curriculum la disciplina

1

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT INTENAŢIONAL ŞI EUROPEAN

CURRICULUM

la disciplina

„Drept internaţional public”

Ciclul I, Licenţă

Program DREPT

AUTORI:

Diana SÂRCU,

doctor habilitat în drept, conferenţiar universitar,

Olga DORUL,

doctor în drept, conferenţiar universitar

Nicolae OSMOCHESCU

doctor în drept, profesor universitar

CHIŞINĂU 2021

2

APROBAT Şef Departament_____________________

la şedinţa Departamentului

din 26 august 2021

3

PRELIMINARII

Prezentarea generală a disciplinei

Cursul de drept internaţional public, ca disciplină academică la Facultatea de Drept,

Universitatea de Stat din Moldova, în ultimii ani a căpătat o amploare considerabilă şi interes ştiinţific

de proporţii. Graţie schimbărilor structurale calitative în domeniul pregătirii cadrelor juridice de înaltă

calitate, dreptul internaţional public devine ramura de profil în pregătirea studiului academic al

studenţilor.

Dreptul internaţional public, oferă astfel prima tatonare cu un nou nivel superior în materie de

relaţii juridice amplasate în plan extern, exemplificând posibilitatea existenţei lor fără o jurisdicţie

autoritară. Necesitatea unui studiu complex şi profund al cursului respectiv este indispensabilă pentru

calificarea juristului contemporan.

Dreptul internaţional apără şi dezvoltă valori esenţiale pentru viaţa omenirii cum sunt pacea,

securitatea internaţională sau progresul şi libertatea popoarelor şi ale omului. În condiţiile în care

relaţiile internaţionale ale Moldovei cunosc o amplă desfăşurare, însuşirea problemelor multiple,

complexe şi nu rareori dificile pe care le comportă materia dreptului internaţional prezintă o

importanţă de netăgăduit pentru toţi cei interesaţi în cunoaşterea acestei disciplini.

Scopul prezentului curs este acela de a familiariza studenţii cu tot spectrul de probleme cu care

se confruntă societatea internaţională a statelor, metodele şi instrumentele de realizare a politicii

externe.

În cadrul cursului o atenţie deosebită este acordată problemelor teoretice, iniţiind studenţii în

terminologia dreptului internaţional, relaţiilor internaţionale, relaţiilor diplomatice şi consulare,

tratatelor internaţionale etc. Un rol aparte al acestei discipline revine scopului de a dezvolta la studenţi

capacităţile de orientare practică în aspectele ce ţin de procedura încheierii tratatelor internaţionale, ce

vizează elementele populaţiei unui stat, prevenirii şi combaterii infracţiunilor internaţionale,

reglementării paşnice a diferendelor internaţionale etc.

Locul şi rolul disciplinei în formarea competenţelor specifice ale programului de formare

Cursul de drept internaţional public are drept scop final acumularea de cunoştinţe şi formularea de

competenţe necesare pentru ca în activitatea sa profesională juristul, să poată satisface toate exigenţele

necesare în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. În mod particular, disciplina va forma abilităţi inerente

unui funcţionar public de natură să reprezinte în modul cuvenit statul său în relaţiile internaţionale de

natură bilaterală sau multilaterală. Este cazul angajaţilor direcţiilor responsabile de asigurarea

întreţinerii şi administrării bunei derulări a relaţiilor dintre Republica Moldova şi alte state sau entităţi

– subiecte ale Dreptului internaţional. De asemenea, este cazul consilierilor pentru cei mai inalţi

oficiali ai statului, în procesul formatării imaginii oficiale pe plan internaţional a instituţiei pe care o

reprezintă.

Limba de predare a disciplinei

Cursul ”Drept internaţional public” este ţinut în limbile română și rusă.

Beneficiarii

Prezentul curriculum este elaborat întru asigurarea procesului de instruire a studenţilor anului II,

Facultatea de Drept, USM.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI Forma de

învăţămînt

Codul

disciplinei

Denumirea

disciplinei

Responsabil de

disciplină

Sem. Ore total:

Ev

alu

are

Nr.

d

e

cred

ite

Tota

l

inclusiv

C S L LI

cu

frecvenţă

la zi

F03O21 Drept

internaţion

al public

Diana Sârcu

Olga Dorul III 180 39 39 - 102 ex 6

Cu

frecvenţă

redusă

F03O11 Drept

internaţion

al public

Diana Sârcu

Olga Dorul III 180 26 10 - 144 ex 6

4

I. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr.

d/o

Unităţi de conţinut

Ore

Curs Seminar Lucrul

individual

Zi f/r zi f/r zi f/r

1. Noţiuni introductive 2 2 3 1 4 8

2. Izvoarele dreptului internaţional 2 2 2 1 4 8

3. Principiile fundamentale ale dreptului

internaţional

4 2 4 1 10 16

4. Subiecţii dreptului internaţional 4 2 4 1 10 12

5. Dreptul tratatelor 3 4 4 1 8 16

6. Populaţia în dreptul internaţional 2 1 2 1 4 8

7. Teritoriul în dreptul internaţional 4 2 4 1 10 10

8. Dreptul mării 3 2 2 8 8

9. Dreptul internaţional cosmic 2 1 2 4 6

10. Dreptul diplomatic şi consular 3 2 2 1 8 10

11. Soluţionarea paşnică a diferendelor internaţionale 2 2 2 4 8

12. Dreptul internaţional penal 2 1 2 6 8

13. Dreptul răspunderii internaţionale 2 1 2 1 6 8

14. Drept internaţional al mediului ambiant 2 1 2 1 8 10

15. Drept internaţional umanitar 2 1 2 8 8

TOTAL 39 26 39 10 102 144

II. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

COMPETENŢE FINALITĂŢI DE STUDIU

1. Cunoaşterea conceptelor, teoriilor,

paradigmelor şi metodologiei din domeniul

juridic

- a defini conceptele de bază ale dreptului

internaţional public (metodă de reglementare,

izvor de drept, sistem internaţional ş.a.);

- a relata despre evoluţia instituţiilor dreptului

internaţional public în diferite etape istorice

de dezvoltare a civilizaţiei;

- a face generalizări referitoare la diferite

instituţii ale dreptului international public;

- a demonstra temeinicia teoriilor ştiinţifice

alese ca suport la clarificarea naturii juridice a

unei sau altei norme sau instituţii de drept

internaţional public;

- a stabili locul şi rolul dreptului internaţional

public în contextul altor ştiinţe juridice;

- a argumenta esenţa unor instituţii de drept

international public

2. Utilizarea cunoştinţelor în culegerea

datelor şi informaţiilor referitoare la

probleme concrete de drept

- a identifica problemele de drept specifice

ramurii drept international public;

- a alege metoda cea mai eficientă pentru

acumularea datelor şi informaţiilor referitoare

la problema concretă de drept international

public;

- a argumenta eficienţa metodelor utilizate

pentru culegerea datelor şi informaţiilor

referitoare la problemele de drept

5

international public;

- a evalua datele şi informaţiile culese/

accumulate, prin prisma relevanţei pentru

problematica dreptului international public.

3. Aplicarea legislaţiei Republicii Moldova,

a instrumentelor juridice internaţionale

- a distinge izvoarele cutumiare și convenţionale;

- a identifica normele relevante;

- a interpeta corect norma de drept

internaţional;

- a raporta norma aplicabilă la situaţia concretă;

- a analiza raportul dintre norma naţională şi

cea internaţională;

- a formula propuneri de armonizare a

prevederilor normelor naţionale cu

prevederile tratatelor internaţionale.

4. Aplicarea tehnicilor şi instrumentelor

specifice din domeniul juridic în

soluţionarea problemelor de ordin practic

- a identifica tehnici şi instrumente specifice

domeniului dreptului internaţional public;

- a identifica problemele de ordin practic din

domeniul dreptului internaţional public;

- a selecta tehnica / instrumentul corect din

punct de vedere legal pentru a soluţiona

problema de ordin practic;

- a determina soluţiile corecte pentru

problemele de ordin practic vizând materia

dreptului internaţional public;

- a decide asupra diverselor situaţii practice în

baza cunoştinţelor acumulate şi ţinând cont de

prevederile legii;

- a elabora planuri de acţiune-model ce pot fi

raportate la situaţiile concrete din practica

judiciară.

5. Exprimarea viziunilor proprii faţă de

reglementări sau coliziuni

- a identifica lacunele şi carenţele din domeniul

dreptului internaţional public;

- a analiza critic cadrul normativ existent în

domeniul dreptului internaţional public;

- a estima eficienţa codificărilor contemporane

de drept internaţional public;

- a expune opinia proprie referitoare la lacunele

şi carenţele din domeniul dreptului


- a argumenta opinia proprie expusă referitoare

la lacunele şi carenţele din domeniul

dreptului internaţional public.

6. Utilizarea de tehnici, metode şi procedee

în vederea formulării soluţiilor

interpretative ale normelor juridice

- a compara doctrina şi experienţa practică în

vederea alegerii soluţiei interpretative corecte

a normei de drept international public;

- a interpreta normele dreptului internaţional

public ;

- a utiliza tehnici de probare a cutumei

internaţionale.

7. Formularea propunerilor în vederea

perfecţionării cadrului legal existent

- a interpreta legislaţiei naţională prin prisma

compatibilităţii cu tratatele internaţionale;

- a stabili normele juridice din legislaţia

6

naţională care conţin carenţe;

- a propune concepţii pentru ameliorarea

conţinutului normelor sau instituţiilor de drept


- a exprima viziunii proprii asupra

perspectivelor dezvoltării dreptului

internaţional public ;

- a face propuneri de lege ferenda.

8. Îndeplinirea la termen, riguroasă şi

responsabilă, în condiţii de eficienţă şi

eficacitate, a sarcinilor profesionale, cu

respectarea principiilor eticii juridice

- a îndeplini la termen, eficient şi responsabil

sarcinile profesionale;

- a respecta regulamentele instituţiei;

- a respecta principiile eticii juridice;

- a formula recomandări în vederea

determinării celor mai concludente soluţii şi

interpretări.

9.Utilizarea eficientă a resurselor de

comunicare, a surselor de formare

profesională asistată, atât în limba română,

cât şi într-o limbă de circulaţie

internaţională

- a utiliza eficient resursele de comunicare, atât

în limba română, cât şi într-o limbă de

circulaţie internaţională;

- a argumenta opiniile proprii;

- a întreţine o discuţie, manifestând

competenţă, consecvenţă, formulare şi

expunere logică;

- a redimensiona activitatea profesională în

raport cu noile politici şi strategii

educaţionale;

- a participa la formarea profesională continuă ;

- a produce noi cunoştinţe prin realizarea

proiectelor inovaţionale.

III. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Subiectul 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Obiective Unităţi de conţinut

- Să reproducă noţiunea dreptului internaţional;

- Să opereze cu distincţia drept internaţional

public şi drept internaţional privat;

- Să prezinte periodizarea evoluţiei dreptului

internaţional;

- Să reproducă definiţia normei de drept

internaţional;

- Să definească norma ius cogens;

- Să propună tehnici de identificare a normelor

ius cogens;

- Să definească sistemul dreptului internaţional;

- Să identifice ramurile şi instituţiile dreptului

internaţional;

- Să formuleze funcţiile dreptului internaţional şi

ale sistemului dreptului internaţional;

- Să identifice cauzele interacţiunii ordinii

juridice interne şi celei internaţionale;

- Să relateze principalele teorii cu privire la

raportul dintre dreptul intern şi cel internaţional.

1. Noţiunea dreptului internaţional public

2. Evoluţia dreptului internaţional public

3. Normele dreptului internaţional public

4. Sistemul dreptului internaţional public

5. Funcţiile dreptului internaţional public

6. Raportul dintre dreptul internaţional şi cel

intern

Termeni-cheie : Noţiunea, evoluţia, normele,

sistemul, funcţiile, raportul.

7

Subiectul 2. IZVOARELE DREPTULUI INTERNAŢIONAL


- Să definească izvorul de drept internaţional;

- Să identifice categoriile izvoarelor dreptului

internaţional;

- Să reproducă elementele definitorii ale cutumei

şi tratatului internaţional;

- Să estime avantajele şi dezavantajele cutumei

internaţionale în raport cu tratatul internaţional;

- Să propună tehnici de soluţionare a conflictului

dintre o normă convenţională şi una cutumiară;

- Să elucideze importanţa surselor subsidiare ale

dreptului internaţional;

- Să identifice noţiunea şi tipurile codificării


- Să argumenteze necesitatea codificării


- Să evalueze procesul de codificare a dreptului

internaţional оn perioada contemporană.

1. Noţiuni generale de izvor al dreptului

internaţional.

2. Izvoarele principale ale dreptului

internaţional.

3. Sursele subsidiare ale dreptului

internaţional.

4. Codificarea dreptului internaţional.

Termeni-cheie :Noţiuni generale, izvoare,

surse subsidiare, codificare.

Subiectul 3. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI INTERNAŢIONAL


-Să definească principiile fundamentale ale


- Să identifice conţinutul principiilor

fundamentale;

- Să stabilească trăsăturile specifice ale

principiilor fundamentale;

- Să evalueze procesul de codificare a

principiilor dreptului internaţional;

- Să recomande principii în devenire şi să

argumenteze necesitatea consacrării unor noi

principii fundamentale.

1. Definiţia principiilor fundamentale ale

dreptului internaţional.

2. Codificarea principiilor fundamentale ale


3. Conţinutul principiilor fundamentale ale


Termeni-cheie : Definiţie, codificare, conţinut,

principii fundamentale.

Subiectul 4. SUBIECŢII DREPTULUI INTERNAŢIONAL


- Să identifice noţiunea de subiect al dreptului

internaţional.

- Să aplice criteriile care trebuie întrunite pentru

calitatea de subiect;

- Să distingă categoriile subiecţilor de drept

internaţional;

- Să estime statul ca subiect principal al dreptului

internaţional;

- Să identifice competenţele statului;

- Să definească recunoaşterea statelor;

- Să compare formele şi tipurile recunoaşterii

statelor;

- Să reproducă noţiunea de neutralitate a statului;

- Să determine definiţia succesiunii statelor;

- Să distingă materiile în care este aplicabilă

instituţia succesiunii statelor;

1. Definiţia subiecţilor dreptului internaţional

2. Statul – subiect originar şi deplin în drepturi

3. Recunoaşterea statelor

4. Neutralitatea statelor

5. Succesiunea statelor

6. Organizaţia internaţională

interguvernamentală – subiect derivat şi limitat

în drepturi

7. Alţi participanţi la relaţiile internaţionale

8

- Să evalueze procesul de afirmare a statalităţii şi

de participare a Republicii Moldova оn cadrul

societăţii internaţionale;

- Să argumenteze lipsa personalităţii juridice

internaţionale a persoanei fizice, organizaţiilor

internaţionale non-guvernamentale, a societăţilor

transnaţionale, a umanităţii.

Termeni-cheie :Definiţie, recunoaşterea

statelor, neutralitate, succesiunea statelor.

Subiectul 5. DREPTUL TRATATELOR


Să reproducă criteriile de definire a tratatului

internaţional;

Să identifice definiţia dreptului tratatelor;

- Să distingă formele de denumire atribuite

tratatelor internaţionale;

- Să definească deplinele puteri;

- Să determine momentul intrării în vigoare,

suspendării şi încetării valabilităţii tratatelor

internaţionale;

- Să identifice viciile de consimţământ la

încheierea unui tratat internaţional;

- Să clasifice varietatea tratatelor internaţionale;

- Să deosebească elementele principale ale

tratatului de elementele accesorii;

- Să compare efectele tratatelor internaţionale

faţă de părţile contractante şi efectele tratatelor

faţă de terţi;

- Să propună elementele de conţinut ale unui

tratat internaţional;

- Să proiecteze fazele încheierii tratatelor

internaţionale;

- Să estime natura juridică şi efectele rezervelor

la tratat;

- Să propună tehnici şi procedee de interpretare a

tratatelor internaţionale;

- Să optimizeze modul de încheiere a tratatelor

de R.M.

- Să evalueze procedura de revizuire a tratatelor

internaţionale.

1. Definiţia şi clasificarea tratatelor

internaţionale

2. Definirea dreptului tratatelor internaţionale

3. Conţinutul tratatelor

4. Elementele şi condiţiile de validitate a

tratatelor internaţionale

5. Fazele încheierii tratatelor internaţionale

6. Rezervele la tratatele internaţionale

7. Aplicarea tratatelor internaţionale

9. Încetarea tratatelor internaţionale

10. Revizuirea tratatelor internaţionale

11. Interpretarea tratatelor internaţionale

12. Modul de încheiere a tratatelor de R.M

internaţionale.

Termeni-cheie : Definiţie, clasificare,

conţinutul statelor, elemente, condiţii, aplicare.

Subiectul 6. POPULAŢIA ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL


- Să reproducă definiţia populaţiei;

- Să identifice elementele populaţiei;

- Să definească pluricetăţenia şi apatridia;

- Să reproducă definiţia refugiatului;

- Să determine condiţiile expulzării;

- Să evaluieze reglementările internaţionale cu

privire la cetăţenie;

- Să propună modalităţi de reducere a cazurilor

de pluricetăţenie şi apatridie;

- Să formuleze principalele regimuri juridice

aplicabile străinilor;

1. Noţiunea populaţiei în dreptul internaţional

2. Reglementările internaţionale cu privire la

cetăţenie

3. Pluricetăţenia şi apatridia

4. Regimul juridic aplicabil străinilor

5. Expulzarea

6. Refugiaţii

7. Dreptul la azil

Termeni-cheie : Noţiune, reglementări,

pluricetăţenia, apatridia, expulzarea, refugiaţi,

9

- Să argumenteze natura juridică a dreptului la azil. dreptul la azil.

Subiectul 7. TERITORIUL ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL


-- Să definească teritoriul de stat;

- Să reproducă definiţia frontierei de stat;

- Să determine teritoriile cu regim juridic special;

- Să evalueze procedura modificărilor teritoriale;

- Să argumenteze necesitatea instituirii unor zone

denuclearizate;

- Să evalueze codificarea regimului zonelor

polare arctice şi antarctice.

Să definească fluviile internaţionale;

- Să selecteze principiile de navigaţie pe fluviile

internaţionale;

- Să estime regimul juridic de navigaţie pe

Dunăre ;

- Să determine regimul navigaţiei aeriene;

- Să compare statutul juridic al spaţiului aeriAn

cu cel al spaţiului aerian naţional.

1. Noţiunea de teritoriu în drept internaţional

2. Noţiunea, clasificarea şi stabilirea

frontierelor de stat

3. Modificarea teritorială

4. Fluviile internaţionale

5. Regimul juridic al spaţiului aerian

6. Teritorii cu regim special

Termeni-cheie :Noţiunea, clasificarea,

modificarea teritorială, fluviile internaţionale,

spaţiul aerian.

Subiectul 8. DREPTUL MĂRII


- Să distingă apele interioare maritime de cele

nemaritime;

- Să identifice categoriile de nave maritime şi

regimul lor de trecere prin marea teritoriale;

- Să identifice libertăţile şi principiile

recunoscute în marea liberă;

- Să stabilească legătura dintre zonele

maritime supuse jurisdicţiei statului şi cele

nesupuse jurisdicţiei statului;

- Să stabilească statutul juridic al zonei

internaţionale a spaţiilor submarine;

- Să compare regimul juridic a strâmtorilor şi

canalelor internaţionale;

- Să proiecteze criterii de delimitare a zonelor

maritime;

- Să formuleze metode de cooperare dintre

state în scopul combaterii infracţiunilor

internaţionale comise în marea liberă.

1. Noţiunea, principiile şi izvoarele dreptului

mării

2. Spaţii maritime supuse jurisdicţiei

naţionale,

3. Spaţii maritime cu regim mixt,

4. Spaţii maritime nesupuse jurisdicţiei

naţionale.

Termeni-cheie : Noţiune, principii, izvoare,

spaţii maritime.

Subiectul 9. DREPTUL INTERNAŢIONAL COSMIC


- Să determine regimul spaţiului cosmic;

- Să determine activităţile statelor pe Lună şi

alte corpuri cereşti;

-Să identifice principiile dreptului

internaţional cosmic;

- Să aplice mecanismul răspunderii survenite

1. Noţiunea şi izvoarele dreptului

internaţional cosmic

2. Principiile dreptului internaţional cosmic

3. Statutul astronauţilor şi a obiectelor lansate

10

din activităţi spaţiale;

- Să stabilească regimul comunicaţiilor

spaţiale;

- Să propună principiile teledetecţiei prin

sateliţi;

- Să estime statutul astronauţilor şi al

obiectelor spaţiale;

- Să proiecteze obligaţiile statelor în vederea

salvării astronauţilor şi recuperarea obiectelor

spaţiale.

în spaţiul cosmic

4. Regimul juridic al corpurilor cereşti

5. Principiile teledetecţiei prin sateliţi

Termeni-cheie : Noţiunea, izvoarele,

principiile, statutul astronauţiolor, spaţiul

cosmic, corpuri cereşti.

Subiectul 10. DREPTUL DIPLOMATIC ŞI CONSULAR


- Să definească dreptul diplomatic;

- Să definească dreptul consular;

- Să identifice categoriile izvoarelor dreptului

diplomatic şi consular;

- Să stabilească relaţiile diplomatice şi

consulare;

- Să compare organele de stat responsabile de

relaţiile internaţionale;

- Să repartizeze atribuţiile Ministerului

Afacerilor Externe al Republicii Moldova;

- Să determine procedura de numire a şefului

misiunii diplomatice, a postului consular şi a

personalului diplomatic şi consular;

- Să distingă clasele şi gradele diplomatice şi

consulare;

- Să compare privilegiile şi imunităţile

diplomatice şi consulare;

- Să stabilescă actualitatea şi trăsăturile

diplomaţiei ad-hoc;

- Să estime activitatea diplomatică a

Republicii Moldova;

- Să propună structura misiunilor diplomatice

permanente şi a oficiilor consulare;

- Să formuleze funcţiile diplomatice şi

consulare

- Să propună privilegiile şi imunităţile

diplomatice şi consulare.

1.Noţiunea şi evoluţia dreptului diplomatic şi

consular

2.Izvoarele dreptului diplomatic şi consular

3.Organele de stat responsabile de relaţiile

internaţionale

4. Misiunile diplomatice permanente

5. Oficiile consulare

6. Personalul, clasele şi posturile diplomatice

şi consulare

7. Funcţiile diplomatice şi consulare

8. Privilegiile şi imunităţile diplomatice şi

consulare

9. Misiunile speciale

10. Reprezentarea statelor pe lângă

organizaţiile internaţionale

11. Activitatea diplomatică a Republicii

Moldova.

Termeni-cheie : Noţiune, evoluţie, misiuni

diplomatice, oficiile consulare, personalul,

clasele, posturi diplomatice, funcţii, privilegii.

Subiectul 11. SOLUŢIONAREA PAŞNICĂ A DIFERENDELOR INTERNAŢIONALE


- Să definească diferendul internaţional;

- Să determine eficienţa mijloacelor

diplomatice de soluţionare a diferendelor

internaţionale;

- Să identifice efectele mijloacelor

1. Noţiunea şi tipologia diferendelor

internaţionale.

2. Mijloace diplomatice de soluţionare a

diferendelor internaţionale.

11

jurisdicţionale de soluţionare a diferendelor

internaţionale;

- Să analizeze în aspect comparativ mijloacele

diplomatice de soluţionare a diferendelor

internaţionale;

- Să distingă jurisdicţia ad-hoc de jurisdicţia

permanentă;

- Să propună mijloace diplomatice de

soluţionare a diferendelor internaţionale;

- Să propună mijloace jurisdicţionale de

soluţionare a diferendelor internaţionale;

- Să formuleze premisele de recurgere la

soluţionarea paşnică a diferendelor

internaţionale în cadrul organizaţiilor

internaţionale.

3. Mijloace jurisdicţionale de soluţionare a

diferendelor internaţionale.

4. Soluţionarea paşnică a diferendelor

internaţionale în cadrul organizaţiilor

internaţionale.

Termeni-cheie :Noţiunea, tipologia, mijloace

diplomatice, soluţionare paşnică.

Subiectul 12. DREPTUL INTERNAŢIONAL PENAL


- Să definească dreptul internaţional penal;

- Să identifice subiectele dreptului

internaţional penal;

- Să determine conţinutul principiilor dreptului

internaţional penal;

- Să stabilească elementele constitutive ale

infracţiunilor internaţionale;

- Să identifice premisele instituirii jurisdicţiei

internaţionale penale;

- Să distingă dreptul internaţional penal de

dreptul penal internaţional;

- Să determine categoriile infracţiunilor

internaţionale;

- Să propună forme de asistenţă juridică în

materie penală;

- Să selecteze jurisdicţiile internaţionale

penale.

1. Definiţia dreptului internaţional penal

2. Principiile şi izvoarele dreptului

internaţional penal

3. Infracţiunile internaţionale

4. Asistenţa juridică în materie penală

5. Jurisdicţii internaţionale penale.

Termeni-cheie :Difiniţia, principiile, izvoarele,

infracţiunile internaţionale, asistenţa juridică.

Subiectul 13. DREPTUL RĂSPUNDERII INTERNAŢIONALE


- Să identifice noţiunea răspunderii statelor;

- Să definească fapta internaţională ilicită şi

elementele ei;

- Să reproducă particularităţile răspunderii

organizaţiilor internaţionale;

- Să distingă noţiunea şi particularităţile

sancţiunilor internaţionale;

- Să stabilească fundamentul răspunderii

internaţionale;

- Să argumenteze necesitatea angajării

răspunderii internaţionale pentru activităţi legale;

- Să evalueze procesul de codificare a

răspunderii internaţionale;

- Să proiecteze angajarea răspunderii

internaţionale;

1. Noţiunea răspunderii internaţionale.

2. Fundamentul răspunderii internaţionale.

3. Angajarea răspunderii internaţionale.

4. Tipurile şi formele răspunderii

internaţionale.

5. Răspunderea pentru activităţi neinterzise de

dreptul internaţional.

6. Răspunderea organizaţiilor internaţionale.

7. Sancţiunile în dreptul internaţional.

12

- Să stabilească tipurile şi formele răspunderii

internaţionale;

- Să recomande activităţi neinterzise de dreptul

internaţional pentru care survine răspunderea

internaţională.

Termeni-cheie :Noţiunea, fundamentul,

tipurile, formele, răspunderea, sancţiunile.

Subiectul 14. DREPTUL INTERNAŢIONAL AL MEDIULUI AMBIANT


- Să definească dreptul internaţional al

mediului;

- Să identifice particularităţile dreptului

internaţional al mediului;

- Să stabilească consacrarea principiului

protecţiei mediului ambiant;

- Să argumenteze necesitatea instituirii

cooperării instituţionalizate în domeniul

mediului ambiant;

- Să proiecteze parcursul reglemetărilor

universale şi regionale în domeniul protecţiei

mediului ambiant;

- Să selecteze obiectele protecţiei

internaţionale ale mediului ambiant;

- Să propună formele răspunderii internaţionale

pentru daunele aduse mediului ambiant.

1. Definiţia şi evoluţia dreptului internaţional

al mediului ambiant

2. Izvoarele şi principiile dreptului

internaţional al mediului ambiant

3. Obiectele protecţiei internaţionale ale

mediului ambiant

4. Cooperarea internaţională instituţionalizază

în domeniul mediului ambiant.

5. Răspunderea internaţională pentru daunele

aduse mediului ambiant.

Termeni-cheie :Definiţie, evoluţie, izvoare,

principii, obiectul, răspunderea internaţională.

Subiectul 15. DREPTUL INTERNAŢIONAL UMANITAR


- Să definească dreptul internaţional umanitar;

- Să precizeze actualiateta şi importanţa

dreptului internaţional umanitar;

- Să contureze conţinutul principiilor dreptului

umanitar;

- Să identifice participanţii la ostilităţi;

- Să stabilească persoanele care beneficiază de

statutul prizonierilor de război;

- Să definească neutralitatea оn timp de

război;

- Să stabilească coraportul dintre dreptul

internaţional umanitar şi dreptul internaţional

al drepturilor omului;

- Să compare legile de purtare a războiului

terestru, maritim şi aerian;

- Să determine modalitatea de răspundere

pentru încălcarea dreptului internaţional

umanitar;

- Să selecteze mijloacele şi metodele legitime

de purtare a războiului;

- Să argumenteze necesitatea protecţiei

civililor şi a bunurilor civile;

- Să evalueze statutul prizonierilor de război;

- Să formuleze obligaţia de reprimare a

infracţiunilor la normele dreptului umanitar.

1. Definiţia, izvoarele şi principiile dreptului

internaţional umanitar

2. Reguli de purtare a războiului terestru, naval şi

aerian

3. Metode şi mijloace interzise de purtare a

conflictelor armate

4. Protecţia victimelor conflictelor armate

5. Răspunderea pentru încălcarea dreptului

internaţional umanitar

Termeni-cheie :Definiţia, izvoarele,

principiile, război terestru, metode, mijloace

interzise, răspunderea.

13

IV. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Nr.

d/o

Produsul preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

realizare

1. Recenzia unui studiu /

monografii

Lecturarea

Analiza, reflecţii

critice

Elaborarea

recenziei

Surse relevante pentru

disciplină

Publicaţii recente

Conţinutul să corespundă

rigorilor

ştiinţifice

lingvistice

etice

de tehnoredactare

Caracter analitic

Integrarea cunoştinţelor

anterioare

Volum (5-10 pagini)

2. Referat la tema:

Studiu bibliografic

Studiu

experimental

Analiza, reflecţii

critice

Organizarea

dezbaterilor

ştiinţifice pe

marginea

problemelor actuale

în materia dreptului

internaţional public

Proiectarea

schemelor de

analiză

comparativă din

care ar rezulta

propunerile de lege

ferenda

Profunzimea studiului

Diversitatea surselor

Analiza critică a

rezultatelor prezentate

Volumul (20-25 pagini)

Identificarea posibilităţilor

de aplicare a rezultatelor

3. Proiect de cercetare

Proiectarea etapelor

Documentarea

Stiudiu de caz

Realizarea

investigaţiei

(elaborarea

memoriilor)

Calificarea juridică

a evenimentelor

precăutate

Prezentarea

rezultatelor în

cadrul proceselor

simulate de drept

itnernaţional

umanitar

Actualitatea temei de

cercetat

Metode/tehnici adecvate

Formularea corectă a

aparatului categorial

Analiza/prelucrarea datelor

Originalitatea formei de

prezentare

Corectitudinea utilizării

termenilor

Relevanţa concluziilor

30.11.2018-

14.12.2018

14

Nr.

d/o

Produsul preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

realizare

4.

Teze anuale

Elaborarea planului

Realizarea

obiectivelor/sarcinil

or

Acumularea

informaţiei

Studiul practicii

internaţionale în

materie

Prezentarea

rezultatelor

Concordanţa dintre

obiective şi conţinut

Utilitatea/actualitatea

materialelor acumulate

Aprecierea propunerilor

de ameliorare a cadrului

normativ naţional şi

internaţional în materie

Volumul (30-35 pagini)

Forma de prezentare

IV. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

a) Formele de organizare a instruirii în cadrul disciplinei Dreptul internaţional public sunt:

a. activităţile frontale

b. activităţile de grup

c. activitatea individuală.

a. Activităţile frontale cuprind: lecţia (cursul universitar), seminarul, activităţile-vizită, etc.

b. Activităţile de grup dirijate cuprind: consultaţiile, exerciţiile independente, vizita în grupuri

mici, cercul de interese, întâlniri cu specialişti, concursuri şi dezbateri, sesiuni de comunicări si

referate, reviste universitare.

c. Activităţile individuale cuprind studiul individual, efectuarea temelor pentru acasă, studiul

în biblioteci, lectura suplimentară şi de completare, întocmirea de proiecte, referate, scheme, alte

lucrari scrise, comunicări ştiinţifice, alte proiecte practice.

b) Strategii/tehnologii didactice aplicate (specific disciplinei) : expunerea didactică; conversaţia

didactică (euristică, catehetică, în actualitate); demonstraţia (combinată, cu mijloace tehnice);

problematizarea; studiul de caz; metodele de simulare; învăţarea prin descoperire.

Mijloacele tehnice de instruire pot fi:

- mijloacele tehnice vizuale: proiectorul, fişe de lucru, tabla interactivă

- mijloacele tehnice auditive: radioul, casetofonul, etc.

- mijloacele tehnice audio-vizuale: video-player, tv, calculatorul

c) Strategii de evaluare a rezultatelor academice, inclusiv cu indicarea modalităţii de

calcul a notei finale. Metodologia evaluării în cadrul programelor de studii realizate la USM, inclusiv evaluarea în

cadrul programului de studii Drept, reflectă abordarea curriculară şi este orientată spre

evaluarea rezultatelor învăţării (a competenţelor). În acest context, la începutul semestrului

studenţii sunt familiarizaţi cu programul curricular al disciplinei Dreptul internaţional public

şi sunt informaţi despre formele şi modalităţile de evaluare, criteriile de apreciere.

Evaluarea rezultatelor academice se realizează prin:

Evaluare iniţială;

Evaluare curentă;

Evaluare finală.

Evaluarea iniţială se realizează la începutul disciplinei; capitolului, temei.

Cadrul didactic înregistrează rezultatele evaluării iniţiale în registrul personal.

Evaluarea curentă se realizează pe parcursul procesului educaţional în cadrul cursului,

seminariilor, activităţilor practice, consultaţiilor.

Prin evaluarea curentă profesorul monitorizează procesul de formare a competenţelor

profesionale a viitorilor specialişti;

Evaluarea curentă constată rezultatele activităţii de formare profesională: atât a celor realizate în

sala de curs, cât şi a lucrului individual;

Rezultatele evaluării curente se exprimă în note în conformitate cu grila de notare.

15

Evaluarea curentă include şi două atestări obligatorii desfăşurate în termenul indicat în

calendarul academic. Rezultatele acestor evaluări sunt luate în calcul la evaluările finale semestriale şi

au o pondere nu mai mică de 40 la sută din nota finală la disciplină.

Evaluarea finală are funcţia de bilanţ şi se realizează la încheierea studiului disciplinei.

Forma de realizare ale evaluării finale sunt: examenul (oral sau scris).

Rezultatele evaluării finale se exprimă în note conform grilei de notare (nota minimă de

promovare este nota 5) şi credite academice.

Numărul creditelor academice este determinat de 6 credite şi constată realizarea integrală a

volumului de muncă pretins studentului care demonstrează prezenţa anumitor competenţe.

Nota finală la disciplină însumează rezultatul evaluării curente: activitatea în cadrul cursului,

seminariilor şi rezultatul lucrului individual, şi nota obţinută la examen. Rezultatul evaluării curente în

cadrul studiilor de licenţă constituie 60 % din nota finală, iar nota de la examen - 40%.

Cadrul didactic este obligat să indice rezultatele evaluării finale în registrul grupei academice şi

în borderou (tabelul de note).

Evaluările curente şi finale, atât în scris, cât şi cele orale se realizează în baza testelor care

includ sarcini de diferit nivel de complexitate. Sarcinile sunt de trei niveluri:

1) de cunoaştere şi înţelegere;

2) de aplicare;

3) de integrare.

Sarcinile de nivel unu solicită cunoaşterea materialului teoretic şi reproducerea acestuia.

Sarcinile de nivel doi solicită analiza, compararea, generalizarea şi aplicarea, după model, a

cunoştinţelor teoretice în practică. Nivelul de integrare solicită studentului rezolvarea situaţiilor de

problemă, aprecierea, evaluarea, luarea unor decizii. Studentul poate fi apreciat înalt, doar dacă rezolvă

sarcini de nivel trei, integrare, fapt ce demonstrează competenţe.

Susţinerea cu succes a examenului curent şi alocarea creditelor pentru acesta denotă faptul că

studentul posedă cunoştinţe şi aptitudini (competenţe) prevăzute în curricula disciplinei.

În cadrul disciplinei Dreptul internaţional public , se pune accent pe prezenţa în test a speţelor.

Aceste sarcini au caracter integrator, rezolvarea cărora demonstrează atât cunoaşterea materialului

teoretic, capacitatea de a gestiona cunoştinţele şi a stabili conexiunile relevante pentru rezolvarea

situaţiilor de problemă. BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ:

1. Burian Al., Balan O., Sârcu D., Suceveanu N., Osmochescu N., Arhiliuc V., V. Gamurari, O.

Dorul. Drept Internaţional Public. Ediţia a IV-a revăzută şi adăugită, Chişinău 2012.

2. Osmochescu N., Dorul O. Drept Internaţional Public. Note de curs (în scheme). CEP USM

2012.

3. Serbenco, Eduard. Drept Internaţional Public. Vol.1.- Ch.: [S.n.], 2014.- 328 p.

4. Ion Diaconu, Introducere in dreptul international public, Editura Pro Universitaria, 2015

BIBILIOGRAFIE SUPLIMENTARĂ:

1. Bolitineanu Al., Năstase A., Aurescu B. DREPT INTERNAŢIONAL CONTEMPORAN. Ed.

ALL BECK, 2-a ed. Bucureşti 2000.

2. Diaconu I. TRATAT DE DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC. 1 volum, Ed. “Lumina Lex”,

Bucureşti 2002.

3. Geamănu Gr. DREPT INTERNAŢIONAL CONTEMPORAN. Ed. didactică şi pedagogică,

Bucureşti 1975/1981, 2 volume.

4. Mazilu Dumitru, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Ediţia a II-a, Vol. 2, Editura Lumina

Lex, Bucureşti, 2001

5. Moca Gheorghe, Duţu Mircea, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Editura Universul

Juridic, 2004;

6. Năstase A., Aurescu B., Jura C. DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC – SINTEZE PENTRU

EXAMENE. Ed. All Beck, Bucureşti 2002.

16

7. Niciu M. CULEGERE DE DOCUMENTE DE DREPT INTERNAŢIONAL. 2 volume, Ed.

Lumina LEX, 1997.

8. Niciu M. DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC. Ed. SERVOSAT, Arad, 2001.

curriculum la disciplina

Documents