GRILE BOROI-ANGHELESCU

1. Printre principiile generale ale dreptului civil se numără:a)principiul consensualismului privind forma actului juridic civil;b)principiul garantării şi ocrotirii drepturilor subiective civile;c) principiul bunei-credinţe.

2. Principiile generale ale dreptului civil:a) includ şi principiul supravieţuirii legii vechi;b) sunt aplicabile tuturor ramurilor de drept;

c) cuprind şi principiul îmbinării intereselor individuale cu interesele generale.

3. Constituie un principiu general al dreptului civil:a)principiul proprietăţii;b)principiul libertăţii de voinţă;c) principiul egalităţii în faţa legii civile.

4. Principiul bunei-credinţe:a) priveşte nu numai exercitarea drepturilor subiective civile, ci şi executarea obligaţiilor civile;b)constituie un principiu general al dreptului civil;c) este reglementat de Codul civil numai pentru anumite materii.

5. Constituie izvoare ale dreptului civil român:a) convenţiile internaţionale la care România a devenit parte prin ratificare;b) pactele şi tratatele la care România este parte, dar numai în măsura în care acestea privesc drepturile

fundamentale ale omului;c) jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

6. în materiile reglementate de Codul civil, se aplică prioritar:a) tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, în ipoteza în

care există neconcordanţe între acestea şi dispoziţiile Codului civil, chiar dacă acesta din urmă conţine dispoziţii mai favorabile;b) reglementările instituţiilor Uniunii Europene, indiferent de calitatea sau statutul părţilor;c) dreptul Uniunii Europene, dar numai în raporturile ce se stabilesc între persoanele juridice.

7. Uzanţele:a) sunt recunoscute ca izvor de drept civil numai în măsura în care nu contravin ordinii publice şi

bunelor moravuri;b)sunt reglementate prin acte normative;c) se aplică în cazurile neprevăzute de lege.

8. Ca izvor al dreptului civil, uzanţele:a) se aplică numai în cazurile prevăzute de lege;b) se aplică şi în materiile reglementate de lege, dar numai în măsura în care legea trimite expres la

acestea;c) se aplică, în principiu, numai dacă partea interesată face dovada existenţei şi conţinutului lor.

9. Principiile generale ale dreptului:a) se aplică în materiile nereglementate de lege sau de uzanţe, în care există dispoziţii legale

asemănătoare;b) nu constituie izvor al dreptului civil;c) constituie izvor de drept numai în acele situaţii nereglementate de lege ori de uzanţe pentru care nu

există dispoziţii legale asemănătoare.

10. Normele dispozitive:a) sunt de ordine privată;b) se împart în norme permisive şi norme supletive;c) impun subiectelor de drept civil o anumită conduită.

Pagina 1 din 30

11. Normele permisive:a) sunt norme speciale;b)conferă subiectelor de drept posibilitatea de a avea o anumită conduită;c) sunt întotdeauna norme de ordine privată.

12. Normele imperative:a)predomină în dreptul civil;b)pot prevedea fie o acţiune obligatorie, fie obligarea la o abstenţiune;c) sunt întotdeauna norme de ordine publică.

13. Normele onerative:a)pot fi şi norme de ordine privată;b) interzic expres o anumită conduită a părţilor;c) prevăd expres obligaţia pentru părţi de a avea o anumită conduită.

14. Normele juridice civile de ordine privată:a)urmăresc ocrotirea unui interes individual;b)sunt norme dispozitive;c) pot fi şi norme imperative.

15. Normele juridice civile generale:a) derogă de la normele civile speciale, atunci când sunt ulterioare acestora;b) pot modifica expres şi direct o normă juridică specială anterioară;c) se aplică în toate şi în orice materie, dacă o dispoziţie legală nu prevede altfel.

16. Normele juridice civile speciale:a) în principiu, nu pot fi aplicate prin analogie;b)nu se aplică prioritar faţă de normele juridice generale;c) sunt norme juridice de ordine publică.

17. Legea nouă:a)se aplică, în principiu, atât situaţiilor juridice născute înainte de intrarea ei în vigoare, cât şi efectelor

viitoare ale acestora;b)nu poate afecta validitatea actelor juridice încheiate înainte de intrarea ei în vigoare;c) se aplică numai facta fuîura

18. S-ar atribui efect retroactiv legii noi dacă aceasta ar fi aplicată:a) pentru stabilirea cotelor succesorale în cazul moştenirilor legale deschise înainte de intrarea ei în

vigoare;b) situaţiilor juridice în curs de formare la momentul intrării ei în vigoare;c) efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării ei în vigoare, derivate din raporturile

de proprietate.

19. în cazul succesiunii legilor în timp, condiţiile angajării răspunderiicivile delictuale se apreciază în raport de legea în vigoare la momentul:a) săvârşirii faptei prejudiciabile;b)producerii prejudiciului;c) la care victima a cunoscut paguba şi pe cel care răspunde de aceasta.

20. Cu excepţia cazurilor în care prin lege se dispune altfel, Codul civil din 2009 se aplică şi:a)uzucapiunilor începute şi neîmplinite la data intrării sale în vigoare;b)efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării sale în vigoare, derivate din

raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea sa în vigoare;c) efectelor actelor juridice încheiate înainte de intrarea sa în vigoare, însă numai dacă aceste efecte se

vor produce după intrarea sa în vigoare.

Pagina 2 din 30

21. Ultraactivitatea legii civile:a)constituie o aplicare a principiului aplicării imediate a legii civile;b)îşi găseşte aplicare numai în cazul normelor permisive;c)presupune, între altele, intrarea în vigoare a unei legi civile noi.

22. Interpretarea oficială:a) cuprinde şi interpretarea efectuată de către avocat în pledoariile sale, fiind realizată în cadrul oficia! al şedinţei de judecată; ,b) are caracter general obligatoriu;c) provine de la însuşi organul de stat care a edictat norma juridică supusă interpretării.

23. Interpretarea judiciară:a) ca regulă, este general obligatorie;b) provine de la o instanţă judecătorească sau de la un alt organ care, potrivit legii, are şi atribuţii

jurisdicţionale;c) se realizează, ca regulă, numai în scopul aplicării legii în cazul dedus judecăţii.

24. Interpretarea literală:a)presupune utilizarea regulilor gramaticii limbii române;b) se mai numeşte şi interpretare declarativă;c) nu este susceptibilă a fi dată unei norme juridice ce conţine o enumerare limitativă.

25. Interpretarea extensivă:a)nu poate fi utilizată în cazul normelor juridice civile care conţin enumerări limitative;b)este folosită în cazul în care între formularea textului legal şi cazurile de aplicare nu există

concordanţă, formularea textului fiind mai largă decât ipotezele ce se pot încadra în text;c) este aplicabilă şi normelor juridice speciale, în cazurile expres prevăzute de lege.

26. Constituie o regulă de interpretare logică:a) ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus;b) resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis;c) ubi cessat ratio legis, ibi cessat lex.

27. Regulile de interpretare logică includ:a) error communis facit ius;b) cessante ratione legis, cessat eius dispositio;c) exceptio est strictissimae interpretationis (et aplicationis).

28. Printre argumentele de interpretare logică se numără:a) specialia generalibus derogant,b)per a contrarie-;c) reductio ad absurdum.

29. în anul 1988, X i-a vândut lui Y o construcţie, actul nefiind însă încheiat în formă autentică şi fără a exista autorizaţia administrativă de înstrăinare, cerinţe prevăzute de fosta Lege nr. 59/1974 sub sancţiunea nulităţii absolute. în anul 1990, dispoziţiile Legii nr. 59/1974 care impuneau existenţa autorizaţiei şi forma autentică au fost abrogate. într-un litigiu declanşat după intrarea în vigoare a Codului civil din 2009 (care cere forma autentică pentru încheierea valabilă a actelor juridice între vii prin care se înstrăinează un imobil), s-a ridicat problema dacă Y a dobândit în mod valabil acea construcţie de la X. în speţă:a)Y a devenit proprietar al construcţiei în anul 1990, abrogarea dispoziţiilor restrictive din Legea nr.

59/1974 validând contractul încheiat în anul 1988, iar art. 1244 C.civ. din 2009 nu poate fi aplicat retroactiv;b)Y nu a devenit proprietar al construcţiei, deoarece legea în vigoare la data soluţionării litigiului

pretinde forma autentică ad validitatem pentru înstrăinările imobiliare;c)Y nu a devenit proprietar al construcţiei, deoarece nulitatea este supusă legii în vigoare în momentul

încheierii actului, fiind fără relevanţă faptul că o lege ulterioară suprimă condiţiile de validitate nerespectate la încheierea actului.

Pagina 3 din 30

30. Primus a cerut instanţei să constate revocată de drept pentru survenienţă de copil donaţia pe care i-a făcut-o lui Secundus la data de 24.06.2006, arătând şi dovedind că i s-a născut un copil la data de20.11.2011. Secundus s-a apărat arătând că prevederile Codului civil din 1864 referitoare la revocarea donaţiei pentru survenienţă de copil nu au mai fost menţinute de Codul civil din 2009, intrat în vigoare la 1 octombrie 2011, în sensul că acestea nu mai reglementează acest caz de revocare a donaţiei.

Instanţa:a)va admite cererea lui Primus, deoarece, ca regulă, revocarea este guvernată de legea în vigoare la

data încheierii actului juridic;b)va admite apărarea lui Secundus şi va respinge cererea lui Primus, deoarece, ca regulă, ineficacitatea

unui act juridic este guvernată de legea în vigoare la data la care a avut loc cauza de ineficacitate;c) va admite apărarea lui Secundus şi va respinge cererea lui Primus, întrucât copilul s-a născut după

intrarea în vigoare a Codului civil din 2009. .

31. La 20 septembrie 2011, Primus i-a vândut lui Secundus un anumitbun individual determinat, părţile stabilind că acesta va fi predat cumpă-rătorului la data de 20 octombrie 2011, când va fi plătit şi preţul. La 10 octombrie 2011 bunul respectiv a pierit fortuit. Riscul pieirii fortuite va fi suportat de către:a) Primus, deoarece la data pieirii fortuite erau deja în vigoare dispoziţiile legale potrivit cărora riscul

este suportat de debitorul obligaţiei de predare;b) Primus, deoarece pieirea fortuită este guvernată de legea în vigoare la data la care trebuia să aibă

loc predarea;c) Secundus, deoarece dispoziţiile legale în vigoare la data încheierii contractului prevedeau că riscul îl

suportă partea care avea calitatea de proprietar la momentul pieirii fortuite.

32. La 11.11.2011, Primus l-a chemat în judecată pe Secundus, pentru a fi obligat să îi plătească o datorie care a devenit scadentă la 30.10.2008. Pârâtul a invocat excepţia de prescripţie extinctivă. în combaterea acestei excepţii, reclamantul a arătat şi dovedit că prin notificarea comunicată ladata de 10.10.2011 prin intermediul unui executor judecătoresc a cerut plata datoriei de la Secundus, astfel încât prescripţia a fost întreruptă.

Cu privire la excepţia de prescripţie extinctivă, instanţa:A) o va admite, întrucât prescripţia extinctivă este guvernată, ca regulă, de legea în vigoare la data la

care a început cursul ei, iar în reglementarea anterioară notificarea nu constituia o cauză de întrerupere a prescripţiei;

B)o va respinge, deoarece, ca regulă, prescripţiilor neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil din 2009 li se aplică dispoziţiile acestuia;

C)o va respinge, întrucât notificarea a fost făcută înainte de împlinirea prescripţiei şi după intrarea în vigoare a Codului civil din 2009.

33. Moştenirea de pe urma lui X, decedat la data de 11.05.2011, este acceptată de Y, în calitate de soţie supravieţuitoare, precum şi de Z, în calitate de frate al defunctului. La data de 3.10.2011, Z solicită instanţei să o declare nedemnă de a moşteni pe Y, deoarece, la data de 13.06.2011, cu rea-credinţă, a distrus testamentul olograf prin care X l-a instituit ca legatar cu titlu universal pe Z, fapt dovedit cu martori.

Cu privire la cererea de declarare a nedemnităţii judiciare, instanţa: a) o va respinge, cu motivarea că la data distrugerii testamentului nu era în vigoare art. 959 alin. (1) lit. b) C.civ. din 2009, iar Codul civil din1864 nu prevedea un asemenea caz de nedemnitate;b) o va respinge, cu motivarea că la data deschiderii moştenirii nu era în vigoare art. 959 alin. (1) lit. b) C.civ. din 2009, iar Codul civil din 1864 nu prevedea un asemenea caz de nedemnitate; c) o va admite, cu motivarea că art. 959 alin. (1) lit. b) C.civ. din 2009 a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011, deci anterior sesizării instanţei.

34. Proprietarul unui teren înfundat, care doreşte să obţină o hotărâre prin care să i se permită trecerea pe terenul vecinului său pentru a avea acces la calea publică, îşi va întemeia cererea, în ipoteza în care situaţia exista şi înainte de intrarea în vigoare a Codului civil din 2009, pe dispoziţiile:a)Codului civil din 2009, în cazul în care cererea este formulată după intrarea acestuia în vigoare;b)Codului civil din 1864, chiar şi în cazul în care cererea este formulată după 1 octombrie 2011;c) fie ale Codului civil din 1864, fie ale Codului civil din 2009, la alegerea sa.

Pagina 4 din 30

II. RAPORTUL JURIDIC CIVIL35. Drepturile absolute:a)se pot realiza numai cu concursul unei alte persoane;b)cuprind toate drepturile patrimoniale;c) au drept obligaţie corelativă o obligaţie opozabilă erga omnes.

36. Categoria drepturilor absolute include, între altele:a)dreptul de retenţie;b)dreptul de abitaţie;c) dreptul izvorât din clauza penală.

•37. Categoria drepturilor relative include:a) toate drepturile de creanţă, indiferent dacă sunt principale sau accesorii; .

b)ipotecile mobiliare;c) şi dreptul născut din gestiunea de afaceri.

38. Dreptul real şi dreptul de creanţă se aseamănă, printre altele, prin aceea că:

a) au determinate atât subiectul activ, cât şi subiectul pasiv;b)sunt evaluabile pecuniar;c) sunt însoţite de prerogativa preferinţei.

39. Spre deosebire de drepturile reale, drepturile de creanţă:a)nu se bucură de prerogativa urmăririi;b)sunt limitate ca număr;c) fac parte din categoria drepturilor absolute.

40. Prerogativa urmăririi (dreptul de urmărire):a)constă în posibilitatea titularului oricărui drept patrimonial de a pretinde restituirea lucrului de la

orice persoană care l-ar deţine;b)constă în posibilitatea titularului dreptului real de a-şi realiza dreptul respectiv cu prioritate faţă de

titularii altor drepturi;c) este specifică dreptului real, nu şi dreptului de creanţă.

41. Drepturile reale accesorii:a) includ, între altele, dreptul de uzufruct;b)presupun, ca drept principal, un drept de creanţă;c) includ, între altele, dreptul de gaj.

42. Se supune aplicării principiului accesorium sequiturprincipale:a)dreptul de a pretinde arvuna;b)dreptul de creanţă născut din plata nedatorată;c) dreptul de uz.

43. Dreptul de ipotecă:a) garantează un drept relativ;b) constituie un bun imobil sau, după caz, mobil prin determinarea legii;c) este un drept real principal.

44. Abuzul de drept subiectiv civil:a) înseamnă depăşirea limitelor externe, de ordin material sau juridic, ale dreptului respectiv;b) constituie o excepţie de la principiul pacta sunt servanda;c) presupune, printre altele, exercitarea dreptului subiectiv cu rea-credintă.

Pagina 5 din 30

45. Prin obligaţie de a da se înţelege îndatorirea:a)de a preda un lucru;b)de a transmite sau de a constitui un drept real;c) de a transmite un drept de creanţă.

46. Constituie o obligaţie de mijloace:a)obligaţia pe care şi-o asumă medicul de a depune toată priceperea sa în tratarea pacientului;b)obligaţia de a câştiga un anumit proces, asumată de avocat faţă de clientul său;c) obligaţia de a preda un anumit lucru.

47. Obligaţia de a preda bunul vândut este:a)o obligaţie de a da;b)corelativă unui drept de creanţă;c) o obligaţie de mijloace.

48. Obligaţia scriptae in rem: a) se mai numeşte şi obligaţie reală;b) incumbă şi titularului actual al dreptului real, chiar dacă acesta nu a participat direct şi personal la

formarea raportului obligaţional;c) se mai numeşte şi obligaţie opozabilă şi terţilor.

49. Obligaţia propter rem:a) are ca izvor legea sau convenţia părţilor;b) se transmite odată cu bunul, fără a fi nevoie de vreo formalitate

specială;c) constă în îndatorirea de a transmite sau de a constitui un drept real.

50. Obligaţia perfectă:a) se mai numeşte şi obligaţie naturală;b) se valorifică, de regulă, pe cale de excepţie;c) oferă posibilitatea creditorului de a recurge la forţa coercitivă a statului pentru a obţine executarea ei.

51. Obligaţiile naturale: . . •a)se mai numesc şi obligaţii imperfecte;b)pot fi valorificate numai pe cale de excepţie (apărare);

c) sunt îndatoriri care decurg din bunele moravuri (din regulile de convieţuire socială).

52. Fac(e) parte din categoria bunurilor imobile prin natura lor:a) terenurile, izvoarele şi cursurile de apă;b)orice alte lucrări fixate în pământ cu caracter temporar;c) dreptul de ipotecă asupra unei construcţii.

53. Constituie bunuri imobile prin destinaţie:a)materialele separate în mod provizoriu de un imobil, pentru a fi din nou întrebuinţate, chiar dacă nu

şi-au păstrat forma;b)părţile integrante ale unui imobil care sunt temporar detaşate de acesta, dacă sunt destinate spre a fi

reintegrate;c) lucrările fixate în pământ cu caracter permanent.

54. Materialele aduse pentru a fi folosite în locul celor vechi devin bunuri imobile:a) de la data încheierii contractului de vânzare prin care au fost achiziţionate;b)din momentul în care au dobândit această destinaţie;c) din momentul încorporării în bunul imobil.

55. Sunt incluse în categoria bunurilor mobile prin determinarea legii:a) toate drepturile de creanţă;b)drepturile de proprietate industrială;c) fructele şi recoltele neculese încă.

Pagina 6 din 30

56. Bunurile fungibile:a)pot fi considerate nefungibile, în temeiul voinţei părţilor;b)pot fi înlocuite unele cu altele în executarea unei obligaţii;c) sunt producătoare de fructe.

57. În cazul actelor juridice între vii translative, dreptul de proprietate asupra bunurilor fungibile se transmite, ca regulă, din momentul:a) individualizării, afară de cazul când părţile au prevăzut altfel;b)realizării acordului de voinţă;c) semnării înscrisului ce constată contractul

58. în ceea ce priveşte bunurile nefungibile (individual determinate):a) în lipsă de stipulaţie contrară, dreptul real se transmite în momentul individualizării;b) riscul pieirii fortuite înainte de predare, în cazul actelor juridice translative de proprietate, este

suportat de către înstrăinător;c) predarea lor se face la domiciliul (sediul) debitorului.

59. Bunurile consumptibile:a)implică fie consumarea substanţei bunurilor, fie înstrăinarea lor;b)nu pot fi considerate neconsumptibile prin voinţa părţilor;c) sunt, ca regulă, bunuri nefungibile.

60. Fructele civile:a)se dobândesc prin percepere;b)se dobândesc zi cu zi (prin simpla scurgere a timpului);c) sunt foloasele rezultate în urma consumării substanţei unui bun.

61. Este un bun incorporai:a)dreptul de proprietate;b)dreptul de a pretinde arvuna;c) dreptul la domiciliu.

62. Bunurile divizibile:a) pot fi considerate, prin voinţa părţilor exprimată într-un act juridic, indivizibile;b)pot face obiectul unui partaj în natură;c) nu pot fi împărţite fără a-şi schimba destinaţia economică.

63. Caracterul de bun accesoriu:a) este stabilit de către proprietarul bunului principal şi al bunului accesoriu;b) dispare în urma separării, chiar temporare, de bunul principal;c) în lipsă de stipulaţie expresă în sens contrar, atrage aplicarea regimului juridic al bunului principal,

inclusiv în caz de înstrăinare sau de grevare a acestuia.

64. Devălmăşia:a) nu poate înceta prin partaj;b)are ca obiect numai un lucru determinat;c) reprezintă o formă a proprietăţii comune.

65. Spre deosebire de devălmăşie, coproprietatea:a)presupune deţinerea în proprietate de către mai multe persoane a unei universalităţi de bunuri;b) încetează prin partaj;c) este o formă a proprietăţii comune pe cote-părţi.

66. Asemănător devălmăşiei, coproprietatea:a) reprezintă o formă de proprietate comună;b) presupune că niciunul dintre coproprietari nu are un anumit lucru sau anumite lucruri privite în

materialitatea lor din universalitatea respectivă;c) presupune că fiecare coproprietar are precizată cota-parte ideală şi abstractă din dreptul de

proprietate.Pagina 7 din 30

67. Obligaţia conjunctă:a)presupune că datoria sau, după caz, creanţa este divizibilă;b) se mai numeşte şi obligaţie solidară;c) există, în cazul pluralităţii active, numai dacă a fost prevăzută expres în actul juridic civil.

68. Solidaritatea activă:a) poate avea ca izvor numai un act juridic;b) presupune posibilitatea oricăruia dintre creditori de a pretinde debitorului plata întregii creanţe;c) se transmite şi succesorilor.

69. în cazul solidarităţii active:a)creditorul ce a încasat toată creanţa este obligat să o împartă cu ceilalţi creditori;b) fiecare creditor este îndreptăţit să pretindă de la debitor numai partea sa;

debitorul care a plătit întreaga datorie unuia dintre creditori este liberat şi faţă de ceilalţi creditori.

70. Solidaritatea pasivă:a) se transmite şi succesorilor;b)are ca izvor fie legea, fie un act juridic;c) reprezintă o formă a pluralităţii subiectelor în cazul raporturilor obligaţionale.

71. în cazul solidarităţii pasive:a) izvorul acesteia este legea sau natura obiectului obligaţiei;b) creditorul este îndreptăţit să solicite oricăruia dintre codebitori plata întregii datorii;c) se menţine solidaritatea în raporturile dintre debitorul care a plătit întreaga datorie şi ceilalţi codebitori.

72. Indivizibilitatea:a) reprezintă o formă de pluralitate a subiectelor în cazul raporturilor reale;.b)presupune că fiecare dintre debitori sau succesorii acestora poate fi constrâns să execute întreaga

prestaţie;c) se naşte fie din convenţia părţilor, fie din natura obiectului obligaţiei.

73. Spre deosebire de solidaritate, indivizibilitatea:a)nu se prezumă;b)poate avea ca izvor şi convenţia părţilor;c) se referă, în principiu, la obiectul obligaţiei.

74. Constituie o modalitate de schimbare a creditorului:a)cesiunea de creanţă;b) subrogaţia personală;c) preluarea datoriei cu consimţământul creditorului.

75. Cesiunea de creanţă:a)stinge, ca regulă, garanţiile ce însoţeau creanţa cedată;b)are ca părţi doar pe cedent şi pe cesionar;

c) presupune posibilitatea cesionarului de a solicita debitorului cedat valoarea nominală a creanţei, chiar dacă cesiunea s-a făcut cu titlu gratuit.

76. Subrogaţia personală:a) constituie o modalitate de schimbare a subiectului pasiv în cadrul raporturilor juridice obligaţionale;b) reprezintă o modalitate de transmitere a creanţei către solvens, care a făcut plata creditorului iniţial

(accipiens);c) permite schimbarea subiectului activ în cadrul raporturilor juridice având ca obiect un drept real.

77. Asemănător novaţiei, cesiunea contractului:a) poate duce la schimbarea subiectului activ al raportului juridic obligaţional;b) poate duce la schimbarea subiectului pasiv al raportului juridic obligaţional;

. c) nu poate avea loc în absenţa consimţământului debitorului cedat.

Pagina 8 din 30

78. Preluarea datoriei:a) produce efecte numai în cazul existenţei consimţământului creditorului;b) implică naşterea unei noi obligaţii;c) presupune, ca regulă, transmiterea către noul debitor a accesoriilor şi garanţiilor obligaţiei.

79. Stipulaţia pentru altul:a) se mai numeşte şi contractul în folosul unei terţe persoane;b) presupune naşterea unui drept de creanţă afectat de condiţia rezolutorie a neacceptării lui de către

terţul beneficiar;c) reprezintă o modalitate directă de schimbare a debitorului.

80. Poprirea:a) reprezintă o modalitate de schimbare doar a creditorului;b) are ca efect naşterea unui raport juridic obligaţional între creditorul popritor şi terţul poprit;c) reprezintă o modalitate de schimbare doar a debitorului.

81. X, profesor de matematică, se înţelege cu Y să îl pregătească pe fiul acestuia la matematică în vederea susţinerii examenului de bacalaureat. Aşa cum au convenit părţile, au fost efectuate 40 de şedinţe de pregătire a câte 2 ore fiecare, iar pentru fiecare şedinţă s-au plătit 50 de lei.Fiul lui Y nu a luat examenul de bacalaureat, neobţinând notă de trecere la matematică şi la fizică. Pentru acest motiv, Y l-a chemat în judecată pe X, solicitând ca acesta să îi restituie suma de 2.000 lei. Instanţa:a)va admite cererea, cu excepţia cazului în care X va dovedi că a depus toate diligentele în vederea

atingerii rezultatului preconizat;b)va respinge cererea, afară de cazul când Y va dovedi că X nu a depus toate deligenţele necesare

pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate;c) va respinge cererea, întrucât, chiar dacă ar fi luat notă de trecere la matematică, fiul lui Y tot nu ar fi

promovat examenul de bacalaureat.

82. Primus şi Secundus, aflaţi în concediu, convin să joace două partide de şah, câştigătorul urmând a primi de la învins 1.000 de lei. Prima partidă s-a încheiat remiză şi a doua a fost câştigată de Primus, iar Secundus i-a plătit de îndată 400 de lei, urmând ca diferenţa să o achite după întoarcerea din concediu. Ulterior, Secundus nu a mai plătit, motiv pentru care Primus l-a chemat în judecată, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 600 lei.

Instanţa:a) va admite cererea, obligându-l pe Secundus să îi -plătească lui Primus 600 de lei;b) va admite în parte cererea, obligându-l pe Secundus să îi plătească lui Primus 100 de lei;c) va respinge cererea.

83. X îi constituie lui Y un drept de uzufruct asupra unui teren agricol în suprafaţă de un hectar, cu preţul de 40.000 de lei. în contract părţile nu au prevăzut nimic în legătură cu recolta neculeasă aflată pe acel teren. După ce Y a cules recolta respectivă, X l-a chemat în judecată, solicitând să fie obligat la plata contravalorii recoltei respective. Instanţa:a)va admite cererea, deoarece contravaloarea recoltei, fiind fruct civil, se cuvine nudului proprietar;

b) va respinge cererea, deoarece, în lipsă de stipulaţie contrară în contract, recolta existentă şi neculeasă la începutul dreptului de uzufruct, fiind fruct industrial, se cuvine uzufructuarului care a cules-o;b)va admite cererea, deoarece în contract nu s-a prevăzut dreptul uzufructuarului de a dobândi recolta

existentă, dar neculeasă la începutul dreptului de uzufruct.c)84. La 1 noiembrie 2008, X îi închiriază lui Y o locuinţă, în schimbul unei chirii lunare de 500 de lei,

durata contractului fiind de 3 ani. La 1 septembrie 2009, X constituie un uzufruct viager în favoarea lui Z asupra locuinţei respective, fără ca în acest contract să se menţioneze ceva în legătură cu chiria restantă datorată de Y şi nici cu chiria care va deveni scadentă în viitor.

La 31 octombrie 2011, Z îl cheamă în judecată pe Y, solicitând obligarea acestuia să îi plătească suma de 18.000 lei, reprezentând chiria pe cei 3 ani. Din probele administrate a rezultat că Y nu a plătit nicio chirie. Instanţa:a)îl va obliga pe Y să îi plătească lui Z suma de 18.000 lei;b)îl va obliga pe Y să îi plătească lui Z suma de 13.000 lei;c)va respinge cererea, deoarece chiria i se cuvine lui X.

Pagina 9 din 30

85. Prin contract încheiat on-line, Primus a cumpărat de la Secundus un anumit telefon pentru preţul de 699 de lei, plata preţului făcându-se cu cârdul de debit, iar telefonul urmând a fi livrat prin poştă în cel mult 48 de ore. La primirea coletului, Primus a constatat că i-a fost livrat un alt model de telefon, motiv pentru care a refuzat să reţină telefonul respectiv şi i-a cerut de îndată, lui Secundus să îi restituie suma plătită, precum şi comisionul bancar aferent operaţiunii respective. Secundus nu a fost de acord,susţinând că i-a livrat un telefon mai scump cu 150 lei şi mai performant decât cel comandat de Primus (procesor mai puternic şi cameră foto), aşa încât acesta din urmă nu are decât să vină să îşi ridice personal telefonul vândut.

Susţinerea lui Secundus este:a) întemeiată, deoarece i-a livrat un produs mai scump decât cel comandat fără a-i pretinde diferenţa

de preţ;a) întemeiată, deoarece produsul comandat şi produsul livrat fac parte din aceeaşi specie de bunuri;c) neîntemeiată, întrucât cele două produse nu sunt fungibile între ele.

86. X l-a chemat în judecată pe Y, solicitând, pe temeiul gestiunii intereselor altei persoane, obligarea acestuia să îi plătească suma de 10.000 lei, reprezentând contravaloarea îmbunătăţirilor aduse de reclamant imobilului pârâtului.

Y a susţinut că nu poate fi obligat la plata întregii sume, arătând şi dovedind că nu este proprietar exclusiv al imobilului respectiv, ci doar coproprietar, având o cotă de 1/2 din dreptul de proprietate, cealaltă cotă de 1/2 aparţinând lui Z.

Instanţa îl va obliga pe Y să îi plătească lui X:a) 5.000 lei, întrucât obligaţia ce incumbă coproprietarilor este divizibilă; b) 10.000 lei, întrucât obligaţia ce incumbă coproprietarilor este solidară;c) .10.000 lei, întrucât obligaţia ce incumbă coproprietarilor este indivizibilă prin natura ei.

87. Primus, Secundus şi Tertius săvârşesc împreună o faptă ilicită, care produce un prejudiciu în cuantum de 15.000 lei lui Quartius. Primus, care i-a plătit lui Quartius întreaga sumă, este îndreptăţit să pretindă de la Secundus:a)10.000 lei;b)5.000 lei, cu excepţia cazului în care Tertius este insolvabil;c) 7.500 lei, în cazul în care Tertius este insolvabil.

88. X şi Y se obligă în solidar să îi plătească lui Z suma de 24.000 lei. Înainte de scadenţa acestei obligaţii, X decedează, moştenirea de pe urma lui fiind acceptată de M şi N. După scadenţă, Z îl cheamă în judecată pe N, solicitând obligarea acestuia la plata întregii sume.

Instanţa îl va obliga pe N să îi plătească lui Z:a)6.000 lei; ,b)12.000 lei;c) 24.000-lei.

89. Ca urmare a unui accident de circulaţie imputabil în mod egal lui Primus şi Secundus, i s-a cauzat lui Tertius un prejudiciu de 20.000 lei. La scurt timp după accident, Primus decedează, moştenirea fiind acceptată de unicul său succesibil, anume Quartius.

Tertius este îndreptăţit să pretindă:a)20.000 de la Secundus;b)10.000 de la Quartius;c) 20.000 de la Quartius.

90. La data de 03.10.2011, X îl împrumută pe Y cu suma de 5.000 de lei, suma urmând a fi restituită la data de 20 decembrie 2011. La data de 11.11.2011, X transmite lui Z creanţa sa faţă de Y, fără însă a-i aduce la cunoştinţă în vreun fel cesiunea. La scadenţă, Z îi solicită lui Y restituirea sumei împrumutate. Y refuză să îi plătească, susţinând că el este în continuare obligat să îi restituie suma de 5.000 lei lui X. Susţinerea lui Y: a) este întemeiată, deoarece cesiunea de creanţă nu este valabilă fără consimţământul debitorului cedat;b) este întemeiată, deoarece cesiunea de creanţă nu i-a devenit opozabilă;c) este neîntemeiată, deoarece cesiunea de creanţă este un mijloc juridic direct de schimbare a

creditorului.

Pagina 10 din 30

91. Suma de 10.000 lei, pe care X o datora lui Y, îi este plătită acestuia din urmă de către Z. Concomitent cu primirea plăţii, Y îi transmite lui Z toate drepturile pe care le avea împotriva lui X. Ulterior, Z îl cheamă în judecată pe X, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 10.000 lei. X seapară, susţinând că nu există vreun raport juridic între el şi Z.

Apărarea Iui X: a) este întemeiată, deoarece X nu a consimţit ca datoria pe care o are faţă de Y să fie Rlătită de altcineva;a) este întemeiată, deoarece actul juridic intervenit între Y şi Z nu putea naşte vreo obligaţie în sarcina

lui X, care este terţ faţă de acest act;b) este neîntemeiată, deoarece în speţă a operat o subrogaţie personală convenţională.

III. ACTUL JURIDIC CIVIL

92. Este vorba de un act juridic declarativ în cazul:a)actului confirmativ;b)cesiunii de creanţă;c) convenţiei de ipotecă.

93. Contractul de împrumut de folosinţă este un act juridic:a)real;b) inseparabil de modalităţi;c) nenumit.

94. Contractul de donaţie este:a)un act juridic consensual, ca regulă;b)o liberalitate;c) un act juridic unilateral.

95. Convenţia de ipotecă este un act juridic:a) real;b)accesoriu;c) constitutiv.

96. Capacitatea de a încheia actul juridic civil este:a) o stare de drept, spre deosebire de discernământ, care este o stare de fapt; b) o parte a capacităţii civile de exerciţiu;c) o condiţie de fond, esenţială, de validitate şi generală a actului juridic civil.

97. Incapacităţile relative de folosinţă:a)atrag, în cazul nerespectării lor, sancţiunea nulităţii relative, în toate cazurile;b)nu permit încheierea valabilă a actului juridic de către incapabil cu o anumită persoană sau cu

anumite persoane;c) nu pot fi aplicate prin analogie.

98. Constituie cerinţe ale valabilităţii consimţământului:a)să provină de Ia o persoană cu capacitate de exerciţiu;b)să fie exprimat în cunoştinţă de cauză;c) să fie serios.

99. Ca regulă, viciile de consimţământ:a)atrag fie nulitatea absolută, fie nulitatea relativă;b)atrag nulitatea relativă;c) nu afectează valabilitatea actului juridic.

100. Nu există un element obiectiv în structura:a)erorii;b)dolului;c)violenţei.

Pagina 11 din 30

101. în funcţie de consecinţele care intervin, eroarea se clasifică în:a)eroare esenţială şi eroare neesenţială;.b)eroare indiferentă şi eroare lezionară;c) eroare de fapt şi eroare de drept.

102. Este vorba de un viciu de consimţământ în cazul în care:a) lipseşte discernământul;b)manifestarea de voinţă este prea vagă;c) partea a avut, la încheierea actului juridic, o falsă reprezentare a calităţilor substanţiale ale

obiectului material al prestaţiei.

103. Falsa reprezentare a realităţii la încheierea actului juridic atrage nulitatea relativă a acestuia în cazul în care priveşte:a) identitatea fizică a obiectului material al prestaţiei;b) natura actului juridic;c) o normă juridică considerată de părţi ca determinantă pentru încheierea actului, chiar şi atunci când

norma este accesibilă şi previzibilă.

104. Eroarea asupra persoanei cu care s-a contractat:a)atrage hulitatea absolută a actului juridic;b)este, în toate cazurile, viciu de consimţământ;c) poate atrage anularea actului juridic, în condiţiile legii.

105. în cazul erorii lezionare sunt aplicabile regulile de la:a) leziune ca viciu de consimţământ;b) eroare (error in subsîantiam), fiind vorba despre o falsă reprezentare asupra calităţilor obiectului

material al contraprestaţiei;c) starea de necesitate.

106. în ipoteza erorii esenţiale asupra naturii actului juridic:a) partea aflată în eroare poate solicita fie constatarea nulităţii actului, fie adaptarea acestuia;b) este necesar ca fiecare parte contractantă să se găsească în eroare asupra unei împrejurări esenţiale

avute în vedere la data încheierii contractului;c) dreptul de a obţine anularea se stinge dacă executarea actului s-a realizat, în termen de 3 luni de la

notificare, aşa cum îl înţelesese partea aflată în eroare.

107. Adaptarea contractului în cazul erorii esenţiale:a) poate interveni după trecerea a 3 luni de la data primirii cererii de chemare în judecată, chiar dacă

nu s-a dispus anularea contractului;b) nu poate interveni atunci când riscul de eroare ar fi trebuit asumat de către partea ce o invocă;c) poate interveni atunci când eroarea priveşte simplele motive ale contractului, dacă acestea au fost

considerate determinante prin voinţa părţilor.

108. în cazul dolului:a)elementul obiectiv poate consta numai într-o acţiune;b)este vorba de o eroare provocată;c)sancţiunea incidenţă este nulitatea absolută.

109. Dolul:a) este aplicabil şi actelor juridice unilaterale;b) nu afectează valabilitatea contractului atunci când provine de la reprezentantul cocontractantului;c) nu se presupune.

110. Dolul prin reticenţă: . .a)atrage anularea actului juridic, chiar şi atunci când eroarea nu a fost esenţială;b)atrage nulitatea absolută sau, după caz, nulitatea relativă a actului juridic civil;c) constă într-o faptă omisivă.

Pagina 12 din 30

111. Spre deosebire de eroarea esenţială, dolul:a)atrage nulitatea relativă a actului juridic civil;b)angajează răspunderea autorului său pentru prejudiciile cauzate;c) este alcătuit dintr-un element subiectiv şi un element obiectiv.

112. Pentru a se dispune anularea contractului, dolul:a) poate proveni de la un terţ, dar numai dacă cealaltă parte a cunoscut sau, după caz, ar fi trebuit să

cunoască dolul la încheierea actului;b) trebuie, în toate cazurile, să provină de la cealaltă parte;c) poate proveni şi de la reprezentantul, comitentul ori gerantul afacerilor celeilalte părţi.

113. în cazul viciului de consimţământ al violenţei:a) temerea insuflată trebuie să privească numai viaţa, persoana, onoarea sau bunurile părţii ameninţate;b) ameninţarea se poate referi şi Ia o vătămare viitoare, dacă temerea este actuală;d) temerea insuflată celui ameninţat trebuie să fie considerabilă şi actuală

114. în materia violenţei, ca viciu de consimţământ:a)existenţa acesteia se apreciază ţinând cont de vârsta, starea socială, sănătatea şi caracterul persoanei

ameninţate, aceste criterii fiind expres şi limitativ prevăzute de lege;b)persoana ameninţată poate solicita, în cadrul aceleiaşi acţiuni, atât anularea actului, cât şi plata

despăgubirilor;c) ameninţarea poate privi şi exercitarea unui drept, dacă este realizată în scopul obţinerii de avantaje

injuste.

115. În cazul în care o parte a profitat la încheierea contractului de starea de necesitate în care s-a aflat cealaltă parte:

a) sunt aplicabile regulile de la violenţă;b) contractul este lovit de nulitate absolută, pentru cauză ilicită şi imorală;c) sunt aplicabile regulile de la leziune.

116. Partea al cărei consimţământ a fost surprins prin dol sau violenţă:a) nu poate solicita anularea actului dacă a cerut repararea prejudiciului cauzat prin dol sau violenţă;b) nu a renunţat tacit la dreptul de a cere daune-interese atunci când a confirmat tacit actul lovit de

nulitate relativă;c) poate solicita reducerea prestaţiei sale cu valoarea daunelor-interese la care ar fi îndreptăţită, numai

subsidiar exercitării acţiunii în despăgubiri.

117. Leziunea:a) în cazul majorului, este aplicabilă şi actelor juridice bilaterale de dispoziţie;b)presupune, în toate cazurile, o disproporţie evidentă de valoare între prestaţii;c) se aplică tuturor actelor juridice încheiate de către minorii între 14 şi 18 ani, fără încuviinţarea

ocrotitorului legal.

118.Leziunea în cazul minorului:a) intervine şi atunci când minorul îşi asumă o obligaţie excesivă prin raportare la starea sa

patrimonială;b) atrage anulabilitatea actului doar dacă la momentul încheierii sale leziunea depăşea jumătate din

valoarea pe care o avea prestaţia promisă de minor;c) se apreciază şi în funcţie de natura şi scopul contractului încheiat.

119.Acţiunea în anularea pentru leziune a unui act încheiat de un minora) se va admite chiar dacă la încheierea actului juridic minorul a creat, prin mijloace viclene, aparenţa

că este major;b) se va respinge ca inadmisibilă dacă disproporţia dintre prestaţii nu exista la data introducerii cererii

de chemare în judecată;c) se va respinge în cazul în care, prin intermediul ei, se atacă un act juridic aleatoriu.

Pagina 13 din 30

120.Acţiunea în anularea pentru leziune a unui act încheiat de un major:a)poate fi formulată numai subsidiar faţă de acţiunea în reducerea obligaţiilor sale cu valoarea

daunelor-interese;b)poate fi respinsă dacă cealaltă parte oferă o reducere corespunzătoare a propriei prestaţii în termen

de cel mult 3 luni de la data comunicării cererii de chemare în judecată;

c) este imprescriptibilă extinctiv dacă este opusă pe cale de excepţie.

121.Obiectul actului juridic civil:a)constă în drepturile şi obligaţiile părţilor;b) trebuie, printre altele, să fie determinat;c) constă în scopul urmărit la încheierea actului juridic.

122.Pentru a fi valabilă, cauza actului juridic civil trebuie să fie, printre altele:a)morală;b)explicită;c) posibilă.d)123. Cauza actului juridic civil nu există atunci când:a) actul juridic este utilizat pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative;b)există eroare esenţială asupra motivului determinant;c) partea nu are discernământ.

124. Cauza actului juridic civil este ilicită:a)când este prohibită de lege sau contravine ordinii publice ori bunelor moravuri;b) şi atunci când actul juridic este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative;c) numai atunci când este contrară ordinii publice, iar cealaltă parte a cunoscut sau trebuia să cunoască

această împrejurare.

125. în materia cauzei actului juridic civil, intervine nulitatea relativă:a)atunci când partea s-a aflat într-o eroare esenţială asupra existenţei cauzei;b)ori de câte ori cauza nu îndeplineşte toate cerinţele de validitate;c) când cauza este contrară ordinii publice.

126. Forma cerută ad validitatem:a)constă, în toate cazurile, în întocmirea unui înscris autentic;b)este incompatibilă cu manifestarea tacită de voinţă;c) atrage nulitatea absolută.

127. Nerespectarea formei cerute de lege ad validitatem pentru încheierea actului juridic:a) trebuie invocată de instanţă din oficiu;b)poate fi invocată de instanţă din oficiu, fără însă a exista o obligaţie în acest sens;c) nu poate fi invocată de instanţă din oficiu în nicio situaţie în care partea interesată a invocat un alt

motiv de nulitate.

128. Forma este cerută ad validitatem în cazul:a)contractului de întreţinere;b)fideiusiunii;c)contractului de depozit.

129. Nerespectarea formei actului juridic civil cerute adprobationem:a)atrage nulitatea relativă a actului juridic;b)atrage nulitatea parţială a actului juridic;c) nu afectează valabilitatea actului juridic.

•130. Forma este cerută ad probationem în cazul:a)contractului de arendare;b)contractului de tranzacţie;c) convenţiei matrimoniale.

Pagina 14 din 30

131.Nu constituie o modalitate a actului juridic civil:a) termenul;b)capacitatea;c) condiţia.

132. Termenul de graţie:a)este un termen legal şi suspensiv în favoarea debitorului;b)este un termen jurisdicţional şi suspensiv în favoarea atât a creditorului, cât şi a debitorului;c) nu este de natură să împiedice compensaţia.

133. Instanţa va putea stabili termenul, la cererea uneia dintre părţi:a)atunci când părţile au convenit să amâne stabilirea termenului;b) ţinând seama doar de natura obligaţiei şi de situaţia părţilor;c) atunci când obligaţia presupune prin natura sa un termen şi nu există nicio convenţie prin care acesta

să poată fi determinat.

134. Termenul suspensiv:a) amână naşterea dreptului subiectiv civil şi a obligaţiei corelative;b) are ca efect întârzierea exercitării dreptului subiectiv civil şi a îndeplinirii obligaţiei corelative;c) duce la stingerea dreptului subiectiv şi a obligaţiei corelative.

135. înainte de împlinirea termenului suspensiv stipulat în favoarea debitorului:a)creditorul poate exercita acţiunea revocatorie;b)creditorul este îndreptăţit să refuze primirea plăţii înainte de scadenţă;c) riscul pieirii fortuite a bunului cert este suportat de către înstrăinător, chiar dacă proprietatea a fost

transferată dobânditorului.

136.Condiţia (ca modalitate a actului juridic) a cărei realizare depinde de voinţa uneia dintre părţi şi de voinţa unei persoane determinate este:a) mixtă;b) potestativă simplă;c) pur potestativă.

137.Condiţia (ca modalitate a actului juridic) a cărei realizare depinde de voinţa uneia dintre părţi şi de voinţa unei persoane nedeterminate este:a) mixtă;b) pur potestativă;c) potestativă simplă.

138.Condiţia (ca modalitate a actului juridic) a cărei realizare depinde exclusiv de voinţa unei terţe persoane este:

a) mixtă;b) potestativă simplă;c) cazuală.

139.Condiţia negativă:a) se socoteşte îndeplinită dacă termenul a expirat fără ca evenimentul să se fi produs;b) nu se poate considera îndeplinită în nicio situaţie înainte de împlinirea termenului;c) se socoteşte îndeplinită dacă debitorul, obligat sub condiţie, a împiedicat realizarea ei.

140.în cazul condiţiei suspensive, pendente conditione:a) prescripţia extinctivă nu începe să curgă;b) obligaţia se stinge prin compensaţie;

c)se produce efectul translativ în cazul actelor juridice translative de drepturi reale.

141.în cazul condiţiei suspensive, pendente conditione:a) dacă debitorul plăteşte, el nu este îndreptăţit să solicite restituirea plăţii;b) riscul pieirii fortuite a bunului cert este suportat, de regulă, de către dobânditor;c) dobânditorul dreptului real imobiliar este îndreptăţit să îl înscrie provizoriu în cartea funciară.

Pagina 15 din 30

142. în cazul în care s-a realizat condiţia rezolutorie:a)actul juridic se consolidează retroactiv, afară de cazul când părţile au prevăzut altfel;b)ca regulă, părţile trebuie să îşi restituie prestaţiile efectuate;c)fructele care au fost culese de dobânditor trebuie restituite.

143. în caz de neexecutare a sarcinii:a)este afectată doar eficacitatea actului juridic civil;b)sancţiunea produce efecte numai pentru viitor;c) actul juridic este lovit de nulitate.

144. Spre deosebire de condiţia suspensivă, sarcina:a)produce efecte retroactiv;b)este întâlnită numai în cazul liberalităţilor;c) poate atrage, în cazul neîndeplinirii ei, nulitatea actului juridic.

145. Spre deosebire de sarcină, condiţia:a) operează de drept;b) poate fi stabilită prin convenţia părţilor;

c) poate fi constatată ca îndeplinită sau, după caz, neîndeplinită printr-o acţiune imprescriptibilă extinctiv.

146. Este vorba de o excepţie de la principiul pacta sunt servanda în cazul:a) încetării contractului de întreţinere încheiat pe durată determinată din cauza morţii credirentierului,

dacă aceasta a survenit după expirarea duratei contractului; jb) în care s-ar acorda prin lege un termen de amânare generală a executării unor obligaţii contractuale

de către o anumită categorie de debitori;c) încetării fideiusiunii prin decesul fideiusorului, chiar dacă există stipulaţie contrară.

147. Revizuirea efectelor actelor juridice, în cazul impreviziunii:a) poate avea loc, în funcţie de împrejurări, şi în cazul contractelor sinalagmatice, cu titlu oneros,

comutative şi cu executare uno ictur,b) poate interveni şi atunci când debitorul şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor;c) poate fi dispusă numai dacă debitorul a încercat, într-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă,

negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a actului juridic.

148. în cazul impreviziunii, instanţa poate dispune adaptarea sau, după caz, încetarea contractului dacă, printre altele:

a) debitorul nu şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor;b) creditorul a încercat, într-un termen optim şi previzibil, dar nu mai târziu de începerea executării

contractului, negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a contractului;c) schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului.

149. în cazul impreviziunii, revizuirea condiţiilor sau a sarcinilor care afectează o liberalitate:a) poate, fi dispusă dacă îndeplinirea condiţiilor sau executarea sarcinilor a devenit excesiv de

oneroasă pentru beneficiar din cauza unor situaţii imprevizibile şi imputabile acestuia, survenite ulterior acceptării liberalităţii;b) poate fi cerută indiferent dacă acestea au fost stabilite printr-o donaţie sau printr-un legat;c) presupune posibilitatea instanţei sesizate cu o astfel de cerere de a dispune modificări cantitative sau

calitative ale condiţiilor sau ale sarcinilor care afectează liberalitatea.

150. Categoria excepţiilor de Ia irevocabilitatea actului juridic unilateral include, printre altele:a) revocarea donaţiei între soţi;

b) retractarea renunţării la moştenire după expirarea termenului pentru exercitarea dreptului de opţiune succesorală;

c) revocarea promisiunii publice de recompensă.

151. Constituie excepţie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral:a) încetarea contractului de depozit la cererea deponentuluib) încetarea mandatului din cauza morţii mandatarului;

b)denunţarea contractului de locaţiune, de către locator, înainte de împlinirea termenului stabilit.

Pagina 16 din 30

152. Constituie excepţie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral:a) renunţarea mandatarului la mandat;

b) retractarea dispoziţiei de revocare a testamentului; c) revocarea, în toate cazurile, de către stipulant a stipulaţiei pentru altul înainte ca acceptarea beneficiarului să ajungă la promitent.

153. în categoria avânzilor-cauză trebuie incluşi, printre alţii:a) reprezentanţii convenţionali ai părţilor;

b) toţi cei care, ulterior încheierii actului juridic, au contractat cu părţile acestuia;c) succesorii cu titlu universal ai părţilor.

154. Dobânditorul unui drept subiectiv (privit ut singulf) are calitatea de având-cauză faţă de:a) actul juridic prin care a dobândit acel drept;b)actele juridice încheiate anterior de cel d&Ja care a dobândit dreptul respectiv, însă numai dacă sunt

în legătură cu acel drept şi au fost respectate formalităţile de opozabilitate faţă de terţi;c) toate actele juridice încheiate anterior de cel de la care a dobândit acel drept. •

155. Constituie o excepţie aparentă de la principiul relativităţii actului juridic civil:a)preluarea datoriei, cu consimţământul creditorului;b)situaţia succesorilor universali ai părţilor actului juridic;c) simulaţia.

156. Asemănător rezoluţiunii, nulitatea:a)atrage ineficacitatea actului juridic;b)se aplică numai contractelor sinalagmatice;c) este, în toate cazurile, supusă prescripţiei extinctive.

157. Spre deosebire de rezoluţiune, nulitatea: a) produce efecte retroactiv;b)se aplică numai actelor cu executare succesivă;c) este supusă altor reguli în ceea ce priveşte prescripţia extinctivă.

158. Spre deosebire de caducitate, nulitatea:a)presupune un act juridic nevalabil încheiat;b)produce efecte numai pentru viitor;c)presupune o cauză existentă la momentul încheierii actului juridic.

159. Este considerată nescrisă:a)dispoziţia prin care se impune donatarului raportul în natură;b)clauza prin care se prevede o condiţie imposibilă;

c) stipulaţia conform căreia subrogaţia ar opera fără consimţământul debitorului.

160. Este considerată ca fiind nescrisă:a)clauza prin care acţiunea în anularea unui act juridic este declarată imprescriptibilă extinctiv;b)clauza prin care creditorul întreţinerii se obligă la prestarea unor servicii;c)clauza de antihreză.

161. Este lovit(ă) de nulitate absolută:a) contractul de fiducie prin care se realizează o liberalitate indirectă în folosul beneficiarului;b) testamentul reciproc;c) orice convenţie care prevede că suportarea cheltuielilor căsătoriei revine doar unuia dintre soţi.

162. intervine nulitatea absolută în cazul:a)neexecutării cu intenţie a obligaţiei asumate prin contract;b)partajului făcut fără participarea tuturor coproprietarilor;c) lipsei cauzei.

Pagina 17 din 30

163. Intervine nulitatea relativă în cazul:a) lipsei discernământului în momentul încheierii actului juridic;b) clauzei prin care părţile instituie o altă cauză de nulitate în afara celor stabilite de lege;c) încălcării oricărei prevederi legale referitoare la capacitatea civilă

164. Intervine nulitatea relativă în cazul:a)predecesului legatarului;b)neefectuării formalităţilor de publicitate imobiliară;c)viciilor de consimţământ.

165. Nulitatea relativă:a)poate fi confirmată şi tacit;b) intervine şi în cazul fraudei la lege;c) presupune o cauză ulterioară încheierii actului juridic.

166. Asemănător nulităţii absolute, nulitatea relativă:a)poate fi invocată, în principiu, şi de către instanţă din oficiu;

b) desfiinţează efectele actului juridic ce contravin normelor juridice edictate pentru încheierea lui valabilă;c) este imprescriptibilă extinctiv în toate cazurile în care se invocă pe cale de excepţie.

167. Spre deosebire de nulitatea relativă, nulitatea absolută:a) este supusă altor reguli privind suspendarea prescripţiei extinctive;b) poate fi invocată de către persoana alNcărei interes a fost nesocotit la momentul încheierii actului

juridic civil;c) nu poate fi, în principiu, acoperită prin confirmare.

168. Dacă se invocă mai multe cauze de nulitate în privinţa aceluiaşi act juridic:a) trebuie analizate cu prioritate cauzele de nulitate absolută;b) trebuie analizate toate cauzele de nulitate, afară de ipoteza în care părţile convin altfel;c) este suficient ca instanţa să găsească o cauză de nulitate întemeiată, devenind inutilă cercetarea

celorlalte cauze de nulitate.

169. Confirmarea actului juridic lovit de nulitate:a)este posibilă numai în cazul nulităţii parţiale;b)produce efecte retroactiv {ex tune);c) se realizează prin intermediul unui act recognitiv.

170. Actul juridic de confirmare:

a) este o convenţie prin care se ratifică un act juridic anulabil;

b) validează retroactiv actul juridic anulabil;c) presupune refacerea actului juridic anulabil.

171. Efectele nulităţii:a) nu diferă după cum actul juridic a fost sau nu executat până în momentul declarării nulităţii;b) sunt aceleaşi indiferent de natura interesului ocrotit prin dispoziţia legală ce stabileşte condiţia de

validitate nerespectată la încheierea actului juridic;c) se produc numai pentru viitor, afară de excepţiile expres prevăzute de lege.

.172. în ceea ce priveşte repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii actului juridic desfiinţat:

a) acţiunea (cererea) în restituirea prestaţiilor executate nu se confundă cu acţiunea (cererea) în nulitate;b) instanţa căreia i s-a solicitat doar desfiinţarea actului juridic trebuie să dispună, chiar şi din oficiu,

restituirea prestaţiilor executate în baza acestuia;c) instanţa va dispune repunerea ambelor părţi în situaţia anterioară, chiar dacă cealaltă parte nu a

solicitat expres restituirea prestaţiei sale.

Pagina 18 din 30

173. în caz de anulare a actului:a) părţile sunt de drept (ope legis) repuse în situaţia anterioară;b) fructele culese până la data intentării cererii de anulare de posesorul de bună-credinţă nu se restituie;c) nu poate fi opusă uzucapiunea.

174. Atunci când restituirea prestaţiilor, efectuate în temeiul unui contract care a fost desfiinţat pentru o cauză de nulitate absolută, se face prin echivalent, deoarece prestaţiile privesc servicii deja efectuate, valoarea acestora se apreciază prin raportare la momentul:a) introducerii cererii de chemare în judecată;b)primirii de către debitor a prestaţiei supuse restituirii;c) punerii în întârziere a debitorului.

175. Cheltuielile efectuate cu restituirea prestaţiilor se suportă:a)de ambele părţi în mod egal, cu excepţia cazului în care părţile prevăd altfel;b)ca regulă, de ambele părţi, proporţional cu valoarea prestaţiilor care se restituie;c) integral.de partea culpabilă pentru desfiinţarea actului juridic.

176. Categoria excepţiilor de la principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului iniţial include, între altele:

a) conversiunea actului juridic civil;b) cazul subdobânditorului de bună-credinţă şi cu titlu gratuit al unui drept real imobiliar, după trecerea

a 5 ani de la data înregistrării cererii de înscriere în cartea funciară;c) cazul în care terţul subdobânditor ar putea invoca uzucapiunea.

177. Conversiunea actului juridic:a) înlătură efectele nulităţii;b) implică refacerea actului juridic lovit de nulitate;c) presupune validarea actului juridic prin confirmare.

178. Efectele nulităţii sunt înlăturate de:a)principiul restitutio in integrum;b)excepţia error communis facit ius;c) principiul resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis.

179. Excepţia error communis facit ius:a)nu cunoaşte nicio aplicare legală;b)nu este aplicabilă în materia cărţii funciare;c) are ca efect menţinerea unui act juridic încheiat într-o situaţie de eroare comună şi invincibilă.

• .180. Primus le-a vândut lui Secundus şi Tertius o bijuterie, predarea bunului vândut şi plata preţului

având loc chiar la momentul încheierii contractului. Ulterior, Primus a solicitat anularea contractului de vânzare, arătând că la încheierea acestuia a fost în eroare cu privire la calitatea de soţi a cumpărătorilor, abia ulterior aflând că aceştia erau divorţaţi. Instanţa:a) va respinge acţiunea, deoarece eroarea asupra stării civile a cumpărătorilor nu poate constitui motiv

de anulare;.b) va admite acţiunea, întrucât calitatea de soţi a cumpărătorilor este un element determinant pentru

încheierea contractului, având în vedere obiectul derivat al acestuia;c) va respinge acţiunea, întrucât executarea contractului a confirmat tacit nulitatea relativă.

181. X a cumpărat de la Y o geantă cu preţul de 1.000 lei. Z, partenerul de viaţă al lui X, a solicitat anularea acestui contract pentru doi, susţinând că Yi-a ascuns cu bună-ştiinţă lui X faptul că geanta nu este din piele naturală, ci din piele sintetică.

Instanţa:a) va admite acţiunea în anulare, dacă Z dovedeşte susţinerile sale;b)va respinge acţiunea în anulare ca nefondată, deoarece în speţă nu este vorba de un element esenţial

pentru încheierea contractului;c) va respinge acţiunea în anulare ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

Pagina 19 din 30

182. X, persoană juridică, a cerut anularea pentru violenţă a contractului de antrepriză încheiat cu Y, persoană juridică, arătând (şi dovedind) că, pe parcursul executării acestui contract, reprezentantul legal al lui Y a exercitat ameninţări la adresa reprezentantului legal al lui X, obţinând astfel plata înainte de termenul convenit.

Instanţa:a) va respinge cererea, deoarece numai persoanele fizice pot invoca viciul de consimţământ al violenţei;b) va respinge cererea, întrucât cauza de nulitate trebuie să existe la momentul încheierii actului juridic;c) va admite cererea, deoarece şi plata este un act juridic.

183. X, unicul moştenitor al lui Y, a solicitat în contradictoriu cu Z anularea contractului prin care Y i-a transmis dreptul de proprietate asupra unui imobil lui Z, în schimbul întreţinerii prestate de acesta din urmă până la sfârşitul vieţii lui Y. în motivare, reclamantul a arătat că autorul lui, din cauza stării de sănătate şi a vârstei înaintate, a avut o anumită temere subiectivă, în sensul că a apreciat că singurul care îl poate ajuta în starea în care se afla era pârâtul.

În speţă, faţă de motivul invocat, contractul de întreţinere este:a) lovit de nulitate relativă pentru eroare esenţială; b) lovit de nulitate relativă pentru violenţă morală;c) valabil.

184. Primus a cerut anularea pentru leziune a contractului prin care i-a vândut lui Secundus un anumit imobil pentru preţul de 60.000 lei, preţ plătit la momentul încheierii contractului. în motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a arătat (şi dovedit) că la încheierea contractului seafla într-o stare de nevoi acută, în sensul că se apropia scadenţa unei datorii de 50.000 lei pe care o avea faţă de un terţ creditor al său, iar cumpărătorul a profitat de această stare de nevoi, obligându-l să accepte un preţ vădit mai mic decât valoarea de circulaţie a imobilului, care era de 100.000 lei.

Instanţa:a)va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată;b)va constata leziunea şi va majora preţul la 100.000 lei, obligându-I pe Secundus să îi plătească lui

Primus suma de 40.000 lei;c) va constata nulitatea absolută pentru cauză imorală, dispunând restabilirea situaţiei anterioare.

185. Prin înscris sub semnătură privată încheiat la data de 10.11.2011, Primus l-a împrumutat pe Secundus cu suma de 10.000 lei, sumă ce urma să fie restituită la 24.12.2011. Părţile au inserat în înscris şi o clauză potrivit căreia, până la restituirea sumei împrumutate, Secundus constituieîn favoarea Iui Primus o garanţie reală asupra autoturismului său, care însă va rămâne în folosinţa proprietarului. Această clauză:a)a dat naştere unui drept de ipotecă asupra autoturismului;b)a dat naştere unui drept de gaj asupra autoturismului;

c) nu a dat naştere, în mod valabil, unui drept real de garanţie asupra autoturismului.

186. Prin înscrisul dactilografiat, semnat la 25 martie 1992 de M.V. în faţa secretarului primăriei comunei P., judeţul laşi şi intitulat „testament", M.V. a arătat că lasă după moartea sa o casă de locuit şi un teren fiului său, M.C., cu condiţia ca acesta să îl îngrijească până la deces, iar după | moarte să îi facă cele creştineşti, conform tradiţiei locale. După deschiderea succesiunii de pe urma lui M.V., M.A., în calitate de soţie supravieţuitoare, a solicitat în contradictoriu cu M.C.,. între altele, desfiinţarea tes-tamentului.

În speţă, testamentul întocmit la 25 martie 1992:a)este valabil ca testament olograf;b)este valabil ca testament autentic;c) este lovit de nulitate absolută pentru lipsa formei cerute ad validitatem.

187. La data de 3 octombrie 2011, Primus a cumpărat de la Secundus un anumit tablou (bun individual determinat), părţile stabilind că acesta va fi predat cumpărătorului la data de 31 octombrie 2011, când va fi plătit şi preţul de 20.000 Iei. La data de 29 octombrie 2011, tabloul a pierit fortuit. L-a data de 7 noiembrie 2011, Secundus l-a chemat în judecată pe Primus, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 20.000 lei, cu titlu de preţ. Pârâtul a cerut respingerea acţiunii, deoarece reclamantul nu îşi poa-te executa obligaţia de predare a bunului vândut, trebuind deci să suporte riscul pieirii fortuite.

Instanţa:

Pagina 20 din 30

a) va respinge acţiunea, deoarece riscul contractului sinalagmatic se suportă de debitorul obligaţiei imposibil de executat;b) va admite acţiunea în parte, obligând pe pârât să plătească reclamantului suma de 10.000 lei,

deoarece riscul trebuie suportat de ambele părţi, în mod egal;c) va admite acţiunea, obligând pe pârât să plătească reclamantului suma de 20.000 lei, deoarece

pârâtul era proprietar al bunului la momentul pieirii fortuite, iar riscul pieirii fortuite a bunului se suportă de proprietarul acestuia.

188. X îi donează lui Y un imobil, părţile stipulând, între altele, obligaţia lui Y de a plăti în favoarea lui Z, nepotul de frate al Iui X, suma de 5.000 lei anual, până când Z îşi va finaliza studiile universitare de licenţă. După finalizarea studiilor, Z îl cheamă în judecată pe Y, solicitând revocarea donaţiei, invocând (şi dovedind) neexecutarea obligaţiei asumate de Y în favoarea sa.

Instanţa:a) va admite cererea, neexecutarea obligaţiei de către donatar constituind motiv de revocare a donaţiei;b)va respinge cererea, deoarece Z nu poate cere revocarea donaţiei;c)va respinge cererea, deoarece donaţiile sunt irevocabile.

189. X şi Y încheie un contract de arendare, pe o durată de 3 ani, având ca obiect un teren arabil în suprafaţă de 10 hectare, în schimbul unei arende reprezentând jumătate din contravaloarea recoltei ce se va culege. Ulterior, arendaşul Y încheie un contract de subarendare cu Z. X îl cheamă în judecată pe Y, solicitând instanţei declararea nulităţii absolute a contractului de subarendare.

În raport doar cu aceste date ale speţei, instanţa:a) va respinge cererea ca neîntemeiată;b) va respinge cererea, întrucât nu a fost introdusă împotriva ambelor părţi ale contractului de subarendarec) va admite cererea.

190. Primus l-a chemat în judecată pe Secundus, pentru a fi obligat la plata preţului apartamentului pe care i l-a vândut prin înscris sub semnătură privată încheiat la data de 3.10.2011. Deşi legal citat, pârâtul nu a depus întâmpinare şi nici nu s-a prezentat spre a se apăra.

Instanţa:a) va admite cererea de chemare în judecată; b) va respinge cererea de chemare în judecată şi va constata, în dispozitivul hotărârii, nulitatea absolută

a vânzării pentru lipsa formei autentice;c) va respinge cererea de chemare în judecată şi doar în considerentele hotărârii (în motivare) va arăta

că vânzarea este lovită de nulitate absolută.

191. Primus l-a chemat în judecată pe Secundus, pentru a se dispune rezoluţiunea, pentru neplata preţului, a contractului de vânzare intervenit între cei doi, cu daune-interese. Fără a formula cerere reconvenţională, Secundus a invocat (şi dovedit) că a încheiat contractul sub imperiul violenţei.

Instanţa:a)va respinge cererea de chemare în judecată, fără a anula contractul de vânzare;b)va respinge cererea de chemare în judecată şi va anula contractul de vânzare pentru violenţă;c) va admite cererea de chemare în judecată şi va dispune rezoluţiunea, obligând pârâtul la plata de

daune-interese.

192. X, în vârstă de 17 ani, îi vinde un calculator lui Y, major, în schimbul preţului de 1.000 lei. La încheierea contractului, vânzătorul i-a spus cumpărătorului că are vârsta de 19 ani, prezentându-i în acest sens cartea de identitate a fratelui său, mai mare ca el cu 2 ani. Din preţul obţinut, X şi-a achitat o datorie de 400 lei, a făcut prietenei sale un cadou în valoare de 350 lei, restul de bani fiindu-i furat.

Ulterior, X a solicitat în contradictoriu cu Y anularea contractului de vânzare pentru lipsa capacităţii depline de exerciţiu a vânzătorului, cu repunerea părţilor în situaţia anterioară.

Instanţa:a) va dispune anularea, obligându-l pe Y să îi remită calculatorul lui X, iar pe X să îi plătească lui Y

suma de 400 lei;b) va respinge cererea de chemare în judecată;c) va dispune anularea, obligându-l pe Y să îi remită calculatorul lui X, iar pe X să îi plătească lui Y

suma de 750 lei.

Pagina 21 din 30

IV. PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ ŞI DECĂDEREA193. Renunţarea la prescripţia extinctivă:a)poate fi expresă sau tacită;b)produce efecte numai în privinţa celui care a făcut-o;c) poate fi realizată cât timp prescripţia nu a început să curgă.

194. Renunţarea la prescripţie:a) poate fi făcută de către minorul cu capacitate restrânsă de exerciţiu;b) făcută de către unul dintre codebitorii unei obligaţii solidare nu îi împiedică pe ceilalţi codebitori să

invoce prescripţia;c) poate fi făcută atât cu privire la prescripţia împlinită, cât şi la beneficiul termenului scurs pentru

prescripţia începută şi neîmplinită.

195. Prescripţia dreptului la acţiune privind creanţa principală:a) nu atrage şi stingerea dreptului la acţiunea ipotecară, caz în care creditorul ipotecar poate urmări

oricare dintre bunurile debitorului, însăb) atrage, în principiu, prescripţia dreptului la acţiune privind drepturile accesorii;c) nu atrage şi stingerea dreptului de gaj.

196. Este imprescriptibilă extinctiv acţiunea:a)de partaj;b) întemeiată pe plata nedatorată;c) negatorie.

197. Este prescriptibilă extinctiv acţiunea confesorie întemeiată pe:a)dreptul de superficie;b)dreptul de servitute;c)dreptul de abitaţie.

198. Este prescriptibilă extinctiv:a)acţiunea în revendicare imobiliară în cazul avulsiunii;b)acţiunea negatorie;c) acţiunea în constatare.

199. Este imprescriptibilă extinctiv: \a)acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă, atunci când este pornită de moştenitorii copilului;b)acţiunea în stabilirea paternităţii introdusă în timpul vieţii copilului;c) acţiunea în tăgada paternităţii introdusă de soţul mamei.

200. Este supusă prescripţiei extinctive:a)acţiunea în revocarea judecătorească a legatului;b)excepţia de reducţiune a liberalităţilor excesive;c) petiţia de ereditate.

201. în cazul dreptului afectat de o condiţie rezolutorie, prescripţia extinctivă:a) începe să curgă de la data când obligaţia de a da sau de a face a devenit exigibilă şi debitorul trebuia

astfel să o execute;b)este suspendată eveniente conditione;c) începe să curgă de la data realizării condiţiei.

202. Prescripţia dreptului la acţiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită începe să curgă de la data când cel păgubit:a)a descoperit prejudiciul;b)a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba şi pe cel care a cauzat-o;c) a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba şi pe cel care răspunde de ea.

Pagina 22 din 30

203. Prescripţia extinctivă a acţiunii în anularea actului juridic pentru violenţă începe să curgă:a) la data încetării violenţei;b)cel mai târziu Ia împlinirea a 18 luni de la data încetării violenţei;c) cel mai târziu la împlinirea a 18 luni de la data încheierii actului juridic. ,

204. Prescripţia extinctivă a acţiunii în anularea actului juridic pentru doi începe să curgă:a) cel mai târziu la împlinirea a 18 luni de la data încheierii actului juridic;b) la data descoperirii dolului;c) la data la care cel îndreptăţit a cunoscut dolul, dar nu mai târziu de împlinirea a 18 luni din ziua

încheierii actului juridic.

205. Prescripţia extinctivă a acţiunii în declararea nulităţii pentru eroare asupra calităţilor substanţiale ale lucrului vândut începe să curgă:a)de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare;b)de la data predării lucrului;

c) de la data la care cumpărătorul a cunoscut că a avut o falsă reprezentare a realităţii, însă cel mai târziu la împlinirea a 18 luni de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare.

206. Prescripţia acţiunii în răspundere civilă pentru viciile ascunse ale lucrului începe să curgă:a)de la data predării lucrului;b)în toate cazurile de la data descoperirii viciilor;c)cel mai târziu de la data expirării termenului de garanţie.

207. Forţa majoră constituie o cauză:a) de suspendare a prescripţiei extinctive;b)care justifică repunerea în termenul de prescripţie extinctivă;c) de suspendare a termenului de decădere.

208. Prescripţia extinctivă nu curge:a)între partenerii de viaţă;b)între rudele şi afinii până la gradul IV, inclusiv;c) între soţi.

209. Nu constituie o cauză de suspendare a cursului prescripţiei extinctive:a) ascunderea de către debitor, în mod deliberat, a existenţei sau exigibilităţii datoriei;b) logodna intervenită între creditoare şi debitor;c) depunerea cererii de intervenţie în cadrul urmăririi silite pornite de alţi creditori.

210. Există cauze speciale de suspendare a cursului prescripţiei extinctive:a) în materie succesorală;b) în materia răspunderii pentru ţinerea defectuoasă a cărţii funciare;c) acţiunii în anularea actului juridic pentru doi.

211. Efectul special al suspendării cursului prescripţiei extinctive:a)se produce în toate cazurile în care intervine o cauză de suspendare;b)constă în amânarea împlinirii termenului de prescripţie extinctivă în cazurile prevăzute de lege;c) se aplică atunci când au rămas mai puţin de 6 luni până la împlinirea termenului, dacă acesta este

mai mic de 6 luni.

212. Suspendarea prescripţiei extinctive:a) nu intervine dacă părţile au convenit că nu va produce efecte împrejurarea care, potrivit legii, ar

constitui cauză de suspendare;b) operează numai în cazurile expres prevăzute de lege;c) intervine în cazul în care debitorul se află într-o situaţie de forţă majoră.

Pagina 23 din 30

213. în privinţa cursului prescripţiei extinctive:a) cauzele de suspendare, de întrerupere şi de repunere în termen sunt expres şi limitativ prevăzute de legeb) clauza prin care părţile contractante ar stabili momentul de la care începe să curgă prescripţia, derogând astfel de la regula incidenţă materiei respective, nu este lovită de nulitate absolută;c) nu prezintă importanţă distincţia dintre forţa majoră şi cazul fortuit.

214. Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă de drept comun:a)nu poate fi dispusă din oficiu de organul de jurisdicţie;b)se dispune numai pentru cauzele enumerate limitativ de lege;c) operează de drept şi automat.

215. Predarea, la 30 de zile de la încheierea unei promisiuni bilaterale de vânzare în care nu s-a stipulat un termen pentru încheierea contractului de vânzare, a bunului ce formează obiectul acesteia către cel care urmează să îl cumpere:

a) constituie o cauză care justifică repunerea în termenul de prescripţie extinctivă a dreptului de a cere încheierea contractului de vânzare-cumpărare;

b) reprezintă executarea obligaţiei de a da;c) întrerupe cursul prescripţiei extinctive a dreptului celui care urmează să cumpere de a cere

încheierea contractului de vânzare.

216. Cererea de chemare în judecată introdusă de către creditor:a) are ca efect întreruperea cursului prescripţiei extinctive în toate situaţiile;b) reprezintă o cauză de suspendare a cursului prescripţiei extinctive;

c) atribuie un caracter provizoriu şi condiţionat întreruperii cursului prescripţiei extinctive.

217. Nu constituie o cauză de întrerupere a cursului prescripţiei extinctive:a) constituirea ca parte civilă pe parcursul urmăririi penale;b)punerea în întârziere a debitorului, dacă aceasta este urmată de chemarea lui în judecată în termen

de 6 luni de la data împlinirii termenului de prescripţie;c) punerea în întârziere a debitorului, dacă aceasta este urmată de chemarea lui în judecată în termen

de 6 luni de la data punerii în întârziere.

218. Întreruperea prescripţiei extinctive:a) are ca efect înlăturarea prescripţiei extinctive scurse anterior momentului apariţiei cauzei de

întrerupere;b) intervine numai în cazul recunoaşterii exprese din partea debitorului;c) îşi produce efectele chiar dacă cererea de chemare în judecată este respinsă. .

219. Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă are ca efect:a) ştergerea prescripţiei extinctive scurse anterior momentului apariţiei cauzei de repunere în termen;b) posibilitatea de a considera prescripţia extinctivă ca neîmplinită;c) oprirea cursului prescripţiei extinctive.

220. Termenul de prescripţie extinctivă este de 3 ani în cazul:a) acţiunii în revendicarea imobilului adjudecat;b) dreptului la acţiunea ipotecară;c) acţiunii în anulare pentru leziune.

221. în cazul termenului de decădere de ordine publică:a) instanţa este obligată să invoce şi să aplice din oficiu decăderea, dacă este cazul;b) partea interesată poate să renunţe la termen doar după începerea cursului acestuia;c) renunţarea anticipată la termen nu este posibilă decât cu acordul tuturor părţilor.

222. Constituie termen de decădere:a) termenul de 1 an aplicabil dreptului de opţiune succesorală;b) termenul de 1 an pentru exercitarea acţiunii posesorii;c) termenul de 3 ani aplicabil acţiunii în revendicarea bunului mobil pierdut sau furat de la posesorul

de bună-credinţă.

Pagina 24 din 30

223. Clauza prin care părţile stabilesc un termen de decădere care ar face excesiv de dificilă exercitarea dreptului subiectiv:

a) este, pe temeiul principiului libertăţii de voinţă, valabilă;b) nu va produce efecte decât în cazul în care titularul dreptului subiectiv dovedeşte vicierea

consimţământului său;c) este lovită de nulitate absolută.

224. Un termen de decădere de o lună care a început să curgă marţi 31 ianuarie 2012 s-a împlinit:a) joi 1 martie 2012;b) vineri 2 martie 2012;c) miercuri 29 februarie 2012.

225. Un termen de decădere de o lună care a început să curgă joi 31 mai 2012 se va împlini:a)sâmbătă 30 iunie 2012;b)duminică 1 iulie 2012;c) luni 1 iulie 2012.

226. La data de 1.06.2006, Primus îi închiriază un apartament lui Secundus pe o durată de cinci ani în schimbul unei chirii lunare de 500 de lei, fiecare chirie fiind scadentă în ultima zi a fiecărei luni. La 1.09.2011, Primus îl cheamă în judecată pe Secundus, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să îl oblige pe Secundus la plata sumei aferente chiriilor neplătite de către acesta. Din probatoriul administrat rezultă că Secundus nu a plătit nicio chirie de la data închirierii apartamentului.Secundus s-a apărat susţinând că în speţă a intervenit prescripţia extinctivă. Instanţa:a)va admite în parte cererea de chemare în judecată şi îl va obliga pe Secundus să îi plătească lui Primus suma de 16.500 lei;b)va admite cererea de chemare în judecată şi îl va obliga pe Secundus să îi plătească lui Primus suma de 30.000 lei;

c) va respinge cererea de chemare în judecată ca prescrisă.

227. La data de 11.11.2007, Primus îl împrumută pe Secundus cu 10.000 lei, părţile convenind că suma va fi restituită la data de 11.11.2008, precum şi o dobândă lunară de 0,5% până la restituirea efec-tivă, întrucât Secundus nu a restituit suma împrumutată şi nici nu a plătit vreo dobândă, la data de 10.11.2011, Primus îl cheamă în judecată pe Secundus, solicitând instanţei, prin capătul de cerere principal, obligarea pârâtului la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de restituire împrumut, precum şi, prin capătul de cerere accesoriu, obligarea pârâtului la plata sumei de 2.400 lei cu titlu de dobândă aferentă. Secundus a invocat prescripţia extinctivă. Instanţa:a)va respinge atât capătul de cerere principal, cât şi capătul de cerere accesoriu ca prescrise;b)va obliga pe pârât la plata către reclamant a sumei de 10.0.00 lei cu titlu de restituire împrumut,

precum şi a sumei de 2.400 lei cu titlu de dobânzi;c) va obliga pe pârât la plata către reclamant a sumei de 10.000 lei cu titlu de restituire împrumut,

precum şi a sumei de 1.800 lei cu titlu de dobânzi.

228. La 10.10.2008, în cadrul unei emisiuni televizate, X, moderatorul emisiunii, îi adresează grave injurii şi calomnii lui Y, unul dintre invitaţii la acea emisiune. La 04.12.2008, Y depune o plângere penală împotriva lui X, însă instanţa penală, constatând incidenţa art. 10 alin. (1) lit. b) C.proc.pen., pronunţă o hotărâre de achitare. în plângerea penală Y menţiona, între altele, că îşi rezervă dreptul de a pretinde despăgubiri pentru prejudiciul cauzat dreptului său la imagine. La 14.11.2011, Y îl cheamă în judecată pe X, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să îl oblige pe pârât la plata sumei de 100.000 de lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral pe care i l-a cauzat prin afirmaţiile făcute cu ocazia acelei emisiuni televizate. X se apărăsusţinând că acţiunea este prescrisă. Instanţa:a) va respinge excepţia de prescripţie extinctivă, deoarece dreptul la imagine este un drept

nepatrimonial, astfel încât repararea lui este imprescriptibilă extinctiv;b) va admite excepţia de prescripţie extinctivă, constatând că termenul de prescripţie s-a împlinit la

10.10.2011, deci anterior sesizării instanţei;c) va respinge excepţia de prescripţie extinctivă, deoarece plângerea penală a întrerupt cursul

prescripţiei extinctive.

Pagina 25 din 30

229. La 15.10.2006, X îi vinde lui Y o bijuterie, însă contractul este ulterior rezolvit pentru neplata preţului prin hotărâre rămasă definitivă la 12.03.2008.

La 17.04.2011, X îl cheamă în judecată pe Y, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să îl oblige pe Y la restituirea bijuteriei ce a făcut obiectul contractului desfiinţat. Y invocă excepţia de prescripţie ex-~ tinctivă a acţiunii în restituirea prestaţiei executate în temeiul contractului desfiinţat.

Instanţa:a)va respinge acţiunea ca prescrisă, deoarece termenul de prescripţie de 3 ani pentru acţiunea în

restituirea prestaţiilor s-a împlinit la 12.03.2011;b)va respinge excepţia de prescripţie, întrucât acţiunea în restituirea prestaţiilor, având caracter

accesoriu, este imprescriptibilă extinctiv ca şi acţiunea în rezoluţiune;c) va respinge excepţia de prescripţie, deoarece, în speţă, acţiunea în restituirea prestaţiei executate de

X are caracterul unei acţiuni reale.

230. La 11.02.2008, X îi vinde prietenului său Y o bijuterie în schimbulpreţului de 12.000 lei, care trebuia plătit până la sfârşitul lunii. La15.05.2011, Y îl împrumută pe X cu 25.000 lei, împrumut ce trebuiarestituit la 30.06.2011. După deteriorarea relaţiei de prietenie dintre ceidoi, la 30.09.2011, Y îl cheamă în judecată pe X, spre a fi obligat să îi plă-tească suma de 25.000 lei cu titlu de împrumut nerestituit. (X se apărăinvocând compensaţia legală. Y recunoaşte că nu a achitat preţul pentrucontractul încheiat în februarie 2008, susţinând însă că a intervenitprescripţia extinctivă a creanţei pe care X o avea faţă de el.

Instanţa îl va obliga pe X să îi plătească lui Y suma de:a) 13.000 lei, deoarece, în speţă, creanţa lui X faţă de Y este valorificată pe cale de excepţie, iar

excepţiile sunt imprescriptibile extinctiv;b) 25.000 lei, deoarece creanţa pe care X o avea faţă de Y era prescrisă în momentul în care s-ar fi

putut opune compensaţia;c) 13.000 lei, deoarece relaţia de prietenie dintre cei doi a avut ca efect suspendarea prescripţiei

creanţei pe care X o are faţă de Y.

231. La data de 06.05.2008, Primus a cumpărat de la Secundus un tablou semnat de renumitul pictor „C.B.". La data de 30.06.2011, consultând un expert în materie, Primus a aflat că tabloul respectiv este doar o reproducere, astfel că, prin cerere înregistrată la data de 01.09.2011, Primus l-a chemat în judecată pe Secundus, solicitând anularea contractului pentru eroare esenţială. Prin întâmpinare depusă în termen legal, Secundus a solicitat respingerea acţiunii ca prescrisă.

Instanţa:a) va soluţiona cauza pe fond, acţiunea nefiind prescrisă;b)va respinge acţiunea ca prescrisă, deoarece au trecut mai mult de 3 ani de la încheierea contractului;c) va respinge acţiunea ca prescrisă, deoarece Primus nu a descoperit faptul că a fost în eroare până cel

mai târziu la data de 06.11.2009.

232. Ca urmare a unor manopere dolosive săvârşite de X, acesta cumpără de la Y un imobil la data de 8 octombrie 2011. Presupunând că Y va descoperi că a fost victima dolului abia la data de 1 iunie 2013 şi că nu vor exista cauze de suspendare sau de întrerupere a prescripţiei, termenul de prescripţie a acţiunii în anularea contractului se va împlini la data de:a)8 aprilie 2016;b)1 iunie 2016;c) 8 octombrie 2014.

233. La 15.05.2008, autoturismul lui Primus, aflat într-o parcare, este lovit de un alt autovehicul, dar nu este identificat şoferul acestuia. La data de 25.06.2008, Primus plăteşte 10.000 lei către service-ul care i-a reparat avariile cauzate prin acea tamponare. După o serie de investigaţii, la 10.09.2008, Primus a aflat că la volanul autovehiculului care i-a tamponat autoturismul se afla chiar proprietarul acestuia, anume Secundus.

Pagina 26 din 30

La 5.09.2011, Primus îl cheamă în judecată pe Secundus, solicitând obligarea acestuia să îi plătească suma de 10.000 de lei cu titlu de despăgubiri pentru avariile cauzate autoturismului său. Secundus se apără invocând excepţia de prescripţie extinctivă.

Instanţa:a)va respinge cererea de chemare în judecată ca prescrisă, constatând că termenul de prescripţie

extinctivă s-a împlinit la data de 15.05.2011;b)va respinge excepţia de prescripţie extinctivă şi va soluţiona cererea de chemare în judecată pe fond;c) va respinge cererea de chemare în judecată ca prescrisă, constatând că termenul de prescripţie

extinctivă s-a împlinit la data de 25.06.2011.

234. La 20.12.2006, X îl împrumută pe Y cu 10.000 USD, suma urmând a fi restituită la 13.03.2007. La 13.10.2009, X se căsătoreşte cu Y. Cei doi divorţează, de comun acord, la 16.05.2011.

Prescripţia dreptului la acţiune al lui X de a pretinde de la Y restituirea sumei împrumutate:a)s-a împlinit la 16.11.2011;b)s-a împlinit la 13.03.2010;c) s-a împlini la 16.10.2011.

235. Prin antecontract de vânzare-cumpărare încheiat în formă autentică la data de 10 octombrie 2008, Primus s-a obligat să îi transmită lui Secundus dreptul de proprietate asupra unui anumit teren pentru preţul de 100.000 lei, din care 25.000 lei au fost plătiţi la încheierea antecontractului.

La data de 15 martie 2009, deşi încă nu se încheiase contractul de vânzare-cumpărare, Primus i-a predat terenul respectiv lui Secundus, fiind plătită şi diferenţa de preţ.

Ulterior, Primus a refuzat să încheie contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică.La data de 12 octombrie 2011, Secundus l-a chemat în judecată pe Primus, solicitând instanţei să

pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract.Pârâtul a invocat excepţia de prescripţie extinctivă. Instanţa:a)va respinge excepţia de prescripţie extinctivă, întrucât dreptul de proprietate este imprescriptibil

extinctiv;b)va respinge excepţia de prescripţie extinctivă, întrucât prescripţia a fost întreruptă;c) va admite excepţia de prescripţie extinctivă, întrucât de la încheierea antecontractului şi până la

sesizarea instanţei au trecut mai mult de 3 ani.

236. La 1 octombrie 2011, X îi promite lui Y că îi va vinde un anumit imobil în schimbul unui anumit preţ, părţile convenind că vor încheia contractul de vânzare în formă autentică la data de 31 octombrie 2011. Ulterior, X refuză să mai încheie contractul translativ de proprietate.

Presupunând că nu există cauze de întrerupere şi suspendare, termenul de prescripţie extinctivă a dreptului lui Y de a solicita pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract se va împlini:

a) luni 30 aprilie 2012;b) vineri 31 octombrie 2014;c)miercuri 2 mai 2012.

Pagina 27 din 30

RASPUNSURI GRILE1. b; c; 18. a;2. c; 19. a;3. a, c; 20. b;4. a, b; 21. c;5. a, c; 22. b, c;6. b; 23. c;7. a, c; 24. b;8. b, c; 25. a;9. c; 26. a, c;10. a, b; 27. b, c;11. b, c; 28. b, c;12. b; 29. c;13. a, c; 30. c;14. a, c; 31. c;15. b, c; 32. a;16. a; 33. a;17. b; 34. b.35. c; 47. b;36. a, b; 48. c;37. a, c; 49. a, b;38. b; 50. c;39. a; 51. a, b;40. c; 52. a;41. b, c; 53. b;42. a; 54. b;43. a, b; 55. a, b;44. c; 56. a, b;45. b; 57. a;46. a; 58. b;59. a; 76. b;60. b; 77. a, b;61. b; 78. a, c;62. a, b; 79. a, b;63. a, c; 80. b;64. c; 81. b;65. c; 82. c;63. a, b; 83. b;67. a; 84. b;68. a, b; 85. c;69. a, c; 86. a;70. b, c; 87. b,c;71. b; 88. a;72. b, c; 89. a, b;73. c; 90. b;74. a, b; 91. c.75. b, c;

III. Actul juridic civil92. a; 109 a, c 93. a, b; 110. a, c;94. b; 111. b, c;95. b, c; 112. a;96. a, c; 113. b, c;97. b, c; 114. b, c;98. b, c; 115. a;99. b; 116. b;

Pagina 28 din 30

100. a; 117. a;101. a; 118. a, c;102. c; 119. c;103. a, b; 120. b;104. c; 121. b;105. a; 122. a;106. c; 123. b, c;107. b,c; 124. b;108. b; 125. a;126. b, c; 160. b, c;127. a; 161. a, b;128. a, b; 162. b;129. c; 163. a;130. b; 164. c;131. b; 165. a;pș6132. c; 166. b;133. a, c; 167. c;134. b; 168. c;135. a, c; 169. b;136. a; 170. b;137. c; 171. b;138. c; 172. a, c;139. a, c; 173. b;140. a; 174. b;141. c; 175. b, c;142. b; 176. b, c;143. a; 177. a;144. b; '178. b;145. a, c; 179. b, c;146. b,c; 180. a;147. a, c; 181. c;148. a, c; 182. b;149. b, c; 183. c;150. c; 184. a;151. a; 185. c;152. a; 186. c;153. c; 187. a;154. b; 188. b;155. a, b; 189. b;156. a; 190. c;157. c; 191. a;158. a, c; 192. b;159. a, b;193. a, b; 215. c;194. b, c; 216. c;195. b, c; 217. b;196. a, c; 218. a;197. b; 219. b;198. a; 220. a;199. b; 221. a;200. a; 222. a, c;201. a; 223. c;202. c; 224. c;

Pagina 29 din 30

203. a; 225. c;204. b; 226. a;205. c; 227. c;206. c; 228. b;207. a, c; 229. c;208. c; 230. b;209. b, c; 231. a;210. a, b; 232. b;211. b; 233. b;212. b; 234. a;213. b; 235. b;214. a; 236. a;

Pagina 30 din 30