curriculum la disciplina „drept internaȚional public” … · 2019. 7. 9. · catedra drept...

MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

CATEDRA DREPT PUBLIC

CURRICULUM

la disciplina

„DREPT INTERNAȚIONAL PUBLIC”

(Ciclul I)

AUTOR:

Vitalie SLONOVSCHI

dr. în dr., conf. univ.

Cristina CEBAN

dr. în dr., conf. cerc.

Contact direct: 90/30

Curs teoretic: 60/20

Lecții practice: 30/10

Lucru individual: 60/120

Forma de evaluare: examen

Nr. de credite: 5

Aprobat la şedinţa Catedrei Drept public

din: 20.05.2013, proces-verbal Nr. 10

Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM

la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5

Aprobat la ședința Senatului USEM

din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9

CHIŞINĂU – 2013

2

I. PRELIMINARII

Cursul de drept internaţional public ca disciplină academică la Facultatea de

drept, Universitatea de Studii Europene din Moldova în ultimii ani a căpătat o

amploare considerabilă şi interes ştiinţific de proporţii. Graţie schimbărilor

structurale calitative în domeniul pregătirii cadrelor juridice de înnaltă calitate,

dreptul internaţional public devine ramura de profil în pregătirea studiului

academic al studenţilor.

Dreptul internaţional public, oferă astfel prima tatonare cu un nou nivel

superior în materie de relaţii juridice amplasate în plan extern, exemplificând

posibilitatea existenţei lor fără o jurisdicţie autoritară. Necesitatea unui studiu

complex şi profund al cursului respectiv este indispensabilă pentru calificarea

juristului contemporan.

Dreptul internaţional apără şi dezvoltă valori esenţiale pentru viaţa omenirii

cum sunt pacea, securitatea internaţională sau progresul şi libertatea popoarelor şi

ale omului. În condiţiile în care relaţiile internaţionale ale Moldovei cunosc o

amplă desfăşurare, însuşirea problemelor multiple, complexe şi nu rareori dificile

pe care le comportă materia dreptului internaţional prezintă o importanţă de

netăgăduit pentru toţi cei interesaţi în cunoaşterea acestei disciplini.

Scopul prezentului curs este acela de a familiariza audienţii cu tot spectrul

de probleme cu care se confruntă societatea internaţională a statelor, metodele şi

instrumentele de realizare a politicii externe.

În cadrul cursului o atenţie deosebită este acordată problemelor teoretice,

iniţiind studenţii în terminologia dreptului internaţional, relaţiilor internaţionale,

relaţiilor diplomatice şi consulare, tratatelor internaţionale etc. Un rol aparte a

acestei disciplini revine scopului de a dezvolta la studenţi capacităţile de orientare

practică în problematica securităţii internaţionale, diplomaţiei preventive,

conflictologiei, reglementării paşnice a diferendelor internaţionale etc.

Studierea acestei disciplini constituie o aprofundare în domeniu, înfăţişând

studentului toate aspectele esenţiale pe care le comportă acest domeniu, de la

consideraţii generale privind locul şi importanţa dreptului internaţional,

terminologia specifică, definiţii utilizate, până la substanţiale referinţe

bibliografice, care î-l ajută pe student să desluşească singur, în continuare acele

subiecte pe care doreşte să le amplifice, precum şi problemele majore cu care se

confruntă specialiştii în domeniu. Studentul trebuie să asimileze toate cunoştinţele

teoretice necesare pentru cunoaşterea tuturor conceptelor teoretice şi practice, ale

specificului relaţiilor internaţionale, ale problematicilor ridicate de raportul stat –

stat, stat – persoană juridică, stat – persoană fizică în contextul acestui domeniu

specific al dreptului.

Astfel, cursul de drept internaţional public are drept scop final acumularea

de cunoştinţe şi formularea de competenţe necesare pentru ca în activitatea sa

profesională juristul, să poată satisface toate exigenţele necesare solicitărilor

clienţilor, respectiv ale locului de muncă.

3

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Codul

modulului /

disciplinei în

planul de

învăţământ

Anul

de

studii

Semestrul

Numărul de ore Evaluarea

Responsabil

de modul /

disciplină Tota

l

pre

leg.

sem

.

l.in

div

id.

Nr. de

credite

Forma

de

evaluare

S.03.O.017

zi II 3 150 60 30 60 5 examen V. SLONOVSCHI

S.03.O.014

frecvenţă

redusă

II 3 150 20 10 120 5 examen C. CEBAN

III. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr.

Unităţi de conţinut

Realizarea în timp

C S LI

zi f/r zi f/r zi f/r

1 Noţiuni introductive 2 1 1 1 2 4

2 Evoluţia istorică şi dezvoltarea dreptului intrenaţional

public

2 1 2 4

3 Normele dreptului internaţional 2 1 1 2 4

4 Izvoarele dreptului internaţional 2 1 2 4

5 Principiile fundamentale ale dreptului internaţional 4 1 1 1 4 8

6 Raportul dintre dreptul internaţional şi cel intern 2 1 1 2 4

7 Subiecţii dreptului internaţional 4 1 2 1 4 8

8 Statul – subiect principal al dreptului internaţional public 2 1 2 4

9 Populaţia în dreptul internaţional 2 1 1 1 2 4

10 Teritoriul în dreptul internaţional 2 1 1 1 2 4

11 Răspunderea internaţională 2 1 1 2 4

12 Dreptul tratatelor 4 1 2 1 4 8

13 Dreptul organizaţiilor internaţionale 4 1 2 1 4 8

14 Protecţia internaţională a drepturilor omului 2 1 1 2 4

15 Dreptul diplomatic şi consular 2 1 1 1 2 4

16 Dreptul internaţional ecologic 2 1 1 2 4

17 Dreptul internaţional economic 2 1 1 2 4

18 Reglementarea internaţională a cooperării în domeniile

tehnico-ştiinţific, cultural şi mass-media

2 1 2 4

19 Dreptul mării 4 1 2 1 4 8

20 Dreptul aerian 2 1 1 2 4

21 Dreptul cosmic 2 1 1 2 4

22 Dreptul internaţional penal 2 1 1 2 4

23 Dreptul internaţional umanitar 2 1 2 1 2 4

24 Soluţionarea paşnică a diferendelor internaţionale 2 1 2 4

25 Dreptul securităţii internaţionale 2 1 1 2 4

Total 60 20 30 10 60 120

4

IV. COMPETENŢE Competenţe generice: 1. Abilitatea de autoinstruire.

2. Favorizarea soluţionării problemelor prin colaborare.

3. Dezvoltarea abilităţilor decizionale.

Competenţe specifice: - să determine locul şi rolul dreptului internațional public în cadrul societăţii internaţionale.

- să demonstreze însuşirea cunoştinţelor în domeniul dreptului internațional public.

- să aprecieze corect diferite situaţii în baza cunoştinţelor căpătate.

- să analizeze ultimele evoluţii şi schimbări în aplicarea dreptului internațional public în condiţiile integrării şi

globalizării relaţiilor internaţionale.

V. OBIECTIVELE GENERALE La nivel de cunoaştere şi înţelegere: - - să definească şi să explice geneza şi natura dreptului internaţional

- - să distingă problemele dreptului internaţional

- - să determine obiectul de studiu, obiectivele şi conţinutul dreptului internaţional

- - să identifice etapele evoluţiei dreptului internaţional

- - să relateze despre sursele dreptului internaţional

- - să realizeze o prezentare calitativă a principiilor fundamentale ale dreptului internaţional

- - să descrie structura şi componentele sistemului dreptului internaţional

- - să caracterizeze diferite tipuri de subiecte ale dreptului internaţional

- - să identifice şi să definească ramurile dreptului internaţional public

La nivel de aplicare: - - să interpreteze reglementările internaţionale în cele mai esenţiale domenii ale dreptului internaţional

- - să utilizeze corect şi adecvat reglementările internaţionale şi actele legislative din domeniu

- - să distingă diferite categorii de norme de drept internaţional

- - să analizeze conduita subiectelor dreptului internaţional în relaţiile internaţionale

- - să detecteze avantajele mijloacelor paşnice de reglementare a diferendelor internaţionale

- - să stabilească corelaţiile dintre dreptul intern şi cel internaţional

- - să utilizeze cu eficacitate diferite teorii şi concepţii ale dreptului internaţional

- - să analizeze lupta internaţională împotriva infracţiunilor internaţionale, în special terorismul

- - să identifice problemele actuale ale justiţiei internaţionale

- - să scoată în relief orientările actuale ale dreptului internaţional

La nivel de integrare: - - să interpreteze evenimentele internaţionale şi să efectueze comentariile asupra reglementărilor internaţionale

- - să elaboreze proiecte de cercetare ştiinţifică în domeniul dreptului internaţional

- - să formuleze iniţiative în domeniul perfecţionării dreptului internaţional

- - să determine priorităţile cercetării ştiinţifice în dependenţă de actualitatea şi complexitatea problemelor

internaţionale

- - să demonstreze deschidere faţă de schimbările în sistemul dreptului internaţional în concordanţă cu ritmul

schimbărilor internaţionale legate de fenomenele din viaţa internaţională

- - să accepte necesitatea unei reforme continue în dreptul internaţional ca o condiţie a funcţionalităţii sistemului

dreptului internaţional

- - să decidă în ce mod pot fi structurate modalităţile paşnice de reglementare a diferendelor internaţionale

- - să evalueze particularităţile dreptului internaţional în raport cu cel intern

- - să facă pronosticuri asupra evoluţiei dreptului internaţional în corelaţia cu evoluţia comunităţii internaţionale

- - să argumenteze necesitatea recurgerii la mijloacele paşnice de reglementare a diferendelor internaţionale

- - să construiască diferite tipuri de soluţii la principalele probleme internaţionale

- - să propună modificări în legislaţia Republicii Moldova pentru o mai bună asigurare a drepturilor

fundamentale ale omului

- - să propună un sistem permanent şi eficient de aplanare a diferendelor internaţionale

- - să formuleze propuneri de lege ferenda în contextul aproximării legislaţiei interne la standardele

internaţionale şi europene

- - să perceapă sensul şi direcţiile de armonizare a dreptului Republicii Moldova cu normele internaţionale şi

comunitare

- - să formuleze şi să operaţionalizeze principalele obiective ale politicii externe a Republicii Moldova.

5

VI. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI

DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC

Subiectul 1. Noţiuni introductive

Obiective de referinţe Conţinutul

- Să definească societatea internaţională,

comunitatea internaţională şi să identifice

comunităţile regionale.

- Să reproducă noţiunea dreptului

internaţional şi să determine semnificaţia

conceptului ius gentium.

- Să definească sistemul dreptului

internaţional.

- Să identifice ramurile şi instituţiile dreptului

internaţional.

- Să prezinte periodizarea evoluţiei dreptului

internaţional.

- Să descrie evoluţia principalelor etape ale

dezvoltării ştiinţei dreptului internaţional.

- Să compare societatea internă cu cea

internaţională.

- Să opereze cu distincţia drept internaţional

public şi drept internaţional privat.

- Să detecteze trăsăturile specifice ale

dreptului internaţional în raport cu cel intern.

- Să proiecteze actorii societăţii

internaţionale.

- Să argumenteze obligativitatea dreptului

internaţional

- Să formuleze funcţiile dreptului

internaţional şi ale sistemului dreptului

international

1. Societatea internaţională

2. Definiţia dreptului internaţional public

3. Fundamentul şi particularităţile dreptului

internaţional

4. Sistemul dreptului internaţional

5. Evoluţia istorică a dreptului internaţional

6. Ştiinţa dreptului internaţional

Subiectul 2 Normele dreptului internaţional


- Să reproducă definiţia normei de drept

internaţional.

- Să identifice relaţiile internaţionale

reglementate de norma de drept internaţional

- Să definească norma ius cogens.

- Să clasifice normele dreptului internaţional

- Să determine locul şi importanţa altor norme

sociale care interacţionează în cadrul

1. Definiţia normei de drept internaţional

2. Clasificarea normelor dreptului internaţional

3. Normele ius cogens

4. Alte norme sociale care interacţionează în

cadrul societăţii internaţionale

6

societăţii internaţionale.

- Să stabilească legătura dintre politica

externă şi dreptul internaţional.

- Să proiecteze particularităţile normei

dreptului internaţional.

- Să propună criterii de clasificare a normelor


- Să selecteze normele ius cogens.

- Să propună tehnici de identificare a

normelor ius cogens.

- Să evaluieze impactul normelor religioase

asupra dreptului internaţional actual

Subiectul 3. Izvoarele dreptului internaţional


- Să definească izvorul de drept internaţional

- Să identifice categoriile izvoarelor dreptului

internaţional

- Să reproducă elementele definitorii ale

cutumei şi tratatului internaţional

- Să elucideze importanţa surselor subsidiare

ale dreptului internaţional

- Să identifice noţiunea şi tipurile codificării


- Să compare natura juridică a izvoarelor

principale şi celor subsidiare ale dreptului

internaţional

- Să demonstreze caracacterul subsidiar al

doctrinei şi jurisprudenţei internaţionale

- Să demonstreze efectele actelor

internaţionale în dreptul internaţional

- Să stabilească impactul dreptului intern

asupra izvoarelor dreptului internaţional

- Să argumenteze necesitatea codificării


- Să compare formele de codificare a

normelor dreptului internaţional

- Să estime utilitatea practică a clasificării

izvoarelor dreptului internaţional

- Să estime avantajele şi dezavantajele

cutumei internaţionale în raport cu tratatul

internaţional

- Să propună tehnici de soluţionare a

conflictului dintre o normă convenţională şi

una cutumiară.

- Să evalueze procesul de codificare a

dreptului internaţional în perioada

contemporană

1. Noţiuni generale de izvor al dreptului

internaţional

2. Izvoarele principale ale dreptului

internaţional

3. Sursele subsidiare ale dreptului internaţional

4. Codificarea dreptului internaţional

Subiectul 4. Principiile fundamentale ale dreptului internațional public

7


- Să definească principiile fundamentale ale


- Să identifice conţinutul principiilor

fundamentale

- Să stabilească trăsăturile specifice ale

principiilor fundamentale

- Să compare principiile fundamentale cu alte

principii ale dreptului internaţional

- Să argumenteze viabilitatea unor principii

fundamentale ale dreptului internaţional

- Să evaluieze procesul de codificare a

principiilor dreptului internaţional

- Să argumenteze rolul organizaţiilor

internaţionale în codificarea dreptului

internaţional

- Să recomande principii în devenire şi să

argumenteze necesitatea consacrării unor noi

principii fundamentale

1. Definiţia principiilor fundamentale ale


2. Codificarea principiilor fundamentale ale


3. Conţinutul principiilor fundamentale ale


4. Principii în devenire

Subiectul 5. Raportul dintre dreptul intern și dreptul internațional public


- Să identifice cauzele interacţiunii ordinii

juridice interne şi celei internaţionale

- Să distingă relaţiile reglementate de dreptul

internaţional de relaţiile reglementate de

dreptul intern.

- Să relateze principalele teorii cu privire la

raportul dintre dreptul intern şi cel

internaţional

- Să deosebească teoria dualistă de teoria

monistă.

- Să argumenteze influienţa dreptului intern

asupra dreptului internaţional.

- Să evaluieze influienţa dreptului

internaţional asupra dreptului intern.

- Să propună tehnici de realizare a normelor

dreptului internaţional în ordinea juridică

internă.

1. Noțiuni generale

2. Principalele teorii cu privire la raportul dintre

dreptul intern şi cel internaţional

3. Influienţa dreptului intern asupra dreptului

internaţional

4. Influienţa dreptului internaţional asupra

dreptului intern

Subiectul 6. Dreptul tratatelor internaționale


- Să reproducă criteriile de definire a

tratatului internaţional.

- Să identifice definiţia dreptului tratatelor

- Să distingă formele de denumire atribuite

tratatelor internaţionale

- Să definească deplinele puteri

- Să identifice şi să interpreteze principalele

instituţii ale dreptului tratatelor

- Să determine momentul intrării în vigoare,

1. Definiţia dreptului tratatelor internaţioale şi a

tratatului internaţional

2. Clasificarea şi denumirea tratatelor

internaţionale

3. Forma şi structura tratatelor internaţionale

4. Elementele tratatului internaţional

5. Încheierea tratatelor internaţionale

6. Rezervele la tratatele internaţionale

7. Efectele tratatelor internaţionale

8

suspendprii şi încetării valabilităţii tratatelor

internaţionale

- Să identifice viciile de consimţământ la

încheierea unui tratat internaţional

- Să descrie tratatele la care sunt părţi

organizaţiile internaţionale

- Să clasifice varietatea tratatelor

internaţionale

- Să determine tratatele în formă solemnă şi

tratatele în formă simplificată

- Să deosebească elementele principale ale

tratatului de elementele accesorii

- Să compare efectele tratatelor internaţionale

faţă de părţile contractante şi efectele

tratatelor faţă de terţi

- Să evaluieze dezvoltarea istorică a

disciplinii

- Să propună structura unui tratat internaţional

- Să proiecteze fazele incheierii tratatelor

internaţionale

- Să estime natura juridică şi efectele

rezervelor la tratat

- Să propună tehnici şi procedeie de

interpretare a tratatelor internaţionale

- Să anticipeze nulitatea unui tratat

internaţional

- Să optimizeze modul de încheiere a

tratatelor de R.M.

- Să evaluieze procedura de revizuire a

tratatelor internaţionale

8. Condiţiile de validitate şi nulitatea tratatelor

internaţionale

9. Încetarea şi suspendarea tratatelor

internaţionale

10. Revizuirea tratatelor internaţionale

11. Interpretarea tratatelor internaţionale

12. Modul de încheiere a tratatelor de R.M.

13. Tratatele la care sunt părţi organizaţiile

internaţionale

Subiectul 7. Subiecții dreptului internațional public


- Să identifice noţiunea de subiect al dreptului

internaţional

- Să definească entităţile statale contestate

- Să aplice criteriile care trebuie întrunite

pentru calitatea de subiect

- Să distingă categoriile subiecţilor de drept

internaţional

- Să demonstreze participarea la relaţiile

internaţionale a entităţilor statale contestate

- Să estime statul şi organizaţia internaţională

ca subiecte principale ale dreptului

internaţional

- Să argumenteze lipsa personalităţii juridice

internaţionale a persoanei fizice,

organizaţiilor internaţionale non-

guvernamentale, a societăţilor transnaţionale,

a umanităţii

1. Definiţia subiectului dreptului internaţional

2. Categoriile subiecţilor de drept internaţional

3. Entităţi statale contestate

4. Alţi actori care participă la relaţiile

internaţionale

Subiectul 8. Statul potrivit dreptului internațional public

9


- Să definească statul din punct de vedere a


- Să determine natura şi întinderea

personalităţii juridice internaţionale a statului

- Să identifice competenţele statului

- Să definească recunoaşterea statelor

- Să reproducă noţiunea de neutralitate a

statului

- Să determine definiţia succesiunii statelor

- Să stabilească elementele statului

- Să distingă drepturile fundamentale şi

obligaţiile statelor

- Să compare formele şi tipurile recunoaşterii

statelor

- Să distingă materiile în care este aplicabilă

instituţia succesiunii statelor

- Să stabilească imunităţile jurisdicţionale ale

statelor şi ale bunurilor lor

- Să justifice viabilitatea şi necesitatea

competenţelor statale

- Să propună forme de cedare a competenţelor

statale

- Să evalueze procesul de afirmare a

statalităţii şi de participare a Republicii

Moldova în cadrul societăţii internaţionale

- Să propună tendinţe actuale ale politicii

externe a R.M.


normelor referitoare la imunităţile

jurisdicţionale a statelor

1. Definiţia statului din punct de vedere a


2. Drepturile fundamentale şi obligaţiile statelor

3. Competenţele statului

4. Recunoaşterea în dreptul internaţional

5. Neutralitatea statelor

6. Succesiunea statelor

7. Imunităţile jurisdicţionale ale statelor şi ale

bunurilor lor

8. Republica Moldova – subiect al dreptului

internaţional

Subiectul 9. Dreptul organizațiilor internaționale


- Să definească organizaţia internaţională

- Să identifice dreptul organizaţiilor

internaţionale prin prisma părţilor

componente ale sale

- Să determine natura şi întinderea

personalităţii juridice internaţionale a

organizaţiei internaţionale

- Să reproducă noţiunea de conferinţă

internaţională

- Să distingă organizaţiile internaţionale

interguvernamentale de organizaţiile

internaţionale neguvernamentale

- Să clasifice organizaţiile internaţionale

- Să argumenteze natura juridică a actului

constitutiv al organizaţiei internaţionale

- Să structureze actele organizaţiilor şi

1. Noţiunea şi varietatea organizaţiilor

internaţionale

2. Definirea dreptului organizaţiilor

internaţionale

3. Actul constitutiv al organizaţiei internaţionale

4. Structura instituţională a organizaţiei

internaţionale

5. Personalitatea juridică a organizaţiei

internaţionale

6. Competenţele funcţionale ale organizaţiilor

internaţionale

7. Conferinţele internaţionale şi actele lor

10

conferinţelor internaţionale

- Să proieteze actul constitutiv al organizaţiei

internaţionale

- Să formuleze organigrama unei organizaţii

internaţionale

- Să evaluieze dinamica funcţionării

organizaţiilor internaţionale

- Să propună forme de proceduri de lucru a

organelor organizaţiei

- Să aprecieze valoarea juridică a hotărârilor

organizaţiei

- Să proiecteze pregătirea şi convocarea unei

conferinţe international

Subiectul 10. Răspunderea internațională


- Să identifice noţiunea răspunderii statelor

- Să determine natura juridică a răspunderii

internaţionale

- Să definească fapta internaţională ilicită şi

elementele ei

- Să reproducă particularităţile răspunderii

organizaţiilor internaţionale

- Să distingă noţiunea şi particulariţile

sancţiunilor internaţionale

- Să stabilească fundamentul răspunderii

internaţionale

- Să clasifice faptele internaţionale ilicite

- Să argumenteze necesitatea angajării

răspunderii internaţionale pentru activităţi

legale


răspunderii internaţionale

- Să proiecteze angajarea răspunderii

internaţionale

- Să stabilească tipurile şi formele răspunderii

internaţionale

- Să recomande activităţi neinterzise de

dreptul internaţional pentru care survine

răspunderea international

1. Noţiunea răspunderii internaţionale

2. Fundamentul răspunderii internaţionale

3. Angajarea răspunderii internaţionale

4. Tipurile şi formele răspunderii internaţionale

5. Răspunderea pentru activităţi neinterzise de

dreptul internaţional

6. Răspunderea organizaţiilor internaţionale

7. Sancţiunile în dreptul internaţional

Subiectul 11. Populația în dreptul internațional


- Să reproducă definiţia populaţiei

- Să identifice elementele populaţiei

- Să definească pluricetăţenia şi apatridia

- Să reproducă definiţia refugiatuluiu

1. Noţiunea populaţiei în dreptul internaţional

2. Reglementările internaţionale cu privire la

cetăţenie

3. Pluricetăţenia şi apatridia

11

- Să stabilească legătura dintre jurisdicţia

personală a -statului şi competenţa personală

- Să generalizeze modalităţile de dobândire a

cetăţeniei în dreptul internaţional

- Să determine condiţiile expulzării

- Să evaluieze reglementările internaţionale

cu privire la cetăţenie.

- Să propună modalităţi de reducere a

cazurilor de pluricetăţenie şi apatridie.

- Să formuleze principalele regimuri juridice

aplicabile străinilor

- Să argumenteze natura juridică a dreptului la

azil

4. Regimul juridic aplicabil străinilor

5. Refugiaţii şi condiţiile expulzării

6. Dreptul la azil

Subiectul 12. Protecția internațională a drepturilor omului


- Să identifice generaţiile de drepturi

- Să descrie conţinutul Cartei internaţionale a

drepturilor omului

- Să definească anumite categorii de drepturi.

- Să evaluieze consacrarea principiului

respectării drepturilor omului şi libertăţilor

fundamentale

- Să clasifice reglementările internaţionale în

domeniul drepturilor omului

- Să propună reglementări internaţionale cu

caracter de universalitate a drepturilor omului.

- Să proiecteze reglementări regionale a

drepturilor omului.

- Să estime importanţa şi rolul Curţii

Europene a Drepturilor Omului

- Să proiecteze mecanismul onizian de

protecţie a drepturilor omului

1. Evoluţia istorică a conceptului

2. Reglementarea internaţională cu caracter de

universalitate a drepturilor omului

3. Reglementarea regională a drepturilor omului

4. Reglementarea internaţională a anumitor

drepturi fundamentale

5. Mecanisme internaţionale şi regionale de

protecţie a drepturilor omului

Subiectul 13. Teritoriul în dreptul internațional


- Să definească teritoriul de stat

- Să identifice elementele teritoriului de stat

- Să reproducă definiţia frontierei de stat

- Să distingă teritoriul de stat de alte regimuri

aplicabile teritoriilor

- Să stabilească legătura dintre jurisdicţia

teritorială, suveranitatea teritorială şi

competenţa teritorială a statului

- Să clasifice frontierele de stat

1. Consideraţiuni generale

2. Teritoriul de stat.

3. Frontierele de stat şi regimul de frontieră.

4. Problema modificărilor teritoriale.

5. Teritorii cu regimuri juridice internaţionale

speciale.

6. Regimul juridic al zonelor polare.

12

- Să determine teritoriile cu regim juridic

special

- Să demonstreze necesitatea atribuirii unui

statut special zonelor polare

- Să estime procedeile de fixare a frontierelor

de stat

- Să proiecteze regimul de frontieră şi

principiul bunei vecinătăţi

- Să evaluieze procedura modificărilor

teritoriale

- Să argumenteze necesitatea instituirii unor

zone denuclearizate

- Să evaluieze codificarea regimului zonelor

polare arctice şi antarctice

Subiectul 14. Fluviile internaționale


- Să definească fluviile internaţionale

- Să distingă criteriile de definire a fluviilor

internaţionale

- Să clasifice fluviile internaţionale

- Să compare diverse regimuri juridice

acordate fluviilor internaţionale


instituţiei fluviilor internaţionale

- Să selecteze principiile de navigaţie pe

fluviile internaţionale

- Să estime regimul juridic de navigaţie pe

Dunăre

1. Noţiunea şi categoriile de fluvii internaţionale

2. Reglementările internaţionale

3. Principiile de navigaţie pe fluviile

internaţionale

4. Regimul juridic de navigaţie pe Dunăre

Subiectul 15. Dreptul internațional maritim


- Să reproducă noţiunea dreptului mării

- Să defineaască principalele instituţii ale

dreptului maritim

- Să distingă apele interioare maritime de cele

nemaritime

- Să identifice categoriile de nave maritime şi

regimul lor de trecere prin marea teritoriale

- Să identifice libertăţile şi principiile

recunoscute în marea liberă

- Să determine principalele organizaţii

internaţionale maritime

- Să determine regimul juridic aplicabil

fiecărei instituţii a dreptului internaţional

1. Noţiunea şi evoluţia dreptului mării

2. Apele maritime interioare

3. Apele arhipelagice

4. Marea teritorială

5. Zona contiguă

6. Zona economică exclusivă

7. Platoul continental

8. Marea liberă

9. Zona internaţională a spaţiilor submarine

10. Strâmtorile şi canalele internaţionale

11. Protecţia mediului ambiant marin

12.Soluţionarea diferendelor apărute din

activităţi maritime

13

maritim

- Să stabilească legătura dintre zonele

maritime supuse jurisdicţiei statului şi cele

nesupuse jurisdicţiei statului

- Să repartizeze drepturile şi obligaţiile

statelor riverane şi statelor terţe asupra

zonelor maritime

- Să argumenteze necesitatea cooperării

statelor în vederea protecţiei mediului marin

- Să stabilească statutul juridic al zonei

internaţionale a spaţiilor submarine

- Să compare regimul juridic a strâmtorilor şi

canalelor internaţionale

- Să evaluieze istoricul dezvoltării dreptului

internaţional maritim

- Să estime domeniile de reglementare a

dreptului internaţional în zonele maritime

supuse jurisdicţiei naţionale

- Să proiecteze criterii de delimitare a zonelor

maritime

- Să formuleze metode de cooperare dintre

state în scopul combaterii infracţiunilor

internaţionale comise în marea liberă

- Să proiecteze modalităţile de soluţionare

paşnică a diferendelor maritime

13. Organizaţii maritime internaţionale

Subiectul 16. Dreptul internațional aerian


- Să definească dreptul aerian

- Să identifice principiile şi izvoarele

dreptului aerian

- Să determine regimul navigaţiei aeriene

- Să descrie structura, organizarea şi

competenţa Organizaţia aviaţiei civile

internaţionale

- Să evaluieze istoricul dezvoltării dreptului

aerian

- Să compare statutul juridic al spaţiului aerin

cu cel al spaţiului aerian naţional

- Să propună modalităţi de delimitare a

spaţiului aerian de cel extra-atmosferic

- Să proiecteze cele cinci libertăţi ale aerului

în dependenţă de categoriile de aeronave

1. Noţiunea şi evoluţia dreptului aerin

2. Statutul juridic al spaţiului aerian

3. Regimul navigaţiei aeriene

4. Organizaţia aviaţiei civile internaţionale

Subiectul 17. Dreptul cosmic

14


- Să definească dreptul cosmic

- Să identifice principiile şi izvoarele

dreptului cosmic

- Să determine regimul spaţiului cosmic

- Să descrie structura, organizarea şi

competenţa organizaţiilor internaţionale

spaţiale

- Să determine activităţile statelor pe Lună şi

alte corpuri cereşti

- Să aplice mecanismul răspunderii survenite

din activităţi spaţiale

- Să stabilească regimul comunicaţiilor

spaţiale

- Să estime statutul astronauţilor şi al

obiectelor spaţiale

- Să proiecteze obligaţiile statelor în vederea

salvării astronauţilor şi recuperarea obiectelor

spaţiale

1. Noţiunea şi evoluţia dreptului cosmic

2. Regimul spaţiului cosmic

3. Statutul astronauţilor şi al obiectelor spaţiale

4. Răspunderea survenită din activităţi spaţiale

5. Regimul comunicaţiilor spaţial

Subiectul 18. Dreptul internațional penal


- Să definească dreptul internaţional penal

- Să identifice subiectele dreptului

internaţional penal

- Să determine conţinutul principiilor

dreptului internaţional penal

- Să stabilească elementele constitutive ale

infracţiunilor internaţionale

- Să identifice premisele instituirii jurisdicţiei

internaţionale penale

- Să distingă dreptul internaţional penal de

dreptul penal internaţional

- Să clasifice izvoarele dreptului internaţional

penal

- Să determine categoriile infracţiunilor

internaţionale

- Să proiecteze evoluţia dreptului

internaţional penal

- Să propună forme de asistenţă juridică în

materie penală

- Să selecteze jurisdicţiile internaţionale

penale

1. Definiţia dreptului internaţional penal

2. Principiile şi izvoarele dreptului internaţional

penal

3. Infracţiunile internaţionale

4. Asistenţa juridică în materie penală

5. Jurisdicţii internaţionale penale

Subiectul 19. Dreptul internațional umanitar

15


- Să definească dreptul internaţional umanitar

- Să precizeze actualiateta şi importanţa

dreptului internaţional umanitar

- Să contureze conţinutul principiilor

dreptului umanitar

- Să identifice participanţii la ostilităţi

- Să stabilească persoanele care beneficiază

de statutul prizonierilor de război

- Să definească neutralitatea în timp de război

- Să stabilească coraportul dintre dreptul

internaţional umanitar şi dreptul internaţional

al drepturilor omului

- Să aplice reglementările dreptului

internaţional umanitar

- Să compare legile de purtare a războiului

terestru, maritim şi aerian

- Să determine obligaţiile statului neutru în

timp de război

- Să deosebească neutralitatea în războiul

terestru, neutralitatea în războiul maritim şi

neutralitatea în războiul aerian

- Să selecteze modalităţi de suspendare şi

încetare a operaţiunilor militare

- Să determine modalitatea de răspundere

pentru încălcarea dreptului internaţional

umanitar

- Să proiecteze momentul începerii

ostilităţilor şi derularea lor

- Să estime efectele declaraţiei de răsboi

- Să selecteze mijloacele şi metodele legitime

de purtare a războiului

- Să argumenteze necesitatea protecţiei

civililor şi a bunurilor civile

- Să evalueze statutul prizonierilor de război

- Să estime efectele încetării ostilităţilor

- Să propună clauzele unui tratat de pace

- Să formuleze obligaţia de reprimare a

infracţiunilor la normele dreptului umanitar

1. Definiţia dreptului internaţional umanitar

2. Principiile şi reglementările dreptului


3. Începerea ostilităţilor şi consecinţele sale

juridice

4. Participanţii la ostilităţi

5. Mijloace şi metode de purtarea a războiului

6. Protecţia civililor şi a bunurilor civile

7. Statutul prizonierilor de război

8. Neutralitatea în timp de război

9. Încetarea ostilităţilor şi consecinţinţele sale

juridice

10. Răspunderea pentru încălcarea dreptului


Subiectul 20. Soluționarea pașnică a diferendelor internaționale


- Să definească diferendul internaţional

- Să determine eficienţa mijloacelor

diplomatice de soluţionare a diferendelor

1. Consacrarea şi reglementarea principiului

soluţionării paşnice a diferendelor internaţionale

2. Noţiunea şi tipologia diferendelor

16

internaţionale

- Să identifice efectele mijloacelor

jurisdicţionale de soluţionare a diferendelor

internaţionale

- Să stabilească importanţa consacrătii

principiului soluţionării paşnice a diferendelor

internaţionale

- Să clasifice reglementările internaţionale cu

privire la obligaţia soluţionării paşnice a

diferendelor internaţionale

- Să analizeze în aspect comparativ mijloacele

diplomatice de soluţionare a diferendelor

internaţionale

- Să distingă jurisdicţia ad-hoc de jurisdicţia

permanentă

- Să propună mijloace diplomatice de

soluţionare a diferendelor internaţionale

- Să propună mijloace jurisdicţionale de

soluţionare a diferendelor internaţionale

- Să formuleze premisele de recurgere la

soluţionarea paşnică a diferendelor

internaţionale în cadrul organizaţiilor

internaţionale

- Să proecteze câteva scenarii de soluţionare a

diferendelor internaţionale în cadrul unor

organizaţii internaţionale

internaţionale

3. Mijloace diplomatice de soluţionare a


4. Mijloace jurisdicţionale de soluţionare a


5. Soluţionarea paşnică a diferendelor

internaţionale în cadrul organizaţiilor

internaţionale

Subiectul 21. Dreptul diplomatic și consular


- Să definească dreptul diplomatic

- Să definească dreptul consular

- Să interpreteze termenul diplomaţie

- Să identifice categoriile izvoarelor dreptului

diplomatic şi consular

- Să definească corpul diplomatic

- Să determine întinderea noţinii de

diplomaţie multilaterală

- Să distingă cele două ramuri ale dreptului

internaţional

- Să stabilească relaţiile diplomatice şi

consulare

- Să compare organele de stat responsabile de

relaţiile internaţionale

- Să repartizeze atribuţiile Ministerului

Afacerilor Externe al Republicii Moldova

1. Noţiunea şi evoluţia dreptului diplomatic şi

consular

2. Izvoarele dreptului diplomatic şi consular

3. Organele de stat responsabile de relaţiile

internaţionale

4. Misiunile diplomatice permanente

5. Oficiile consulare

6. Personalul, clasele şi posturile diplomatice şi

consulare

7. Funcţiile diplomatice şi consulare

8. Corpul diplomatic

9. Privilegiile şi imunităţile diplomatice şi

consulare

10. Diplomaţia multilaterală

11. Misiunile speciale

12. Activitatea diplomatică a Republicii

17

- Să determine procedura de numire a şefului

misiunii diplomatice, a postului consular şi a

personalului diplomatic şi consular

- Să distingă clasele şi gradele diplomatice şi

consulare

- Să stabilească atribuţiile decanului corpului

diplomatic

- Să compare privilegiile şi imunităţile

diplomatice şi consulare

- Să determine modalităţile diplomaţiei

multilaterale

Să stabilescă actualitatea şi trăsăturile

diplomaţiei ad-hoc

- Să evaluieze dezvoltarea instituţiilor

dreptului diplomatic şi consular

- Să estime activitatea diplomatică a

Republicii Moldova

- Să propună structura misiunilor diplomatice

permanente şli a oficiilor consulare

- Să formuleze funcţiile diplomatice şi

consulare

- Să formuleaze normele de protocol şi

etichetă diplomatică

- Să propună privilegiile şi imunităţile

diplomatice şi consulare

Moldova

Subiectul 22. Dreptul securității internaționale Obiective de referinţe Conţinutul

- Să definească dreptul securităţii

internaţionale

- Să determine noţiunea securităţii colective

- Să distingă noţiunea dreptului intrernaţional

al dezarmării

- Să definească dreptul internaţional al

energiei atomice

- Să stabilească caracterul operaţiunilor de

menţinere a păcii

- Să califice eficacitatea securitatea europeană

şi securitate în regiunea Asiei şi Oceanului

Pacific

- Să argumenteze necesitatea cooperării

statelor în unele domenii ale energiei atomice

- Să proiecteze evoluţia dreptului securităţii

internaţionale

- Să evaluize sistemul de securitate colectivă

prevăzut de Carta ONU

- Să selecteze categoriile de sacţiuni impuse

de ONU

- Să estime valoare juridică a acordurilor

1. Noţiunea şi evoluţia dreptului securităţii

internaţionale

2. Securitatea colectivă a statelor

3. Operaţiuni de menţinere a păcii

4. Acordurile regionale de menţinere a păcii

5. Dreptul intrernaţional al dezarmării

6. Dreptul internaţional al energiei atomice

18

regionale de menţinere a păcii

- Să formuleze tehnici juridice de dezarmare

şi măsuri bilaterale de control asupra

dezarmării

Subiectul 23. Dreptul internațional ecologic


- Să definească dreptul internaţional ecologic

- Să identifice particularităţile dreptului

internaţional ecologic

- Să stabilească consacrarea principiului

protecţiei mediului ambiant

- Să argumenteze necesitatea instituirii

cooperării instituţionalizate în domeniul

mediului ambiant

- Să proiecteze parcursul reglemetărilor

universale şi regionale în domeniul protecţiei

mediului ambiant

- Să selecteze obiectele protecţiei

internaţionale ale mediului ambiant

- Să propună formele răspunderii

internaţionale pentru daunele aduse mediului

ambiant

1. Definiţia şi evoluţia dreptului internaţional

ecologic

2. Izvoarele şi principiile dreptului internaţional

ecologic

3. Obiectele protecţiei internaţionale ale

mediului ambiant

4. Cooperarea internaţională instituţionalizază

în domeniul mediului ambiant

5. Răspunderea internaţională pentru daunele

aduse mediului ambient

Subiectul 24. Dreptul internațional economic

19


- Să definească dreptul internaţional

economic

- Să identifice relaţiile reglementate de

dreptul internaţional economic

- Să distingă dreptul internaţional al

dezvoltării, dreptul internaţional comercial,

dreptul internaţional financiar, dreptul

international al investiţiilor, dreptul

internaţional al transporturilor

- Să determine izvoarele dreptului

internaţional economic

- Să stabilească conţinutul principiilor

dreptului internaţional economic

- Să argumenteze necesitatea unificării

dreptului procesual-arbitral, dreptului

internaţional comercial

- Să demonstreze eficacitatea şi viabilitatea

cooperării internaţionale instituţionalizate în

domeniul comerţului, financiar-monetar,

investiţiilor

- Să selecteze subiectele dreptului

internaţional economic

- Să propună modalităţi de soluţionare a

diferendelor internaţionale economice

- Să formuleze domeniile de reglementare a

transportului international

1. Noţiunea şi izvoarele dreptului internaţional

economic

2. Subiectele dreptului internaţional economic

3. Soluţionarea diferendelor internaţionale

economice

4. Dreptul internaţional al dezvoltării

5. Dreptul internaţional comercial

6. Dreptul internaţional financiar

7. Dreptul international al investiţiilor

8. Dreptul internaţional al transporturilor

Subiectul 25. Reglementarea internațională a cooperării în domeniile tehnico-

științific, cultural și mass-media Obiective de referinţe Conţinutul

- Să determine premisele reglementării

cooperării în domeniul tehnico-ştiinţific,

cultural şi al mass-media

- Să definească dreptul internaţional al mass-

media

- Să identifice statutul juridic internaţional al

jurnalistului

- Să stabilească necesitatea reglementării

cooperării în domeniile tehnico-ştiinţific,

cultural şi mass-media

- Să determine cooperarea internaţională

instituţionalizată în domeniile vizate

- Să evaluieze cooperarea internaţională în

domeniul tehnic şi ştiinţific

- Să estime cooperarea internaţională în

domeniul cultural

- Să formuleze modalităţi de cooperare

internaţională în domeniul învăţământului

superior

- Să realizeze forme de de cooperare

internaţională în domeniul turismului

1. Necesitatea reglementării cooperării în

domeniile tehnico-ştiinţific, cultural şi mass-

media

2. Cooperarea internaţională în domeniul tehnic

şi ştiinţific

3. Cooperarea internaţională în domeniul

cultural


învăţământului superior


turismului

6. Dreptul internaţional al mass-media.

7. Statutul juridic internaţional al jurnalistului

20

VII. LUCRUL INDIVIDUAL

Nr. Produsul

preconizat

Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen

de

realizare

1. Raport de analiză

comparată

,,tratatele

bilaterale vis a

vis de tratatele

multilaterale”

- Studierea a două

tipuri de tratate

internaţioanle

- Analiza structurii şi

conţinutului acestora

- Elaborarea raportului

de analiză comparată

- alegerea unui tratat bilateral şi

a unui tratat multilateral încheiat

de Republica Moldova pentru

analiză

- analiza detaliată a acestora

- utilizarea cunoştinţelor

acumulate

Pînă la

10.10.

2013

2. Referat:

,,Organizaţia

Mondială a

Comerţului”

- Studiu bibliografic

- Descrierea procedurii

de examinare a

diferendelor în cadrul

OMC şi a sistemului de

facilităţi instituite de

OMC

- Determinarea

conţinutului clauzei

celei mai favorizate

naţiuni şi practica

aplicării ei în cadrul

OMC

- Elaborarea unui

referat conform

rigorilor înaintate

- respectarea cerinţelor de formă

- numărul şi diversitatea surselor

bibliografice

- gradul de analiză problematicii

- volumul 10-12 pagini scrise de

mînă

- calitatea concluziilor şi

recomandărilor

Pînă la

10.11.

2013

3. Studiu de caz:

funcţiile MAE şi

IE al RM în

domeniul

dreptului

diplomatic

- Identificarea

funcţiilor supuse

studiului

- Analiza lor prin

prizma prevederilor

convenţiilor

internaţionale normelor

- Realizarea acestui

studiu respectînd

cerinţele înaintate

- relevanţa cazului studiat

- corectitudinea identificării şi

analizei funcţiilor supuse

studiului

- gradul de înţelegere a acestora

- gradul de argumentare şi

formularea concluziilor

relevante şi argumentate

Pînă la

10.12.

2013

21

VIII. TEMATICA REFERATELOR

pentru lucrul individual la disciplina

Drept internațional public

1. Locul şi rolul dreptului internaţional în cadrul societăţii internaţionale

2. Particularităţile dreptului internaţional

3. Rolul normei religioase în dreptul internaţional

4. Tehnici de identificare a normelor ius cogens

5. Influenţa normelor politice asupra normelor dreptului internaţional

6. Rolul cutumei în dreptul internaţional actual

7. Natura juridică a surselor subsidiare a dreptului internaţional

8. Noţiunea şi formele codificării dreptului internaţional

9. Apariţia şi evoluţia principiilor fundamentale

10. Principiul egalităţii suverane a statelor şi viabilitatea aplicării sale practice

11. Definirea agresiunii în dreptul internaţional

12. Principalele teze al teoriei moniste cu privire la raportul dintre dreptul

internaţional şi dreptul intern

13. Principalele teze al teoriei dualiste cu privire la raportul dintre dreptul

internaţional şi dreptul intern

14. Metode de implementare a dreptului internaţional în ordinea juridică a

statelor

15. Definiţia şi varietatea tratatelor internaţionale

16. Depline puteri – împuterniciri indispensabile pentru încheierea tratatului

internaţional

17. Viciile de consimţământ în dreptul internaţional public

18. Acţiunea tratatelor în ordinea juridică internă

19. Clauzele de încetare a efectelor tratatului internaţional

20. Importanţa înregistrării tratatelor internaţionale

21. Poziţia individului în dreptul internaţional

22. Statul – subiect principal şi originar al dreptului internaţional

23. Organizaţia internaţională – subiect limitat şi derivat al dreptului

internaţional

24. Personalitatea juridică internaţională a subiecţilor dreptului internaţional

25. Recunoaşterea statelor şi guvernelor în dreptul internaţional

26. Succesiunea statelor la tratatele internaţionale

27. Succesiunea statelor la bunurile, arhivele şi datoriile de stat

28. Statutul de neutralitate a statelor în dreptul internaţional

29. Dreptul originar al organizaţiei internaţionale

22

30. Răspunderea subiectivă în dreptul internaţional

31. Sancţiunea în dreptul internaţional

32. Regimul juridic al străinilor

33. Cetăţenia în dreptul internaţional

34. Protecţia juridică a refugiaţilor şi a persoanelor strămutate în dreptul

internaţional

35. Protecţia minorităţilor naţionale

36. Protecţia internaţională a drepturilor copilului

37. Protecţia internaţională a drepturilor femeii

38. Curţi regionale de protecţie a drepturilor omului

39. Jurisdicţia teritorială a statelor

40. Regimul juridic internaţional al zonelor polare

41. Teritorii denuclearizate

42. Teritorii demilitarizate

43. Principiile de navigaţie pe fluviile internaţionale

44. Regimul juridic al apelor interioare maritime

45. Dreptul de pasaj inofensiv în marea teritorială

46. Regimul juridic al insulelor artificiale

47. Principiile şi libertăţile mării libere

48. Dreptul de vizită şi urmărire a navelor maritime în marea liberă

49. Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării

50. Dreptul la escală comercială a aeronavelor

51. Organizaţia internaţională a aviaţiei civile

52. Noţiunea şi statutul obiectelor lansate în spaţiul extra-atmosferic

53. Protecţia juridică a astronauţilor

CERINŢE înaintate faţă de forma şi conţinutul referatului:

Volumul referatului nu mai mic de 10-12 pagini scris de mînă şi 8-10 pagini tapate

1. Foaia de titlu să includă: Ministerul, Universitatea, Facultatea, Catedra, Tema, Numele

celui ce a elaborat, Numele conducătorului ştiinţific, localitatea şi anul (Chişinău 2010)

2. Cuprinsul (planul)

3. Introducerea: cca 1 pagină, se evidenţiază actualitatea şi importanţa problemei cercetate

legătura cu specialitatea

4. Conţinutul: structurat în capitole, paragrafe şi secţiuni şi scris de mînă:

Capitolul 1 (include fundamentare teoretică, analiză, sinteze, etc a problemei cercetării)

1.1 (1.1.1 1.1.2 etc) 1.2 1.3 etc

Capitolul 2 (aplicare, rezultate, cercetări, studii de caz, etc) 2.1 (2.1.1 2.1.2 etc) 2.2 2.3

etc

Trimiterile: I variantă permisă în text după citat, Ex: [9.p.199]

II variantă permisă în subsol, Ex: 1. Palii A. Cultura comunicării. Chişinău, Epigraf,

1999, p.199.

5. Concluzii generale şi recomandări: cca 1 pagină

6. Referinţe bibliografice: nu mai puţin de 5 surse.

23

IX. EVALUAREA DISCIPLINEI

1. Evaluarea curentă se va realiza prin susţinerea referatelor, analiza studiilor de

caz, aprecierea în rezultatul participării active la discuţiile din cadrul

seminarului şi pe parcursul semestrului se organizează 2 lucrări de control

(testări), cum ar fi:

Lucrarea 1

1. Recunoaştere în dreptul internaţional

1.1. Definiţi noţiunea recunoaşterii în dreptul internaţional.

1.2. Stabiliţi subiectele, tipurile şi formele recunoaşterii.

1.3. Analizaţi natura juridică şi efectele actului de recunoaştere în dreptul

internaţional

2. Tribunalele penale internaţionale

2.1. Identificaţi noţiunea de tribunal internaţional penal.

2.2. Generalizaţi evoluţia istorică şi determinaţi principiile şi tipurile tribunalelor.

2.3. Propuneţi structura, competenţa, şi procedura Curţii Internaţionale Penale.

Lucrarea 2

1. Principiul nerecurgerii la forţă şi ameninţare cu forţa împotriva integrităţii

teritoriale a unui stat

1.1. Definiţi principiul nerecurgerii la forţă şi ameninţare cu forţa.

1.2. Determinaţi evoluţia istorică şi codificarea principiului.

1.3. Evaluaţi viabilitatea principiului în perioada actuală.

2. Încheierea şi intrarea în vigoare a tratatelor internaţionale

2.1. Definiţi încheierea şi intrarea în vigoare a tratatelor internaţionale

2.2 . Identificaşi dreptul de a încheia tratate internaţionale

2.3. Analizaţi regulile care se aplică la încheierea tratatelor internaţionale

24

2. Evaluarea sumativă se va realiza luându-se în consideraţie evaluările curente

(ponderea de 0,6) şi evaluarea finală (0,4), care se va materializa într-un examen

scris, incluzând subiectele componente ale cursului, cum ar fi:

Testul nr. 1

1. Noţiuni generale privind dreptul internaţional al mediului

1.1. Definiţi dreptul internaţional al mediului.

1.2. Identificaţi particularităţile dreptului internaţional al mediului

1.3. Argumentaţi necesitatea instituirii cooperării instituţionalizate în domeniul

mediului ambiant.

2. Subiecţii dreptului internaţional

2.1. Definiţi noţiunea de subiect al dreptului internaţional.

2.2. Distingeţi categoriile subiecţilor de drept internaţional.

2.3. Estimaţi rolul statului şi al organizaţiilor internaţionale la stabilirea și dezvoltarea relațiilor internaționale.

3. Interpretarea tratatelor internaţionale

3.1. Noţiunea de interpretare a tratatului. Importanţa interpretării

3.2. Clasificarea şi metodele de interpretare

3.3. Specificaţi organul competent a face interpretarea

Testul nr. 2

1. Dreptul internaţional maritim

1.1. Reproduceţi noţiunea dreptului internațional maritim.

1.2. Distingeţi apele interioare maritime de cele nemaritime.

1.3. Proiectaţi criterii de delimitare a zonelor maritime.

2. Instituţia neutralităţii în timpul războiului

2.1. Definiţi neutralitatea în timp de război

2.2. Determinaţi obligaţiile statului neutru în timp de război

2.3. Determinaţi deosebirile dintre neutralitatea în războiul terestru, neutralitatea în

războiul maritim şi neutralitatea în războiul aerian

3. Teritoriul de stat

3.1. Definiţi teritoriul de stat

3.2. Identificaţi elementele teritoriului de stat

3.3. Evaluaţi procedura modificărilor teritoriale.

25

X. SUBIECTE PENTRU EXAMEN

la disciplina

Drept Internaţional Public

1. Esenţa şi funcţiile dreptului internaţional

2. Sistemul dreptului internaţional

3. Evoluţia politicii externe a Republicii Moldova

4. Fundamentul normelor imperative ale dreptului internaţional

5. Particularităţile normei dreptului internaţional

6. Impactul principiilor generale de drept asupra dreptului internaţional

7. Funcţiile codificării dreptului internaţional

8. Rolul Comisiei de Drept Internaţional în codificarea şi dezvoltarea

9. Efectele actelor unilaterale în dreptul internaţional

10. Limitarea recurgerii la forţă şi soluţionarea paşnică a diferendelor

11. Forme de intervenţie în afacerile interne a statului

12. Succesiunea statelor la calitatea de membru al organizaţiilor internaţionale

13. Natura juridică a actului constitutiv al organizaţiei internaţionale

14. Imunităţile şi privilegiile organizaţiilor internaţionale

15. Structura funcţională a organizaţiei internaţionale

16. Competenţa normativă a organizaţiilor internaţionale

17. Condiţiile de realizare a răspunderii internaţionale

18. Legitima apărare în dreptul internaţional public

19. Fapta internaţională ilicită

20. Cetăţenia europeană

21. Statutul juridic al refugiaţilor în Republica Moldova

22. OSCE şi drepturile omului

23. Reforma CEDO în lumina Protocolului 14 al Convenţiei europene a

drepturilor omului

24. Realizarea recursului individual la Curtea Europeană a Drepturilor Omului

25. Curtea inter-americană a drepturilor omului

26. Protecţia internaţională a drepturilor colective

27. Consacrarea juridică internaţională a drepturilor de a treia generaţie

28. Condiţiile şi legalitatea modificărilor teritoriale în dreptul internaţional

actual

29. Protecţia mediului ambiant antarctic

30. Regimul de navigaţie pe Rin

31. Modalităţi de soluţionare a diferendelor maritime

32. Infracţiunile internaţionale comise în marea liberă

33. Regimul juridic al spaţiului aerian internaţional

26

34. Principiile dreptului cosmic

35. Telecomunicaţia şi teledetecţia

36. Genocidul – crimă contra umanităţii

37. Rolul Consiliului Europei în lupta contra criminalităţii

38. Tribunale internaţionale penale ad-hoc: istorie şi actualitate

39. Clauza Martens şi natura juridică a normelor dreptului umanitar

40. Rolul Crucii Roşii în dreptul umanitar

41. Protecţia bunurilor civile şi a valorilor culturale în timpul conflictelor armate

42. Structura şi organizarea jurisdicţiilor internaţionale

43. Sistemul securităţii colective potrivit Cartei ONU

44. Concepţia securităţii ecologice

45. Programul ONU cu privire la mediul ambiant

46. Dreptul internaţional al dezvoltării

47. Libertatea circulaţiei capitalurilor

48. Cooperarea instituţională internaţională în domeniul tehnico-ştiinţific

49. UNESCO – principala formă de cooperare dintre state în domeniul cultural

50. Statutul juridic internaţional al jurnalistului

51. Libertatea de exprimare în mass-media în conformitate cu dreptul

internaţional

XI. TEMATICA TEZELOR DE LICENȚĂ

la disciplina

Drept Internaţional Public

1. Cooperarea internaţională – condiţie esenţială pentru menţinerea păcii şi

securităţii internaţionale

2. Protecţia internaţională a persoanelor faţă de păstrarea automatizată a datelor

cu caracter personal

3. Reforma CEDO în lumina Protocolului 14 al Convenţiei europene a

drepturilor omului

4. Condiţiile şi legalitatea modificărilor teritoriale în dreptul internaţional

actual

5. Libertatea de exprimare în mass-media în conformitate cu dreptul

internaţional

NOTĂ: Studenţii pot propune şi alte teme pentru tezele de licenţă care pot fi acceptate de catedră cu

condiţia că prezintă interes teoretico-ştiinţific şi practic.

27

XII. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Andronovici C. , DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Ed. “Graphix”, Iaşi, 1993.

2. Alland Denis, DROIT INTERNATIONAL PUBLIC, Ed. PUF, Paris 2000.

3. Balan Oleg, Serbenco Eduard, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, vol.I, Chişinău

2001.

4. Balan Oleg, Burian Alexandru, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, vol. 2, Chişinău

2001.

5. Бекяшев К. А., МЕЖДУНАРОДНОЕ ПУБЛИЧНОЕ ПРАВО, Учебник, Проспект,

Москва 2004.

6. Блатова Н. Т. , МЕЖДУНАРОДНОЕ ПРАВО В ДОКУМЕНТАХ, Москва 1982.

7. Bolitineanu Alexandru, Năstase Adrian, Aurescu B., DREPT INTERNAŢIONAL

CONTEMPORAN, Ed. ALL BECK, 2-a ed. Bucureşti 2000.

8. Combacau Jean, Sur Serge, DROIT INTERNATIONAL PUBLIC, 3-e ed.,

MONTCHRESTIEN, Paris 1997.

9. Carreau Domenique, DROIT INTERNATIONAL, 6-e ed., PEDONE, 1999.

10. Creţu Vasile, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Bucureşti 2001.

11. Diaconu Ion, CURS DE DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Ed. Şansa, Bucureşti

1993/1997.

12. Diaconu Ion, TRATAT DE DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, 1 volum, Ed.

“Lumina Lex”, Bucureşti 2002.

13. Dupuy Pierre-Marie, DROIT INTERNATIONAL PUBLIC, 4-e ed., DALLOZ, 1998.

14. Dupuy Pierre-Marie, LES GRFANDS TEXTES DE DROIT INTERNATIONAL, 2-e ed.,

Paris 2000.

15. Frangi Marc, Schulz Patrick, DROIT DES RELATIONS INTERNATIONALES, Ed.

DALLOZ, 1995.

16. Ecobescu Nicolae, Duculescu Victor, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, vol. 1, Ed.

“Hyperion”, Bucureşti 1993.

17. Geamănu Grigore, DREPT INTERNAŢIONAL CONTEMPORAN, Ed. didactică şi

pedagogică, Bucureşti 1975/1981, 2 volume.

18. Herchi Ş.DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Ediţia a II-a, Ed. Convex, Oradea 2000.

19. Колосов И.М., Кривчикова Э.С., 3 тома, ДЕЙСТВУЮЩЕЕ МЕЖДУНАРОДНОЕ

ПРАВО, Москва 1997.

20. Колосов И.М., Кривчикова Э.С., МЕЖДУНАРОДНОЕ ПРАВО, Международные

отношения, Москва 2003.

21. КузнецовВ. И., МЕЖДУНАРОДНОЕ ПРАВО, Учебник, Москва, Юристь 2001.

22. Лукашук И.И., МЕЖДУНАРОДНОЕ ПРАВО, Общая часть, особенная часть,

Москва 1997.

23. Mazilu Dumitru, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Ed. Lumina LEX, Bucureşti

2001.

24. Miga-Beşteliu Raluca, DREPT INTERNAŢIONAL – INTRODUCERE ÎN DREPT

INTERNAŢIONAL PUBLIC, Ed. ALL, Bucureşti 1997.

25. Mazilu Dumitru, DREPTUL PĂCII. TRATAT, Ed. All Beck, Bucureşti 1999

26. Mihăilă Marian, ELEMENTE DE DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC ŞI PRIVAT,

Ed. All Beck, Bucureşti 2001.

28

27. Năstase A., Aurescu B., Jura C., DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC – SINTEZE

PENTRU EXAMINE, Ed. All Beck, Bucureşti 2002.

28. Nguyen Quoc Dinh, Patrick Daillier, Alain Pellet, DROIT INTERNATIONAL PUBLIC,

Ed. L.G.D.J., Paris 1999.

29. Niciu Marţian, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Ed. Chemarea, Iaşi, 2 volume

1993 /1997.

30. Niciu Marţian, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Ed. SERVOSAT, Arad, 2001.

31. Niciu Marţian, CULEGERE DE DOCUMENTE DE DREPT INTERNAŢIONAL, 2

volume, Ed. Lumina LEX, 1997.

32. Панов В.П., Филимонова М.В., Шульга С.В., МЕЖДУНАРОДНОЕ ПРАВО В

СХЕМАХ И ТАБЛИЦАХ, Учебное пособие, Москва 1997.

33. Панов В. П., МЕЖДУНАРОДНОЕ ПРАВО, Москва 1997.

34. Popescu Dumitra, Năstase Andrian, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Bucureşti

1997.

35. Popescu Dumitra, Năstase Adrian, Coman F., DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC,

Casa de editură şi presă “Şansa”, Bucureşti 1994, revăzută şi adăugită în 1997.

36. Preda-Mătăsaru Aurel, TRATAT DE DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Ed. Lumina

LEX, Bucureşti 2002.

37. Rousseau Charle, DROIT INTERNATIONAL, 10-e ed., DALLOZ, 1984.

38. TRATATE INTERNAŢIONALE, Monitorul Oficial, Vol. 1-23.

39. Ушаков Н. А., МЕЖДУНАРОДНОЕ ПРАВО, Учебник, Юристь, Москва 2003.

40. Черниченко С. В., ТЕОРИЯ МЕЖДУНАРОДНОГО ПРАВО, том.2, Москва 1999

curriculum la disciplina „drept internaȚional public” … · 2019. 7. 9. · catedra drept...

Documents