta un obstacol la nivelul tubului digestiv -cauze: In traumatisme cranio-cerebrale (TCC) si vertebro-medulare In afectiuni toracice: pneumonii, nevralgii intercostale In afectiuni abdominale: colica biliara sau colecistita acuta, pancreatita acuta,boalaulceroasa(maialesincriza),ulcerulperforat,colica saturnina (intoxicatia cu Pb), colica salpingiana (anexita), colica renala, colica apendiculara Fracturile de bazin Fracturile oaselor lungi -nu se opereaza, se trateaza cauza 2)ocluziiintestinalemecanice=ocluzia care prezintaunobstacol la nivelul tubului digestiv -cea mai frecv cauza: tumorile (gastrice, de intestin) benigne sau malign -alte cauze: Rasucireaunorsegmentealetubuluidigestiv=volvulus(gastric,de intestinsubtire,intestingros)careducelaischemie,apoinecroza, perforare si deces Ghemuri de ascarizi (viermi) Fitobezoari (daca ingeram samburi de la struguri, datorita celulozei in duoden,inprezentaenzimelor,isimarescvolumulde3-4orisi obstrueaza tubul digestiv) Herniilestrangulate(intestiniesitprintr-operforatiesise blocheaza): inghinalela barbati; hernia=spartura in peretele abdominal Telescopareaintestinuluigros(iesireaintestinuluiinafaraprin rect) Bridele/aderentele dupa interventiile chirurgicale23 -semne clinice/simptomatologie: Oprirea tranzitului pt gaze si materii fecale Dureri abdominale sub forma de colici Meteorism abdominal Greturisivarsaturialimentarelainceput,apoidestazasiapoi fecaloide-seface radiografieabdominala pegol - imagini incuib de randunica/hidroaerice -tratament: -sonda de aspiratie nazo-gastrica -se perfuzeaza cu ser fiziologic, glucoza pt ca nu se poate alimenta - antispastice, antialgice -se incearca evacuarea intestinului, clisma - interventie chirurgicala - rezectie gastric -SARCINAEXTRAUTERINA=urgentamedico-chirurgicala in care ovulul s-a nidat la nivelul unei zone anexe uterului -in primele 3 luni prezinta semne clinice de sarcina: hiperpigmentarea areolelor mamare, tensiunea sanilor, lipsa menstruatiei, inapetenta, greturi, varsaturi -laecografie,uterulestenormal,daranexadreaptaprezintao formatiunemaritadevolum-dupaprimele3luniaparsemnelede sarcina extrauterina rupta (se rupe trompa): -Durere in fosa iliaca stanga sau dreapta -Semne de hemoragie interna: -Senzatie de sete -Paloare -Hipotensiune arteriala -Puls frecvent si abia perceptibil -Lipotimie -tratament:interventiechirurgicalaptoprireahemoragiei, coaserea/sutura sau indepartarea anexei (trompei rupte) 24 COLICARENALA=calculimigratidelanivelulrinichiuluiprin uretere in vezica urinara -semne clinice: -Durere violenta, intensa, colicativa -Greturi, varsaturi -Sange in urina=hematurie macroscopica -Meteorism abdominal aparut reflex -tratament: medical: -repaus la pat -antispastice (scobutil, no-spa, papaverina) -antialgice (algocalmin, mialgin) HEMATURIE MACROSCOPICA=urina cu sange - apare in: 1)Traumatism lombar care afecteaza rinichii 2)Cancer renal 3)Tuberculozarenala:pacientulscadeingreutate,nuarepoftade mancare 4)Infectiiurinare:cistitahemoragica(+dureriinepigastru); tratament: antiseptice urinare 5)Prostata la barbati 6)Litiaza renala 25 CURS 9 TRAUMATISME ABDOMINALE CONTUZIAABDOMINALA=traumatisminchiscaracterizatprin leziuni care intereseaza numai peretele abdominal (contuzii simple) iar alteoriintereseazasiviscereledincavitateaabdominala(contuzii abdominale profunde) -se pot insoti de soc, hemoragie si peritonita -in cursul accidentelor importante, pot fi interesate mai multe segmente ale corpului omenesc (bazin, membre, craniu) =traumatisme multiple -cauzele principale ale contuziilor abdominale sunt: -accidentele de circulatie, accidente sportive, accidente casnice -agresiunile -explozii submarine -gravitatea contuziilor abdominale depinde de: 1) violenta traumatismului si directia de actiune a agentului vulnerant - candagentulvulnerantactioneazaperpendicularsauoblicpe peretele abdominal, leziunile sunt profunde, viscerale - candagentulvulnerantactioneazatangentialcuperetele abdominal,leziunilesuntsuperficialesiseintalnescdoarlanivelul peretelui abdominal 2) starea de contractie a peretelui abdominal -muschiisuntrelaxati-leziuniprofunde-muschiisuntcontractati- leziuni superficiale 3) starea de plenitudine a stomacului si a intestinului -lovituradupaceseservestemasa(stomacul/intestinulplin)->peritonita 4) starea patologica a viscerelor -contuzia abdominala poate determina 2 feluri de leziuni: a)leziuni parietale (ale peretelui):simpleechimoze, rupturimusculare (ce duc la hernie), rupturi vasculare (ce duc la hematom) b) leziuni ale continutului cavitatii peritoneale: ale viscerelor (cavitare, parenchimatoase), ale vaselor mari de sange (arteriale si venoase) si ale mezourilor 26 -mecanismele de producere ale acestor leziuni sunt: leziunile viscerelor cavitare se pot produce prin: 1)zdrobire (a intestinuluidecatrecoloanavertebralainurmaunui traumatism) 2)smulgere(intestinulsimezoulsuntdesiratelanivelulinsertiilorin cursul traumatismelo; ex: caderi de la inaltime) 3)spargere a unei anse intestinale care este plina de gaze si materii fecale in momentul agresiunii leziunileviscerelorparenchimatoase(ficatsisplina)sepot produce prin: 1)lovitura directa cu sau fara fracturi costale 2)zdrobire (intre coaste si coloana vertebrala) 3)ruptura in caz de ciroza (deoarece ficatul si splina sunt marite de volum si se pot rupe) -simptomatologia unei contuzii abdominale: semne de soc - hemoragie interna si peritonita > in contuzia abdominala insotita de hemoragie interna (ruptura de ficat si splina), bolnavul prezinta: facies palid senzatie de sete extremitati reci, tegumente si mucoase palide tensiuneascade=hipotensiune,pulsarterialslab,nemasurabil, lipotimie -examen de laborator: scaderea Hb si Ht > incontuziaabdominalainsotitadeperitonita(candsuntinteresate viscerelecavitare:stomac,duoden,intestinsubtire,intestingros), bolnavul prezinta aceleasi semne clinice ca la ulcerul perforat: durere locala, apoi devine generalizata in tot abdomenul contractura musculara abdominala meteorism abdominal -se face radiografie pe gol - pneumoperitoneu - imagine de semiluna -tratament: medico-chirurgical 27 PLAGILE ABDOMINALE -plaga=o solutie de continuitate la nivelul tegumentelor -plaga abdominala=solutie de continuitate la nivelul peretelui abdominal -2 situatii: 1) plagi abdominale nepenetrante sau superficiale 2) plagiabdominalepenetrantesauprofunde-intereseazasiviscerele cavitatii abdominale; pot fi insotite de hemoragie, peritonita PLAGILE DE RAZBOI -pot fi provocate de gloante sau schije 1) plagile provocate de gloante -sunt mici si au forma glontului -se pot identifica orificiul de intrare, canalul glontului si orif de iesire -dacaseconstatanumaiorificiuldeintrarealglontului,senumeste plagaunipolarasauoarba,indicandcaproiectilulafostretinutintre tesuturi si se poate vedea la radiografie -daca se constata si orif de intrare si orif de iesire, se num plaga bipolara -plagainseton=plagaimpuscatasuperficialacareareunorificiude intrare si unul de iesire; se intalneste la nivelul cutiei craniene, dar nu patrunde decat intre piele si os 2) plagile provocate deschije-suntmari, neregulate, produc adevarate dezastre tisulare. daca intereseaza vase mari (aorta abdominala), decesul se produce pana intr-un minut 28 CURS 10 TRAUMATISME CRANIO-CEREBRALE(TCC) -reprezintatotalitateatulburarilorlocalesigeneraledatorateactiunui traumatism direct sau indir asupra craniului si a continutului acestuia -se caracterizeaza prin procese patologice complexe: osoase, nervoase, infectioasesiconstituieourgentamedico-chirurgicalacaretrebuie intoteauna internata in spital (minim 3 sapt) -TTCchiardacasuntsuperficiale,faraleziuniosoasevizibile,potfi insotitedecomplicatiiencefalice(alecreierului)si/sauinfectioase (meningita, abces) Clasificare TCC: -TCC inchise -TCCdeschise:-nepenetrante superficial (plagi, hematoame), profunde (fracturi ale oaselor craniene, iar dura mater este intacta) -penetrante:secaractertz prinfractura oaselor craniuluicu lezarea durei mater, care duce la complicatii encefalice sau infectioase Fracturile craniului: -de bolta craniana-de baza Fracturi de bolta craniana -suntdetintimpdepace,deagresiuni,deaccidenterutiere,casnice, sportive,demunca,iarintimpderazboifracturilecraniuluisunt determinate de gloante si schije. agentul vulnerant poate actiona direct sauindirectprincontralovituraincursulcaderiidelainaltimein picioare,in sezut sau in barbie Simptomatologie fracturi craniene: -durere fixa la punctul lovit -hematom(acumularedesange)pericraniancusaufarainfundare osoasa -radiografia craniana stabileste diagnosticul de fractura+examen neurologic+examen fond de ochi (FO)- se fac obligatoriu; CT si RMN RETINA ESTE OGLINDA CREIERULUI !!! Indicatiiterapeutice:-infracturilesimple:repausfizicsipsihiclapat, sedative usoare, antialgice 29 Fracturi de baza de craniu: -cele mai frecvente sunt iradiate de la bolta -restul sunt izolate ale bazei craniului(care se produc in urma caderii de la inaltime in picioare, sezut sau barbie ) Simptomatologie: 1.Echimoze - in partile moi 2.Scurgereadesange,deLCRsaudesubstantacerebralaprinorificii naturale (nas, gura, conduct auditiv extern) 3.Paralizii ale nervilor craniei 4.Prezentae sange in LCR,extras prin punctie rahidiana 1.Echimoze-cu sediul subconjunctival, palpebral (suborbital) si bulbar - traduc existenta unei fracturi de baza de craniu(etaj anterior)cand apar tardiv dupa 2-4 zile -se deosebesc de echimozele conjunctivale palpebrale ce apar imediat la cateva minute sau ore dupa contuzii ale partilor moi 2.Scurgereadesangeprinnas=epistaxisiarprinconductulauditiv extern=otoragie -poate fi abundenta si aceasta scurgere de sange trebuie deosebita de cea provocata prin contuzie directa -in otoragie dupa fractura de baza de craniu sangele este mai fluid si lasa pecompresaintrodusainconductulauditivexternopatarosie inconjurata de o zona clara produsa de scurgerea de LCR -scurgereadesubstantacerebralaprinorificiinaturalefaciale reprezinta un simpton foarte grav 4.Leziunialenervilorcranieni-pot fi primitive prin sectionarea nervilor,secundare datorate compresiunii calusului osos format - duc la tulburari -ceimailezati:nerciauditivi,facial,oculo-motorexterninsotitde strabism intern,nervul optic produce tulburari grave vizuale 30 Diagnostic in fracturi de baza ale craniului: -examen clinic al pacientului -examen neurologic ,ORL si oftalmologic -radiografii de craniu in diferite pozitii -prin CT si RMN -prin punctie occipitala sau lombara Tratament: -internatiinserviciudeneurochirurgie-repausfizicsipsihic-dezinfectiaorificiilornazale,auriculare-antibioticepentruprevenirea infectiei Infracturidebazadecraniucudeplasareleziunileencefalicesunt importante si prognosticul este grav. Complicatii TCC: Complicatii meningo-encefalice neinfectioase: 1.Comotiacerebrala-estedetdeotulburarefunctionalaa creierului,afunctiilorcentrilornervosi,faraaseinsotideleziuni organice depistabile prin mijloacele actuale; apare dupa accident Simptomatologie:dupa accient,stare de coma sau semicoma,manifestata prinobnubilare(dezorientaretemporo-spatiala),nubeasinu mananca,hipotoniemusculara,sensibilitateabolitatactila,termicasi dureroasa,fataestepalida,pupiledilatatesiinsensibilela lumina,incontinenta sfincteriala de materii fecale si urina,pulsul rar(40-50batai/min)neregulatsidepresibil,respiratie slaba,lenta,suspina;evolutia este favorabila. Se interneaza in spital, sub supraveghere (min 3 zile) si investigatii. 2.Contuziacerebrala-esteostaredecomotiegrava,survine dupa TCC grave cu sau fara fractura de craniu,encefalul prezinta leziuni distructive,maimultsaumaiputinintinse.Simptomatologie: caracterizataprincomaprofunda,atoniemusuculara,anestezietotala (sensibilitateabolita),hipertermie,tulburarigraverespiratoriisi circulatorii,incontinenta sfincteriala. Evolutiapoatefigrava,maialesdupaTCCdeschisesiinfectate;sau favorabilasprevindecarecusaufarasechele.Tratamentulestede specialitate,in servicii de neurochirurgie. 31 CURS11COMPLICATIIMENINGO-ENCEFALICENEINFECTIOASESECUNDARETRAUMATISM CRANIO-CEREBRALE (TCC) 1)COMOTIE 2)CONTUZIE 3)SINDROMUL DE COMPRESIUNE CEREBRALA -Esteprovocatdecompresiunea/comprimarealocalaaunuihemisfer cerebral (jumatate din emisfere) printr-un fragment osos, hematom sau hipertensiune intracraniana -Ceamai frecventa cauza: produsa printr-unhematom extradural (intre dura mater si os) -Dezvoltareahematomului(acumularedesange)sefaceimediatsau progresiv (ore, zile si chiar saptamani) -Alteori,hematomulsepoatelocalizasubdural(intreduramatersi creier) sau chiar intracerebral (in creier) -Simptomatologiahematomuluiextraduralsausindromuluide compresiune cerebrala: Hemiplegiecontralaterala(paraliziecareafecteazajumatateaopusaa corpului) Durere de cap, cefalee puternica Bolnavul este confuz si intra in coma Rar, midriaza Miscarilerespiratoriialetoraceluipeparteaopusahematomului diminueaza ca amplitudine Puls rar -Diagnosticul se pune pe aceste semne -Examen neurologic, fund de ochi -CT sau RMN - localizeaza hematomul - Tratament: trepanatia cu evacuarea sangelui 32 4)SINDROM DE HIPERTENSIUNE INTRACRANIANA -Apare posttraumatic sau la pacienti cu HTA mare (maligna) -Este determinata de tulburari circulatorii si anume: in focarul traumatic se producestaza circulatorie arteriala cu plasmexodie (iesirea plasmei din vasele sangvine in spatiile interstitiale de la nivelul creierului si se produce edem cerebral posttraumatic) - Semne clinice: Cefalee violenta si rebela la tratament Varsaturi fara efort, in jet, fara a avea legatura cu alimentatia si fara greata Fotofobie Crize convulsive epileptiforme -Examen fund de ochi (FO): arata staza papilara -Farmacoterapia/tratament:Perfuziicusolhipertone-glucoza 33%100mlx2ori/zi,cuMgSO4simanitol, Diuretice:furosemid, Administrare de cortizon, corticoizi in perfuzie, Antibiotice COMPLICATII MENINGO-ENCEFALICE INFECTIOASE SECUNDARE TRAUMATISMELOR CRANIO-CEREBRALE 1)MENINGITA SEPTIC A -Provocata de streptococi, pneumococi - Apare in 2-3 zile dupa TCC deschis - Poate fi: - seroasa sau purulenta -precoce sau tardiva (8-15 zile traumatism) - Semne clinice: Febra Este agitat, Delir Redoare de ceafa (nu poate face flexia) - coloana este dreapta -Examenclinic:crescleucocitele>15.000-20.000/mm3=hiperleucocitoza, Punctie lombara - LCR purulent -Tratament: peniciline 33 2)HERNIA CREIERULUI =iesirea prin plaga a materiei cerebrale sub forma de pulpa negricioasa 3)ABCES CERREBRAL POSTTRAUMATIC -Poateapareprecoce(abcesacut)sautardiv(abcescroniccerebral posttraumatic - peste 3 luni) - Aparedupatraumatismecuretentiedecorpuristraine(gloante, schije) - Simptomatologia: sindrom de HT intracraniana: cefalee violenta si rebela la tratament varsaturi in jet, fara efort, fara greturi fotofobie febra anorexie si scadere in greutate tulburari psihice apatie (somnolent) pareze, paralizii ale membrelor tardiv - crize epileptiforme COMPLICATII TARDIVE ALE TCC 1)SINDROM PSIHIC -Cefalee,ceseaccentueazalaoriceinclinareacorpului,latuse,efort fizic, cand se expune la curenti de aer, vant, la raceala (tuse) -Vertij (isi pierde echilibrul) -Amnezie (nu isi aminteste) 2)EPILEPSIA TRAUMATICA TARDIVA -Dupa 3-12 luni de la accident -Crize epileptiforme 3)TULBURARI SENZITIVE SI MOTORII -Vertije,cefaleipersistente,furnicaturialeextremitatilormembrelor, pareze, paralizii limitate 34 TRAUMATISME VERTEBRO-MEDULARE -Se insotesc cu TCC -Transportati cu salvari antisoc sau pe calea aerului (elicopter) - Prima recomandare: a nu se face rau vrand sa faci bine - Se scoate in aceeasi pozitie de la locul accidentului COMA -5 grade -Simptomatologie: Abolirea/ sistarea totala a starii de constienta Tulburarivegetative(derespiratie,cardiace,tensiune,puls, temperatura,tulburaridedeglutitie),tulburarioculare,tulburari neurologice GradI:BolnavulesteincostientFunctiilevegetative(respiratoriisi circulatorii, toti timpii deglutitiei sunt prezenti) sunt normale sau usor modificate Reflexele de aparare sunt prezentePupilele sunt egale sau usor midriatice Reflexul fotomotor este diminuat sau abolit totalGradII:InconstientFunctiilevegetative-respiratiasicirculatia- moderatperturbate;timpulIaldeglutitieiesteabolitReflexelede aparare sunt aboliteGradIII:InconstientGraveperturbarialefunctiilorvegetative (respiratoriisi circulatorii; timpul I al deglutitiei este abolit, timpul II intarziat) Reflexele de aparare aboliteGrad IV: Inconstient si total areactiv Functiile vegetative respiratorii si circulatorii foarte grav afectate, deglutitia abolita total Pupilele prezinta midriaza fixa Grad V: Bolnavi comatosi depasiti, inconstientiRespiratia si circulatia cu tulburari foarte graveSuntmentinuti in viata numai prin aparate de resuscitare cardio-respiratorii 35 CURS 12 INFECTIILE IN ACTIVITATEA MEDICO-FARMACEUTICA Infectiile reprezinta ansamblul tulburarilor locale si generale anatomo-clinicesiumorale,determinatedereactiaorganismuluilaactiunea microbilor patogeni sau a virusurilor. Etiologia infectiilor: -microbi patogeni:in mediul extern(bacterii aerobe si anaerobe) -bacteriileanaerobeproducinfectiigrave:streptococulnehemolitic anaerob(lanivelulcariilordentare),bacilulperfringens,bacilul tetanic,produc infectii grave de exemplu gangrena gazoasa si tetanosul; -bacteriile aerobe produc infectii purulente -stafilococul auriu pe piele,in glandelesudoripare,pemucoasacavitatiibucale,pemucoasacailor respiratoriiproducefoliculite,furuncule,pneumonie, septicemia,osteomielita;stafilocuculalb(aceeasizonadeactiune) provoaca infectii mai putin grave. -stafilococulnehemoliticincailerespiratorii,tubuldigestiv,produce infectii dentare;streptococulhemolitic in caile respiratoriisi lanivelul plagilor determina limfangita, septicemia; pneumococul este saprofit la nivelul cailor respiratorii,provoaca pneumonie; bacilul difteric in faringe produce difteria; bacilul coli in tubul digestiv,bacilul piocianic prezent in plagi (secretie verzuie - sensibil la acid boric). Gravitatea infectiilor depinde de: -speciamicrobilor,detulpinalor,decantitateadegermeniingerati, asocierea microbilor intre ei, terenul local si general al pacientilor -semne locale: tumor, rubor, calor, dolor, functiolaesa -semne generale: febra,frison, adinamie,somnolenta -in laborator: hiperleucocitoza,cresterea VSH,culturile cu antibiograma arata ce germeni sunt prezenti 36 Tratament: -medical:compresecuaparece,gheata,rivanol,antibiotic, antiinflamatoare, antialgice -chirurgical Infectii stafilococice cutanate: 1.Furunculul-esteinfectiaradaciniifiruluideparsia glandelorsaleanexe(sebaceesisudoripare),caracterizatprintr-un proces de necrobioza tisulara burbion=dop necrotic 2.Furuncululantracoid-esteoasocieredemaimulte furuncule,localizat la nivelul regiunii cervico-dorsale cel mai des 3.Furunculoza-esteostafilocociecutanata,caracterizata prin aparitia concomitenta sau succesiva a mai multor furuncule. Tablou clinic: -tumefacti e, durere, roseata, functi olaesa Tratament: -medical:comprese reci cu apa sau rivanol,antibiotice -chirurgical Nu se stoarce (contraindicate stoarcerea digitala) deoarece poate difuza->infectii Infectii acute localizate: - abces cald sau flegmon circumscriseste o colectie purulenta acuta,bine delimitata,determinate de streptococ si stafilococ -continutul este reprezentat de puroi (gras, cremos, nemirositor dat de stafilococ sau fetid dat de streptococ) -puroiulcontinelimfocite,leucocite,resturicelularesimicrobi Simptomatologie:rubor, calor, tumor, dolor, functiolaesa; febra, frison, Insomnia, anorexie, cresterea VSH, cresterea numarului de leucocite -flegmonuldifuzsaucelulita dfuza-inflamatia acuta difuza cauzata destreptococsauanaerobifaratendintadedelimitare,complicatade necroza tesuturilor -det destafilococ,streptococ, anaerobi,microbi cu virulenta crescuta ce pot actiona pe un organslabit -apare dupa plagi intepate(injectiiintramusculare).-Dupalocalizarepoatefi superficial,profund. -Semnelocale:-tumor,calor,dolor,rubor,functiolaesa;-semne generale :febra(>40grade), frison, insomnia, varsaturi, tahicarie, agitatie37 Erizipel -infectie streptococica a dermului;se mai numeste si dermatita streptococica-este o boala infectio-contagioasa,produsadestreptococ, caracterizatalocalprinaparitiaunuiplacarderitematos,pieleanuse poate extinde,duce la impotenta functionala,tegumente rosii,dureroase si tumefiate -potaparefrisoane,crestereatemperaturii,cefalee,oliguria-tratament:penicilina, local se pun pansamente cu rivanol rece Septicemia -o infectie acuta grava generalizata determinata prin descarcari continue sidiscontinuedinfocarulsepticdetoxinesimicrobiinsangele circulant,caredeterminatulburarigeneralegrave,fenomenelelocale devenind secundare -se fac hemoculturi -semnegenerale:febra,frisoane,sindromhemoragical,lipsapofteide mancareGangrena gazoasa -esteotoxiinfectiegrava,determinatadeoasocieremicrobianaaero-anaeroba,caracterizataprintulburarigravegenerale;iarlocalprin gangrenarea tesutului si aparitia de crepitatii gazoase -semne:stareadestrangereapansamentuluidupainterventii chirurgicale, hipertensiune, nu urineaza -tratament:penicilina+ gentamicina;antiinflamatorii,diuretice; monitorizarea pacientului (a tensiunii) Tetanos -este o toxemie grava,provocata de toxina bacilului solar, caracterizata princontractiimuscularetonicedureroase(permanente)si clonice(paroxistice) -etiologie:detdebacilClostridiumtetaniimobil,sporulat,anaerob,gram pozitiv,foarte fragil,in schimb sporii lui sunt foarte rezistenti,pot trai ani de zile -bacilulsegasesteinpamant,peobiecte,inintestinalomuluisi animalelor -lanounascut,boalasepoateproduceprincontaminareacordonului 38 ombilical.Semaipoateproducedincauzacadutului(firdesutura resorbabil produs din intestin de oaie) -bacilul tetanosului ramane cantonat la nivelul plagii, secreta o toxina (exotoxina)care difuzeaza in organism,fie pecalesanguine,fie pecale nervoasa -apare dupa 24h 60 zile -semne:dureri,contractiifibrilarealemuchiului,contractiialem maseteri, paralizia limbii -semnegenerale:dureri nevralgice, insomnia, greturi, exagerarea reflexelor osteo-tendinoase,crizeconvulsive,febra ridicata,contractiialemuschilorscheleticifoartedureroase,disfagie, senzatie de asfixie, fotofobie, se deshidrateaza. -pozitii:ortotonus(decubitdorsal),opistotonus(arcuit),emprostotonus (pozitiafatuluiincavitateauterine),pleurostotonus(indecubitlateral arcuit) -cand este interesat diafragmul, se produce asfixia. -tratament:toaletachirurgicala,seroterapie,vaccine,antibiotice, sedative ale SNC - la pacientii agitate. 39 CURS 13 PANARITII Panaritii =infectii ale degetelor Polidactilie =mai mult de 5 degete Sindactilie =degete unite intre ele, fara spatii comisurale Cauzelepanaritiilor: - plagile (solutii de continuitate) intepate, taiate; reprezinta punct de intrare pt agentii patogeni Semne clinice: - in functie de stadiile evolutive: I. Panaritiu eritematos -Dureri sub forma de arsura sau intepatura, pulsatile -Eritem -Temperatura locala crescuta -Edem/tumefactie II.Panaritiu flictenular -Basicacucontinutlimpedecaapadestanca,clarlainceput, care devine tulbure -Tumefactie Temperatura locala crescuta -Dureri -Functiolesa -Deget in croset III.Panaritiu osteidic -Ajunge la os -Durerile scad ca intensitate -Degetulestetumefiatsiprezintaosecretiepurulentacaredreneazao perioada lunga de timp la nivelul portii de intrare -Liza osoasa IV.Panaritiu pe fata dorsala a degetelor = panaritiu antracoid -Infectia radacinilor firelor de par si a glandelor sale anexe -Deget tumefiat, deformat -Tegumente rosii, edematiate -Dureri -Secretie purulenta Farmacoterapia/principii de tratament: 40 Stadiul I - tratament medical, simptomatic: -Antialgic -Antiinflamator -aplicatii reci -+sau - antibiotice Stadiul II - tratament chirurgical: excizia flictenei cu anestezie locala dupa toaleta cu solutii antiseptice (apa oxigenata, betadina) -Antibiotice cu spectru larg -Antialgic -Antiinflamator Stadiul III -tratamentchirugical:chiuretareafalangelorsubanestezie locala dupa toaleta cu solutii antiseptice (apa oxigenata, betadina) -Imobilizarea degetului printr-o atela mica Stadiul IV - excizia tesuturilor moarte, toaleta cu solutii antiseptice -Antibiotice cu spectru larg ARSURI =traumatisme determinate de: -Agenti fizici: metale topite, raze UV -Agenti chimici: acizi, baze, radiatii Rx (Rontgen) Arsuri produse de raze UV 4 stadii: -GradI=eritemsolar-roseata,prurit,durerisubformadearsura, cefalee, ameteli, greturi, varsaturi, febra - GradII - aparitia de flictene cu continut clar (plasma extravazata din sange) -GradIII-maiprofunda,intereseazasivaselesanguine;aparitiade flictene cu continut sero-hemoragic (iese si sange din vasele sangvine) -GradIV=carbonizare-tesuturinecrozate,arse;tratament:excizia tesuturilor moarte 41 Arsuri produse de raze Rx -GradI= radiodermite-parestezii,furnicaturilanivelul degetelor -GradII - dispare pilozitatea de pe degete, sesubtiaza, pielea devine uscata -GradIII - dureri sub forma de arsura, degetele se subtiaza mai mult, piele uscata, tulburari functionale -Grad IV - zone de necroza - trebuie facuta amputatia DEGERATURILE=actiuneatemperaturilorscazuteasuprapartilor expuse ale organismului StadiuI-eritemlanivelulpartilorexpuselaactiuneatemperaturilor scazute, tegumente rosii, prurit, dureri sub forma de arsuri Stadiul II - aparitia de flictene la nivelul partilor expuse StadiulIII-aparitiadeflictenemari,buloase,cucontinutsero-hemoragic sau tulbure (puroi)Stadiul IV - partile moi necrozate 42