7/25/2019 Comer internaional

1/34

Comer internaional

Lect. univ. dr. Andreas Stamate-tefan

a ndreas.stamate@rei.ase.ro

Curs introductiv (1)

Chestiuni organizatorice

60% curs + 40% seminar

Bibliografa obligatorie:

Suportul de curs (slide-urile

!umitru "iron# Comer internaional# $ditura S$# Bucure&ti# '00

!umitru "iron ) *alentin Coanu (coordonatori# Comer internaional (Vol.I: Specializarea rilor i sistemul comercial multilateral)# $ditura S$#Bucure&ti# '0,

Structura tematic a cursului

Bazele aciunii umane &i teorema .undamental/ a schimbului

Bazele aciunii umane: raritate# proprietate# schimb

eorema .undamental/ a schimbului

eoriile clasice123echi2 ale comerului internaional

!octrina economiei uni3ersale

"ercantilismul

eoria a3antaului absolut

eoria a3antaului comparati3 sau legea ricardian/ a asocierii

"odelul ec5scher-hlin-Samuelson (S

Structura tematic/ a cursului7 eoriile moderne12noi2 ale comerului internaional

,7 eoria a3antaului competiti3 ("ichael 8orter

'7 eoria ciclului de 3ia/ al produsului (9amond *ernon

7 eoria similarit/ii ;ntre /ri (Ste

7/25/2019 Comer internaional

2/34

47 eoria ri3alit/ii strategice globale (8aul >rugman# >e3in =ancaster

Structura tematic/ a cursului

47 ?nstituionalizarea comerului internaional rganizaia "ondial/ a Comerului("C

(5. Comer i dezvoltareConferina Naiunilor nite pentru !ezvoltare (NC"#!$ nited Nations Conference on "rade and !evelopment))

Cum era lumea pre-modern/1pre-industrial/1pre-comercial/@

(Aernand Braudel# Civilization and Capitalism: %5t&'%t& Centur* 3ols7

Srcia: regulnorm sau e!ce"ieaccident#

8n/ la re3oluia industrial/ (s.7 sec7 *??? D ;ncep7 sec7 ? s/r/cia e maidegrab/ norma# situaia obi&nuit/

8rosperitatea &i ci3ilizaia ca bunuri c&tigate (care pot f &i pierdute

8opulaia

2B the present da standards (E# the toFns the historian disco3ers in hisournes bac5 into the pre-nineteenth-centur times are small# and the armiesminiature2 (op7 cit7# p7 G,

8opulaia lumii:

'0,': peste H miliarde,IJ0: cca7 4 miliarde

,J00: cca7 J00 milioane

,00: cca7 0 milioane

ra&ele

>Kln# cel mai mare ora& german ;n sec * (,40,-,G00 D cca '07000 locuitori(mai puin ca A/lticeni azi: peste '47000

?stanbul# sec7 *? D cca 4007000 locuitori

Considerat monstruos de mare7 pro3izionat cu: *ite (Balcani rez# .alose#porumb1bob ($gipt =emn (zona "/rii Legre Boi# c/mile# cai (sia "ic/ Scla3i(de peste totM piaa de scla3i era ;n centrul ora&ului

rmatele

rmate mici: Sec7 *?: ;ntre ,0 000-'0 000 de oameni

7/25/2019 Comer internaional

3/34

B/t/lia de la "arstoon "oor ('70H7,644 din r/zboiul ci3il englez ;ntre Nregali&ti2&i Nparlamentari2

Cca ,G 000 3s7 'H 000 (ar ;nc/pea pe un 3as modern de croazier/

=umea pre-industrial/1pre-modern/ era o lume la scar/ mic/

=umea cca7 ,G00

(Oordon P7 eFesM citat de Braudel

otal de H6 de ci3ilizaii

,-'H: popoare primiti3eM culeg/tori &i pescari

'J-44: nomazi &i cresc/tori de 3ite

4G-6: popoare cu agricultur/ rudimentar/ (/rani cu sape

64-H6: a&a-zise ci3ilizaii D populaie mai dens/# animale domestice# utilizareaplugului# a traciunii animale (c/rua# ora&e1urbanizare

bs7 : inclusi3 ztecii# ?nca&ii# "aa&ii (care nu cuno&teau roata sau fnlandezii(nu tocmai .runtea spaiului european

nimalele s/lbatice

$uropa D patria lupilor (de la Oibraltar la Qrali

-Rn ,4'0 &i ,4J haite de lupi intr/-n 8aris prin sp/rturile .ortifcaiilor sau porinep/ziteM atac/ oameni

-,640 D haite atac/ ora&ul Besanon (au mncat copii

-,H6G D eTistau a&a muli lupi ;nct apar po3e&ti cu super-mon&tri

-*n/toarea era treab/ ci3ic/ serioas/# costisitoare (utilitate public/

-$nglezii eradicaser/ ;n sec * lupulM .rancezii ;&i pun ulterior serios problema celpuin o dat/ s/ in3adeze insulele aruncnd sufcieni lupi pe insul/ ;nct s/-idistrug/

Aoametea

2Aamine recurred so insistentl .or centuries on end that it became incorporatedinto manUs biological regime and built into his dail li.e7 !eath and penur Fere

continual# and .amiliar e3en in $urope# despite its pri3iledged position7 .eFo3er.ed rich do not alter the rule7 Cereal ields Fere poorM tFo consecuti3e badhar3ests spelt disaster72 (Braudel# op7 cit7 p7 H7

Arana: - ara pri3ilegiat/ a erei preindustriale

8erioade de .oamete +eneral: ,0 ;n sec M '6 ;n sec7 ?M ' ;n sec7 ??M 4 ;n sec?*M H ;n sec7 *M , ;n sec7 *?M ,, ;n sec7 *??M ,6 ;n sec7 *???7

7/25/2019 Comer internaional

4/34

Lenum/rate episoade de .oamete local

Oermania la .el (3ezi "area Aoamete ,,G-,',M originea po3e&tilor gen ,-nseli retel

Alorena (regiune bogat/

Rntre ,H,-,HI,: ,,, ani de .oamete &i numai ,6 de recolte bogateM oricumcontau semnifcati3 &i pe gru din comer

8roblema cer&etoriei (apariia unor ade3/rate armate de cer&etori

Ainlanda: .oamete gra3/ ;n ,6I6-,6IH (cea mai dur/ din $uropa sub aspectulpierderilor de 3iei omene&ti D ;ntre V &i ,1 din populaia Ainlandei a pierit

Rn sia problemele sunt mult mai gra3e

Bolile

o3ar/&i de drum ai .oametei &i alimentaiei precare# ;ntre altele

"ulte .eluri de boli (unele nu se &tie nici azi ce erau de .apt:

Ciuma (boala s/r/ciei Braudel: NLo disease toda# hoFe3er great its ra3ages#gi3es rise to comparable acts o. .oll or collecti3e dramas2(p7 JH

*aricelaM i.os eTantematicM *ariante de grip/M Boala englez/ (a Ntranspiraiei2Mdebuta ;n zona =ondreiM oleraM ScarlatinaM usea con3ulsi3/ (Nm/g/reasc/2M!izenteriaM Aebra ti.oid/M uberculozaM Siflisul (boala .rancez/

Curs $

,7 Bazele aciunii umane

'7 eorema .undamental/ a schimbului

,7 Bazele aciunii umane: acWiune uman/# raritate Xi proprietate

Ac%iune uman& sco"uri& mi'loace

cWiunea uman/ este comportament conXtient care presupune utilizarea de

miloace rare pentru atingerea scopurilor propuse. ciune uman/ 3ersuscomportament incon&tient

aritate

9aritate economic/ (Ys.era miloacelor este mai restrns/ dect s.erascopurilor2M Z7O7 ulsmann

7/25/2019 Comer internaional

5/34

9aritate tehnologic/1fzic/ (eTist/ un 3olum limitat dintr-o anumit/ resurs/ ;nuni3ers

*s: cele dou/ sunt di.erite: eTist/ resurse rare ;n sens fzic care nu sunt rare ;nsens economic (nu ser3esc nici unei ne3oiM mai precis cererea e.ecti3/ pentruele este nul/

+evoi versus cerere

Le3oile sunt 3irtual nelimitateM cererea e.ecti3/ este ;ntotdeauna limitat/ ($T: aXne3oie de elicopter pt7 a aunge mai repede la cursM cererea mea pentruelicoptere este totuXi nul/

cWiune uman/# raritate Xi proprietate ('

,ro*lema economic

locarea resurselor rare (economisirea lor) cu utiliz/ri alternati3e c/tre

cele mai urgente1importante ne3oi (=ionel 9obbins,ro*lema tenologic

locarea unor resurse ;n 3ederea realiz/rii unui optim tehnologic

,ro*lema ecologic

locarea resurselor ast.el ;nct mediul s/ nu se degradeze

,ro*lema "siologic

Cum se .ormeaz/ ne3oile@ Cum se aleg scopurile@ (economia consider/

aceste lucruri ca date Xi porneXte de la eleM ;ncepe acolo unde psihologiase termin/

bs7: cele 4 probleme sunt di.erite

cWiune uman/# raritate Xi proprietate(

cWiunea uman/ presupune controlul e/clusiv al resurselor# deci presupuneproprietatea

Cile de do*ndire a "ro"riet%ii

/conomice

8roprietatea asupra resurselor corporale propriiM proprierea originar/(&omesteadin+ (Zohn =oc5eM adic/ preluarea ;n proprietate a resurselornedeWinute de nimeniM 8roducWiaM SchimbulM rans.erurile unilaterale 3oluntare(cadouri# moXteniri# donaWii# sponsoriz/ri

,olitice

7/25/2019 Comer internaional

6/34

aTarea1impozitareaM Za.ul

0eorema fundamental a scim*ului

!aWi find:

' indi3izi ( Xi B!ou/ bunuri economice (m/r.uri fzice# ser3icii# bani D propriet/Wi ;n general D aaparWinnd lui Xi b aparWinnd lui B

Cu ierarhiile de pre.erinW/ de aXa natur/ ;nct pentru # b este maiimportant13aloros dect a (b[a# iar pentru B# a este mai important13alorosdect b (a[b

tunci:Schimbul are loc Schimbul este reciproc a3antaos

eorema .undamental/ a schimbului (continuare

2ou cali3cri

eorema nu descrie a+resiunea# ci schimbul liber# voluntar

eorema nu Wine ;n caz de eroare natural/

!ac/ mi s-a de.ectat tele3izorul Xi m/ gr/besc s/ cump/r repede o lamp/ (c/cipresupun c/ aceast/ component/ s-a de.ectat# iar la re3enirea acas/ constat caam un * cu tranzistori# schimbul anterior (bani contra lamp/ nu mai parea3antaosM e/'antep/rea a3antaosM e/'posteste considerat o greXeal/ D cine-ide 3in/ (errare &umanum est

eorema re.ormulat/ sintetic: schimburile non-agresi3e Xi non-eronate sunt

0ntotdeaunareciproc a3antaoase0eorema fundamental a scim*ului (continuare)

eorema implic/ o du1l ine+alitate a sc&im1uluiXi nicidecum o ec&ivalen2 aacestuia

0eoria scim*urilor ecivalente

8resupune o teorie obiecti3/ a 3alorii

?mplic/ .aptul c/ se poate cXtiga din schimburi numai ca urmare a eTploat/riisau .raudei

8iaWa de3ine o Yungl/21 oc cu sum/ nul/ (cine3a poate cXtiga numai dac/altcine3a pierde

0eoria 4du*lei inegalit%i5 a scim*ului

8resupune o teorie subiecti3/ a 3alorii

8oate eTplica schimbul reciproc a3antaos

7/25/2019 Comer internaional

7/34

8iaWa de3ine o aren/ a cooper/rii sociale D oc cu sum/ poziti3/ ;n care toWiparticipanWii pot cXtiga

0eorema fundamental a scim*ului (cont.)

Cine cXtig/ mai mult ( sau B@

!7p7d737 $conomic problema e irele3ant/ ct/ 3reme fecare din p/rWile care seangaeaz/ ;n schimb cXtig/ mai mult dect dac/ nu ar .ace-o

pare problema imposibilit/Wii comparaWiilor interpersonale de utilitate

,ro*lema invidiei 1 (A versus 6)

8roblema terWilor

Sunt ei a.ectaWi@

8roprietatea lor fzic/ r/mne intact/

Limeni nu poate deWine proprietatea asupra valoriipropriet/Wii sale

,ro*lema invidiei $ (ter%i versus A 7isau 6)

0eorema fundamental a scim*ului (cont.)

plicaWii ale teoremei .undamentale

utohtoni Xi str/ini

BogaWi Xi s/raci

Y!ez3oltaWi2 Xi Y;n dez3oltare2

Cultural a3ansaWi 3ersus cultural ;napoiaWi

Cel puternic Xi cel slab

CreXtinul Xi p/gnul

(bs7: dac/ se ;ntrunesc condiWiile cerute de teorem/# schimburile ;ntre ceide mai sus r/mn reciproc a3antaoase# ;n ciuda di.erenWelor menWionate&i a altor posibile aparene

Curs 8!octrina economiei uni3ersale

!octrina economiei uni3ersale

titudini antice .a/ de comer

!octrina economiei uni3ersale (propriu-zis/

7/25/2019 Comer internaional

8/34

*iziunea catolic/ timpurie# scolasticismul# protestantismul

Ailozofi dreptului natural

(!ouglas 7 ?rFin##+ainst t&e "ide. #n Intellectual ,istor of 3ree "rade#8rinceton Qni3ersit 8ress# ,II6# cap7 ,

titudini antice .a/ de comer

Atitudine am*ivalent& confu9 fa de comer (a"ro*arede9a"ro*are)

*izibil/# de pild/# ;n atitudinea .a/ de m/ri:

Aa3orabil/: (8lutarh 2his element# there.ore# Fhen our li.e Fas sa3age andunsociable# lin5ed it together and made it complete# redressing de.ects bmutual assistance and eTchange and so bringing about cooperation and.riendshipE the sea brought the Oree5s the 3ine .rom ?ndia# .rom Oreecetransmitted the use o. grain across the sea# .rom 8hoenicia imported letters as amemorial against .orget.ulness# thus pre3enting the greater part o. man5ind

.rom being Fineless# graineless# and unlettered72!e.a3orabil/: (oraiu 2?n 3ain has Ood in his Fisdom planned to di3ide the landb the seas separations# i.# .or all that# ungodl ships are crossing the Fatersthat he placed aut o. bounds72

Atitudinea (am*ivalent) fa de comerul "ro"riu-9is

eoretizarea ambi3alent/ a schimbului: ristotel opereaz/ cu ambele 3ersiuni deteorie a schimbului (echi3alen/ &i dubl/ asimetrie

denti3carea inci"ient a *ene3ciilor divi9iunii muncii:

8laton (4epu1lica): 2he result \o. such a di3ision]# then# is that more things areproduced# and better and more easil Fhen one man per.orms one tas5according to his nature# at the right moment# and at leisure .rom otheroccupations2M 2 it is practicall impossible to establish the cit in a region Fhereit Fill not need imports2

2octrina economiei universale ("ro"riu-9is)

4 elemente (Zacob *iner# "&e 4ole of rovidence in t&e Social 6rder# 8rincetonQni3ersit 8ress# ,IH6# 'H-G4:

Credina stoic-cosmo"olitan ;n fraternitatea universal uman (5toisuntem frai5) !escrie benefciile pe care schimbul1comerul le aduc umanit/ii

9esursele economice sunt distribuite inegal pe glob

(anticipare a legii ricardiene a asocierii &i a modelului ec5scher-hlin-Samuelson sau al 2;nzestr/rii .actoriale2

,ro*lema egalitii

7/25/2019 Comer internaional

9/34

tribuie situaia (2.ericit/2 inter3eniei di3ine# care are ;n 3edere prinpromo3area comerului cooperarea1apropierea ;ntre oameni

!octrina economiei uni3ersale (propriu-zis/

Seneca (cca. < ;.=r. > ? d.=r.):

obser3a c/ 8ro3idena a aranat elementele naturale ast.el ;nct 2the Findhas made communication possible betFeen all peoples and has oinednations Fhich are separate geographicall2

,ilon din Ale!andria (cca. 1-1 ;.=r. > < d.=r.):

2e \Ood] has made none o. these particular things complete in itsel.# sothat it should ha3e no need at all o. other things7 hus# through the desireto obtain Fhat it needs# it must per.orce approach that Fhich can supplits needs# and this approach must be mutual and reciprocal7 hus# throughreciprocit and combinationEOod meant that the should come to.elloFship and concord and .orm a single harmon7 nd that a uni3ersal

gi3e and ta5e should go3ern them# and lead to the consummation o. theFhole Forld2

rigen (cca. 1B > cca. $ cca. 8

7/25/2019 Comer internaional

10/34

Sf. oan =risostom (5Gur de Aur5 cca. 8

7/25/2019 Comer internaional

11/34

7/25/2019 Comer internaional

12/34

Fhole human race should be oined together b mutual acts o. 5indness7 But asit most .re`uentl happens that abundance leads to pride and cruelt# ?saiahrepro3es this 5ind o. merchandise# Fhich Fas the chie. source o. the Fealth o.the land7 Besides# in that merchandise Fhich is carried on Fith distant and.oreign nations# there is o.ten a large amount o. tric5s and dishonest# and nolimit set on the desire o. gain72

Di9iunea catolic tim"urie& scolasticismul Hi "rotestantismul

Eartin Luter (1 1

7/25/2019 Comer internaional

13/34

!istinge ;ntre necesiti&i 1unuri de lu/

/mmeric de Dattel (1F1< > 1F?F):

2Phen the rulers o. a State Fish to turn commerce into other channels Fithout#hoFe3er# .orcibl controlling it# the subect the articles Fhich the intend to

5eep out o. the countr# to such import duties as Fill discourage theirconsumptionE Such a polic is per.ectl Fise and ustEM .or e3er Lation madecide upon Fhat conditions it Fill recei3e .oreign goods# and ma e3en re.useto recei3e them at all2

Cristian NolO (1?F > 1F i"osta9e: S"ania& Irana& Anglia

*aria:

con.uzia banibog/ieM

problema bunurilor de luT

9e.erine bibliografce

7/25/2019 Comer internaional

14/34

$li A7 ec5scher# 8ercantilism# Oeorge llen ) QnFin# =ondon# ,I4 \,I,]

!ouglas 7 ?rFin# #+ainst t&e "ide . #n Intellectual ,istor of 3ree "rade#8rinceton Qni3ersit 8ress# ,II6# cap7 '

"urra L7 9othbard##n #ustrian erspective on t&e ,istor of 9conomic "&ou+&t

(vol. I* $conomic hought Be.ore dam Smith2# he =udFig 3on "ises ?nstitute#'006#cap7 H-,,7

"ichael 7 eilperin# Studies in 9conomic Nationalism# he =udFig 3on "ises?nstitute# '0,0# cap7 ?*7

Eercantilismul > as"ectul economic al a*solutismului

28ercantilism is the name gi3en b late nineteenth centur historians to thepolitico-economic sstem o. the absolute state .rom approTimatel the siTteenthto the eighteenth centuries7 "ercantilism has been called b 3arious historiansor obser3ers a sstem of o;er or State'1uildin+($li ec5scher# a sstem o.sstematic state pri3ilege# particularl in restricting imports or subsidizing

eTports (dam Smith# or a .ault set o. economic theories# includingprotectionism and the alleged necessit .or piling up bullion in a countr7 ?n .act#mercantilism Fas all these thingsM it Fas a comprehensi3e sstem o. state-building# state pri3iledge# and Fhat might be called state'monopol capitalism72(9othbard

Eercantilismul > as"ectul economic al a*solutismului

Sistem de construire a statului 1 state'1uildin+(chiar# incipient# naional

Sistem de pri3ilegii monopoliste

8rohibirea1taTarea importurilor &i stimularea eTporturilor

"ercantilismul D aspectul economic al absolutismului

Sistem de construire a statului 1 state'1uildin+

Ou3ern mare (1i+ +overnment: cheltuieli gu3ernamentale (regale mari# taTemari# ?n^aie &i defcite

"ercantilismul ca echi3alentul de sec7 *??-*??? al politicii monetare moderne

8olitic/ eTtern/ belicoas/# militarist/# imperialist/

uic5 `uiz: ;n ce stadiu se a^/ Q$# ca &i construcie politic/@ Ce tip

de politici comerciale are@

Eercantilismul > as"ectul economic al a*solutismului

Sistem de pri3ilegii monopoliste

(echi3alentul economic al .ascismului de mai trziu

9eglement/ri interne stu.oase &i su.ocante

7/25/2019 Comer internaional

15/34

Sistemul de bresle1ghilde

Sensul tradiional al noiunii de mono"ol: dreptul eTclusi3# acordatsau 3ndut de su3eran &i implementat cu .ora la ne3oie# de aproduce sau a 3inde un anumit produs sau ser3iciu ;ntr-o anumit/regiune (de eT7: Compania ?ndiilor de $st

Sensul iniial al sintagmei free trade: libera intrare ;n bran&/

8rohibirea1taTarea importurilor &i stimularea eTporturilor

Lu att obiecti3 izolat# ct parte integrant/ a sistemului de construcie aputerii statale &i a celui al pri3ilegiilor monopoliste

Eercantilismul > teme "rinci"ale

!octrina balanei comerciale

Structura comerului internaional &i ocuparea

Curs

"ercantilismul: doctrina balanei comerciale

1. 2octrina *alanei comerciale

Lecesitatea consolid/rii trezoreriei su3eranilor (cu prec/dere monarhi absolui# ;nspecial ;n perspecti3a pl/ilor c/tre armatele de mercenari duce la considerarea

intr/rilor de metale preioase (aur# argint ;n ar/ ca lucru ;n sine benefc*iziunea nai3/ (puin credibil/: .ascinaia metalelor preioase# care erauconsiderate simbol al a3erii# sau a3ere ;n sine

*iziunea mai probabil/: metalele preioase erau banii1moneda 3remiiM tezamercantilist/ poate f re.ormulat/ ;n sensul necesit/ii meninerii unei masemonetare ct mai mari la intern# acest lucru find premis/ a prosperit/ii (;nprincipal a monarhului# ;n subsidiar a regatului ;n ;ntregimea sa

?ntr/rile de metale preioase (2bani2 echi3aleaz/ cu surplusul1eTcedentulcomercial (importurile eTporturile# de urm/rit la ni3elul politicii comercialeprin:

aTarea1prohibirea importurilor

Stimularea1sub3enionarea eTporturilor

8olitica comercial/ ca substitut1a3atar1proT al politicii monetare

"eninerea unei mase monetare mari la intern ca premis/ aprosperit/ii 5enesism avant la lettre

7/25/2019 Comer internaional

16/34

Qlterior doctrina pierde accentul pus pe metale preioase# reinnd doarcaracterul presupus benefc al eTcedentului sau echilibrului comercial (&i implicitnoci3itatea defcitului comercial

!7 ume: cantitatea de bani ;n sine este irele3ant/ pentruprosperitatea unei naiuni

Se .ace trecerea la preocuparea pentru structura comerului

1. 2octrina *alanei comerciale: "ro*leme

!us/ la eTtrem# implic/ .aptul c/ e bine (benefc s/ 3inzi &i e r/u (nebenefc s/cumperi

$ste defcitul o datorie@

Lu neap/rat (poate f fnanat din economii anterioare sau cadouri1donaii

!ac/ da# e neap/rat problematic@

Lu neap/rat: ;ndatorarea are logica ei economic/ (nu orice datorie erea1pernicioas/

?gnor/ leg/tura indisolubil/ ;ntre eTporturi &i importuri (pot cre&te &i sc/deanumai laolalt/# dincolo de termenul .oarte scurt

Rn .ond# schimbul internaional are caracter de 1arter

8roducia (.actorii de producie# schimbul (banii nu sunt scop ;nsine

Consumul (prezent sau 3iitor este scopul ultim al acti3it/ii

economice$Tporturile n-au ca ultim scop dect potenarea importurilor

(e 3orba de aplicarea legii lui Sa la comerul internaional

/!curs 1: legea lui SaQ (Ra "ieelor5)

Zean Baptiste Sa (,H6H-,J'

*arianta Npopular/2 de eTpunere a legii lui Sa: .erta ;&i creeaz/ propria cerere(Ysuppl creates its oFn demand2

8ropus/ &i 3ehiculat/ de Zohn "anard >enes (,JJ-,I46 (&i# anterior#de homas 9obert "althus (,H66-,J4

Dariante mai corecte de redare a legii lui SaQ:

Ca s/ poi cump/ra ce3a# trebuie s/ o.eri ce3a ;n schimb

rice producie este ;ntreprins/ ;n 3ederea unei cereri

8e piaa liber/ nu pot eTista crize generale (ci doar sectoriale

7/25/2019 Comer internaional

17/34

8e piaa liber/ nu eTist/ obstacole1bariere ;n calea atingerii ocup/riidepline

Lu poate eTista un defcit al cererii agregate

.erta este cerere (Suppl is demand

Banii nu pot f Nprea puini2 (2too little li`uidit2

Lu eTist/ defcit al cererii agregateM ;ntreprinz/torii .ac pur &i simplugre&eli (!a3id 9icardo

/!curs $: legtura im"orturi > e!"orturi (ilustrare)

Rn conteTtul standardului aur (moned/ mar./M +old standard

Condiii iniiale: ara &i NStr/in/tatea2M aurul e moneda naional/ &iinternaional/

?mporturile cresc ;n (intr/ bunuri# iese aur (, ;n aurul de3ine relati3mai rar (se apreciaz/M 8CB ;n cre&teM preurile bunurilor ;n aur scadM ('

;n NStr/in/tate2 aurul de3ine relati3 mai abundent (se depreciaz/M 8CB ;nNStr/in/tate2 scadeM preurile bunurilor ;n aur cresc (, tendin/ de.rnare a importurilor de bunuri ;n M (' tendin/ a celor din NStr/in/tate2de a .olosi aurul (moneda acolo unde are 8CB mai mare# adic/ ;n eTporturile c/tre NStr/in/tate2 cresc

(3ice3ersa cu eTporturile crescute ale M rezol3ai ca eTerciiu

!e3ierile de la echilibrul natural eTport-import pun ele ;nsele ;n mi&caremecanisme de (autocorectare

n conte!tul monedelor discreionare (at money)actualeCondiii iniiale: ara &i ara BM " &i "B monedele celor dou/ state

?mporturile cresc ;n (intr/ bunuriM " Nalearg/2 dup/ "B# adic/ " sedepreciaz/ ;n raport cu "B D asta pentru c/ cei din nu pot cump/rabunurile ;n B dect cu "B# deci trebuie s/ cumpere "B cu " pe piaa.oreT13alutar/ cursul depreciat .a3orizeaz/ eTporturile din c/tre B(cine 3inde mar./ de ," a.ar/ cap/t/ la intern mai muli "B dectanterior

"ai simplu spus: ce s/ .ac/ cei din B cu banii din (" ;ncasai@ Lu potdect s/ cumpere# ;n ultim/ instan/ ce3a din 7

!octrina balanei comerciale: probleme

Lon-echi3alena ;ntre balana comercial/ (la ni3el de ar/ &i contul de proft &ipierdere (la ni3el de frm/ (Aritz "achlup

9ele3ana balanelor scade cu ct cre&te dimensiunea /rii a3ute ;n 3edere

2octrina *alanei comerciale: "ro*leme

7/25/2019 Comer internaional

18/34

!e regul/ cauza principal/ a defcitelor comerciale este politica monetar/in^aionist/

eoria monetar/ a balanei comerciale

Sistemul automat de reglare a balanei de pl/i sub standardul aur

ciune calculat/ ;n termeni monetari &i balan/ de pl/i

Curs ?

"ercantilismul: structura comerului eTterior

"ercantilismul: ipostaze istorice

"ercantilismul D teme principale

Structura comerului internaional Hi ocu"area

!octrin/ care se dez3olt/ ;n .azele ulterioare1mai mature ale mercantilismului

ccentul se mut/ de pe problema eTcedent1defcit (2ct se eTport/ 3s ct seimport/2 pe structura comerului internaional (2ce se import/ 3s ce seeTport/2

$ste benefc eTportul de produse manu.acturate (grad ;nalt de prelucrareM;ncorporeaz/ mult/ manoper/ &i presupune ocupare ridicat/ a .orei de munc/

$ste benefc importul de produse de baz/ (materii primeM grad redus deprelucrareM ;ncorporeaz/ puin/ manoper/

?poteza implicit/ a num/rului limitat de slube la ni3el mondial

Strategia de politic/ comercial/ se modifc/ ;n consecin/:Bariere la importul de produse manu.acturate &i la eTportul de materii prime

=ibertatea schimburilor la eTportul de produse manu.acturare &i la importul dematerii prime

Structura comerului Hi criteriul "ro3ta*ilitii ;n termenimonetari

Eercantilismul > i"osta9e: S"ania

Sec *? D cre&tere iluzorie (@ bazat/ pe in^uT de metale preioase din merici

S.7 sec7 *# coroana spaniol/ cartelizeaz/ promi/toarea industrie teTtil/ dinCastilia

8este ,00 de legiM sectorul stagneaz/

7/25/2019 Comer internaional

19/34

Rn industria m/t/sii (Oranada# sudul Spaniei:

=imitarea consumului &i utiliz/rii interne

!up/ ,GG0# se interzic eTporturile

!up/ ,G6,# cre&teri semnifcati3e de taTe &i impozite ;n sectorAgricultur:

Aa3orizai cresc/torii de 3ite ;n dauna .ermierilor

?n3ersarea (inter3enionist/ tendinei spre N;ngr/dire2 (delimitarea &iprecizarea drepturilor de proprietate asupra p/mntului

Construirea de drumuri (;n dauna .ermelor

Contracararea cre&terii preurilor la grne cu fT/ri de preuri

$Tod dinspre .erme1ar/ c/tre ora&e &i armat/

Rn sec *??# .oametea de3ine .enomen regulat ;n Castilia

Iiscalitatea:

Rmpo3/r/toare ( .alimente sub Ailip al ??-lea: ,GGHM ,GHGM ,GI6

landa# pro3incia coroanei spaniole care se elibereaz/ de sub acest sistem#de3ine lider ;n secolul al *??-lea

Eercantilismul > i"osta9e: Irana

Arana:

;n sec7 *?? este centrul autocraiei absolutiste

Cartelizarea (sub .orma breslelor ;ncepe ;n ultima parte a sec7 *

"onarhul con.er/ pri3ilegii (control &i standarde de calitate ;n schimbul taTelor

=on prosper/ ;n sec *? tocmai pentru c/ prime&te Nscutire2 de la sistemul debresle

Con.uzie posibil/ cu pri3ire la termenul 2pri3ilegiu2

Li*ertate vs. ,rivilegiu mono"olist

Rn ,GJ, (sub enric ??? sistemul de bresle este reconfrmat &i eTtins la ;ntreagaAran/ (cu eTcepia 8arisului &i =onului

9eea de restricii: standarde de calitateM pri3ilegii de monopol

Sub3enionarea unor sectoare de luT (sticl/1porelanuri &i tapierie

,66G: pri3ilegii pentru un grup puternic de produc/tori de broderii

7/25/2019 Comer internaional

20/34

aTe 3amale la importM ulterior prohibire

=icene (pri3ilegii monopoliste de producie

?nterdicia producerii broderiilor la domiciliu + producia ;n stabilimente Nofciale2

,ro*lema standardelor de calitate9/zboiul de esut (permis doar ;n sub-sectorul m/t/sii interzis la presiuneabreslelor (,6J0

Zean-Baptiste Colbert (,6,I - ,6J:

Sub el mercantilismul .rancez atinge punctul culminant (Ncolbertism2cea mai hipertrofat/ .orm/ de mercantilism

"inistru de fnaneM de comerM de eTterne

cord/ monopoluri# sub3enii# carteliz/ri

Sistem eTtins de birocrai (Nintendeni2 necesar implement/rii controalele&i reglement/rile

Sistem de inspeciiM spioni &i in.ormatori

' eTemple eTtreme de ;ntrziere a progresului: LasturiiM ?mprimeurile(calico

Eercantilismul > i"osta9e: Anglia

"ercantilismul - 3aria

Con.uzia bani D a3uie

8roblema bunurilor de luT

Curs F

eoriile clasice ale comerului internaional

8recursorii lui dam Smith

eoria clasic/ a comerului internaional a lui dam Smitheoria a3antaului comparati3 (!a3id 9icardo &i ceilali clasici

8recursorii lui dam Smith

9udimente ale gndirii pro-liber schimb ;nainte de Smith

7/25/2019 Comer internaional

21/34

Sensul originar al noiunii de free trade(bran&/ liber/# nemonopolizat/M bran&/ ;ncare intrarea este liber/

9oger Co5e (,6H0: 2he !utch Fe see import all# et thri3e upon trade# and the?rish eTport eight times more than the import# et groF poorer72

Schimbul internaional este ;n ultim/ instan/ de tip barter (Licholas Barbon#,6I0(produse contra produseM deci numai /ri din care import/m 3or importade la noi

nalogia cu comerul intern: Na nation in Forld trade is li5e a cit in a 5ingdomUstrade or a .amil in a citUs trade2U(Lorth# ,6I,

?nterdependena dintre ramuri (Charles !a3enant# ,6I6 (m/surile nu pot a.ectastrict numai un sector

N8romo3area2 unor sectoare echi3aleaz/ cu penalizarea altora (Oer3aise# ,H'0

,recursorii lui Adam Smit

enr "artn# Considerations upon the $ast ?ndia rade# ,H0, D poate fconsiderat primul tratat de teoria liberului schimb

!i3iziunea internaional/ a muncii

$Templu numeric prin care s/ ilustreze obinerea indirect/ a produselor cumunca a mai puini oameni la intern

=eg/tura liber schimb &i ocupare (singura sustenabil/ pe termen lung

?dentifcarea pericolului retalierii odat/ cu adoptarea m/surilorprotecioniste

Rn general prezentarea ideilor nu este sistematic/

Surse ale gndirii lui Smith ;n flozofa moral/

Aiziocraii .rancezi (uesna# "irabeau

?lumini&tii scoieni (;n special Arancis utcheson# pro.esorul lui SmithMBolinbro5e# Butler# Sha.tsbur

?deea de ordine natural/

Compatibilitatea ;ntre interesul personal &i binele public (ideea de armonie

posibil/ a intereselor0eoria clasic a comerului internaional a lui Adam Smit

#n In

7/25/2019 Comer internaional

22/34

locarea efcient/ a resurselor rare

Costul de oportunitate

!i3iziunea internaional/ a muncii

?ndi.erena legat/ de structura comerului internaional (spre deosebire defziocrai &i mercantili&ti

,rinci"iul avanta'ului a*solut

8e insula lui Crusoe care prinde bine peXti# 3ine *ineri# care Xtie s/ culeag/ .ructede p/dure mai bine dect o .ace Crusoe (Xi nu prea se pricepe la prins peXtiMdac/ fecare se specializeaz/ pe ceea ce .ace mai bine# att fecare ;n parte# ctXi Ycomunitatea2 (amndoi la un loc# o duce mai bine (specializarea Xi schimbulliber sunt rentabile

(3ezi slide-ul urm/tor

he eighteenth centur rule: Nthe notion that imported goods could beac`uired more cheapl abroad because the absolute cost o. productionFas loFer than at home2 (!77 ?rFin

8rincipiul este sub;neles1implicit ;n afrmaii de genul: N9omania18oloniaeste grnarul $uropei2

,ro*lem: ce se ;ntm"l cnd vine Dineri care se "rice"e mai *ine 7i la"escuit 7i la cules#

3antaul absolut (lsmann

Curs B

eoriile clasice ale comerului internaional: a3antaul comparati3

8rincipiul a3antaului comparati3 (sau Ylegea ricardian/ a asocierii2

!a3id 9icardo (6n t&e rinciples of olitical 9conom and "a/ation* %%>)

,rinci"iul avanta'ului com"arativ

*ineri se pricepe mai bine dect Crusoe la ambele: prins peXti Xi cntatSe pricepe mult mai bine la cntat dect la prins peXti

!ac/ fecare se specializeaz/ acolo unde are a3antaul (deza3antaulrelati3 mai mare (mic# fecare ;n parte cXtig/# Xi Ycomunitatea2 o dat/ cuei (*ineri cnt/M Crusoe prinde peXte7

Specializarea Xi schimbul liber sunt rentabile

7/25/2019 Comer internaional

23/34

$Templul original al lui 9icardo

/!em"lul lui Eises

' contribuii maore (care .ac eTemplul realist &i operaional1direct aplicabil larealitatea obser3abil/:

Calcul ;n termeni monetari# nu 3aloare munc/

Coborrea discuiei de la ni3el agregat (ar/ la ni3el micro (persoan/ -indi3idualism metodologic

8rezent/# en passant# &i la 9icardo: 2Fo men can both ma5e shoes and hats#and one is superior to the other in both emplomentsM but in ma5ing hats# hecan onl eTceed his competitor b one-f.th or '0 per cent D and in ma5ing shoeshe can eTcel him b one third or per centM - Fill it not be .or the interest o.both# that the superior man should emplo himsel. eTclusi3el in ma5ing shoes#and the in.erior man in ma5ing hats2

=egea ricardian/ cap/t/ rele3an/ uni3ersal/ ca baz/ pentru orice tip decooperare social/ (intern/# eTtern/# interpersonal/# local/# regional/# mondial/etc7

m"lica%ii ale legii ricardiene a asocierii

Cel puternic1priceput1efcient are moti3e economice (care nu in de caritate s/coopereze cu cel slab1nepriceput1inefcient

Lu e ;ntotdeauna proftabil s/ produci orice bun pentru care ai costurile absolutemai mici dect ale celorlali

,ro*lema costului de o"ortunitate

rict de slab1nepriceput1inefcient ar f cine3a# tot are avanta'e com"arative(acolo unde este relati3 Ycel mai puWin slab2

?mplicaWii ale legii ricardiene a asocierii

8iaWa Xi comerWul nu sunt o ungl/M concuren2a economic(oamenii sunt1pot fparteneri di.er/ de competi2ia 1iolo+ic(animalele sunt# ;n sens mai strict# ;nconcurenW/ pentru hran/

!i3ersitatea1inegalitatea are consecinWe1implicaWii benefce

8osibilitatea specializ/rii pariale

Specializarea poate duce la simplifcarea anumitor operaiuni# .apt care.aciliteaz/ apoi algoritmizarea &i# ;n fnal# automatizarea

Lucru care "oate contracara de9avanta'ul monotoniei

r/s/turile a3antaului comparati3

re caracter dinamic

7/25/2019 Comer internaional

24/34

Se poate modifca ;n timp (se modifc/ gusturile1pre.erinWele# tehnologia#oamenii# condiWiile naturale

re caracter antreprenorial

nu se poate determina XtiinWifc (Xi# deci# nici din birou# nici din sala de clas/

Se determin/ pe baza calculelor economice (de proftabilitate ;n termenimonetari

rebuie udecat la ni3elul de detaliere rele3ant

,ro*lema comer%ului intra"rodusintraindustrial

Caracterul antreprenorial al a3antaului comparati3 - continuare

Zudec/Wile antreprenoriale

tipuri de udec/Wi:

eoretice: 3alabile indi.erent de loc# timp Xi persoane

?storice: se re.er/ la circumstanWe particulare de loc# timp Xipersoane din trecut

#ntreprenoriale: se refer la circumstan2e particulare de loc ?i timpdin viitor7

Zudec/Wile antreprenoriale nu sunt ?tiin2i@ce(nu pot f li3rate simultan cutestul 3alidit/Wii lor

$conomist 3ersus businessman

$conomistul: eTplic/ .enomenele economice &i .uncionareasistemului economic1pieei ;n general

mul de a.aceri: .ace proft (.ace udec/i antreprenoriale corecte

Curs

eoriile clasice ale comerului internaional: modelul ec5scher-hlin-Samuelson(S

eoria1modelul ec5scher-hlin-Samuelson (S

Rncearc/ s/ eTplice mai ;n detaliu bazele1.undamentele1cauzele a3antauluicomparati3

' /ri# ' .actori de producie# ' produse

' coordonate principale de discuie:

7/25/2019 Comer internaional

25/34

Rnzestrarea relati3/ cu .actori de producie a celor dou/ /ri (sauabundena relati3/ a .actorilor de producie pe /ri

?ntensi3itatea relati3/ ;n .actori de producie a celor dou/ produse

$Tplicaia1predicia modelului:

ara relati3 abundent/ ;ntr-un anumit .actor de producie# se 3a specializape produsul relati3 intensi3 ;n acela&i .actor de producie

$ste mai mult o udecat/ antreprenorial/# dect una teoretic/:

2B such general obser3ations the cause o. interregional trade is#hoFe3er# b no means ade`uatel analsed7 he immediate cause o.trade is alFas that goods can be bought cheaper .rom outside in terms o.mone than the can be produced at home# and 3ice 3ersa7 ?t remains#there.ore# to be shoFn Fh# as a result o. the 3aring e`uipment o.industrial agents# some goods can be more cheapl produced in oneregion than in another7 ?n other Fords# the real problem is to demonstrate

Fhat lies behind such ine`ualit in prices# or# more precisel# to shoF inFhat Fa di.erences in e`uipment come to be eTpressed in di

7/25/2019 Comer internaional

26/34

8rodus standardizat (producie ;n str/in/tateM standardizareM import

plicaii ;n mar5eting (problema Nprelungirii ciclului de 3ia/ al produsului2

,ro*leme:

Sl/biciunea teoretic/ a analogiilor biologice ;n general .olosite ;n economieNanomaliile2 care se 3or eTplicate prin C*8 sunt inteligibile dac/ reinemcaracterul dinamic al a3antaului comparati3

0eoria similaritii ;ntre ri

Ste

7/25/2019 Comer internaional

27/34

=a ni3elul politicii comerciale a.erente: problemele analizei cost-benefciuMproblema alegerii campionilor (Finner pic5ingM hazardul moral1haosulmoti3aional

3antaul competiti3

"ichael $7 8orter ("&e Competitive #dvanta+e of Nations* %AAB)!iamantul lui orter:

!eterminanWii .actoriali

!eterminanWii cererii

?ndustriile din amonte Xi a3al

Strategiile de frm/# structura pieWei Xi ri3alit/Wile strategice dintre frme

8oliticile gu3ernamentale

ansa

Airmele trebuie s/ se specializeze acolo unde Ydiamantul e mai tare2 (indic/ opoziWie mai .a3orabil/

8n/ la urm/ 3iziunea e micro sau macro@ (ambiguitate

Sl/biciune: este un argument de tipul: Ydac/ ai de toate# atunci ;Wi merge bine2(aproape tautologic

Avanta'e > o*servaie

Criteriul sintetic ;n care trebuie s/ se reg/seasc/# pn/ la urm/# oricare dintrea3antaele discutate (a1solut* comparativ* competitiv este acela al proftabilit/Wii

;n termeni monetari (alt.el e greu s/ ne d/m seama de ce ar mai f oportun s/ lenumim Ya3antae2

Curs 1

rgani9aia Eondial a Comerului:

*ehicul al liberaliz/rii comerciale sau al inter3enionismului internaional(intergu3ernamental@

Structura discuiei

"C D prezentare general/

7/25/2019 Comer internaional

28/34

!e la O la "C sau logica1dinamica inter3enionismuluiinternaional1intergu3ernamental

"C D aspecte specifce

"C D prezentare general/

rganizaie intergu3ernamental/# .ondat/ la , ianuarie ,IIG# ca urmare a9undei Qrugua (,IJ6-,II4M des./&urat/ ;n cadrul O D eneral #+reementon "ariDs and "rade# 3ezi mai os

8este ,G0 de /ri

"embri Nsurprinz/tori21receni: Cuba (,IIGM membru .ondatorM China('00,M "oldo3a ('00,M Cambogia ('004M rabia Saudit/ ('00GM*ietnam ('00HM Qcraina ('00JM Aederaia 9us/ ('0,

Lon-membri Ninteresani2: ?ran# ?ra5# =ibia# Belarus D au statut deobser3atori &i ;n G ani trebuie s/ iniieze procedura de

accesiune1acceptare ca membru (&i *aticanul e obser3ator# dar nu se puneproblema s/ de3in/ membru

9omania D membru .ondator (,IIG

Buget '0,, D ,I6 mil .ranci el3eieni (cca ,60 mil$uroM bugetul 9omniei pe'0,' e de cca 46 mld$uro

8ersonalul Secretariatului (Oene3a# $l3eia D cca 640

!irector Oeneral D 8ascal =am

Iunciile EC

dministrarea acordurilor din cadrul "C

Aorum de negocieri ;n probleme comerciale

9eglementarea di.erendelor

"onitorizarea politicilor comerciale naionale ale /rilor membre

sisten/ tehnic/ &i training pentru /rile ;n dez3oltare

Cooperarea cu alte organizaii internaionale

"C ca Nsistem comercial multilateral (SC"2

"ultilateral 3s7 global# mondial# plurilateral# bilateral# unilateral

,rinci"iile SCE

Lediscriminarea

=iberalizarea

7/25/2019 Comer internaional

29/34

8redictibilitatea18re3izibilitatea

Competiia corect/

Rncuraarea dez3olt/rii &i re.ormei economice

,rinci"iul nediscriminriiCel mai important principiu "C (constituie substana articolului , al O

re ' componente:

Clauza naiunii celei mai .a3orizate (ro CLC"A1en "AL

R&i are originea ;n acordurile bilaterale de comer

$T: ara are ca parteneri comerciali (cu acord comercial saunu /rile # j# > .a/ de care practic/ ni3ele medii ale taTelor3amale la import de# respecti3# ,0%# ,G% &i '0%M ;ncheiereaunui acord bilateral cu o alt/ ar/ ;n care i se acord/acesteia "AL# implic/ acordarea ni3elului mediu al taTelor3amale de ,0%7

!enumirea era proprie ;n cadru bilateral (chiar se acorda untratament echi3alent cu cel acordat Ncelui mai .a3orizat2partener

Rn "C "AL se acord/ pe cale multilateral/ QQ99membrilorM denumirea de3ine improprie# deoarecetratamentul este unul normal# generalizat# nu pre.erenial (deaici &i propuneri de schimbare a denumirii ;n 9CL - N9elaiicomerciale normale2

!e aici &i ideea de L$!?SC9?"?L9$

re e.ect Nla .rontier/2

Clau9a tratamentului naional (ro C0+ en +0)

Bunurile importate &i cele locale trebuie tratate egal# nediscriminatoriu

re e.ect dup/ trecerea .rontierei (pe teritoriul naional# mai puin .rontiera

dic/ impunerea de taTe 3amale la import (care a.ecteaz/ m/r.urileimportate# dar nu &i pe cele de pe piaa intern/ nu se consider/ a f ;nc/lcare a

L!iscuie: e bun/ nediscriminarea@ Cu ce tip de politic/ comercial/ este eacompatibil/ (mai protecionist/# mai liber-schimbist/@

uic5 `uiz: ;ntre ' parteneri comerciali posibili# # cu tari. 3amaldiscriminatoriu (t737i7 ;ntre '% &i ,0% &i B# cu tari. 3amalnediscriminatoriu cu ni3el mediu (unic pt7 toi partenerii al t737i7 de G0%#care-i pre.erabil@

7/25/2019 Comer internaional

30/34

,rinci"iul li*erali9rii

Lu este primul (&i nici cel mai important

Oradualism

Legocieri*izeaz/ reducerea barierelor din calea schimburilor comerciale (tari.are &inetari.are (prohibiri# contingente# .ormalit/i eTcesi3e# politici de curs de schimbetc7

!e-a lungul a J runde de negocieri sub O (a I-a e ;n des./&urare ;n noulregim "C s-au obinut succese apreciate ca notabile (pn/ la um/tatea anilorI0 taTele 3amale la importurile bunurilor industriale ale /rilor dez3oltatesc/zuser/ la mai puin de 4%

8redictibilitatea18re3izibilitatea

Consolidarea8romisiunea1angaamentul de a nu ridica o anumit/ barier/ comercial/(eT: taT/ 3amal/ peste un anumit ni3el

8ot ap/rea ' 3alori di.erite: ale * aplicate e.ecti3 (mai mici &i ale* consolidate (mai mari# ultimele find pla.onul primelor7

Narifcarea2

Con3ertirea barierelor netari.are ;n echi3alentul lor tari.ar

Se consider/ c/ taTele 3amale sunt mai transparente dect

barierele netari.are deoarece costul lor poate f u&or integrat ;ncalculele antreprenoriale (pe cnd cel al barierelor netari.are ecomplicat de e3aluat

ransparena propriu-zis/ a procedurilor 3amale (publicitate prin notifcare ;ncadrul "C

Eecanismul de Su"ravegere a ,oliticilor Comerciale

!iscuie: cEt de 1un e predicti1ilitatea ca atareF

,redicti*ilitatea,revi9i*ilitatea

"ecanismul de Supra3eghere a 8oliticilor Comerciale ("&e "rade olic 4evie;8ec&anism ' "48

!ez3oltat# codifcat &i negociat ;n cadrul rundei de negocieri Qrugua(,IJ6-,II4

coper/ celei mari domenii: comer cu bunuri# ser3icii &i proprietateintelectual/

Succesiunea raport/rilor:

7/25/2019 Comer internaional

31/34

Cei mai importani 4 membri (ca pondere in comerul internaional:;n prezent SQ# Q$# China# Zaponia raporteaz/ la fecare ' ani

Qrm/torii ,6 membri raporteaz/ la fecare 4 ani

Ceilali raporteaz/ la fecare 6 ani

Se admit perioade mai lungi pentru /rile membre cel maipuin dez3oltate

9apoartele sunt alc/tuite de rganismul de Supra3eghere a 8oliticilorComerciale ("rade olic revie; God ' "4G) unei declaraii a statelormembre &i a unui raport elaborat de economi&tii din secretariatul "C#di3isia supra3eghere a politicilor comerciale7

,rinci"iul com"etiiei corecte

Lu al competiiei libere (discuie

Com"etiie li*er vs. Com"etiie corect (free trade vs. fair trade)8robleme care se consider/ c/ pot 3icia concurena: dumpingul# sub3eniile#achiziiile publice# mediul ambiant# protecia consumatorului# proprietateaintelectual/ etc7

;n aceste cazuri# instrumentul "C sunt tocmai barierele comerciale (cucaracter de retaliere1r/spuns

Curs 11

Rncuraarea dez3olt/rii &i a re.ormei economice

sisten/ &i concesii pentru /rile ;n dez3oltare (mai mult de k din membrii"C

8erioade de tranziie (mai lungi ;n implementarea acordurilor

sisten/ tehnic/ (;n cazuri de tipul propriet/ii intelectuale - 9?8S

cces pre.erenial pe pia/ al m/r.urilor din aceste zoneN8aradoT21contradicie (@: de&i "C propune caracterul benefc al particip/rii laun comer mondial Nmai deschis2# trece la capitolul Nautor2 pentru 7c7d7 tocmaiopusul acestor practici (gradualism# amnare# meninerea barierelor7

*servaii

"C este .orum intergu3ernamental (nu pri3at

7/25/2019 Comer internaional

32/34

Airmele &i agenii economici nu particip/ ca atare ;n mod direct lanegocieri &i discuii

Rn esen/# acti3itatea "C estepolitic

!e&i 3orbim de Nnegocieri2# chiar Ncomerciale2# nu e 3orba de

negocieri de a.aceripare problema reprezent/rii

Se 3or ine reprezentanii (politicienii de interesele reale ale celorreprezentai (comercianii@

"C (&i O trebuie analizat(e prin prisma conceptului de Ncompetiiepolitic/2 (di.erit de cel de competiie economic/1comercial/

!e la O la "C sau logica1dinamica inter3enionismuluiinternaional1intergu3ernamental

ntervenionismul intern (naional)cel sistem economic miTt ;n care o parte din deciziile alocati3e sunt luate de

;ntreprinz/torii pri3ai (proprietari# iar altele de c/tre autorit/ile publice (non-proprietari

8roblema principal/: instabilitatea

rice inter3enie gu3ernamental/ ;n economie are consecine neanticipatecontrare obiecti3elor iniiale &i pune decidentul recurent ;n situaie de a optapentru inter3enii suplimentare (Nde corecie2 sau pentru renunarea lainter3enia prealabil/

ntervenionismul internaionalAorma de aciune (intergu3ernamental/ care ;ncearc/ 3iabilizareainter3eniilor interne prin eTportarea lor (sau omogenizarea lor la ni3elregional sau global

!e la O la "C sau logica1dinamica inter3enionismuluiinternaional1intergu3ernamental

$3oluii specifce ;n cadrul sistemului prin trecerea de la O la "C

!e la un acord relati3 ^eTibil la o organizaie internaional/ structurat/

!e la negocieri a la cartelaprincipiul an+a7amentului unic

!e la sistem 3ag la sistem mai structurat &i mai Nautomat2 dereglementare1soluionare a di.erendelor

!e la comer cu 1unuri;n principal# la comer cu bunuri (O + comercu ser3icii (OS + drepturi de proprietate intelectual/ (9?8S

!e la 1order protectionismc/tre 1eond 1order protectionism

7/25/2019 Comer internaional

33/34

!e la participare necostisitoare# la angaamente costisitoare

eglementarea diferendelor

8ilon central al sistemului comercial multilateral

cordul se intituleaz/: nderstandin+ on 4ules and rocedures overnin+ t&eSettlement of !isputes (9unda Qrugua

,rinci"ii de funcionare:

$chitate

9apiditate

$fcien/

cceptabilitate reciproc/

!i.erendele apar cnd:

anumit/ ar/ adopt/ m/suri de pol7 com7 care se consider/ de c/tre alte/ri c/ ;ncalc/ reglement/rile "C

Le;ndeplinirea obligaiilor asumate ;n cadrul "C

erii interesai pot participa direct

Rn cadrul O# reglementarea di.erendelor:

Lu a3ea termene fTe

!eciziile erau u&or de blocat (se adoptau doar cu consensM consens

unanimitate

!i.erendele puteau f t/r/g/nate pentru mult/ 3reme

Rn "C:

!urata de reglementare a unui di.erend gra3iteaz/ ;ntre , an &i ,G luni

!eciziile se consider/ adoptate automat dac/ nu sunt blocate cu consens

,rocesul efectiv de reglementare a diferendelor

' etape:

/ta"a consultrilor (pn/ la 60 zileM consult/rile r/mn o opiunepe tot parcursul derul/rii procesului

/ta"a "anelului (pn/ la 4G zile pentru numirea panelului + 6 lunipentru ca acesta s/ aung/ la o decizie

!up/ ce e adus la cuno&tina p/rilor# raportul panelului poate fadoptat ;n limita unui an de la iniierea aciunii

7/25/2019 Comer internaional

34/34

!ac/ p/rile .ac apel# atunci se poate aunge pn/ la cele cca ,Gluni

9eglementarea di.erendelor (continuare

,anelurile:

"ici Ntribunale2M

"embrii sunt ale&i de p/ri sau de directorul general (atunci cnd p/rilenu se ;neleg

-G membri

le&i dintr-o list/ permanent/ de eTperi &i pro.esioni&ti pro3enii din /rilemembre

Ser3esc ;n acest rol indi3idual# &i nu ca reprezentani ai 3reunui gu3ern(Nnu pot primi instruciuni de la nici un gu3ernN

2e9nodmntul:

Aorma con3enional/ de penalizare a ;nc/lc/rilor conduitei comercialemultilaterale sanciunile comerciale (*ariere)

rebuie s/ fe aplicate# ;n principiu# sectorului ;n disput/ pentru cane;nelegerile s/ nu escaladeze