curriculum la matematica - hotnews.ro · web viewdaca raspunsurile la teste sunt pe sistem grila,...

CURRICULUM SCOLAR FORMAL

Prof. Stefan VLASTON

Constatam ca este tot mai necesara schimbarea curriculumului scolar pentru invatamantul preuniversitar. De fapt, noi nu avem nevoie de modificari cosmetice, ci de reconstructia pe baze noi a unui concept esential pentru pregatirea elevilor. Schimbarea de sistem politic-social-economic din 1989 n-a fost insotita la noi, din pacate, si de schimbarea sistemului educational. Japonia, Finlanda, Slovenia, pentru a da doar cateva exemple, au inteles importanta unui sistem educational adecvat intereselor societatilor lor si l-au reinventat. Acelasi lucru trebuie sa facem si noi, chiar daca, din pacate, cu foarte mare intarziere. Curriculum-ul romanesc actual este “maximalist” intrucat poate fi parcurs in bune conditiuni doar de 30-40% dintre elevi. Restul il parcurg cu greu, uneori resping si ceeace, in mod firesc, ar fi invatat fara dificultate. Flexibilitatea curriculara lipseste, din pacate, din conceptia creatorilor de curriculum.

Exista riscul ca scoala, prin mecanismele sale, sa “omoare” curiozitatea nativa a fiecarui copil. Este lucrul cel mai grav ce se poate intampla si care, din pacate, se intampla de multe ori. Curriculumul are si el partea sa de vina, daca nu este construit astfel incat sa deschida perspective, sa trezeasca interes si curiozitate si, in orice caz, sa nu prezinte “pachete” de informatii ce trebuie “inghitite” automat de catre elevi.

Exemplificarile sunt preponderent din matematica, corespunzator specializarii autorului.

1. CONSTRANGERI

Proiectarea unui curriculum se raporteaza la stadiul dezvoltarii invatamantului la un moment dat si la asteptarilor societatii.

Cel putin urmatoarele constrangeri trebuie avute in vedere

1

a. Adecvarea la particularitatilor de varsta ale elevilor si la piata muncii.

Curriculumul actual este foarte vechi, corespunde perioadei cand la liceu, de exemplu, veneau 25-30% dintre absolventii de gimnaziu, ceilalti fiind indreptati catre scoala profesionala, intrau direct in piata muncii sau se multumeau cu activitati agricole de subzistenta. Masificarea invatamantului liceal, la noi ca si in alte tari, impune o modificare a structurii curriculare. Pe de alta parte, piata muncii in continua diversificare si globalizare cere competente noi: creativitate, initiativa, gandire logica, lucru in echipa, comunicare, inclusiv in limbi straine, abilitati de autoformare continua. Evolutia rapida a tehnologiilor societatii cunoasterii impune o evolutie la fel de rapida a sistemului educationalUn bun exemplu de discutat sunt continuturile la disciplina limba romana si comunicare, numita in prezent limba si literatura romana. Cu exceptia filierei teoretice, profilul uman, istoria literaturii romane, teoria si critica literara nu se mai justifica ca timp si pondere in curriculum. Pentru piata muncii si formarea personalitatii viitorilor cetateni mult mai importanta ramane comunicarea in limba romana, sub aspectul vocabularului, ortografiei si sintaxei. De asemeni, intelegerea si evaluarea textelor din viata de zi cu zi, care au putina legatura cu textele literare. Aceasta nu inseamna ca lectiile de comunicare in limba romana nu pot fi ilustrate cu texte din opere literare, ilustrative pentru claritatea si frumusetea comunicarii unor idei. Ramane problema lecturilor unor texte literare sau non-literare. Majoritatea elevilor citesc carti sau presa in functie de personalitatea proprie, de inclinatii, preocupari, curiozitati. Nu obligati de scoala. Sarcinile de invatare devin considerabil mai simple daca se renunta la zecile de opere literare, ale caror continuturi trebuie “memorate” pentru diferite examene. O alta discutie s-ar putea duce in zona pastrarii geografiei ca disciplina distincta. Globalizarea pietelor, in special a pietei muncii si comertului, fac necesare cunostinte aprofundate si extinse asupra tarilor si zonelor de interes in viata de adult a absolventilor invatamantului obligatoriu.

b. Flexibilizare.

Traseele de invatare, diferite functie de inclinatiile, aptitudinile si talentele diferite de la elev la elev, solicita o flexibilizare curriculara, astfel incat fiecare sa–si regaseasca personalitatea, intersele si curiozitatile in disciplinele din planul de invatamant. Astfel, invatamantul general obligatoriu trebuie sa asigure elevilor competentele esentiale necesare

2

racordarii la curriculumul liceal, dar si la activitatile zilnice (verificarea facturilor, calcule finaciar-bancare, geometrie aplicata in viata cotidiana, elemente de statistica, etc.). Filiera liceala teoretica, profilul matematica informatica, trebuie sa beneficieze de un curriculum mai sofisticat, cuprinzand teme si capitole ale matematicii care sa inlesneasca elevilor racordarea la cursurile universitare, stiind faptul ca aproape toti absolventii acestei filiere isi continua studiile in invatamantul superior. La filiera tehnologica, curriculumul la matematica trebuie sa contina foarte multe aplicatii, pentru a face din matematica un instrument eficace in cariera profesionala a viitorilor absolventi. La filiera vocationala si scoala profesionala curriculumul matematic trebuie sa devina un mijloc pentru intelegerea si achizitionarea competentelor de la disciplinele de specialitate.

Ar fi utila construirea a trei programe la fiecare disciplina: maximala, medie, minimala. Obligatorie este parcurgerea programei medii, care asigura elevilor obtinerea mediei 7. Elevii care au talent si aptitudinile necesare pot solicita la orele de CDS parcurgerea programei maximale, adica acele teme, capitole si aprofundari care nu sunt cuprinse in programa medie. Parcurgerea programei maximale, urmata de evaluarile corespunzatoare, asigura medii mari, iar insusirea doar a programei minimale asigura medii de trecere.

La Curriculumul la dispozitia scolii (CDS) si in cel la dispozitia profesorului, se pot adanci capitole si teme in scop remedial, de performanta, aplicatii practice in diferite domenii (economic, tehnic, stiintific, etc.)In concluzie flexibilizarea se realizeaza pe urmatoarele directii:

• Pe filiere: teoretica, tehnologica, vocationala, profesionala• Alegerea curriculei maximale, medii, minimale.• Alegerea de module • Partea de curriculum la dispozitia profesorului• Partea de curriculum la alegerea scolii (CDS)• Studiul individual• Curriculum personalizat. Este un obiectiv greu de realizat, care

inseamna că fiecare elev poate opta pentru a realiza, la un moment dat, diferite scopuri şi obiective educative, în funcţie de propriile interese şi capacităţi. Scopul programelor remediale, realizate in orele de CDS ar trebui sa fie parcurgerea unui curriculum personalizat. Grupele de elevi relativ mici fac posibila aceasta sarcina de maxima importanta.

3

c. Atractivitate

Nu toti elevii au inclinatii native catre matematica. De aici si respingerea ei, aproape “traditionala” pentru multi elevi. Aceasta respingere rezulta din caracterul foarte abstract, pe care multi profesori nu reusesc sa-l “dubleze” cu aplicatii simple si concrete, care sa ilustreze utilitatea practica a matematicii. Lipsa de aplicare in viata cotidiana a multor capitole (Binomul lui Newton, Polinoame, Structuri algebrice, etc.), face ca multi elevi sa resimta un blocaj la perspectiva asimilarii atator cunostinte abstracte, mai ales daca si-au ales un traseu educational nestiintific si/sau netehnic. Toata aceasta “respingere” emotionala poate fi contracarata doar de talentul profesorului care stie sa transforme o materie recunoscuta de elevi ca “arida”, intr-una frumoasa si folositoare. Trebuie subliniat si caracterul formativ al matematicii, care dincolo de informatii si cunostinte formeaza competenta de a judeca de la premise la concluzii, competenta necesara in orice domeniu de activitate. Nu intamplator se spune ca “ in orice domeniu exista atata stiinta, cata matematica exista”.Structura si articulatiile rationamentelor matematice, de la premise la concluzii, sunt prezente si la alte discipline si chiar in viata de zi cu zi. De aici importanta obisnuintei de a opera cu rationamente de tip matematic.

„Aritmetica şi geometria dispun de resurse bogate de dezvoltare a capacităţii copilului de a se mira, de a se întreba, de a imagina răspunsuri, de a tatona diferite căi de rezolvare, de a stabili punţi de legătură cu înţelegerea naturii, a limbajului, a istoriei şi geografiei. Dar totul trebuie să se bazeze pe dezvoltarea propriei sale curiozităţi, în aşa fel încât el să accepte ca unică răsplată bucuria, plăcerea de a înţelege, prin paşi mărunţi, câte ceva din lumea care îl înconjoară şi de a se înţelege pe sine (..)Matematica este un mod de gândire cu valoare universală şi prilejuieşte bucurii spirituale la care orice fiinţă umană ar trebui să aibă acces. În măsura în care adolescenţii vor învăţa să se bucure de frumuseţile matematicii, ale ştiinţei, ale artei şi literaturii şi vor simţi nevoia de a le frecventa, ei nu vor mai suferi de plictiseală iar tentaţia unor activităţi derizorii, uneori antisociale, va scădea” (Solomon Marcus)

Exemple de ce n-ar trebui sa existe in curriculum:

Biologie, clasa a X-a

4

"Porţiunea dintre două membrane Z succesive se numeşte sarcomer şi este unitatea morfofuncţională a miofibrilelor" sau "Cordonul lemnos este format din vase metaxilem de calibru mare dispuse spre cambiu intrafascicular şi din vase protoxilem de calibru mic dispuse spre periferie

Din manualul de biologie clasa a IX-a, (14-15 ani).

calus, cambiu, capsida, cariokineza, carpela, catabolism, celom, chemosinteza, chim, cicloza, ciclul litic, ciclul lizogen, ciclul Krebs, clivare, coenzima, corion, corm, cormofite.

ecologie clasa a IX-a:termeni de retinut: climax, hidroserie, concurenta interspecifica, ecogeneza, xeroserie, eceza, reactie biocenotica. definitie: daca dezvoltarea vegetatiei se face de la spatiu abiotic arid pana la un biotop mezofil umed, succesiunea este numita xeroserie.O serie completa de succesiune primara cuprinde 6 stadii: denudarea biotopului, imigrarea, eceza, concurenta interspecifica, reactia biocenotica, stabilizarea.

La matematica clasa a V-a, (10-11 ani), curriculum revizuit:„Utilizarea, in contexte variate, a unor multimi infinite de numere naturale (multimea multiplilor unui numar natural-in particular multimea numerelor pare; multimea numerelor impare; multimea termenilor unui sir care respecta o regula data).(In conditiile cand multi elevi abia stiu sa faca socoteli pana la o suta)Clasa a VI-a : (11-12 ani)„Exercitii de recunoastere a semnificatiei unor ponderi diferite in calculul mediei ponderate”Clasa a VII-a (12-13 ani)„Exercitii de determinare a unor multimi finite A si B atunci cand se da reprezentarea geometrica a produsului cartezian”.Clasa a VIII-a (13-14 ani)„Exercitii de determinarea minimului si/sau maximului unei expresii algebrice in evaluarea si interpretarea rezultatelor.

Limba romana clasa a VIII-a: omniscient, artefact, eponim, perspectiva auctoriala, ezoteric, transgresarea timpului, sincretism de limbaje, personaj reflector. La clasa a IX-a: conjectura, fastidios, aliteratia, amfibrahul,

5

oximoronul, troheul, toponomastica, omorganic, inextricabil, acronie,analepsa, anticalofilie, climax, anticlimax, cronotop.

Chiar daca profesorii nu sunt obligati sa preia toti termenii din programa, cum se pot achita de sarcinile prevazute de aceasta? Chiar si numai prezenta unor astfel de cerinte in programe conduc la o concluzie dura: cei care le-au facut nu au nici o legatura cu realitatea educationala.

Ce intrebari ar trebui sa contina curricula, exemple din fizica:

Se pot efectua salturi cu parasuta pe luna? De ce? Cine obliga o locomotiva sa se abata de la drumul drept, cand intra

intr-o curba, mecanicul sau sinele? Cine lasa urme mai adanci pe zapada, o gasca sau un curcan, despre

care stim ca au aceeasi greutate? Cum trebuie sa fie curelele unui rucsac, late sau inguste? De ce? Daca viteza sunetului n-ar fi 340m/s, ci 340mm/s, cum s-ar desfasura

o convorbire intre doua persoane? Cum explicati indepartarea prafului din covoare prin batere? Cum explicati operatia de umplere a unui stilou cu cerneala? Pentru a se apara de frigul iernii pasarile isi zburlesc penele iar

animalele parul. Cum explicati? Ce se intampla cu flacara unui chibrit in conditii de imponderabilitate?

d. Sistem coerent de cunostinte, dialog al disciplinelor, transdisciplinaritate.

Separarea disciplinelor, traditionala in invatamantul romanesc, are multe efecte nedorite. Pasiunea cu care fiecare profesor isi apara disciplina, ca fiind importanta, daca nu cea mai importanta, pe langa pasiune denota si o incapacitate de a intelege importanta coerentei sistemului de cunostinte, de competente, pe care ar trebuie sa le ofere educatia. Elevul trebuie sa se convinga ca “toate se leaga”, ca matematica e folositoare in viata, dar si la studierea multor altor discipline. Este necesar sa avem aproape la toate capitolele de matematica un subcapitol intitulat “Aplicatii in stiinte, economie, tehnica” si/sau “Aplicatii practice”, pentru a ilustra ca matematica este instrumentul de sprijin si consolidare a stiintei. Logica proprie si autodezvoltarea matematicii din ratiuni interne sunt destinate unui numar foarte mic de elevi, viitori matematicieni. Ceeace nu inseamna ca devenirea

6

istorica a ideilor matematice, etapele, unele chiar amuzante, din dezvoltarea matematicii, nu pot fi invocate la orice nivel, pentru a trezi curiozitatea si a face din disciplina matematica un fapt de cultura. Nimic nu este mai demobilizator ca intrebarea: “la ne ce folosesc toate astea?” Si atunci trebuie sa aratam elevilor la ce foloseste matematica. Utilizarea matematicii in psihologie, istorie, biologie, finante, bussines, sport, geografie, muzica, medicina, pentru a nu mai aminti stiintele tehnice, unde este indispensabila, contribuie la sentimentul ca, intr-adevar, lumea reprezinta un tot unitar si doar din considerente practice temporare, structua scolara se imparte in discipline. Dincolo de instrument, matematica conectata cu celelalte discipline serveste la echiparea elevilor cu gandire logica si critica, creativitate, initiativa, abilitati de autoformare continua.Un bun exemplu il constituie disciplina nou propusa “ Stiintele mediului”. O solutie potrivita ar fi un numar de module pentru fiecare an de studiu, module adecvate pietei muncii, vietii sociale si particularitatilor de varsta ale elevilor, o parte obligatorii si o alta optionale, alegerea revenind elevilor si profesorilor. Modulele sunt purtatoare de credite. Fiecare modul ar trebui sa fie insotit de liste de intrebari si chestiuni de evaluare finala. Se realizeaza astfel o mai buna coerenta intre discpline si o apropiere de idealul “sistem unitar de cunostinte”. Iata, cu titlu de exemplificare, ce module ar trebui sa intre la disciplina “Stiintele mediului”, care sa asigure integrarea cunostintelor intr-un tot unitar, inclusiv prin module cross-curriculare:

• Ideile fundamentale ale fizicii• Aplicatiile fizicii in activitatea cotidiana• Mecanica• Electricitatea• Optica• Ideile fundamentale ale chimiei• Aplicatiile chimiei in activitatea cotidiana• Protectia mediului inconjurator impotriva poluarii.• Factori de risc major: incalzirea globala, reducerea resurselor de apa,

chimizarea productiei agricole.• Surse de energie regenerabile• Casa verde• Dezastre naturale. Prevenirea si micsorarea efectelor acestora.• Utilizarea aparaturii casnice.• Astronomie• Chimie alimentara• Elemente de tehnologie aplicata

7

• Gradinarit• Elemente de chimie organica

In disciplina “stiintele vietii”:

Educatie pentru sanatate Biologie umana Genetica Biologie animala Educatie sexuala Boli profesionale Botanica Exploatatii agricole. Zootehnie, ferme de animale Obezitate Nutritionism Alimente organice Importanta normelor de securitate si protectia muncii

In disciplina “Educatie pentru societate”:

De la sisteme autocratice la sisteme democratice Societatea europeana Educatie civica Codul bunelor maniere Sisteme legislative. Coduri (penal, civil, codul familiei) Legislatie uzuala. Evolutia sistemelor economice Educatie financiara Drepturile si libertatile fundamentale ale omului Responsabilitati individuale si colective Razboaiele in evolutia umanitatii Integrarea in piata muncii Pregatirea pentru viata de familie Relatii de cuplu Toleranta religioasa Sensibilitate culturala si toleranta la multiculturalism. Axiologie si valorizare (necesare pentru participarea activa si

responsabila la viata sociala); Managementul vietii personale si al evolutiei în cariera;

8

Competente antreprenoriale; Muzica Pictura Arta in evolutia societatii Selectia si procesarea informatiei Cunoaste-ti aptitudinile. Uniunea Europeana, spatiu economic si social comun.

Despre modalitatile de predare ale acestui tip de curriculum:

Se inlocuieste profesorul unic pentru o disciplină şcolară cu o echipă de profesori, care îşi diferenţiază rolurile asumate, în concordanţă cu aptitudinile, interesele şi experienţa fiecăruiaa. cooperarea tuturor profesorilor din echipă la proiectarea în detaliu a

programelor educative ce urmează a fi propuse elevilor b. organizarea variată a elevilor, atât în grupuri mari (de exemplu: pentru

audierea unor conferinţe, pentru vizionări de filme etc.), cît şi în grupuri mici (pentru discuţii, seminarii ş.a.) sau implicarea lor în activităţi individuale;

c. crearea pentru elevi a posibilităţii de a participa în comun la acele activităţi care îi interesează şi care le sunt accesibile, indiferent de anul de studiu şi clasa din care fac parte;

d. desfăşurarea unui proces de învăţământ caracterizat prin integrarea interdisciplinară a conţinutului predat elevilor.

e. Accesibilitatea

Aceasta cerinta se leaga de flexibilitatea curriculara si de alegerea traseului educational. Nu toti elevii au aceeasi inclinatie si pasiune pentru matematica, ca si pentru alte discipline. Din pacate, in absenta unei orientari scolare si profesionale de calitate si a examenelor de admitere la liceu, ajung la filiera teoretica elevi care au inclinatii mai degraba practice, s-ar simti mai bine la filiera tehnologica. Profesorul este aici factorul determinant. De modul cum stie si doreste sa-si faca inteleasa disciplina predata, va atrage sau nu elevii spre studiul ei. Trebuie insa sa fie convins si constient ca are dreptul sa decida el asupra continuturilor predate, metodelor de evaluare, si, mai important, asupra ritmului de predare. Nu intamplator spun elevii: “ne plac materiile la care ne plac profesorii”. Mult prea adesea formalizarea specifica matematicii elimina din proces dimensiunea semantica. Foarte putini

9

profesori stiu sa imbrace in cuvinte “mestesugite” formule si defintii riguroase, dar altfel aride. Mai mult decat oriunde matematica scolara are nevoie de “umanizare”. Cum trebuie pregatiti profesorii pentru a atinge astfel de performante? Poate aici mai mult decat oriunde decisiv este talentul de dascal, intuitia, inefabilul procesului educational. Motivatia, in primul rand de natura salariala, este un alt factor extrem de important. Legarea salarizarii de rezultatele muncii, autoformarea continua avand drept obiectiv si imbunatatirea pachetului salarial constituie cheia pregatirii profesorilor.

f. Matematica competitie

N-au disparut din memoria multora dintre noi olimpiadele pe discipline, Gazeta Matematica, care avea la sfarsit liste intregi de rezolvitori de probleme, citite in intreaga tara. Aceasta traditie s-a pierdut, din pacate, impreuna cu multe alte obiceiuri bune. Competitia si ierarhiile reprezinta motorul dezvoltarii si al calitatii. Olimpiadele exista inca, dar sunt deschise unui numar foarte mic de elevi, ceeace si ilustreaza numarul foarte mic al elevilor capabili de performanta inalta. Dar exista un nivel de competitie la nivelul scolii si al clasei, prea putin sau deloc exploatat de profesori. Ce-ar fi daca lunar ar exista un concurs de rezolvari de probleme impuse, dotat cu premii atractive, la nivelul scolii? Ar inlocui olimpiadele pretentioase la care au acces un numar asa de mic de elevi. Pregatirea pentru competitie prin competitie pare cea mai buna cale de a inclina balanta spre reusita in viata.Un rol important il pot avea fundatiile care ar trebui sa initieze concursuri anuale, dotate cu premii consistente

g. Curriculum minim pentru racordarea la ciclul urmator

Se discuta mult despre “simplificarea” programei scolare, despre reducerea temelor si continuturilor. Este posibil acest demers, dar are si limite. Racordarea usoara la cursurile universitare presupune parcurgerea in liceu a unor teme si capitole, fara de care intelegerea disciplinelor predate la facultate devine extrem de dificila, daca nu imposibila. La randul sau, parcurgerea curriculei liceale presupune acumularea competentelor necesare inca din invatamantul general obligatoriu. Solutia pare sa vina de la separarea, inclusiv curriculara, a filierelor, ceeace presupune o etapa de “specializare” inca din liceu. Adica, curricula se specializeaza ea insasi inca din liceu, in functie de ce cariera isi propune liceeanul sa urmeze in viitor,

10

astfel incat racordarea la cursurile universitare sa se produca cu relativa usurinta.

h. Investigatie/explorare matematica

Nimic nu este mai spectaculos in procesul de invatare decat cautarea, investigatia, cu rezultat necunoscut si neasteptat. Din pacate, in scoala, aproape intotdeauna rezolvarile, raspunsurile, sunt cele stiute si asteptate, nicio surpriza nu vine sa tulbure derularea seaca si searbada a lectiilor. Cati profesori au curajul sa spuna: “nu cunosc rezolvarea acestei probleme, haideti s-o descoperim impreuna”. Si sa-i faca pe elevi partasi la descoperire. Sau macar sa joace teatru. In viata de dupa scoala elevii se vor gasi exact in aceasta situatie: sa rezolve probleme concrete de la slujba sau din familie cu un aparat matematic, fara a sti dinainte metoda de rezolvare. Daca n-au obisnuinta sa caute, sa cerceteze, sa incerce solutii alternative, se vor descurca cu dificultate.

i. Matematica, limbaj de comunicare

Limbajul matematic este des utilizat, nu numai la disciplinele care folosesc matematica ca instrument, dar a patruns in viata de toate zilele. Procente, probabilitati, elemente de statistica, TVA, rata de vindecare, de accidente, de mortalitate, de natalitate si multe alte exemple din viata de zi cu zi, fac imposibila comunicarea deplina pentru cei care nu si-au insusit cel putin un minim de limbaj matematic. Alaturi de limbajul informaticii, limbajul matematic face comunicarea precisa, simpla, adecvata, complementara comunicarii artistice. Nu este de imaginat o comunicare invadata de lumea computerelor, fara mijloace de comunicare matematica, mai mult sau mai putin sofisticate. Selectarea si procesarea informatiei este adesea insotita de evaluari cantitative si calitative, cel mai bine descrise de limbajul matematic. Ordinea si claritatea gandirii si exprimarii se obtine, mai ales, prin intermediul limbajului matematic.

j. Digitalizarea curriculei

Este important ca profesorii si elevii sa aiba acces la manuale, culegeri, caiete de lucru, teste de control, itemi de evaluare, etc., intr-un portal gestionat de MECI si oferit in regim gratuit. Tot aici ar pute fi preluate

11

experientele notabile din alte tari, exemplele de bune practici locale, pentru a fi comparate si a oferi suport logistic suplimentar. Un aspect important al digitalizarii, cerut si de Uniunea Europeana, rezida in cresterea accesibilitatii in grupurile dezavanatajate geografic, cu dizabilitati, cu resurse materiale insuficiente. Alaturi de implicarea mediei publice in difuzarea serviciilor educationale, digitalizarea constituie un principal mijloc de crestere a accesului la educatie. Biblioteca scolara virtuala poate rezolva si problemele legate de costurile suportului fizic de invatare si transmitere de informatii

k. Pregatirea profesorilor

Formarea profesorilor pentru predarea noului curriculum ar trebui sa fie, mai degraba, autoformare. In adevar, nu este de conceput sa formezi la elevi abilitati de autoformare continua, fara sa posezi tu insuti aceste abilitati. Tot ce are de facut MECI este sa puna la dispozitie pe portalul sau a unei variate oferte de studii si documente, inclusiv traduceri din limbi straine, in mod gratuit, care sa poata fi cu usurinta studiate. De asemeni, forumurile de discutii, deja existente, pot fi eficientizate prin participarea specialistilor recunoscuti si a factorilor de decizie.

COMPETENTE ASTEPTATE LA SFARSITUL INVATAMANTULUI GENERAL OBLIGATORIU

La sfarsitul ciclului de invatamant obligatoriu elevul ar trebui sa fi acumulat urmatoarele competente:

1. Competenţe de comunicare în limba maternă şi în două limbi de circulaţie internaţională

Sa comunice, oral si scris, in limba romana Sa comunice, oral si scris, in doua limbi straine de circulatie Sa analizeze un text scris, sa evalueze o expunere orala, sa poata

comunica aprecierile sale asupra celor receptate.

12

2. Competenţe fundamentale de matematică, ştiinţe şi tehnologie

Sa poate efectua calcule aritmetice in scris, cu calculatorul, mintal. Sa utilizeze aparatul matematic pentru rezolvarea problemelor

cotidiene. Sa recunoasca, descrie si opera cu figuri geometrice plane si in spatiu Sa utilizeze corect marimile uzuale, unitatile de masura si conversia

acestora. Sa posede cunostinte stiintifice elementare relative la Univers,

Pamant, materia nevie si materia vie. Sa posede cunostinte legate se mediul inconjurator, protectia acestuia,

interactiunea viata-mediu, sa opereze cu ele in viata de zi cu zi. Sa posede cunostinte tehnologice suficiente pentru utilizarea

aparaturii din spatiul casnic

3. Competenţe digitale (de utilizare a tehnologiei informaţiei pentru cunoaştere şi rezolvarea de probleme);

Sa utilizeze calculatorul si internetul pentru activitati curente. Sa posede abilitati de selectarea si procesarea informatiei.

4. Competenţe axiologice sau de valorizare (necesare pentru participarea activă şi responsabilă la viaţa socială)

Sa cunoasca regulile de convietuire sociala si democratica Sa aiba o scara de valori bazata pe drepturile si obligatiile cetatenesti,

sa-si defineasca propriile atitudini fata de mediul social, economic, politic.

5. Competenţe pentru managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră;

Sa aiba capacitatea sa-si managerizeze propria cariera profesionala si sociala

Sa-si cunoasca propriile aptitudini si potentiale, sa le exploateze in folosul propriu si al societatii.

13

Sa aiba deschidere spre diverse sectoare de activitate, pe care sa le considere egal de importante

Sa aiba deprinderi de igiena personala, cunostinte de protectie impotriva bolilor si pastrarea sanatatii.

6. Competenţe antreprenoriale;

Sa posede abilitati de gandire critica, creativitate, initiativa, lucru in echipa, adaptare la situatii noi si/sau extreme.

Sa posede abilitati de constructie a unui proiect, sub aspect financiar, al resurselor umane si materiale, al profitabilitatii.

7. Competenţe de expresie culturală

Sa fie sensibil la manifestari culturale si tolerant la multiculturalitate Sa cunoasca operele artistice esentiale ale umanitatii si ale culturii

romane. Sa posede dorinta de a fauri el insusi creatii artistice.

8. Competenţe de a învăţa pe tot parcursul vieţii

Sa aiba curiozitatea si dorinta de a-si lamuri lucrurile si fenomenele necunoscute

Sa aiba capacitatea de a-si schimba domeniul de activitate de cateva ori pe parcursul vietii active.

Sa utilizeze surse digitale de informare. Sa stie sa selecteze si utilizeze informatia utila pe un anumit palier

profesional.

2. PLANURILE CADRU

Toti profesorii se plang de prea putine ore, nimeni nu se plange de prea multe ore. Problema mai importanta este ce faci in acele ore, cat de folositoare sunt pentru devenirea ulterioara a adolescentului.

14

Competentele de “supravietuire sociala”, oferite de invatamantul general obligatoriu sunt urmate, la liceu, de competente de preprofesionalizare si specializare pentru o viitoare meserie.

Numarul de ore trebuie gandit in corelatie cu celelalte discipline, astfel incat efortul elevilor sa fie distribuit judicios pentru formarea stiintifica, sociala, tehnologica. Iata cateva exemple de planuri cadru

Exemplu de plan cadru. Gimnaziu, clasa a VIII-a. Propunere.

1. Limba romana si comunicare-4 ore 2. Prima limba straina -3 ore3. A doua limba straina -2 ore

4. Matematica -3 ore5. Stiintele mediului -2 ore6. Stiintele vietii -2 ora

7. Educatie pentru societate- 2 ore8. Geografie -1 ora

9. Sport -3 ore10. Informatica -2 ore11. Orientare scolara -1 ora

Total 25 ore

13. CDS Curriculum la dispozitia scolii - 7 ore(neobligatorii)

Exemplu de plan cadru. Propunere. (filiera teoretica, mate-info, cls a IX-a)



7. Educatie pentru societate- 1 ora8. Geografie -1 ora


Total 26 ore


15

Exemplu de plan cadru. Propunere. (filiera tehnologica cls a IX-a)




9. Sport -3 ore10. Informatica -2 ore11. Orientare scolara -1 ora12 Tehnologie/instruire practica -4 ore

Total 25 ore


Exemplu de plan cadru. Propunere. (filiera teoretica, profilul uman, cls a IX-a)

1. Limba si literatura romana, comunicare-5 ore 2. Prima limba straina -3 ore3. A doua limba straina -2 ore

4. Matematica -1 ora5. Stiintele mediului -2 ore6. Stiintele vietii -2 ora



Total 25 ore


Exemplu de plan cadru. Liceu, clasa a XII-a, Matematica Informatica. Propunere.

1. Prima limba straina -4 ore2. A doua limba straina -3 ore3. Matematica -6 ore

16

4. Fizica -4 ore5. Informatica -6 ore6. Societatea europeana- 3 ore7. Sport -3 ore

Total 29 ore


Exemplu de plan cadru. Liceu, clasa a XII-a, Filiera Tehnologica. Propunere.

1. Prima limba straina -3 ore2. A doua limba straina -3 ore3. Matematica -4 ore4. Fizica -2 ore5. Informatica -3 ore6. Societatea europeana- 3 ore7. Sport -3 ore8. Discipline tehnice-7 ore9. Instruire practica-8 saptamani comasate

Total 28 ore


COMPETENTE ASTEPTATE –CURRICULUMUL MEDIU

Impartirea pe clase a temelor si capitolelor (V-IX), reluarea lor la diferite etape, lista modulelor, temelor si aprofundarilor care se adauga pentru a obtine programa maximala, reprezinta munca specialistilor in curriculum. Iata, cu titlu de exemplu, astfel de detalieri.

a. Limba si comunicare

a. CONTINUTURI

Vocabularul: Corectitudine si precizie pentru desemnarea obiectelor reale,

conceptelor abstracte, emotiilor, gandurilor, ideilor. Imbogatirea zilnica a vocabularului, folosind texte literare si non

literare

17

Terminologie specifica domeniului stiintific, tehnologic, artistic. Sensuri proprii si sensuri figurate ale unor expresii Termeni specifici folclorului romanesc, regionalisme.

Gramatica Punctuatia Structuri sintactice fundamentale Structuri morfologice fundamentale Conectori logici uzuali

Ortografia Scriere dupa dictare Reguli de ortografie lexicale si gramaticale Reguli de acord, ortografia formelor verbale, forme de plural.

b. CAPACITATI ASTEPTATE

Citire: sa citeasca cu voce tare, expresiv, un text in proza sau o poezie. Sa clarifice sensul unei fraze si sa analizeze elementele sale

gramaticale Sa degaje ideile esentiale ale unui text, sa le exprime oral sau scris Sa inteleaga texte literare sau nonliterare, sa rezume logica si

argumentatia, aparatul stilistic utilizat.

Scriere: Sa copieze un text fara erori Sa scrie lizibil si fara greseli un text propriu sau dupa dictare Sa raspunda in scris la intrebari, prin fraze complete Sa redacteze un text scurt, construit in paragrafe, respectand

punctuatia si norme de ortografie, respectand conditii impuse: descriere, argumentatie, explicatie, etc.

Sa redacteze scrisori si acte oficiale (cereri, CV-uri, scrisori de intentie, etc.)

Sa rezume un text

Exprimare orala Sa ia cuvantul in public Sa participe la o dezbatere, sa-si exprime propriile puncte de vedere.

18

Sa-si adapteze propria luare de cuvant la un cotext dat (auditoriu, timp, nivel argumentativ)

Sa recite din memorie texte literare, aforisme celebre, etc.

Utilizarea instrumentelor uzuale: dictionare scrise sau electronice, indrumare ortografice, gramatica limbii, etc.

c. ATITUDINI

Vointa de a se exprima corect, in scris si oral Dorinta de largire continua a vocabularului Interesul pentru lectura, pentru imbogatire emotionala. Deschidere pentru dialog, dezbatere, comunicare.

2. Limba straina

Cadrul european comun de referinta pentru limbi, conceput de Consiliul Europei constituie cadrul fundamental pentru invatarea limbilor straine de circulatie. Nivelul de referinta A2 (nivel de utilizare elementara), constituie obiectivul invatamantului general obligatoriu.

a. CONTINUTURI

Un vocabular suficient pentru intelegerea unor subiecte simple Reguli gramaticale fundamentale Reguli de pronuntie Ortografia cuvintelor si raportul fonie-grafie


Sa cunoasca codul relatiilor sociale asociate limbii invatate Sa utilizeze expresii curente in formulele de

bază (de salut, face invitaţii, scuze, etc.) Sa inteleaga in mesaj scurt oral Sa se faca inteles oral si in scris, cu suficienta claritate (pronuntie

corecta, unirea grupurilor de cuvinte cu conectori logici, exprimarea si intelegerea unor idei simple, a unor opinii, furnizarea si obtinerea de informatii, etc.)

Sa inteleaga un text scurt si simplu

19

c. ATITUDINI Dorinta de a comunica cu straini in limba lor, de a citi ziare, de a

asculta emisiuni media si de a vedea filme in versiuni originale. Deschiderea spre intelegerea unor alte moduri de a gandi si de a

actiona.

3. Matematica

Competentele listate mai jos (impartite in continuturi, capacitati si atitudini) sunt de asteptat la finalizarea invatamantului general obligatoriu, la matematica. Orice tema nou introdusa ar trebui precedata de exemple reale, din experienta cotidiana, care sa justifice utilitatea si avantajele conceptelor si instrumentelor nou invatate.

a. CONTINUTURI

1. Numere si calcul Multimi de numere: naturale, intregi, fractionare, zecimale. Cele patru operatii cu diferite multimi de numere Compararea numerelor Tehnici elementare de calcul mintal Elemente de calcul literal simplificat Calculul valorii unei expresii literale Identitati remarcabile Ecuatii si sisteme liniare simple Rezolvarea problemelor cu ajutorul ecuatiilor si sistemelor liniare.

2 Organizarea si gestiunea datelor. Functii

Proportionalitate: linearitate, functia liniara, proportii, regula de “trei”, procente.

Reprezentari uzuale: tablouri, diagrame, grafice. Axele de coordonate. Reprezentarea punctelor in plan.

20

Notiuni fundamentale de statistica descriptiva: maximum, minimum, frecventa, medie

Notiuni de sanse si de probabilitati.

3. Figuri geometrice plane si spatiale, elementare Cercuri, triunghiuri, patrate, dreptunghiuri, paralelograme, romburi,

trapeze, unghiuri, cuburi, paralelipipede, cilindri, piramide, conuri, sfere.

Notiuni de paralelism si perpendicularitate Notiunile de bisectoare, mediana, inaltime, mediatoare Teoreme de geometrie plana

4. Marimi si masuri Principalele marimi: lungimea, aria, volumul, marimea unghiurilor,

distanta. Unitati de masura si conversii. Formule de calcul a principalelor marimi.

Instrumente de masura. Tolerante.


Rationamente logice, deductii, demonstratii Utilizarea unui limbaj matematic adecvat, scris si oral Efectuarea calculelor cu multimi de numere, scris, cu calculatorul,

mintal Desene geometrice cu ajutorul instrumentelor uzuale Utilizarea figurilor geometrice plane si spatiale in situatii practice Utilizarea marimilor si unitatilor de masura, conversii si transformari. Utilizarea si construirea tabelelor, graficelor si diagramelor. Tratarea matematica a unor situatii concrete din practica curenta. Identificarea la alte discipline a situatiilor si problematicii care pot fi

tratate matematic. Utilizarea calculului matematic in analiza documentelor financiare:

facturi, bonuri fiscale, state de plata, calcul TVA, etc. Colectarea datelor corespunzatoare unui fenomen si analizarea lor.

Proiecte anuale pe aceasta tema. Reperarea plana si spatiala in geografie, fizica si tehnologie Formularea unor probleme asemanatoare celor studiate, analizarea

unor probleme formulate de colegi.

21

Formularea unor puncte de vedere proprii asupra problematicii studiate.

C . ATITUDINI

Rigoare si precizie Respect pentru rezultate stabilite prin calcul sau demonstratii Obisnuinta de a rationa pe baza unor argumente anterior validate de

demonstratii sau practica. Curiozitate pentru fatete neasteptate, teoretice si practice ale

cunostintelor invatate, pentru optimizarea si inovarea rezolvarilor curente.

3. Stiintele mediului

a. Continuturi Structura Universului macro (planete, stele, galaxii), micro (atomi,

molecule, celule vii) Pamantul, pozitia sa in Univers. Gravitatie. Structura, fenomene

dinamice interne si externe. Conditii pentru viata. Organizarea materiei, forme de existenta, transformari, evolutie de la

simplu la complex, de la materia nevie la materia vie. Energia. Forme si transformari de la o forma la alta. Resurse de

energie Energia electrica. Rolul ei in viata cotidiana. Evolutia tehnologiilor. Tehnologii neconventionale. Tehnologie casnica. Aparatura standard. Unicitatea si diversitatea indivizilor care compun spatiul uman. Influenta omului asupra ecosistemului.


Sa fie capabil sa initieze un demers stiintific (sa observe, sa puna intrebari, sa formuleze o ipoteza stiintifica, sa argumenteze concluziile, sa modeleze intr-o maniera elementara)

Sa inteleaga legaturile dintre fenomenele naturale si limbajul matematic care se aplica si cu ajutorul caruia sunt descrise.

22

Sa participe la conceprea unei proceduri si punerea ei in opera, cu ajutorul instrumentelor adecvate, inclusiv informatice.

Sa perceapa diferenta intre realitate si simulare. Să înţeleagă că un efect poate avea mai multe cauze care acţionează

în acelaşi timp si sa perceapa că pot exista motive aparente sau necunoscute.

Sa utilizeze un limbaj stiintific, scris si oral. Sa stapaneasca principalele unitati de masura, asociate marimilor

respective. Sa inteleaga natura si validitatea unui rezultat statistic Sa perceapa legaturile intre stiinte si tehnica Sa utilizeze propriile achizitii de cunoastere in cazuri concrete ale

vietii de zi cu zi, in activitati sportive sau casnice, in depasirea unor obstacole.

c. ATITUDINI

Reflexul de a observa Curiozitate pentru descoperirea cauzelor fenomenelor naturale,

imaginatie rationala, deschiderea spiritului Obisnuinta de a face distincţie între dovada, probabilitate sau

incertitudine, de predicţie şi prognoză. Interesul pentru progresul stiintific si tehnic Utilizarea regulilor elementare de securitate in domeniile biologie,

chimie si utilizarea electricitatii. Responsabilitate fata de mediul inconjurator, de conditiile de viata de

sanatate.

3. Stiintele vietii

a. Continuturi

Materia vie, organizare, reproducere, evolutie, unitatea de organizare (celula) si biodiversitate.

Corpul uman. Genetica, reproductie. Apararea impotriva factorilor care agreseaza corpul uman.

Lumea vegetala. Culturi agricole Biologie animala, ferme agricole de animale Interactiune om-regnul animal-regnul vegetal

23

Educatie sexuala Prevenirea bolilor si apararea impotriva factorilor de mediu agresivi.

Norme de securitate si protectie la locul de munca Nutritionism, obezitate Alimente organice

b. COMPETENTE ASTEPTATE

Sa inteleaga importanta educatiei pentru sanatate Sa cunoasca si sa respecte norme de igiena personala. Sa se protejeze de posibili factori de risc in actiunile si activitatea

sociala si de munca Sa adopte o atitudine preventiva si prudenta in actiuni si activitatea

cotidiana. Sa inteleaga importanta si responsabilitatea legate de reproducerea

umana. Sa cunoasca normele de convietuire familiala si de crestere a copiilor. Sa interactioneze cu mediul inconjurator fara a aduce prejudicii siesi

si componentelor de mediu

c. ATITUDINI

Intelegerea si acceptarea unui comportament responsabil in relatia om-mediu inconjurator

Protejarea propriei vieti si a celor din jur in fata factorilor de agresiune Adoptarea unei atitudini de preventie si prudenta in activitatea

cotidiana Manifestarea solidaritatii si pretuirii fata de semeni, fata de animale si

plante, componente esentiale ale mediului suport al vietii.

4. Educatie pentru societate

a. Continuturi

Perioade in istoria umanitatii. De la regimuri autocrate la regimuri democratice Razboaiele in evolutia umanitatii Diversitatea civilizatiilor, societatilor, religiilor

24

Evolutia sistemelor economice Constructia Uniunii Europene Creatia artistica, patrimoniu comun al umanitatii Drepturile si libertatile fundamentale ale omului si cetateanului Conventia internationala a drepturilor copilului Simbolurile natiunii si semnificatiile lor Responsabilitati individuale si colective Globalizarea pietelor. Resurse mondiale, constrangeri, riscuri. Dezvoltare durabila, economia cunoasterii. Conflicte in lume si concepte de aparare. Responsabilitati individuale si colective Integrarea in piata muncii Pregatirea pentru viata de familie Relatii de cuplu Toleranta religioasa Cunoasterea reglilor de convietuire sociala Reguli fundamentale ale vietii democratice (principiul reprezentarii,

votul universal, institutii democratice, decizie majoritara si drepturile minoritatilor)

Sisteme legislative. Coduri (penal, civil, codul familiei) Legislatie uzuala. (identitatea persoanei, nationalitate, principiul

responsabilitatii sociale, notiunea de contract, Educatie financiara (buget personal sau familial, notiunea de

imprumut, facturi, ordine de plata) Functionarea Uniunii Europene


Sa situeze in timp evenimente, opere literare sau artistice, descoperiri stiintifice si tehnice,

Sa faca distinctie intre produse comerciale si opere de arta Sa aiba o abordare sensibila a realitatii Sa mobilizeze propriile cunostinte pentru a da un sens actualitatii Sa aiba dorinta de a avea o viata culturala personala (frecventarea

muzeelor, spectacolelor, lecturi extinse) Sa cunoasca distinctia intre sfera profesionala, publica si privata Sa inteleaga rolul institutiilor media, locul si influenta lor in societate Sa fie capabili de a construi propria opinie in situatii diferite Sa distinga intre argumente rationale si de autoritate

25

Sa respecte codurile de convietuire, drepturile si libertatile semenilor. Sa aiba o atitudine consecvent corecta pentru sexualitate, sanatate si

securitate Sa comunice si sa munceasca in echipa Sa-si cunoasca propriile puncte forte si slabiciunile. Sa cunoasca mediul economic national si european Sa fie infoemat asupra nevoii de forta de munca si calificarile cerute

de piata muncii. Sa evalueze consecintele propriilor acte. Sa respecte regulile de securitate rutiera si de protectie impotriva

factorilor de mediu agresivi. Sa cunoasca regulile de prim ajutor si actiuni in caz de dezastre

c. ATITUDINI

Respectul de sine Respectul fata de ceilalti Respectul fata de viata privata Toleranta la multiculturalism si sentimente religioase. Dorinta de a rezolva conflictele in mod pasnic. Constiinta contributiei fiecaruia la binele comun Sentimentul de solidaritate economica, sociala, umanitara, fata de cei

aflati in nevoie Sa aiba constiinta drepturilor si obligatiilor proprii Sa manifeste interes pentru viata publica si marile provocari ale

societatii Sa fie constient de importanta votului ca participare la decizia

democratica Sa aiba vointa de a participa la activitati civice.

5. Tehnologia informatiei si comunicatiilor

Mai mult decat orice alte masuri, accesul echitabil la educatie, coeziunea sociala se pot asigura cu costuri reduse prin utilizarea mijloacelor si instrumentelor informatice, prin alfabetizarea digitala.

Comunicarea libera intre oameni, disparitia oricaror frontiere, odata cu aparitia internetului, transforma globalizarea dintr-un concept abstract intr-o noua modalitate de convietuire si participare la viata comuna a tuturor oamenilor.

26

a. CONTINUTURI

Echipamente informatice (software, hardware, terminale, componente, echipamente multimedia)

Organizarea fisierelor, editare de texte, fise de calcul, organizarea si procesarea bazelor de date

Internetul, cale universala de comunicatii Reguli de protectie a proprietatii intelectuale, protejarea drepturilor si

libertatilor cetatenilor

b. COMPETENTE ASTEPTATE

Sa acumuleze competentele cerute de “Permis European de utilizare a computerului. ECDL-Start”.

Sa creeze, gestioneze si comunice baze de date in activitatea la locul de munca si domestica

Sa se informeze si sa utilizeze instrumentele nou aparute in domeniu.

c. ATITUDINI

Atitudine critica si reflexiva fata de informatiile aflate in fluxuri. Responsabilitate in utilzarea instrumentelor interactive Respect pentru viata personala si sfera privata a partenerilor de

intercomunicatii.

6. EVALUARE

Conceptul important este acela de teste personalizate, care sa furnizeze, prin aplicatii informatice, itemi similari dar nu identici. Un exemplu simpu: rezolvarea ecuatiei de gradul al doilea. De ce la evaluari curente sau finale, toti elevii sa rezolve aceeasi ecuatie de gradul al doilea, existand tentatia de a copia, sau macar de a se inspira, unii dupa altii. Aplicatia informatica poate genera ecuatii distincte, cu coeficienti intr-o multime impusa si chiar cu natura radacinilor impusa (de exemplu radacinile sa fie reale).

Baterii de astfel de itemi pot fi puse la dispozitia elevilor si profesorilor pe portalul de curriculum digitalizat, astfel incat si elevii isi pot evalua singuri cunostintele. Daca raspunsurile la teste sunt pe sistem grila, tot calculatorul

27

va stabili nota obtinuta la test pentru fiecare elev in parte, eliminand subiectivismul in evaluarile finale.

Curricula medie poate fi insotita de lista minimala si maximala de itemi de evaluare, in marjele carora profesorii si elevii trebuie sa se incadreze

Evaluarea curenta, formativa, constituie in continuare posibilitatea oferirii de feed-back elevilor, are un caracter non-standard, neconventional si tine de personalitatea profesorului.Evaluarea trebuie sa contina teste de tipul PISA si TIMSS, care verifica mult mai eficace adaptarea elevilor la rezolvarea unor probleme de tip practic, gandirea critica, creativitatea.

Evaluarea initiala constituie un element al masurarii progresului scolar al elevilor, prin comparare cu evaluarea finala, de sfarsit de an sau de absolvire. Evaluarea initiala (finala) este standardizata si se face pe baza de baterii de teste oferite de MECI, pentru a avea o apreciere unitara in toate unitatile scolare.

Bateriile de teste standardizate, alaturi de listele minimale si maximale de itemi necesare a fi parcurse de catre elevi, standardizeaza si uniformizeaza pregatirea in toate unitatile scolare, asigurand coerenta si stabilitate programelor de studii. Caietul de sarcini pentru elaborarea curriculumului

Curriculumurile pentru fiecare disciplina ar putea fi realizate prin concurs national deschis tuturor cadrelor didactice. Cele mentionate in prezenta lucrare trebuie privite doar ca puncte de plecare, un mod de a gandi noile programe, fara a epuiza problematica. Specialistii in domeniu stiu mai bine ce si cat trebuie sa cuprinda programele analitice. Concursurile nationale de elaborare a curriculei trebuie dotate cu premii substantiale. Probabil a sosit momentul sa apara un grup de “creatori” de programe, specializati tocmai in astfel de activitati.

Proiectarea unui curriculum pe fiecare disciplina ar trebui sa cuprinda:

1. Detalierea competentelor (continuturi, capacitati, atitudini), pentru fiecare clasa (V-IX), in trei variante: minim, mediu, maxim

28

2. Elaborarea programelor analitice, deasemeni in variantele de la punctul 1.

3. Elaborarea manualelor pentru elevi (pentru prima clasa, a V-a), indrumatoarelor metodice pentru profesori, a altor auxiliare didactice

4. Elaborarea listelor de itemi, minimale si maximale, in variantele de la punctul 1, in vederea evaluarii.

5. Realizarea unor aplicatii informatice care sa genereze teste personalizate, prin care elevii sa-si poata autoevalua nivelul de pregatire la un moment dat, iar profesorii sa le foloseasca in evaluarea curenta si sumativa.

6. Precizarea temelor, modulelor capitolelor ce ar trebui studiate in varianta maximala a curriculei.

7. Indicatii metodologice pentru curriculumul realizat in scoala (CDS)

Concursul trebuie sa fie anonimizat, prin folosirea pseudonimelor, astfel incat sa fie asigurata corectitudinea evaluarii proiectelor. Juriul va fi format din specialisti renumiti in politici educationale.

Incheiere

Obiectivul acestui demers a fost sa demonstreze necesitatea si posibilitatea innovarii in proiectarea curriculara. De ani de zile carpim ce avem, fara sa realizam ca sistemul educational trebui sa raspunda unui nou sistem economico-social.

Globalizarea, evolutia rapida a tehnologiilor, in primul rand informatice, o piata a muncii in schimbare si cu pretentii de calificare in crestere, toate acestea si multe altele sunt motive puternice pentru o schimbare de paradigma in proiectarea curriculara.

Prezentul studiu nu are pretentia de a fi exhaustiv, nici macar stiintific, autorul neavand calificarile necesare. Este doar un semnal de alarma si o deschidere de drum. Urmeaza ca specialistii calificati sa preia stafeta si sa duca mai departe demersul.

Prof. Stefan VLASTON, Presedinte EDU CER

29

curriculum la matematica - hotnews.ro · web viewdaca raspunsurile la teste sunt pe sistem grila,...

Documents