curs 1 diagnosticul cariei dentare

7/23/2019 Curs 1 Diagnosticul Cariei Dentare

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-diagnosticul-cariei-dentare 1/17

Radio – curs 1

Diagnosticul cariei dentareObiectivele cursului

Caria dentară: defniție, etiopatogenie, clasifcare

Diagnosticul radiologic al cariei dentare

Aspectul radiologic al cariilor în uncție de localizare Carii secundare , recedivă de carie , carie de iradiere

Abrazia i atriția dentară

!actori care intererează cu diagnosticul radiologic al cariilor:

"urnout

#rtoradialitatea

Contrastul fl$elor

%ărirea i$aginii

&nclinarea asciculului

de radiații '

1



Caria dentară Defniție: process de de$ineralizare i distrucție a structurilor

dentare( )ste cea $ai recventă patologie diagnosticată i tratată în

cabinetul sto$atologic( Mecanism etiopatogenetic

&n $ecanis$ul etiopatogenetic al cariei dentare sunt i$plicați

$ai $ulți actori:

A. Organismul gazdă

1. Vârsta: copii sunt $ult $ai receptivi la caria dentară în cursul

dentiției te$porare i $i*te

2. Morfologia dentară: caria aectează $ai recvent anțurile i

osetele dinților laterală ață de dinții rontali3. Aportul de uor : eect benefc î$potriva cariilor+

. Expunerea rădăcinii : per$ite apariția cariilor radiculare(

)*punerea rădăcinii apare la pacienții cu boală parodontală

care prezintă resorbție orizontală a crestei alveolare(

!. Fluxul și compoziția salivară: *erosto$ia avorizează

prolierarea plăcii bacteriene(

". Alimentația

1. Tipul alimentației 2. onsumul alimentelor care favorizează autocurățirea

dinților

3. onsumul de car!o"idrați : cel $ai periculor este consu$ul

de zaaroase aderente

. Frecvența meselor

!. #giena post$alimentară

C. #actorul microbiologic

1. %ncărcarea !acteriană

are o individualitate de la un pacient la altul i poate f

in-uențată de scăderea -u*ului i p./ului salivar

la i$unodepri$ați, .0, radioterapie: prolierază -ora

bacteriană+

2. ompoziția plăcii dentare

3. Aciditatea dentară

. Fluorul din placă e asociat cu aportul e*tern de ! sau

-uorizările locale(

!. #giena orală



D. $impul necesar pentru demineralizare

)voluția unei carii din s$alț p2nă în dentină se ace în decurs

de 3 ani 4depinde i de -uorizări, consu$ul de ali$ente, igienă

etc(5

%rincipiul terapiei minim invazive

6/a dovedit că e*istă un sc&imb de ioni la nivelul s$alțului i

a dentine adică că e*istă un proces de remineralizare conco$itant cu

procesul carios 7 eno$en de autoapărare(

)*istă i $ateriale restaurative care per$it realizarea unui

sci$b ionic cu structurile coroanei dentare, avoriz2nd re$ineralizarea

s$alțului i dentine(

%ateriale restaurative cu adeziune pe ter$en lung care$ăresc rezistența coronară i opti$izează înciderea $arginală(

!eno$en de autoapărare 8 $ateriale care avorizează

sci$bul de ioni 79 au dus la sci$area atitudinii terapeutice prin

adoptarea principiului terapiei $ini$ invazive astel c/a acu$ de e*e$plu

nu se $ai îndepărtează toată supraața carioase ci se pot lăsa zonele de

dentină dură pig$entată care se vor re$ineraliza(

Demineralizarea este graduală dinspre centrul leziunii spre

perierie(

Diagnosticul cariei dentare Diagnosticul cariei dentare presupune:

→ recizarea e*istenței cariilor 7 detectarea cariei

→ ;opografa 4localizarea5

→ Di$ensiunea i e*tinderea

→ rezența co$plicațiilor precu$ pulpite, parodontite apicale,

gangrenă<

Cum se poate pune 'n evidență o carie dentară(

). *+amen clinic

Are valoare li$itată pentru depistarea cariilor pro*i$ale(

)nspecție

0nspecția se realizează după o uscare prelungită pentru că pot e*ista

de$ineralizări ascunse de -uidul salivar

=a inspecție se pot observa:

%odifcări de culoare ale s$alțului

Cavități la nivelul s$alțului i care pot interesa i dentina



%alparea se realizează cu sonda(

)). Metode radiologice

ot evidenția carii pro*i$ale care nu se văd i nu sunt

evidențiabile clinic(

6e pot indica:a. ,adiografa bite-ing

Cuprinde a$bele arcade dentare

b. ,adiografa periapicală

6e indică c2nd pacientul are leziuni carioase prounde i vre$

să vede$ dacă e*istă proces periapical sau pulpită 4>5

c. Alte metode radiologice

,adiografa panoramică: nu se prea olosete pentru că

apar suprapuneri 4dinții rontali sunt acoperiți de aerul dincavitatea orală /9 la nivel incizal apare radiotransparență5

C"C$ : nu se indică datorită dozei $ari de radiații

%etode radiologice

,adiografa convențională , pe fl$

,adiografa digitală

/ ?u oeră avanta@ ață de radiografa convențională pe fl$+

/ 6ensibilitatea în detectarea cariilor pentru radiografa digitală

nu e $ai bună dec2t pentru radiografa convențională ,rezoluția i$aginiii digitale find in-uențate de rezoluția

senzorului digital i a $onitorului+

Metoda su!stracției :

presupune realizarea a 3

radiografi la un interval de

ti$p, după care se suprapun

i$aginile( rin su$area celor

3 i$agini o leziuni carioasă

devine $ult $ai evidentă(

Metoda en"ancement &lter 4fltru pentru

a$eliorarea<a$plifcarea i$g5

))). Alte metode de diagnostic a cariilor dentare

1. Metode care utilizează lumina vizibilă

$ransiluminarea cu fbră optică i digital

#luorescența cu lumină vizibilă

2. Metode cu laser: Diagnodent 4laser/-uorescență5



3. Metode care utilizează curentul electric

Măsurarea conductanței electrice

Măsurarea impedanței electrice

. Optical co&erence tomograp& /OC$0

$ransiluminarea /diaanoscopia0 Defniție: reprezintă trecerea unui ascicul lu$inous puternic

prin țesuturile dentare(

?e a@ută doar în cazul cariilor pro*i$ale localizate la nivelul

dinților rontali care au o grosi$e $ai $ică(

entru cariile pro*i$ale localizate la

nivelul dinților laterali se preeră radiografa

biteing(

)ndicație: carii pro*i$ale ale dințilorrontali(

Avantae: non invazivă, neiradiantă(

Diagnodent laser 4uorescența

6e olosee o sondă cu laser care se

proiectează la nivelul supraeței dentare( 6e înregistrează

un se$nal care e specifc țesuturilor sănătoase i un alt

se$nal pentru țesuturile aectate de caria dentară(

Metode care utilizează curentul electric

Măsurarea conductanței electrice

Bn gel care trans$ite curentul se

aplică pe dinte( )*istă o sondă care se plasează

pe acest gel( 6ubstanța sănătoasă trans$ite un

alt se$nal ață de țesutul de$ineralizat,

trans$iterea find di$inuată în cazul

de$ineralizărilor (rin înregistrarea se$nalului se

or$ează dierite curbe(

Măsurarea impedanței electrice

Optical Co&erence $omograp& /OC$0

#C; este o to$ografe care se olosete $ai $ult în

otal$ologie(

6tudiile arată că are o efciență crescută $ai ales pentru

depistarea fsurilor dentare(



CO5C678))

Caria dentară poate f diagnosticată prin:

)*a$en clinic: inspecție, palpare

Radiografe ;ransilu$inare

!luorescență

Diagnodent

%etode electrice

#C;


Caria dentară apare radiologic ca o radiotransparență deor$ă i di$ensiuni variabile( )ste $ai radiotransparentă deoarece

reprezintă o pierdere de substanță dură(

Caria dentară poate f evidențiată 'ntotdeauna

radiologic>

?u( entru a f vizibilă radiologic, o carie trebuie să producă o

de$ineralizare în s$alț de cel puțin E(

)*e$plu:

cariile ocluzale/ Acuratețea radiografilor pentru cariile ocluzale este oarte

$ică, e*a$enul clinic av2nd o acuratețe $ai $are(

/ &n zona ocluzală, cariile sunt $ascate de radioopacitatea

structurilor dure dentare a dinților laterali care au coroane

proe$inente( Radioopacitatea acoperă radiotransparența

deoarece radiografile sunt 3d si se vede

totul su$at

/ Aspect: radiotransparență, proiectată sub

nivelul cuspizilor( # carie incipientă

localizată în anțuri sau fsuri nu se

observă pe radiografe(

cariile proximale

/ radiotransparentețe pro*i$ale de pe radiografi ridică

suspiciunea de carii $ici deoarece sunt $ascate de grosi$ea

# a coroanei dentare( rounzi$ea reală a cariei este $ai

$are clinic ață de radiologic(



*+aminarea sistematică a radiografilor pentrudepistarea cariilor

1. Coroana

Marginea externă a smalțului

'oncțiunea smalț dentină 0dentifcarea oricărei (ntreruperi de contur

0dentifcarea oricărei alterări a dentine: carii pro*i$ale,

ocluzale, , #

2. Camera pulpară

)imensiuni* dentină de reacție* calculi

3. ,estaurații

. ,ădăcina

ontur

+adiotransparența canalelor radiculare

!. 9(( :epte interdentare; lamina dura; spațiul periodontal


=ocalizarea

Relația cu ca$era pulpară

rezența dentinei de reacție

Co$pliacții: %, A 4parodontită $arginală<apicală5

#actori care intererează cu diagnosticulradiologic al cariilor

0( "urnout

00( #rtoradialitatea

000( Contrastul fl$elor

0( %ărirea i$aginii

( &nclinarea asciculului de radiații

). #enomenul de burn<out

7 radiotransparență nivelul coletului dinților(



)ste un arteact datorat aptului că la colet sunt structuri $ai

puțin dense(

=a nivelul coroanei ave$ s$alț care e dens, la nivelul rădăcinii

dintele e acoperit de osul alveolar dar în regiunea coletului nu ave$ nici

s$alț nici os alveolar i astel pe radiografe apare unaspect $ai radiotransparent(

De unde ti$ că nu e carie>

Apare la $ai $ulți dinți

Are o li$ită netă

Dispare dacă se repetă radiografa din altă incidență

0ntensitatea radiotransparenței e $ai $ică

co$parativ cu a unei carii i di$inuă progresiv spre

centrul dintelui Apare radiotransparență $ai accentuat în caz de:

/ 6uprae*punere 4para$etrii de e*punere $ai $ari5

/ &n vecinătatea obturațiilor $etalice

)). Ortoradialitatea

#rtoradialitate 7 angulația în plan orizontal a razei(

Dacă raza respectă principiul ortoradialității, adică este în

continuarea razei cercului pe care se înscriu arcadele dentare ave$ anse

să observă$ caria pro*i$ală( 6ci$barea angulației poate să sci$e poziția cariei sau să o

$asceze(

))). Contrastul imaginii

Contrast 7 nivelurile de gri (

Contrast crescut însea$nă că:

)*istă doar c2teva nuanțe de grip e fl$+

redo$ină densitățile e*tre$e 4alb i negru5

;recerea de la alb la negru e bruscă

) oarte bun pentru detectarea cariilor 4apar ca radiotransparențe

pe ondul unei radioopacități pronunțate a s$alțului dentar5

Contrast scăzut însea$nă că:

)*istă $ulte nuanțe de gri pe i$aginea radiologică

;recerea de la alb la negru se ace treptat

!oarte bun pentru identi&carea leziunilor apicale sau pentru

,M



entru detectarea cariilor ave$ nevoie de un contrast crescut(

Contrastul crescut se obține prin:

→ 6căderea F : se produc radiații ' cu o penetrabilitate $ai $ică care

traversează greu structurile aa că pe i$aginea radiologică apar

puține nuanțe de gri→ !olosirea fl$elor ), ! 4au granulație $are, sunt fl$e rapide5(

)=. Mărirea imaginii

=. >nclincarea asciculului de radiații ? angulația verticală

Dacă raza e perpendiculară pe a*ul dintelui se poate evidenția

o carie situată adiacent ca$erei pulpare(

Dacă raza e angulată, caria poate f acoperită de

radiotransparența ca$erei pulpare sau de o obturație(

79 se preeră radiografile realizate prin tenica paralelă saubiteing în locul radiografilor realizate prin tenica bisectoarei

4deor$area e $ini$ă5(

Concluzii

tenica paralelă 9 tenica izo$etrică(

Cariile sunt $ai bine vizibile pe biteing co$parativ cu radiografa

periapicală

6imitele e+amenului radiologic1. 6ocalizarea vestibulară?orală

Cariile de pe ața sau orală se văd clinic(

Radiologic se suprapun cu ca$era pulpară aadar nu

se poate stabili localizarea sau # pe o singură

radiografe( oziția sau # poate f evaluată

radiologic dacă se ac 3 incidențe – principiul

parala*ei 4dacă, caria e situată oral se va deplasa în aceeai direcție

cu tubul5(

3( Aprecierea prounzimii leziunii carioase

G( *valuarea radiologică a raportului cavității carioase cu

camera pulpară

H( 6ipsa evidențierii cariilor incipiente

din smalț prin sumarea

radiotransparenței carioase cu

radioopacitatea smalțului restant



Aspectul radiologic al cariilor 'n uncție delocalizare

Caria ocluzală Caria ocluzală incipientă

!oarte rar este vizibilă radiologic în stadii incipiente, finddepistată de obicei atunci c2nd este penetrantă în dentina 4depăete

@oncțiunea a$elo/dentinară5(

)ncidențe

Radiografe periapicală

!il$ bite/ing

Aspect radiologic: radiotransparență

liniară verticală în anțul unei osete i i$agine Iîn

bandăJ orizontală la @oncțiunea s$alț/dentină( Reacție de condensare dentinară între

transparența a$elo/dentinară i ca$era pulpară,

Caria ocluzală proundă

Aspect radiologic: radiotransparență ocluzală de di$ensiuni

variabile – distrucție coronară(

Apare dentina secundară ce duce la tasarea ca$erei pulpare(

Carie penetrantă în ca$era pulpară(

Caria pro+imală 6e poate diagnostice prin e*a$en clinic 4nu prea o

evidențiază5 8

;ransilu$inare: în cazul dinților rontali

%etode radiologice:

/ Radiografe bite/ing

/ Radiologie digitală

Caria pro+imală incipientă ? 'n smalț

Apare pe radiografe ca o anco@ă< depresiune pe

conturul e*tern al s$alțului eței pro*i$ale(

Caria pro+imală medie

Aspect radiologic

&n s$alț

< A@unge p2nă la @oncțiunea a$elodentinară(

< Are or$ă triungiulară , cu baza la perierie i v2rul

spre @oncțiunea s$alț/dentină

&n dentină



/ Aria se lărgeste la nivelul @oncțiunii a$elo/dentinare, lu2nd

aspect de se$icerc 4B în poziție orizontală5

Caria pro+imală proundă

Cele 3 cavități se lărgesc, apare distrucția eței

pro*i$ale( ot f de@a :

/ Carii %# sau D#

/ Carii penetrante în ca$era pulpară

CO5C678))

Caria pro+imală incipientă 'n smalț apare pe radiografe ca

o ancoă sau o depresiune pe conturul e*tern al s$alțului eței pro*i$ale(

&n evoluție /9 caria pro+imală medie: se crează o cavitate

carioasă care radiologic are aspectul unui triungi situat în s$alț, av2ndbaza orientată către perierie i v2rul către @oncțiunea a$elo/dentinară( &n

evoluție, procesul carios va penetra în dentină unde va crea o altă

cavitate, de data aceasta de or$ă se$icirculară av2nd baza către

cavitatea triungiulară din s$alț( Cavitatea dentinată are dia$etrul $ult

$ai larg dec2t cavitatea triungiulară din s$alț, astel înc2t una dintre

caracteristicile cariilor pro*i$ale este desciderea lor perierică redusă dar

cu prezența unei cavități carioase largi în dentină( Acest apt e*plică i

accesibilitatea redusă a e*a$enului clinic pentru diagnosticul cariilorpro*i$ale i necesitatea utilizării radiografilor bite/ing sau periapicale(

&n azele $ai avansate /9 caria pro+imală proundă: cele 3

cavități, cea din s$alț i cea din dentină, se lărgesc i con-uează într/o

cavitate largă cu distrucția peretelui dentar pro*i$al i cu descidere

ocluzală sau cu distrucția ungiului incizal(

Caria vestibulară?orală Caria = sau O incipientă: este greu vizibilă radiologic

datorită suprapunerii ca$erei pulpare( Are contururi nete(

Caria radiculară #actori avorizanți

Retracție gingivală

Resorbția crestei alveolare

Dinți inclui

Caracteristici

< Are prounzi$e redusă

< )ste e*tinsă în supraață

< Are contur ItersJ



?ecesită uneori radiografi dentare $ezio/ i disto/ e*centrice(

Caria secundară 6ocalizare: la perieria obturației(

Aspect radiologic: contur ters radiotransparent la $arginileobturației(

,ecidiva de carie 6e dezvoltă sub obturațiile coronare i evoluează spre ca$era

pulpară i<sau spre supraață(

Defniție: caria recidivă este o leziune carioasă dezvoltată sub

o obturație aparent corectă, cu o bună adaptare $arginală(

6ocalizare: între $aterialul de obturație i dentină(

Aspect radiologic: dacă $aterialul de obturație eradiotransparent : conturs ters( Dacă $aterialul de obturație e radioopac

apare ca o radioopacitate sub obturație(

?ecesită un trata$ent rapid instituit deoarece prezintă risc de

necroză pulpară(

Caria sub coroana de 'nveli@ 0dentifcare la nivelul coletului(

Caria de iradiere

0radierea are eect asupra glandelor salivare produc2nd+erostomie( &n condițiile unui -u* salivar di$inuat, prolierează -ora

bacteriană în cavitatea orală /9 apar leziuni carioase(

Caracteristicile cariilor de iradiere

< Aectează toți dinții

< 6unt superfciale, e*tinse(

< ot f radiculare, de colet, circu$erențiale, pro*i$ale(

,ecomandări: utilizarea gelurilor -uorurate i o igienă oarte

bună(

Abrazia @i atriția dentară

Atriția dentară Defniție: reprezintă uzura fziologică a dinților prin pierderea

structurii dure dentare de la nivel incizal i ocluzal 4zona contactelor

ocluzale5(

Aspect radiologic

lan ocluzal plan, ără cuspizi+

Coroanele sunt scurtate



Depunere de dentină secundară /9 îngustarea ca$erei pulpare,

canalelor radiculare

=ărgirea spațiului periodontal /9 $obilitate dentară

± iperce$entoză

Diagnostic dierențial: necesită recunoaterea or$eifziologie, caracterul a$ilial(

Abrazia dentară Defniție: este un eno$ nefziologic de uzură dentară prin

contactul dinților cu alte obiecte, substanțe străine(

#actori care pot provoca atriție

< Dietă abrazivă

< !actori salivari

< 6tressul< eria@ inte$pestiv, puternic

< )*punere ti$p îndelungat la pra

/ 0nstru$ente de su-at

/ #nicoagie – roaderea ungiilor

/ ipa

Abrazia prin peria

Apare datorită $icărilor înainte/înapoi e*ercitate cu presiune

puternică( Aectează coletele dinților 4unde s$alțul e $ai subțire5 i lasă

dentina e*pusa 4ipersensibilitate dentară5(

6ocalizare

/ Koncțiunea a$elo/ce$entară

/ <#

/ %ai ales la $a*ilar în zona %, C , 0 st2nga

Aectarea pulpară a dinților 4pulpite5 apare rar deoarece

find un proces lent per$ite depunerea de dentină secundară(

Aspect radiologic: radiotransparență cervicală, cu

contur se$ilunar, bine deli$itată, localizată $ai recvent la nivelul

%

Abrazia prin dental 4oss

6ocalizare: cervical, pe ețele pro*i$ale(

Aspect radiologic: transparență se$ilunară(

*roziunea dentară



Defniție: este un proces de dezintegrare ci$ică superfcială

a substanțelor dure dentară cauzată de contactul prelungit cu substanțe

acide(

Cauze

< ărsături acide< Re-u* gastrointestinal

< Consu$ e*cesiv de băuturi acidulate, citrice

< roesii 4e*: degustători de vinuri5

< "uli$ice

Diagnostic dierențial: cu abrazia(

$ratament: -uorizări 8 îndepărtarea cauzei(

Clasifcarea cariilor dentare @i recomandăriimagistice

)CDA: international caries detection and assessment

: dinte sănătos 1: de$ineralizare vizibilă în s$alț doar după uscarea

prelungită

3: $odifcări vizibile de culoare în s$alț

G: lipsă de substanță în s$alț ără aectarea dentinei

H: dentină pig$entată

: cavitate vizibilă în dentină

L: cavitate e*tinsă i vizibilă în dentină

Clasifcarea :)?:$A

Criteriu de clasifcare: 60 4site5 6;A 4stage5 în uncție de

localizarea i e*tinderea leziunii:

:):$A

De$ineralizare care poate a@unge p2nă în 1<G internă a s$alțului sau

să atingă @oncțiunea a$elo/dentinară

R*: cu e*cepția cariilor pro*i$ale nu sunt detectabile radiologic+

6e reco$andă alte $etode i$agistice: Diagnodent, =)D ca$era(

0ntervenție $ini$ă, terapie non/invazivă, re$ineralizarea s$alțului

:):$A 1



De$ineralizare p2nă în 1<G e*ternă a dentinei

R*: cu e*peția cariilor pro*i$ale e*a$enul radiologic are valoare

li$itată

;erapie $ini$ invazivă, restaurări ultraconservative

:):$A 2 De$ineralizare în 1<G $edie a dentinei, ără sub$inarea structurii

coronare

R*: sunt evidente radiologic

;erapie $ini$ invazivă, restaurări ultraconservative

:):$A 3

De$ineralizare în 1<G $edie a dentinei cu sub$inarea structurii

coronare

?ecesită restaurări coronare uncționale :):$A

De$ineralizare în 1<G internă a dentinei, cu distrucție coronară

R*: sunt evidente radiologic dar nu poate f apreciată corect

prounzi$ea cavității carioase i raportul ei cu ca$era pulpară

?ecesită restaurări uncționale cu reconstrucția relieului ocluzal

*valuarea riscului cariogen @i indicațiilee+amenului radiologic

)valuarea riscului cariogen se va ace în uncție de prezența

sau absența ur$ătorilor actori de predicție:

1. 6eziuni carioase noi: apariția în ulti$ii G ani de noi leziuni carioase

sau restaurații coronare

2. #actori orali

igiena cavității orale,

aplicarea locală de $ateriale -uorurate

prezența plăcii bacteriene

s2ngerări gingivale

p. salivar i sti$ulare salivară

creterea concentrației de -oră bacteriană 46 $utans,

=actobacili5

3. #actori generali

2rsta



?utriția

6tarea de sănătate a organis$ului

#biceiuri ali$entare: buli$ie, obezitate

DM, sarcină, *erosto$ie în boala 6@ogren

Consu$ cronic de $edica$ente, ci$ioterapie, radioterapie Risc proesional

6tatus socio econo$ic

Riscul de apariție a cariei dentare trebuie evaluat la toți

pacienții noi i ulterior, la progra$ările ulterioare, pe $ăsură ce actorii de

risc sunt îndepărtați sau dacă apar noi actori de risc(

)valuarea riscului este i$portantă în deter$inarea $o$entului

radiograferii aa că trebuie ăcută la fecare e*a$inare ulterioară a

pacientului, ceea ce ne asigură că intervalul de ti$p dintre radiografidevine specifc pentru fecare pacient(

rin identifcaree pacienților cu cel $ai $are risc de carii,

clinicienii pot eectiv i$ple$enta tenici de prevenire pentru a $enține

c2t $ai $ic riscul de apariție a cariei dentare(

=eziunea ti$purie a s$alțului progresează relativ lent, find

nevoie de apro*i$ativ 3 ani pentru ca leziunea să a@ungă la dentină, ciar

dacă evoluția nu este inevitabilă(

)ste posibil ca adoptarea ur$ătoarelor reco$andări săconducă la eectuarea $ai $ultor radiografi( ;otui, acest lucru este

@ustifcat deoarece conduce la o $ai bună îngri@ire a sănătății pacientului(

Controalele perioadice la copii

=a copiii cu risc ridicat de apariție a cariilor este de$onstrat

avanta@ul eectuării radiografei bite/ing la e*a$inarea inițială, ciar în

absența leziunilor detectabile clinic(

"enefciul raportat este între 1LN/OE din nivelul de

diagnosticare cu sau ără utilizarea ca$erelor video intraorale(

,ecomandarea e+amenului radiologic 6a adult

Risc cariogen crescut: bite/ing la L luni

Risc cariogen mediu: bite/ing la 13 luni

Risc cariogen scăzut: bite/ing la 3 ani

Dentiție mi+tă

Risc cariogen crescut : bite/ing la L luni

Risc cariogen mediu: bite/ing la 13 luni

Risc cariogen scăzut: bite/ing la 1O luni



Radiografile bite/ing nu trebuie eectuate $ai des i este

oarte i$portantă o reevaluare a riscului de apariție a cariilor pentru a

@ustifca acest interval(

curs 1 diagnosticul cariei dentare

Documents