lectia iv factorii de risc pentru aparitia cariei dentare

7/23/2019 Lectia IV Factorii de Risc Pentru Aparitia Cariei Dentare

http://slidepdf.com/reader/full/lectia-iv-factorii-de-risc-pentru-aparitia-cariei-dentare 1/31

Facultatea Stomatologie

Anul III



Caria dentară este un proces destructivcronic al ţesuturilor dure ale dintelui, fărăcaracter inamator, producând necroza şi

distrucţia acestora, cu formarea ulterioarăa unei cavităţi coronare sau radiculare.Caria se dezvoltă numai pe dinţii încontact cu mediul bucal şi niciodată pe

dinţii complet incluşi sau foarte bine izolaţide mediul bucal.



În prezent însă, caria dentară este privită ca un procesdinamic desfăţurat la interfaţa dintre placa bacteriană şidinte. Transformarea leziunii carioase iniţiale reversibilenecavitare într-o leziune cavitară este consecinţa

perturbării echilibrului dintre procesele permanente dedemineralizare şi remineralizare.Trebuie subliniat şi faptul că procesul carios este

specific organismelor vii. Bronner evidenţiază că cel

mai dur ţesut din organism este susceptibil distrucţieinumai în cursul vieţii, rămânând aproape neafectat dupămoarte.



În acest contet, caria dentară apare ca o boalămultifactorială, caracterizată printr-o distrucţie

localizată a ţesuturilor dure dentare sub acţiuneamicroorganismelor. !entru formarea unei cariidentare este necesară interacţiunea în timp a uneimicroflore bucale cariogene cu alimente fermentabile

pe un teren susceptibil.



"upă Keyes P.H.,1969 interacţiunea a patru factoricu acţiune ma#oră poate să ducă la apariţia carieidentare$ -%usceptibilitatea dintelui şi mediul bucal&

-!laca bacteriană& -%ubstratul 'alimentar(& -Timpul.



Susceptibilitatea dintelui i mediul bucal.

)ezistenţa smalţului dentar faţă de carie este, în bună parte, condiţionată de structura sa, care estedeterminată, la rîndul ei, pe de o parte de influenţelece s-au eercitat asupra dintelui în perioada dedezvoltare, iar pe de altă parte de influenţele eogeneşi endogene eercitate asupra dintelui adult.*nstalarea unor tulburări metabolice produse de oalimentaţie neraţională, discrinii sau boli intercurente,influenţa unor factori nocivi, poate avea o serie derepercusiuni asupra germenului dentar în formare lafăt, în cazul gravidei, sau asupra dezvoltării şimineralizării dinţilor permanenţi, în cazul copilului.



+ravitatea distrofiilor este în funcţie directă de

momentul apariţiei tulburărilor metabolice în cursulformării smalţului 'cu cît mai precoce, cu atît maigrav(, de intensitatea şi durata acestordismetabolisme, de acumularea mai multor factori

dismetabolici, precum şi însumarea acţiunii acestorade-a lungul mai multor etape de dezvoltare a dintelui."in această perspectivă, cunoscînd cît mai binefactorii care pot perturba etapele de formare a

smalţului cresc şi posibilităţile de prevenire a cariilordentare.



!aren"a #n $itamina A, numai în formele foarte grave, poate generaleziuni hipoplazice uşoare ale incisivilor temporari.

!aren"a #n $itamina !, în caz de scorbut infantil, poate produce microchisturi şi microhemoragii în organul smalţului.

%olul oligoelementelor.nele oligoelemente, cum ar fi borul,

fluorul, molibdenul induc modificări în morfologia coroanelordentare prin rotungirea vărfurilor cuspizilor, lărgirea şi reducereaşanţurilor ocluzale şi chiar micşorarea dimensiunilor lor,defavorizînd acumularea resturilor alimentare. %eleniul în cantităţi

mici favorizează apariţia cariilor, iar aportul mărit de seleniu are unefect carioprotector. antităţile eagerate de stronţiu, molibden şi bor măresc frecvenţa cariilor.



portul foarte scăzut de calciu reduce cantitativţesuturile dure dentare în formare, fără a influenţaînsă conţinutul mineral total, spre deosebire de fosfat,

în care nu este afectată cantitatea de ţesut format, darscade conţinutul mineral şi este interesată structuradentinei. "e menţionat, că aceste modificări destructură nu afectează rezistenţa la carie a dinţilor, cu

condiţia că calciul şi fosfatul din alimentaţie să nucoboare sub /,01.



%olul &luorului. aptarea fluorului de către smalţ aredrept urmare reducerea solubilităţii în soluţie acidă, decicreşterea rezistenţei la carie.

!aren"a #n $itamina ' duce la structurarea unuismalţ hipoplazic, ceea ce favorizează apariţia cariilor.

'eregl(rile )ormonale afectează creşterea şidezvoltarea ţesuturilor dentare, ceea ce influenţează înspecial erupţia dentară. reşterea frecvenţei cariilorapare secundar, datorită modificărilor de vîscozitate asalivei.



*ic)idul bucal poate interveni în prevenirea saufavorizarea cariilor dentare printr-o serie demecanisme chimice care constau în activitatea sa

enzimatică, capacitatea de tamponare a acizilororganici produşi de microorganismele bucale precumşi de posibilitate de remineralizare a leziunilorcarioase incipiente.



"e menţionat rolul vîscozităţii salivare, deoarece o

salivă foarte vîscoasă favorizează reţinerea şiaderarea resturilor alimentare pe suprafaţa dintelui,generînd astfel condiţii optime debutului proceselorcarioase. %aliva umană are un potenţial deosebit de

remineralizare a smalţului cariat, potenţial destul deconstant la acelaşi individ, dar diferit de la unul laaltul. 2ecanismul constă în precipitarea ionilor decalciu şi fosfat din lichidul bucal sub forma unorfosfaţi de calciu insolubili care se încorporează însmalţ, desfiinţînd defectele incipiente apărute prindemineralizări incipiente.



stfel, rolul cariopreventiv al lichidului bucal serealizează prin$

-)emineralizarea cariilor incipiente, necavitare, prinfosfaţii de calciu, proces potenţiat de fluor&-%aturarea plăcii bacteriene în substanţeremineralizante, care prote#ează smalţul contra

demineralizării&-*nhibarea adeziunii microbiene&-"iluarea acizilor organici produşi în placa

bacteriană&-%curtarea timpului de clierence salivar al alimentelorfermentabile şi al microorganismelor odontopatogene

prin aglutinarea şi spălarea lor mecanică.



Substratul alimentar &ermentabil

aracterul alimetaţiei are o importanţă deosebităasupra dinţilor, influenţînd direct formarea şi

dezvoltarea dinţilor şi determinînd ulteriorcarioreceptivitatea sau cariorezistenţa lor. 3chilibrulalimentar presupune aportul optim şi calitativ alsubstanţelor nutritive şi biologic active 4 proteinelor,

lipidelor, glucidelor, vitaminelor şi substanţelorminerale.



"intre alimente, efectele cariogene cele mai active leau hidrocarbonatele, în special asocierea dulciurilor

cu făinoasele. "e obicei aceste efecte apar prerezorbtiv, la nivelul interfeţei plăcii bacteriene cudintele, dar o alimentaţie bogată în glucide poateacţiona şi postrezorbtiv, în cursul odontogenezei, pe

cale sistemică, influenţînd negativ rezistenţa la carie aţesuturilor dure dentare.



)elaţia dintre hidrocarbonatele alimentare şi caria

dentară este astăzi o dovadă etiopatogenetică certă,fiind confirmată de numeroase observaţii clinice şieperimentale. limentaţia naturală, spre deosebirede cea rafinată, conţine un factor protector împotriva

cariei care se pierde în procesul de rafinare alalimentelor. )olul gradului de rafinare devine la felde important în producerea cariei ca şi cantitateacrescută de hidrocarbonate în alimentaţie. 3fectul

cariogen al hidrocarbonatelor depinde nu numai decontactul lor cu dintele, dar şi de durata acestuicontact. n rol important în acest sens îl areconsistenţa fizică a alimentaţiei.



limentele moi sunt mai cariogene ca acele tari ca şi cele subformă de pulbere fine faţă de cele lichide. "e asemenea,vîscozitatea şi adezivitatea unor produse zaharoase'caramelă,#eleuri, alviţă( favorizează în mod deosebit apariţiacariei dentare prin staţionarea lor îndelungată în cavitatea

bucală, în deosebi în locurile retentive, unde autocurăţirea esteinsuficientă. socierea lipidelor în preparatele zaharoase lereduce timpul de retenţie pe dinte şi deci nocivitatea.5idrocarbonatul cu cel mai înalt potenţial cariogen este

zaharoza, urmată de fructoză, glucoză, lactoză şi maltoză. !eultimele locuri se situează detrinele şi amidonul. nelealimente cum ar fi făina din cerealele nerafinate, grăsimile,

brănzeturile, laptele posedă efect carioprotector.



Placa bacterian(onstituie un sistem ecologic microbian viguros, cu oactivitate metabolică intensă, bine adaptat mediului său. 3aapare sub forma unui agregat de microorganisme unite între

ele şi de suprafaţa dintelui sau a altor structuri din cavitatea bucală prin intermediul unei matrice organice. !rin numeroasecercetări s-a demonstrat că în apariţia cariei dentare rolul

primordial îl au bacteriile, în special Streptococcus mutans,care iniţiază caria, iar Dactilobacillus influenţează progresarea

procesului carios. semenea bacterii ca 6eillonela,%taph7lococcus, 8eisseria şi diferite feluri de %treptococcusau un rol mai puţin important în evoluţia cariei dentare.



na din condiţiile necesare este prezenţa în placa bacteriană asubstratului nutritiv, de fermentaţie necesar pentru activitatea

bacililor. În eperienţe pe animale s-a demonstrat că la prezenţa

unui număr mare de germeni ca %tr. 2utans, 9actobacillus etc.fără prezenţa glucidelor caria nu apare. !e de altă parte, caria n-afost depistată la animalele la care germenii lipseau 'în condiţiisterile( şi care erau alimentate cu cantităţi impunătoare de

glucide.!otenţialul cariogen înalt al %tr. 2utans se eplică prin$:. %tr. 2utans produce suplimentar polizaharidul zaharoza

din glucoză. !laca se inserează de suprafaţa dintelui, iar %tr.2utans este legat cu toate straturile ei.

;. %tr. 2utans sintetizează un polizaharid suplimentar dinfructoză, care se formează din zaharoză.

<.%tr. 2utans produce acizi organici 'în special acidul lactic(din zaharoză, ceea ce duce la demineralizarea smalţiului.



În condiţii normale îndepărtarea mecanică a plăcii bacteriene duce la micşorarea numărului bacteriilor,limitează dezvolatrea şi activitatea lor.

fectarea prin carie atît a dinţilor temporari cît şia celor permanenţi la copiii şi adolescenţi sunt înfucţie de factorii geografici, de nivelul de viaţă, devîrstă,de se, de eriditate, de caractertul

alimentaţiei,de gradul de igienă orală, de stareaorganismiului etc.



!entru aprecierea gradului de afectare a dinţilor princarie =rganizaţia 2ondială a %ănătăţii '=2%(recomandă următorii indici$ indicele de frecvenţă&indicele de intensitate şi indicele de sporire a

intensităţii 'rata cariei(. ceşti indici necesităapreciere pentru fiecare grupă de vîrstă separat, iar înunele cazuri în fucţie de se, naţionalitate, condiţiigeografice şi de viaţă, starea generală a sănătăţii,

caracterul alimentaţiei etc.=2% recomandă caaprecierea în funcţie de vîrstă a acestor indici să fierealizată la copiii de >,:; şi :? ani.



2ai informative sunt datele eaminărilorepidimiologice ale copiilor la vîrsta de :; şi :? ani.fectarea dinţilor prin carie la copiii de :; ani şistarea ţesuturilor parodonţiului marginal la vîrsta de:? ani permit de a aprecia eficacitatea realizării

programelor de profilaie.



Indicele de frecvenţă (I.F.) reprezintă procentul persoanelor afectate prin carie din cadrul unui grup de populaţie. =2% recomandă următoarele niveluri alefrecvenţei cariei dentare la copiii de :; ani$-@oasă '/-</1(-2edie '<:-A/1(-Înaltă 'A:-://1(.În )2 frecvenţa cariei denatre este în limitele BB-AC1.



Indicele de intensitate (I.I.) este alcătuit dinnumărul mediu de dinţi cariaţi '(, obturaţi '=( şietraşi '3( ce revin la o persoană. 6aloarea indicelui=3 eprimă gravitatea sau activitatea procesului.3istă diferite adnotări ale acestui indice$ = '-carie, = 4obturaţie, 4absent(, 3) '-carie, 3-etracţie, )-reconstituire prin obturaţii(& "2D '"-

deca7 'carie(& 2-missing 'etracţie(& D 4 filling'obturaţie((.



În notarea indicelui de intensitate pentru dinţii permanenţi se folosesc litere mari, iar pentru dinţiitemporari litere mici 'co, cr,dmf(, pentru dentiţiamită se utilizează =3Eco. "inţii temporari etraşidin cauza rezorbţiei radiculare înaintea substituţiei lorcu cei permanenţi nu se notează.



=2% ':CA/( a propus următoarele niveluri de intensitate acariei dentare la copiii de :; ani$-Doarte #oasă '/-:,:(&-@oasă ':,;-;,>(&

-2oderată ';,B-0,0(&-Înaltă '0,?->,?(&-Doarte înaltă '>,> şi mai mult(.

aria dentară are un nivel de intensitate foarte #os în3tiopia, hina, +eorgia, rmenia, 8igeria.

n nivel #os s-a depistatîn 2ozambic, 3lveţia, "anemarca,Felgia, Gri-9anca, *ndonezia, zbechistan, Tad#ichistan.



Indicele de sporire a intensităţii (rata cariei,morbiditatea) reprezintă creşterea indicelui =3într-o anumită perioadă de timp '> luni, :; luni, :Aluni etc.(. 2icşorarea valorii acestui indicedemonstrează eficacitatea programelor de profilaie.

lectia iv factorii de risc pentru aparitia cariei dentare

Documents